9–10 iulie 1993

Conferința Națională a Frontului Democrat al Salvării Naționale

Conferința Națională a Frontului Democrat al Salvării Naționale (FDSN), aripa conservatoare a FSN desprinsă în martie 1992, hotărăște schimbarea denumirii partidului în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR). Conferința Națională a Frontului Democrat al Salvării Naționale, văzută în presă:
Evenimentul Zilei, România Liberă, Revista 22.

Conferința Națională a Frontului Democrat al Salvării Naționale
9–10 iulie 1993Foto: Agerpres

Din presa vremii

5 articole din Evenimentul zilei, Româna Liberă și Revista 22. Apasă pe o tăietură ca s-o vezi mare.

Textul articolelor

Transcriere automată OCR, poate conține erori.

Evenimentul zilei8 iulie 1993 (I) · ~200 de cuvinte

Pe fondul gilcevei delegaţiilor din teritoriu,

CANDIDATURA LUI ADRIAN NĂSTASE “LA PREŞEDINŢIA FDSN ESTE

AMENINȚATĂ DE ION SOLCANU

e ASTAZI A FOST CONVOCAT CONSILIUL NAȚIONAL AL FDSN

O dată cu apropierea Conferinţei Na- "ionale a FDSN întilhirile intre conducătorii partidului de guvernămint și președin- “ele liescu s-au intensificat. Însă, pentru 3 preveni orice

Conferinţei Naţionale, liderii FDSN av horă. it convocarea unui Consiliu Naţionul pentru astăzi, la ora 15,00.

Potrivit unor surse. din conducerea FOSN, candidatura lui Adrian Năstase la preșcdiția paitidului este amenințată de ceu a lui lon Solcanu. Acesta din urmă este sprijinit de secretarul de stat în DAP., Octav Cozmâncă și alți clțiva miniştri. De asemenea, nici persoana.lui O. liviu Gherman nu este exclusă din calculele răâcute. pentru viitoarea conducere a FDSN.

Rolul Consiliului Naţional convocat pentru uceastă după amiază este acela de a culmu spiritele încinse ale delegaţi lor din teritoriu nemulțumiți de ultimele mişcări politice ale FDSN. Din acestea nu sînț excluse recentele fuziuni cu Partidul Republican, PSDR, Partidul Cooperatist,

Deși se dorește ca lucrările Conferinţei Naţionule, de vineri și simbătă, să confirme hotăririle ce vor fi luate azi, sursele citate nu exclud posibilratea unei reacţii violente a delegațiilor din teritoriu.

CAN ANDRONIC

Evenimentul zilei8 iulie 1993 (II) · ~180 de cuvinte

Pentru a evita surprizele neplăcute, ieri, la Cotroceni,

lon escu a dat ultimele indicații pentru Conferința Naţională și Consiliul Naţional FDSN

e AU FOST PREZENȚI, PINA SPRE SEARA, PARLAMENTARII ȘI BEC-FDSN

Biroul Executiv Central și parlamentarii FDSN s-au întîlnit ieri cu președintele lon Iliescu. Discuţiile de la Cotroceni, incepute

„la ora 15,00, s-au desfășurat pînă spre orele serii.

Intilnirea conducerii partidului de guvernămiînt cu lon Iliescu a avut un carac-

ter confidenţial. Pe orarul președinției, întocmit pentru ieri și afișat ca de obicei la Centrul de presă, această acțiune a lipsit cu desăvirșire deși în mod obișnuit pe afişier sînt trecute, pentru ziarişti, și ședințele cu uși!e închite. Surse autorizate ne-au confirmat faptul că lon Iliescu a cerut să pună la punct ultimele amănunte legate de organizarea Conterinţei Naţionale şi a Consiliului Naţional FDSN de astăzi, mîine și poimiine, pentru o evite surprizele neplăcute. E binecunoscut faptul că la Conferința Municipală FDSN a avut loc luări de cuvint incendiare intre tabăra durilor“ şi cea a „moderaților” ce av

fost gata să degenereze în conflicte. : CRINA NEDELCU -

Româna Liberă12 iulie 1993 · ~240 de cuvinte

Nimic nu a mișcat în Frontul Democraţiei Sociale

S-a încheiat Conferinţa Naţională a partidului de guvernământ. Totul s-a desfăşurat într-un admirabil consens de fier. (“Noi,

comuniştii, avem un atu extraordinar - disciplina de partid. Democraţii discută, se întreabă, gândesc. Este bine sau este rău, noi împlinim, fără crâcnire, ce ne spune-partidul”, declara, în Rusia, un bătrân comunist.)

lar în încheierea conferinţei, am asistat la un spectacol fascinant de

dizgraţios. Sala întreagă. şi prezidenţii s-au prins strâns de mână şi au cântat cu foc, “Hora Unirii”. Încât începusem să-i vedem pe tovarăşii Nicolae şi Elena Ceauşescu, împreună cu înalţi demnitari de partid şi de stat, horind cu poporul. :

Cât despre bătrânul care doarme sub pod, acoperit cu ziare? - Ei, aş!, ne răspunde Frontul. Revoluţionarii se sinucid - Revoluţionari? Ei, aş! Munţi de gunoaie - Ei, aş! Oameni trecuţi de cincizeci de ani au ajuns să sufere de foame - Ei, aş! Şobolani - Ei, aş! Corupţie? Mafie? - Ei, aş! Copiii românilor visează cireşe şi au lacrimi în ochi - Ei, aş! Cine sunt mai buni, ruşii sau americanii? .- Ei, aş! Reîntregirea neamului, adică Basarabia - Poate Republica Moldova. Ei, aş! Marea privatizare - Buticari. Ei, aş! Preşedintele zâmbeşte tot timpul - Veselie. Fi, aş! Dacă se ridică românii? - Tunuri. Ei, aş! Democraţie - Fi, aş!

Ciolan? - Cum ai spus?, întreabă Frontul. Ciolan! - Ciolan, sigur că da! Ciolari, da, da, da...

Mihail Mihăilescu

Revista 2210–16 iulie 1993 (I) · ~1520 de cuvinte

e Guvernul român face publică declanşarea unei acţiuni judiciare împotriva Regelui Mihai 1, la Tribunalul de la Geneva, în vederea recuperării a 42 de tablouri aflate, conform afimaţiilor Guvernului, în proprietatea statului român. Guvernul, se arată în comunicat, consideră că aceste tablouri au fost scoase din țară de către Regele Mihai 1. Miercuri 7 iulie

e Ca răspuns la Comunicatul Guvernului, Biroul de Presă al Majestății Sale precizează că pretenţiile Guvernului român sînt contestate în întregime. “Orice afirmaţie calomnioasă referitoare la Majestatea Sa Regele Mihai | va face obiectul cuvenitelor proceduri judiciare”, se arată în finalul comuni-

catului transmis de la Versoix. (R-S.B.) e 'Tema principală a conferinței de

presă săptăminale a Partidului Democrat (FSN) a constituit-o starea flotei naţionale, prezentată de dl. Traian Băsescu. Fostul ministru al Transporturilor a prezentat presei un raport privind starea tehnică a navelor flotei maritime, raport datat 17.10.1989. Printre autorii raportului se numără Ion Dincă şi gen. Gh. Zărnescu, vicepreşedintele Comitetului de Stat al Planificării, şe-

AVEM PROBLEME (A ELiCE

ful direct al d-lui Nicolae Văcăroiu, şi Paul Teodoru (actualul ministrul al Transporturilor). Ce constata raportul? Printre altele, că în 1989 se plătiseră 29,172 milioane dolari unor armatori străini pentru a transporta ţiţei (deci navele româneşti nu erau suficiente). După decembrie '89, CSP, rebotezat Ministerul Economiei Naţionale, prin nota 321081/24.02.1990 a hotărit vînzarea a 24 de nave. Printre semnatari dl. Teodoru (Direcţia Transporturi şi Telecomunicaţii) şi Nicolae Văcăroiu (pe atunci la Direcţia Finante, Costuri, Preţuri, Eficientă Economică şi Comerţ, Interior). Numit pe data de 13.10.1990 subsecretar de stat la Departamentul "Transporturilor (din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Amenajării Teritoriului), dl. Băsescu opreşte vînzarea navelor şi hotărăşte retehnologizarea lor. Sistemul bancar extern — de la care s-au obţinut 168 milioane dolari numai pentru retehnologizarea navelor de mare capacitate — a generat ipotecarea navelor care au beneficiat de credite. Pentru rambursarea acestora şi pentru a evita arestarea de către creditori s-a ales soluţia trecerii acestor nave sub pavilioane străine, dar cu menţinerea proprietăţii statului român. În plus, PETROMIN a reuşit să restituie aproape în întregime datoriile scadente la furnizori. Mai mult decît atit, evaluarea evoluţiei societăţii PE- 'TROMIN prevede că pînă în 1997 acesta va avea un beneficiu net de 93 milioane dolari — deci argumentaţia că PETROMIN are nevoie de FORUM MARITIME pentru a supravieţui este falsă. Contractul FORUM MARITIMEPETROMIN este inoportun din mai multe motive, printre care:

2) Partenerul străin vine cu doar 25 milioane dolari şi obține:51% din PETROMIN.

3) Partenerul grec este un mic armator cu ipoteci însumînd 30 milioane dolari, care nu are forţa financiară de a face faţă acestei acţiuni.

4) Eşalonarea pe ani şi ani a plăţii, datorită căreia partenerul va profita cîţiva ani pe gratis.

5) Evaluarea patrimoniului PETROMIN se va produce la trei luni după vînzare; nu există nici o precizare privitoare la ce se va întîmpla dacă partea română nu este de acord cu evaluarea.

6) Contractul nu ţine cont de contextul geopolitic.

7) Navele ajung să fie folosite de o flotă tradiţional concurentă — cea greacă.

Referitor la declaraţiile Guvernului român privind renegocierea contractului, dl. Băsescu a prezentat extrase recente din presa greacă, în care dl. Katounis (partenerul grec) consideră contractul încheiat şi aşteaptă să intre în posesia drepturilor sale. (R.C.G.)

Joi e A fost dat publicităţii apelul PAC către membrii săi, în care se cere acestora să nu urmeze acţiunile precipitate de fuziune cu PL-1993 ale grupului “civic-liberal” din PAC, care ar putea duce la scindarea partidului, cu atit mai mult cu cit “pretextul «despărțirii» nu este unul doctrinar-politic, deoarece moţiunea civic-liberală prezentată de acest grup nu contravine orientării adoptate de partid”. În plus, momentul fuziunii cu un alt partid, fie el şi liberal, nu a sosit încă. “Peisajul liberal cuprinde mai multe partide (...) care nu sint dispuse să ajungă la o înțelegere Credeţi oare că este momentul ca tocmai noi, cu preţul sacrificării identităţii noastre, să arbitrăm această dispută?”, se spune în apel. În încheiere. este exprimat regretul pentru plecarea din partid a unor colegi şi se apreciază că deviza “nu putem reuşi decit împreună” este mai actuală decit oricind.

Vineri 9 iulie

e Programul CDR pentru scoaterea țării din criză

În conferinţa de presă ce a avut loc vineri 9 iulie a.c., CDR a prezentat un program pentru ieşirea ţării din criză, arătînd că e gata să preia guvernarea în anumite condiţii: CDR va participa la guvernare ca un tot unitar, nefiind acceptată participarea la coaliția guvernamentală a unor grupuri sau partide; alianta cu PD (FSN) va fi menţinută în măsura în care acesta va fi de acord cu programul CDR, aceeaşi conditie fiind necesară şi unui aranjament de guvernare împreună cu FDSN; CDR hu va prezenta o listă de guvern, considerînd că un guvern fantomă e util numai într-o țară ce are două partide importante care alternează la putere, de aceea preferă unei nominalizări întărirea departamentelor CDR, structurate pe ideea domeniilor de guvernare şi în care se pregăteşte viitoarea clasă politică.

Referitor la afirmaţia ambasadorului american cu privire la formarea unui guvern de uniune naţională (prezentată cu ocazia zilei naţionale a SUA), dl. Corneliu Coposu a apreciat că are un caracter personal, neimplicind calitatea oficială a ambasadorului american, acesta fiind cel mai în măsură să o explice. Este sigur, a adăugat dl. Coposu, că scadenţa Guvernului Văcă-

Imaginea Congresului

NALA

A FDSN

RALUCA STROE BRUMARIU Conferinţa Naţională a FDSN -— o schimbare de nume şi o formulă de compromis

Vineri 9 iulie, în prezenta a 927 delegati şi 572 invitaţi, s-au deschis, la Sala Polivalentă din Capitală, lucrările Conferintei Naţionale a FDSN. În tribuna invitaţilor, alături de miniştri şi de reprezentanţii partidelor, au mai luat loc Alexandru Bârlădeanu, Silviu Brucan şi Corneliu Mănescu, membri fondatori ai FSN. Primul-ministru Nicolae Văcăroiu, deşi, din cîte se ştie, nu este membru FDSN, a fost aşezat în prezidiu, între d-nii Oliviu Gherman şi Vasile Văcaru.

După cuvintul de deschidere al d-lui Gherman, preşedintele FDSN, şi

i dl. Paul Dobrescu, consilier prezidenţial, a citit mesajul

adresat de preşedinte participanților la Conferinţă. În mesaj se vorbeşte, printre altele, de necesitatea “negocierii unui pact politic şi social larg” şi de o ofertă concretă de colaborare cu alte partide. Ion Solcanu, vicepreşedinte FDSN, a citit Raportul asupra activităţii partidului de la Conferinţa Naţională din iunie 1992 pînă în prezent, din care am reţinut aprecierile repetate la adresa partidelor ce formează coaliția guvernamentală: PRM, PSM, PUNR, PDAR. Primul-ministru Nicolae Văcăroiu, după ce a prezentat un raport detaliat asupra celor opt luni de guvernare, a respins acuzaţiile de corupţie şi trafic de influenţă aduse unor miniştri din cabinetul său: “Nu s-a găsit nici un act doveditor prin care să se arate că vreun membru al Guvernului a acţionat în folosul propriu. "Toate aceste acuzaţii fac parte dintr-un scenariu, dar nu vom ceda presiunilor de tot felul”, a mai adăugat el. Raportul citit de d. Adrian Năstase, intitulat “Cum să realizăm schimbarea în bine a României?” avînd ca subtitlu “Un proiect SocialDemocrat realist”, a dezbătut problemele doctrinei şi unităţii partidului. Adrian Năstase a negat existența a două “aripi” — “a durilor” şi “a moderaţilor” — în interiorul FDSN. În ceea ce priveşte opțiunea social-democrată, vicepreşedintele FDSN a precizat că partidul său nu îşi propune să repete experientele socialdemocrate occidentale, ci abordarea acesteia într-o viziune proprie. Explicînd ce înseamnă “viziune proprie”, dl. Năstase a vorbit despre internaţionalismul statal şi economia socială de piaţă. La capitolul “intervenţionism statal”, dl. Năstase a făcut . o paranteză, pentru a afirma că statul este atacat în numele liberei iniţiative, ceea ce înseamnă un adevărat pericol pentru viitorul nostru”. Prin subminarea autorităţii statului se pune o ipotecă pe viitorul nostru (...) şi se încurajează comportamentul mafiot. Pe acest fond a apărut corupţia”, a conchis dl. Năstase.

Două au fost propunerile pentru noua denumire a partidului: Uniunea Social. Democrată din România şi Partidul Democraţiei Sociale, denumire ce figura deja pe proiectul de statut distribuit delegaților. Din luările de cuvint ale delegaților şi invitaţilor nu au lipsit atacurile la adresa Opoziţiei (“partide oligofrene”, cum au fost numite de dl. Ştefan Cazimir partidele istorice), nici elogiile socialismului, nici declaraţile populiste şi chiar extremiste. În aplauzele sălii, dl. uliu loan Furo a declarat: “PRM susţine Guvernul Văcăroiu, primul guvern cu adevărat românesc din ultimii 50 de ani”. Cea mai gustată a fost însă intervenția lui Adrian Păunescu. EI şi-a început discursul cu “Iubiţi fraţi social-democraţi” şi I-a încheiat cu o poezie compusă pe vremea Cenaclului Flacăra, “Apel de cărturar”, E i-a asigurat pe membrii FDSN: “Sintem alături de Guvernul Văcăroiu în făgăduinţa pe care a făcut-o că va pune pe picioare economia naţională, ca să nu fim la cheremul inamicilor noştri. Avem nevoie de valorile noastre şi vă asigurăm în străd de a pune în lumină aceaste valori”. Şi a continuat: “Sînt fericit să văd aici care îşi fac datoria şi țin pămîntul țării acasă. Să nu acceptăra ca sta fie distrus. Dacă dvs. sînteţi puternici, toată stinga e pute stingă, folosiţi şi mina dreaptă la mai mult sau mai pu încheiat senatorul PSM în risetele şi aplauzele săli Dumitraşcu n-a fost mai prejos decit colegul său de Sen

prefectii, Parlamentul, Guvernul, directorii de în

Revista 2210–16 iulie 1993 (II) · ~1270 de cuvinte

sustinut de la tribună senatorul de Constanta. După ce a cerut partidului său să se are peria m al minorităţi naţionale româneşti din Harghita şi Covasna” şi cp aia nat pe colegii de partid “să nu mai caute în coarne acelor lideri ai PE iei care practică chemarea la asasinat”, dl. Dumitraşcu a mulțumit PUNR, şi, mai ales, PRM pentru fidelitate. si DI Vasile Văcaru a citit Rezoluţia Consiliului Naţional FDSN privind mbaterea corupţiei, în finalul căreia se propune convocarea unei sesiuni A rana extraordinare de către grupurile FDSN din Cameră şi Senat în a pua jumătate a lunii august, pentru dezbaterea raportului comisiei anticorupţie. Propunerea a fost adoptată cu majoritate de voturi. Donatia oa ai E e Cr ein Cora rea fost dezb e Conferinta Naţională, după cura nu s-a t plenul Conferintei nici ponderea reprezentanţilor celor trei partide în forurile de conducere ale FDSN. Pe culoarele Sălii Polivalente se vorbea că jocurile fuseseră deja făcute miercuri la Cotroceni şi joi la şedinţa Consiliului Naţional. Unii delegaţi dădeau deja ca sigură alegerea d-lui Năstase în funcţia de preşedinte executiv al partidului, în timp ce dl. Gherman urma să devină preşedinte de onoare. A doua zi a lucrărilor Conferinţei Naţionale FDSN a confirmat aceste zvonuri, totul desfăşurindu-se după cum fusese stabilit la şedinţa Consiliului Naţional de joi. Singura concesie a fost făcută senatorului Gh. Dumitraşcu, el eicatag) ca la noua denumire a partidului, avansată de BEC, Partidul mocraţiei Sociale, să se adauge “din România”. Propunerea a fost adoptată prin vot, FDSN urmind deci să se numească de acum Partidul Democraţiei Sociale din România.

Statutul PDSR a fost votat cu modificări nesemnificative. Încercările unor delegaţi de a amenda statutul în sensul restringerii competentelor Consiliului Naţional au eşuat. În cazul în care s-ar fi acceptat amendamentul ce propunea ca alegerea preşedintelui să intre în competenţa Conferinţei Naţionale şi nu a Consiliului, cum este prevăzut în statut, planurile puse la punct joi la Cotroceni şi vineri în Consiliul Naţional riscau să fie spulberate.

“Tot sîmbătă au fost aleşi şi membrii comisiei de etică şi litigii şi cei ai comisiei de control financiar. Preşedinte al comisiei de etică şi litigii a fost ales dl. Vasile Mois, personaj a cărui corectitudine a fost puternic contestată în presă timp de doi ani de zile. După ce cîteva luni, mai precis din noiembrie cînd a fost nevoit să-şi retragă candidatura la funcţia de ministru pentru relaţia cu Parlamentul, Vasile Moiş s-a retras din viaţa politică, urmare a acuzațiilor de corupție şi imoralitate ce plutesc asupra lui, iată-l acum reintrat în prim-planul vieţii politice.

În finalul lucrărilor Conferinţei Naţionale a fost adoptată o Declaraţie politică, citită de dl. Adrian Năstase. Declaraţia pare să răspundă sugestiilor din mesajul preşedintelui în ceea ce priveşte “oferta de colaborare” cu Opoziția. “Conferinţa Naţională mandatează Consiliul Naţional să elaboreze o propunere concretă de ofertă de colaborare cu celelalte forțe politice, sociale şi sindicale care, ţinînd seama de convergenţele ce se pot obține în jurul problemelor cardinale ale țării, ale reformei economice şi sociale, să ducă la realizarea unui pact politic şi social larg, capabil să asigure o efectivă reconciliere naţională”, se arată în document. În cuvîntul de încheiere, dl. Oliviu Gherman a afirmat: “Conferinţa Naţională se va înscrie în istoria politică a țării noastre ca un moment de răscruce, cînd politica a luat un drum ascendent”.

După încheierea lucrărilor Conferintei, Consiliul Naţional al PDSR, completat în conformitate cu statutul şi cu fuziunile, s-a reunit la sediul municipal pentru alegerea conducerii partidului. Şedinţa s-a tinut cu uşile închise, presei urmînd să i se comunice rezultatele la o conferinţă de presă, după numărarea voturilor. Rezultatul alegerilor a confirmat în totalitate formula noii conduceri plănuite în culise. Cu atît mai mult cu cît pentru cele trei funcţii — preşedinte, preşedinte executiv şi secretar general — nu au existat contracandidaţi. Astfel, Oliviu Gherman a fost ales preşedinte de onoare, Adrian Năstase preşedinte executiv, iar Alexandru Lăpuşan, un exponent al “aripii dure”, secretar general al PDSR. Grupul de vicepreşedinţi ai partidului a fost completat cu cei trei foşti preşedinţi ai partidelor înghiţite de FDSN. În sfirşit, tot la şedinţa Consiliului Naţional s-a decis crearea funcţiei de lider al re ita ministerial, funcţie în care a fost desemnat dl. Liviu Maior, ministrul Învățămîntului.

Aşadar, Conferinţa Naţională a fostului FDSN a decurs fără nici un fel de surprize, după un scenariu prestabilit. Noua formulă de conducere pare mai degrabă să reflecte o soluţie de compromis menită să salveze unitatea partidului. Pentru cit timp, rămîne de văzut.

roiu se apropie, dar nu se ştie încă formula care î va înlocui.

Programul, elaborat cu participarea tuturor formațiunilor din CDR şi votat în unanimitate de Comitetul Ş Executiv, reuneşte şi precizează cele mai importante opţiuni formulate de reprezentanţii CDR încă din timpul campaniei electorale: e liberalizarea salariilor şi a ratei de schimb valutar e asigurarea condiţiilor pentru crearea pietei fortei de muncă şi de capital e încetarea subvenţionării din impozite a întreprinderilor nerentabile e atragerea capitalului străin prin simplificarea procedurilor, asigurarea şi garantarea libertăţii de repatriere a capitalurilor şi profiturilor e restituirea proprietăţilor confiscate abuziv de statul comunist e elaborarea unui sistem legislativ complet de garantare a proprietăţii e descentralizarea sistemului de asigurare a ordinii publice în sensul subordonării Poliţiei şi Jandarmeriei autorităţilor locale şi teritoriale e asigurarea neîntirziată a resurselor financiare ale administraţiei locale prin adoptarea prioritară a legii bugetelor locale e înlăturarea monopolului puterii asupra informaţiei prin adoptarea unei legislații adecvate, avînd în vedere îndeosebi Televiziunea şi Radioul ş.a.

e Au început lucrările Conferinţei Naţionale a FDSN (vezi grupajul alăturat).

Sîmbătă 10 iulie e S-au încheiat lucrările Conferintei Naţionale a FDSN. Duminică 11 iulie e În Piaţa Aviatorilor din Bucureşti a avut loc Adunarea țărănimii, organizată de Asociaţia proprietarilor de pămint şi acţionarilor din agricultură (PROPACT), la care au participat ţărani din peste 20 de judete: Alba, Botoşani, Buzău, Dimboviţa, Dolj, Maramureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sibiu, Teleorman, Timis, Vrancea ş.a. Cei prezenţi au cerut adoptarea de către Parlament a unor amendamente la Legea 18, precum şi adoptarea Legii arendei, Legii cadastrului şi Legii creditului agricol. S-a solicitat, de asemenea, returnarea pămiînturilor deţinute de IAS-uri pro-

În seara zilei de 12 iulie, la sediul Ambasadei Frantei din Bucureşti, dl. Nicolae Manolescu a primit medalia de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor. Cu acest prilej, Excelenţa Sa domnul Renaud Vignal, ambasadorul Franţei la Bucureşti, a ţinut o scurtă alocuţiune în care a evocat personalitatea cunoscutului critic literar, devenit din 1991 şi lider politic al Opoziţiei.

prietarilor de drept, oprirea importurilor de cereale şi lină, acordarea unor credite cu dobindă redusă, înfiinţarea unei bănci PROPACT etc. S-au scandat lozinci antiprezidenţiale şi antiguvernamentale.

Luni 12 iulie

e Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, formată din 7 membri — Emil Roman, preşedintele delegaţiei - PUNR, Ionel Roman — PDSR, Elena Preda — PDSR, Dumitru Mocanu - PDSR, Tokay Gyărgy — UDMR, Victor Boştinaru - PD (FSN), Dumitru Căluianu — PNL-CD — a ţinut la sediul Senatului o conferinţă de presă în care a prezentat activitatea sa în cadrul celei de-a doua sesiuni a Adunării Parlamentare a CSCE, ce a avut loc la Helsinki în perioada 6-9 iulie 1993. Sesiunea s-a materializat într-un Proiect al declaraţiei de la Helsinki a Adunării Parlamentare a CSCE, structurat în patru capitole: Probleme politice şi de securitate, Probleme economice, ştiinţifice, tehnologice şi dE mediu înconjurător, Democraţie, drepturile omului şi probleme umanitare, Fosta Iugoslavie. Delegaţia română a avut o întrevedere cu preşedintele Adunării Parlamentare a CSCE, dl. Ilkka Suominen (preşedintele Parlamentului Finlandei), care a acceptat să viziteze România în cursul iernii viitoare. (O-A.)

Grupaj realizat de OANA ARMEANU, R.C. GEORGESCU şi RALUCA STROE BRUMARIU

1993

Academia Română adoptă în 1993 noua ortografie mixtă cu „â” și „î”, stârnind o amplă dezbatere în spațiul cultural, majoritatea intelectualilor contestând noua modificare.