Moartea lui Corneliu Coposu

Liderul PNȚCD, Corneliu Coposu, a fost internat, luni 30 octombrie, în stare critică, la Clinica de Anestezie-Terapie Intensivă a Spitalului Universitar (Municipal) din Bucureşti, cu diagnosticul de bronhopneumonie, viroză respiratorie cu componentă cerebrală foarte gravă, în șoc.

Corneliu Coposu este supravegheat de o comisie formată din 14 profesori doctori, care i-a asigurat pacientului tratamentul necesar. Starea sănătăţii pacientului se, menţine critică, se arăta într-un comunicat al Spitalului Universitar București, dat publicității marți dimineață. Dr. Sorin Oprescu, directorul Spitalului Universitar, a declarat că nu se pune problema unei operaţii sau transferări a pacientului în altă clinică; el a precizat că medicul personal al lui Corneliu Coposu, Mihai Baikan, este așteptat să sosească din Germania, marți, în jurul orei 14.30, pentru a aduce fişele de diagnostic și tratament ale bolnavului. O echipă multidisciplinară, formată din 25 de medici, supraveghează, începînd de luni, întreţinerea funcţiilor vitale ale organismului şi conservarea vieții bolnavului. Pentru a putea interveni în orice “moment, au fost dublate gărzile. Numeroase personalități politice, printre care președintele țării și primul-ministru, au cerut să fie puşi la curent cu starea sănătății președintelui PNȚCD. Acesta și-a expri- „mat dorinţa expresă de a nu fi făcute publice detalii medicale legate de boala sa.

u este ma Stituția României)

i presus de leg

ZIAR NAŢIONAL INDEPENDENT

Nr. _1719 0 luni 13 noiembrie 1995 400 lei

Regele Opoziţiei, Corneliu Coposu, a incetat din viață Fără el, scena politică românească va [i şi mai meschină

La ora 9,40 a dimineții de sâmbăţă, în ciuda Macha s-ar fi efectuat înainte de declanşarea . şi mânca. Comisia tocmai terminase de tuturor eforturilor terapeutice, spoturile moni- . crizei. Deci ce-ar fi fost dacă astuparea căilor consemnat în urma vizitei de vineri seara

eria a cincea

patrie

SCU

Coposu a murit acum două săpțămâni ost înmormântat în fiecare zi. În iurul e cancer s-0u îngrămadi, de-a velar, risei politici. Socoteala e simpla: sa ne. gulim nişte voturi bozca, de la „ailopi” un oer speciol peste România, d ad 22 decembrie 1989, deşi acum sfatul ele de tristeţe. Fireşie, tot door. pentru

» reprezentativ pentru noi. N-

u astfel de oameni. Nu averi cuhul ufleteşti, al ascezei, ol voinţei de a-ţi ul de conservare. Adorăm în

date încurajatoare, când, brusc, chiar z toarelor din Secţia de reanimare a Spitalului aeriene prin dezvoltarea uneia din multiplele unele i j ,

e, trădarea lo timp, Ei ue mirii 4 Universitar Peart unde se afla intemat pre- metastaze ale tumorii operate în 1994 ar fi fost . sub ochii medicilor, s-a declanşat 0 nouă i mult, când apore cineva care nu se : şedintele PNŢCD Commeliu Coposu, au înghețat. - înlăturată înainte să producă epuizarea ce a criză, venită din cu totul altă direcție, zau pins cu Selena şi teama. Cele moi : A 2 fa Linia lor încremenită lua locul pulsaţiei ce decompensat echilibrul fragil. Nimeni mu a putut. inimii s-a stricat, iar tensiunea s-a modificat culat după '89 cu putere de lege k

î arătase până atunci că o inimă bate pentru toţi e înțeles cu ungurii să vândă Ardealul,

răspunde, pentru că piinta însși nu poate. pulemie Freevența batălor a crescut de în ea. Medicii care au luptat cu | controla căile prin care se împlineşte soarta. câteva ori peste normal, ceea ce ep! e e east turiător la Securitate, că i Soidziet ea peer emotie Aaa cat a pac a plămânul drept era o mușchiul cardiac şi făcea dificilă circulaţia mâncat salam cu soia - nu mâneose. : : , | la 17,55 în seara zilei precedente, au trebuit să formă de cancer care metastazează încă înainte | sângelui, Singurul diagnostic care a putut fi gre cani n pr, le Vecoregi dive, | , : i renunțe. Comeliu Coposu, idezul de necontestat | de a putea fi descoperit. Verdictul era pus deci . exclus a fost cel de'infaret miocardic. Me. dea ge si Daca a it rafie : ; îl Opoziţiei, omul aăt de muncit de încercările „. de anul trecut, dar faptul că la persoanele în | dicii au bânuit un infaret pulmonar, datorat ul din 17 iulie 1995, Rana erele luptei sale de o viaţă, primise odihna veșnică. vârstă boala avansează mai lent şi eventualul | unui cheag de sânge care bloca iigatea unor nsultele. Cu o cruzime core, i, Wes în ultimele două săptămâni de suferință, ca . răspuns la tratamentul medicamentos însemnau suprafeţe importante din plămân, sau o emrea sa a fost batiocorită în fel şi chip. în întreaga sa via, el s-a împotrivit destinului. pentru misiunea politică a lui Corneliu Coposu bolie cerebrală. Neoplasmul produce subrtea ombulontă“, iar numele stălit cu cu încrâncenare. A înfruntat ceea ce raţiunea - răgazul care face diferența dintre incertitudine stanţe chimice care favorizează coagularea i se încrețeşte pielea când citiți ocum comună ne opreşte să sperăm a înfrunta. A. şi izbândă. Medicii au încercat, odată criza - sângelui şi respectiv aceste procese. O altă care veneai în rânduri strânse pe 28 | z : pierdut bătălia purtată cu soarta în plan biologic, . declanșată, acum aproape două săptămâni, să explicaţie ar fi pur şi simplu epuizarea cu spre Piola Victoriei, scondând: „Cu a rămas un învingător în plan moral, singurul . aducă organismul înapoi în starea de echilibru produsă de avansarea bolii de bază şi de 2 existe o şansă să înțelegem că l-am : de altfel care conta pentni domnia sa. „Nu am” fragil de care aminteam. Pentru aceasta era - multiplele metastaze, Tratamentul pentru Iele postrevoluționare, pe omul poltic i j Văzut, în 30 de ani de medicină, mărturisea . nevoie să fie recucerite suprafețele utile | oprirea fibrilaţiei ventriculare nu a dat ream avut în oceşi ani. i . : profesorul Emanoil Popescu, pe cineva care să . schimburilor respiratori pe care k bloca tumora. zultate, noaptea de vineri spre sâmbătă find is a cală pna, Ecaanea n : : aibă atâta putere de rezistență”.“DI. Coposu, . din căile aeriene. Intervenţia avea riscuri . o bătălie disperată cu imposibilul, pe care Cp baga pa cod os . spunea şi directorul Municipălului într-un enorme, putând ea însăşi provoca drama, Coeliu Coposu a dus-o dincolo de limitele de bine” potfi vorbiţi morţi mau interviu, pare că se războiește cu boala fiindcă printr-o hemoragie sau pur şi simplu prin efortul. binuite de medici. Era trecut cu puțin de Gposu, deşi deschisă. şi consecventă. mai are ceva de făcuti. Şi într-adevăr,“ suplimentar la care supunea un trup atât de 9,45 dimineaţa când graba cu care au ionţele pe care le-a stabili, persoanele , preşedintele PNȚCD s-a sacrificat pe sine după. itovi. Hotărârea a lut cu greu, în disperare, început ă se trânteaseă uşile de la Dizecie, asi eloc benefice (atu Spezia un plan bine pus la punct. Conştient că de cauză. Reuşita intervenției a fost un miracol, . chipurile împietrite ale liderilor PNŢCD sau e opoziție. prin prestigiul uriaş oi ș

: frământările panidului, în lipsa unui lider de - depinzând nu atât de priceperea chirurgilor, cât - brusca activare a paznicilor ce blocau acîică foarte realistă. A sustinut, cu o. 2 necontestat, pot afecta campania din 1996,. . de puterea lui Corneliu Coposu. După o zi cu | cesul pe culoare au dat de înţeles că totul se bună, monarhia. Poote ca daca el i : jy Preşedintele PNŢCD şi-a amânat vizita în — febră, consecutivă stresului operator, situaţia se sfârgise. Chiar acestea au fost cuvintele ca ajuns la guvemare partide ca PUNR, “

tisa Germania până după Congresul formaţiunii sale ameliora, plusul de aer aducând noi forțe şi — care un tânăr medie de gardă, cu lacrimi în mă. o opozție dezbinate, îmbatrânie, ip058 i F A

i „polcegin sară au-putea îi vorba de ui Ţ e FEnunțaseră « i relaăarea =. Ochis a anuală, A feat 2 Sare Ea CANTINE, | ettitoie Pta Tea dai er baia a a ea ua A pi L-am întrebat pe medicii din Comiste care ar fi „. întrerupă sedarea, astfel încât pacientul să poată “ai VALOU din faţomicii săi denigfatori nu va = zac fost şansele în caz că operaţia practicată de dr. _. reveni la o respiraţie voluntară, să poată vorbi | rebuie să joace momentul îndurerării

i rist pelerinaj

e e E d A

8 stau de vorbă cu domnul Cornelij d d b ţ [-4 mosie | Zeci de mii de ucureşieni in inte în cei 8 ani-de izolare totală în „nă un proțil spiritual al lui Corneliu tico, o imagine a gândurilor. sale lipe în gol, cu o undă în plus de ă, şi a rostit răguşit, aproape şoptit: re să mă liniştesc, să mă închid în

o zi, din puţinele pe care le mai reţul politic suit în copac se. crede

„Odihneşte, Doamne, sufletul robului tău. . aducă un ultim omagiu Patriarhului. Mai întâi Comeliu:. Oamenii îşi fac cruce. Fumul a fost ocupat unul din trotuare, mulţimea lumânărilor s-a ridicat până sus, la etaj. întinzându-se câteva sute de. metri până la

Trupul neînsufleţit al lui Comeliu Coposu Hotelul Modem, apoi, spre prânz, lumea s-a se „află depus. în holul sediului central al aşezat şi pe trotuarul celălalt, De la ora 12.30 ol : PNŢCD din Bulevardul Carol. Încăperea € circulația pe Bulevardul Carol a fost oprită. aa Pe [să sis strâmtă. Pe pereţi atâmă coroane mortuare, Cei ce aşteptau afară în frig, cu flori şi a de dat celorlolți, nepastrând nici iar uşile sunt drapate în negru. De-o parte şi lumânări în mână, nu sunt numai simpatizanți

de alta a catafalcului fac de gardă, ai PNŢCD, ci şi oameni care doreau. pur şi i rămâne în minte: un om pe cât schimbându-se din jumătate în jumătate de simplu să-l vadă pentru ultima dată pe un delicat şi modest, dlibaa oră, parlamentari şi primari din Convenţia semen al lor care a suferit, dar a rămas demn Se prin rr: Come Aurăt | Democratică. activişti PNŢOD. Sicriul este până la capăt şi nu a cerut riictodată privilegii toată viața împotriva lui, dor. nu acoperit de crizanteme. Chipul liderului pentru sine. Mulţi tineri, familii întregi cu copil, motiv că nu era copabil să urască PNŢCD, cu pielea foarte albă, pare încremenit bătrâni sprijiniți de nepoți. Cei din generaţia care ka. cre rivalului a dă dincolo de orice suferinţă. Alături stă pălăria lui Corneliu Coposu par cei mai vulnerabili la pet dia bal Nu | şi. pe-o pernă de catifea vişinie. Ordinul de emoție. Plâng, îi mângâie fruntea şi obrajii, îi nesfârşită pentru bătrânul fazan Cavaler al Legiunii de Onoare, primit în urmă caută mâinile pe sub flori ca să pună în ele

cu o lună. : o lumânare. j r &r Pelerinajul bucureştenilor este continuu. (Continuare în pag. a VI-a) piei a fie op ai baie at Peste 10 mil de persoane au venit ieri să-i

Rodica CIOBANU or să sper că imaginea chinuit

. PP i i dea i

marea: | Mihal 1 de Hohenzollea ace demersuri pentr a panicipa la funeral Sel ave deh tzae Potrivit unor surse apropiate Casei Regale, fostul suveran“ viitoare bulevard, un şir de umbre mute, | . aj României, Mihai Iar fi făcut demersurile: necesare pentru

Ceremonia funerară

„ intr-o convorbire cu un redactor al Agenţiei |. Ya avea loc mâine i, Mihai f ă sa Naţionale de Presă Rompres. Şi, dacă va veni în ţară „sunt Liderul PNŢCD Corneliu Coposu va fi înmormântat marţi, obținerea vizei de intrare în țară, în vederea participării sale. . convinsă că va atrage atenția, incă de la aeroport, ca acest | 14 noiembrie, la Cimitirul Bellu Catolic, alături de soţia 1a funeraliile liderului PNŢCD, Corneliu, Coposu. trist eveniment să nu fie transformat în miting monarhist“, |. Sa Arlette. Convolul funebru va pleca de la sediul PNŢCD

Până duminică, fostul rege al României nu cra hotărât să a adătigat doamna Mezincescu. at da marţi, ja:are FE, 1+00, va trece prin Piaţa Universităţii şi se întreprindă aceste demersuri deoarece „nu dorea câștigarea Deocamdată, din partea oficialităților româneşti nu Pit pe catea ga, pe votutini une ea Area, let 8 slujbă de capital politic“ de pe urma acestui trist eveniment, â fost exprimat încă un punct de-vedere în legătură cu sue e uaiaină ineaţiţă feri cir i ora 13,15, declarat Simina Mezincescu, preşedinta Mişcării „România posibila vizită a fostului suveran, POE a nai îi i

Înma pozaszinaza = xx ră A . “ i A SA & + E: 2 = Ș m a; ” E ptă cu corupţia „De 1a 15 noiembrie area cu Rol e: | „Letea“ Bacău se contru groalimentare | Dacia Felix şte ca a materie prim e ei calea ea |. SU supravegherea cu Româ să ia ] se cotiueaiațe lea pe Eee | e ada . fe u . m i a S$ a al! să te dit Satememaui 3 | Băndii Naţionale | „ca pia A Moeciu jel a iştrii de si i i + Banca Naţională a Românie! a. remis. i AC A artele das ) Agenţiei de „presă Rompres un comunicat care ' precizează: continuarea măsurilor î până în prezent în legătură cu activitatea $ i Băncii Dacia Felix şi în conformitate | deosebit de activitațea — — ionului Rombac“, i aevelerile Bec 2 ia Legea i merţ, i i 1 L special Ambii iuotaza ut rile 27 perieata obți : mplela pia pe faptului că dominia sa |

A Ice x

(Urmare din pag. I)

ni, 13 noiembrie

Programul 2 13,00 Actualităţi 13,10 Politica între ideal şi real 13,40 Film serial (R): Drumul spre Avonlea Canada). Episodul 3 14,30 Atlas (R) 15,00 Film serial (R): Perla ncagră (Argentina, 1994). Episodul 16 15,45 Filmele săptămânii 15,50 Desene animate: Grădina ascunsă (Japonia) 16,20 Film serial: Pasiuni (Columbia, 1992). Episodul 103 17,05 Măseaua de minte. Emisiune de educaţie pentru tineret. M-a făcut mama oltean... 17,45 Film serial: Iubiri amăgitoare (Venezuela). Episodul 54 18,30 În faţa dv. 20,00 Arte vizuale 20,30 Tribuna nonconformiştilor 21,00 TVM. Mesager 24,30 Formula 3 22,00 Film serial: Santa Barbara (SUA). Episodul 278 22,45 Repriza a treia. Emisiune sportivă de actualitate fotbalistică 0,30 Muzica e viața mea!

[i e x linamică

dinamici! INCOREX, înfiinţată în 1908, este în ent- o bancă comercială cu caracter

investitoare. Din păcate, la

secrete

Fapt divers la Sofia Cetăţean român jefuit în plină stradă

Un cetăţean român a fost victima unui atac înarmat pe una dintre străzile capitalei Bulgariei, transmite corespondentul MEDIAFAX la Sofia, citând surse bine informate. Aflat la Sofia la sfârşitul. lunii octombrie, Doru Enăşel, reprezentantul în România al firmei „Sicherneits Technik“ (producător european de articole antifurt), a fost oprit de doi cetăţeni bulgari care, ameninţându-! pe Enăşel cu pistolul, s-au urcat în autoturismul acestuia. Apoi, l-au obligat să părăsească oraşul, i-au luat cheile mâşinii şi l-au abăndonat pe marginea şoselei. Deşi Enăşel a reclamat furtul autoturismului autorităţilor bulgare, demersurile au rămas fără nici un rezultat până acum. (Mediafax)

BANCOREX

MARŢI şi MIERCURI regiunile ţării

ersal, cu experiență „în efectuarea noastre vor fi traversate de un sistem frontal raţiilor de comerț exterior care va determina înnorări temporare, e, îi A precipitaţii şi intensificări de scurtă durată ale NCOREX este cea „Iti bine vântului. În prima zi vor fi influențate sudul, izată . bancă românească, cu

Vestul şi centrul ţării; Aici se vor semnala îndeosebi ploi, favorizând producerea poleiului în zonele cu strat de zăpadă. În rest se va produce ceaţă îndeosebi noaptea şi dimineaţa. Apoi aria de nebulozitate se va extinde către răsărit, fiind însoţită de ploi în general: neînsemnate cantitativ. Valorile termice, în creştere, se vor încadra între 4 şi 12 grade la amiază, iar noaptea între -4 şi 6 grade, mai scăzute marţi în nord-est şi centru. ,

BUCUREŞTI: Vremea se va încălzi treptat. Cerul va fi mai mult noros, favorabil ploii slabe în primele zile. Trecător, vântul va deveni moderat. Temperatura în creştete va avea valori minime între 2 şi 5 grade, iar maxime între 8 şi 12 grade. = =

ipări de capital la bănci mixte din: Londra, Milano, Frankfurt/Main,

NCOREX -dispune de o. rețea, externă inci corespondente în 150 de ţări

NCOREX a dezvoltat “într-o . scurtă dă de timp, o rețea internă de sue, Situate în peste 20 de oraşe - din recum şi 4 sucursale în București

ICOREX este o prezenţă activă în comunităţii. financiar-bancare - interale: “membru direct -al- Camerei . de 7 Internaţională de la Paris, membru din septembrie 1992, membru al INTERNATIONAL 44

i ai

-24, 70012 BUCUREŞTI - ROMANIA

i +40.1-311 27 51; +40 L-ol4 15.98 703 ebank r

ORIGINAL o ORIGINGL

Oral şi autocenzura sunt esenţiale pentru

Tot în legătură cu relaţiile României cu Marea Britanie să mai notăm apariţia la Londra, în chiar aceste zile, a unei importante lucrări privind şi ţara noastră, Raportul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) asupra tranziţiei în țările est-europene şi fostele țări sovietice, în 1995. Într-un capitol comparativ, România:se află între țările socotite ca având legi bune în ceca ce priveşte investiţiile străine şi:o foarte, atractivă politică în privinţa preluării profitului de către firmele ultimul punct se arată că nu există destulă preocupare din partea poliţiei şi justiţiei pentru combaterea practicilor

piece sit ide altii d a i st ERu) strangulate. Faţă de miste luat atitudine dl. Vasile Lupu, PNŢCD, care a descii

Ruginoasa şi a stat d

de corupție, evaziunii şi spălării banilor negri, iar tribunaleie nu au în momentul de faţă suficient personal competent spre a face faţă cauzelor de drept comercial intemaţional cu care sunt confruntate. Adevărul este că, în ţara noastră, structuri administrativ-birocratice ținând de vechiul sistem centralist continuă să macine în gol, în vreme ce noile instituţii, specifice economiei de piaţă, duc o ac de personal calificat. instruit la nivel cu ţările occidentale. Ca o curiozitate, în Anglia, în sistemul financiar-bancar şi, de asigurări lucrează 12 la sută din populaţia ocupată, în vreme ce în România personalul similar probabil că nu trece de 1 la sută din forţa de muncă totală.

Pentru noi, realităţile lumii capitalului, adevăratele realităţi ale lumii capitalului, ar trebui să ne dea de gândit, să ne oblige la o reproiectare în sens pozitiv şi eficient a multor Strategii şi obiective.

Iar mâna întinsă acum de Anglia cu prilejul acestei zile de mâine, a afacerilor britanice la Bucureşti, ar putea să fie socotită de bun augur.

înţelege că sunt posibile şi erori; vedere volumul mare de lucru sau c de experienţă a unor cadre mai tinere.

instrumentează.“

Zeci de mii de bucureşteni

în trist pelerinaj

(Urmare din pag. 1)

Personalităţile politice ale Convenţiei primesc condoleanţele. Emil Constantinescu, Ion Diaconescu, lon Raţiu, delegaţia completă a liberalilor în frunte cu Viorel Cataramă trece. pe lângă catafale şi urcă să semneze în cartea de condoleanţe, La ora 12 apare preşedintele Senatului, Oliviu Gherman. Maşina cu girofar şi bodyguarzi îl lasă lângă intrarea principală. Oliviu Gherman, care pune pentru prima dată piciorul în sediul PNŢCD, înconjoară catafalcul, semnează în cartea de condoleanţe şi pleacă. Un cor de huiduieli îl însoţeşte la ieşire. Activiştii PNŢCD se reped la geamuri, fac semne încercând să potolească mulţimea şi strigă: „Asta nu trebuie să se întâmple. Liniştiţi-vă!“* Doar senatorul Constantin Ticu Dumitrescu nu e de acord şi consideră venirea lui Oliviu Gherman o adevărată impietate. „Directorul SRI, Virgil Măgureanu,

convoi funerar care salută.

e ar, Reka Szabo-Lazăr, campioană europâană la iloretă

Un nou şi strălucit succes al scrimei româneşti! Apreciata noastră s campioană mondială anul trecut, în proba de floretă, a cucerit şi medalia de aur la Campionatele Europene ce s-au disputat în localitatea un, Balaton). Ea a învins-o clar în finala probei pe italianca Diana Biancheddi

că victoria aceasta întregeşte succesele din acest an ale scrimei „cum se ştie, titlului mondial, tot la floretă, cucerit de Laura B.

BURSA ROMÂNĂ DE MĂRFURI Sa (rată 1 noro pe Ea 6

româneşti, adăugându-se,

PIAȚA n

MĂRFI V Şubă din postav îmblănită cu piei de ovine V Paste noa N PREOFERTARE cojocărie, 4000 buc i 890/910 lei/pachet 500 : i full V Şuba din postav îmblănită cu MRR blană, 8r, 50 tone/lună

V Grâu panificați „>6000 buc feat

PIAȚA ui

V Tapet cu model floral, impor Legenda v

erul acestor decese a

ns recent în comuna e vorbă cu oamenii locului, însoţit şi de reprezentanţi i Mii media. Intervenţiile d-lui deputat -ai determinat pe dl. prim-procuror Car Ilaş să dea a conferinţă de presă pentru AA explicaţii. DI. Ilaş a eibiu despre, A credință a anchetatorilor, lăsând, însă a

a părut destul de stânjenit de rezultatele cercetărilor care, din. păcate, în loc să dovedească adevărul în. decesele amintite, dovedesc mai degrabă superficialitatea şi incompetenţa unor lucrători ai Parchetului pe care-l conduce. Oricum, aşa cum însuşi dl. Ilaş a precizat: „Procurorul este responsabil pentru soluţiile ce le dă în dosarul pe care îl

Constantin COROIU

împreună cu adjunctul său Gioni Popescu şi alţi doi locotenenţi apare discret şi părăseşte scena la fel, pe uşa din spate. „Pentru noi toţi, domnul Coposu a fost un reazem în ceea ce am făcut“, declară el. Slujba de la amiază nu întrerupe pelerinajul. Mulțimea diri stradă nu-şi subţiază rândurile. Oamenii vorbesc despre politică, comentează declaraţiile politicienilor, se mişcă într-o parte şi alta, nevenindu-le să plece acasă. La un moment dat aleargă înspre Piaţa Rosetti, de unde se aude un vuiet prelung, de claxoane. E un

Nimeni din familia lui Corneliu Coposu nu stă lângă sicriu. Surorile acestuia, Lavinia Bălescu şi Rodica Coposu; sunt singurele sale rude în viaţă. Ele l-au vegheat la spital şi i-au însoţit trupul neînsufleţit până la sediul PNŢCD. Patriarhul nu le mai aparţine, aşa cum nu şi-a apaninut niciodată lui însuşi.

portivă Reka Szabo-Lazăr, de această dată titlul continental

Bară Kesztely (lângă

luptă apreciată de specialişti şi public pentru înaltul nivel tehnic şi îpetua e i adera

adea în iulie, la Haga. (1.D.)

PE aa PC Tau 2" 408

TOSIU! piviiiic! viandez

cunoscând pragmatismul ame

mecanicilor de locomotivă. C,

n Pregedintele BNS, Dumiru c

- sităţi franco-germane sau amer

| dolarublele,

SIUI pa [7 » Provocând 9 picat la

Door ca preşedintele

cu un aparat operaţiona| c, | „o! - margini. lată deci că, pe lân, Pe conținenț deputat decizii importante în numele «€ iu iar ie Sirepa au apăruț ocure sii o2booieler comercieie confederație, în orice moment liga dintr olitico-militare. Se pare ca acestea pp Eder) în planul % Hi EpZAu ioni ingerea lui L e; | YESE O probj După doi ani, SNCp îptond, Dupe d or, un Aa pe ceniă rat de Woshingiu ; i iza CI cad rează ? „insu fe sa împingă Aliania într-o direc; A Bruxeles a acuza | vertigin rein Mea JA co E urmeze, făcând aluzie la Gl care Occidentali re zire .asae rs“ ; osi F - Deter grevişti Pere spre Estul Europei. Plan ce a stârnit op ingtonului de declanșat | pi, pore astfel i 2 al funcția de sa. piaţă. Ce : SIE! mai O luptă-a-orgolilor.a la | e având în sâmbătă, în timpul lucrărilor dă p nu se zel p 9igolijer : A

VrOpo şi America,

lipsa M confederației, că administraţia SNcP E ne altfel, 3 i ricanilor, acest [ucr a zu f d : În d U af fi evoi ile de reincadrare CR, i greu de înțeles balanţă se afla chiar strategi al detieii i, cererile ie AI â Celor tm i ş a Alianţei. 'egia politică eficitul mecanicilor de locomotivă, dei. iitoare : e a pita în urmă. loan Viad, Vlad Nicola. 4 Neoşteptotele iuni eco NATO pun în Pericol întregul Ungureanu, alături de Dore] Bu îi În istem de alianţe occidental. Sa i fost Care ame, 9 ( această perioadă) au condus greva ae Singurul liant care a ținut Vestul împreuna şi-a L A ostin ași ver: S E a mericono-frâncezez zi că cererile de: reîncadrare -au fail ae ios să se considere că dinspre Est nu mai există E A : d datorită presiunilor făcute ja Gus RI Aa vreme cât la. Kremlin se ațla Elia şi Korda tare. $ reprezentanţii Organizaţiei Interna “E] AO există o posibilitate de dialog. Iakov, plus

Mari Blocului Naţional Rusiei a avut iati erou trei luni, iar viitorul a fost dă intotdeauna. imprevizi a, eastă țară-coninent, Rusia țariste, bu : Contrabandă de o — [aseemunizo ou peudotenoamic ru nt pi | eee [.. îi i numai A los „eosebire de unsle, țar; 3 = jumătate de miliard d | curopene, America, pare să fi înţeles mai bine acest lucru, a es dee, = Layun, conttâl efectul în 4 UI când insistă cu extinderea spre Est. ate, m Inspectoratul de Poliţie şi Garda Finasă) Fisurile a Elena noul concept privind edificarea venitin a m județului Olt la firma „Cuta“ SRL, pa unui sistem. de securitate exclusiv european. Se incearcă. astfel e greu d = unui cetățean arab, s-au descoperit ți | reactivarea Uniunii Europei Occidentole, „braţul înarmat" ol U.E. 300 de m în valoare de peste 500.000.000 ii, .4B5] Dor aceasta nu are încă o structură militara integrată şi nici nu f , m provenienţă patronul nu a putut-o justia] o va ovea în viitorul apropiat. „Umbrela“ nucleara franceza, care ze si m a declarat că ar fi procurat ţigărie înzaf]| ar putea s-o înlocuiască pe cea americana, nu este nici ea pusa „ACE m 18 octombrie de la un patron, tot za la punct. Faimosul Eurocorp, compus în principol din militari lângă co . Bucureşti. Acesta nu a fost însi & AIE] francezi şi englezi, cu. sediul la Strasbourg, în Franța, cu un | FEsbect:: m întrucât, începând din Septembrie, cel în comandant german şi cu răcani ţinuţi în cozarmi diferite. pentru Ordinul | nu mai desfăşoară activităţi comerciale (II a nu se încâiera, nu a depăşit stadiul de experiment. Prin opoziţia. | 2 aşezat PIC SG Eta, Spui uniri 415) faţa de viitorul secretar general, SUA au dorit să'arate europenilor. | distinctii Iei ntcUita,. ETA acela. de a se sue A, cărei singurul. organism. militar. operațional. lor cel | UD vine plata taxelor şi impozitelor datorat ș | ij “i dă ica..Fii pc : din part român. Ancheta continuă, împreuile | core « [+] banii comandă muzica. iindca, indiferent de experienţele y Parchetul de pe lângă Tribunalul jutegafi | atomice în Pacific sau forța economică saxonă, bugetul NATO se pă At (Petre Muşat) calculeaza tot în dolari. Pentru România, lo fel ca şi pentru celelalte politicier i stote răsăritene, NATO rămâne singurul garant valabil al securitaţii | âl:unor | Cursul leului sale. În ciuda declaraţiilor. politice încurajatoore, din punct de |. Au Venit

Cursurile de referinţă ale Băncii Naja României, cu valabilitate în ziua d noiembrie, 1995:

Valuta în cont

1 dolar SUA.

1 ECU “1 DST

după CONSILIUL DIRECTOR

bi, pi arsa “og duminică 12 noiembrie 1995, seara,

Dumitru TINU inpucă TVR este o instituţie manipulată

: director CU rînd i oculte care ne manipulează la

Cristian Tudor sm) Pie, ab 2 în: Pate ale

dactor-şef adjunc! re ni ial mise ,

i terti Fota de redacție E bine atm Pr eiită de obicei, stau scenarii

lon MARIN zimi a Sianiti ai propagandei

isi fadjunct mână d Că totul este dirijat acolo

ae IRIEAC ai creg e? Și Drezizie diabolică.

Bogdan CH [Mio paza de asemenea că în TVR

şef departament Venea ea 0 Cenzură la fel de strictă ca pe Adrian LIRSU N Cici a e re

vedere economic“ România! este tratata de țarile. vest-europene ca |un partener de mâna a doua. Bucureştiul nu a“primit, aşa cum o fost cazul Budapestei, un miliard de marci din paitea Germaniei pentru a-şi continua reforma. Numeroasele. întreprinderi mixte fomâno-franceze în industrii de vârf construite în perioada

În B

1 marcă germană comunista au fost abandonate fară regrete şi ou fost preluate de | primarul 100 yeni japonezi | sud-coreeni său americani. La rândul lor, britanicii manifesta | ribuirea 1 liră sterlină Încă o mare rezervă în a investi în România. Şi exemplele or ia? : franc elveţian | Putea cohtinua. id 100 e e | „ppesi integrarea în Uniunea Europeana trebuie sa ramână un | preiungi 1 şiling austriac Sbiectiv. central al 'politicii externe a României, apropierea de | Piaţa Co lire turceşti ar trebui să devină în perioada urmatoare cel puţin la fel bulevard: 1 leu moldovenesc & importantă. . allă în i

Tembelism la put

cenzuraţi, be calea afirmării. Af ee soia a unui tembelism tinz desăvârgire. Pe la jumătatea emisu puterea a doua“ din seara S% (realizatori Gabriel Giurgiu şi Gheorghiu) vine vorba despre eu presă. George Pruteanu, unul me: dă ca exemplu obstinația cu care C | folosește în. varii pie cae moartea pe-acasă“ cu ae Coposu. Amt înghețat: următor e unmeisat0 Dulerică Sen

i „Ii ATA ati Noile alocaţii 0

paie te E CEPRE RE ATUTISUTIEI)

ZIAR NAŢIONAL INDEPE

ime rofunzim hrană pentru pot “ză se d pe elevi şi student, a PrinHG.nrsp |eu Ul cuantumuri ale ala-.295 sur dă i sens £ preşcolari, elevi şi sudat eres &! ra sc ) peve ei u ei dă â com jexită a - 1.720le pl pă: * crivind CO ja situația :n lei/zi: elevi bc avi altii tribule atenţia 6€l0T a participanţi la concur de TBC C germ că o analiză + zi. Pentru pri ha, ac j0fertă pi doar o pante d E. i reslolee E aeaa din aceste ste e Fondat 1888, seria a cincea ţă îi a sape Dăniel pn ro feat alertă, Englezii lim WU) “vute este Cl m a valu el s Ş 9? ivi ma capele la Slobo,,! | [| Fratele celor ucişi CÂ imita SUME0 a Vineri, 10 noiembrie za t sie moral să = municipiul Slobozia. a€ e le şi are Oi ? instalaţia de c] de LA „ujizate $ cel ci =ă! lorin e il ceapă de ae acest punct donaă reședinței jude N a TI a Sa mar DIA dovedit a fi n engleză „South East VA „a IEZI ES ANRE Bea e “ANCOREX * rin pentru 5 niste Şi punerea în £ «4 Cristian Tudor POPESCU TE, e de * care realizează c Tea « 0 RIO ARID AR cipal puri, că efortului dep ee rivalizează ci. tă cal lic vorbind, Comeliv Coposu a murit acum două săptămâni naţional! zi ere aun! îs juat parte pezsonal a a izy, De atunci încoace a fost înmormântat în fiecare zi. În jurul j leului și de COREX a = esteri 0 d Alităţi din e trupului său împuţinat de cancer s-au îngrămadit, de-a valma, ea dolarului: A un plaţa s SE ectorul comna şi oameni îndureraţi, şi farisei poliici. Socoteala e simplă: să ne azut 0 la sută n şi realizat instalaţia, prelecuj arătăm pătrunşi, poate mai ciugulim nişte voturi basca, de la „ăilahi” , peste = Consiliului judeţean Talon; N Cu toate ostea, pluteşte parcă un aer special peste România, o adiere â de fum a WNOF € . ţa i a acelei dimineţi împreună din 22 decembrie 1989, deşi acum sufletul de perdeaua de era unel £ Job-uri pentu colectiv nu-și mai încape în piele de tristețe. Fireșie, It doar. pentru te, în dorim = e câteva ore... | nefondal care O = ţ Corneliu Coposu nu este reprezentativ pentru noi. N-am de profunzite (Pata cine, cum - absolven li ECOnoy. şiut niciodată ce să facem cu astfel de oameni. Nu avern cultul Sino)sevaconsilie mecierea 5 ATESEC (organizatie m vericalităţii morale, ol ariei sufleteşti, al ascezei, al voinței de a-ţi cui contribuie = studenţilor economişti)! nt, suprima. pentru o idee instinctul de conservare. Adorăm în schimb, OSI toamnă a „Zilelor cazi. OB aproape religios, aranjamentele, trădarea la timp, compromisul de leului. £ Carierei culise, ieşirea prin Sărindar. Mai mult, când apare cineva care nu se

ei hunedoreni. picior de răz cu Executivu

„„ minezilor:vizavi de apariţia Ipumirile miere pn oroiecul Legii rsatului art e iale (el care prevede în minerit de

vi de eee ele zile, în 5 zi) 2 ave Potrivit veștilor i, Ia conferința de : 10 noiembrie, la CONICTI:, s ui de reprezentanţii Ligii ii "92 Deva, la exploatările miniere i Ghelari (din Munţii Poiana Ruscăi), deabia ma pot i săpânți! Intrarea în ia devenit din ce în ce mai rr nele zile, începerea şuturilor a fost 3 cu două-trei ore, Toţi se află pe picior i, așteptând numai un semn pentru a jecarea spre Capitală“ - afirma liderul

din Teliuc. d te ont 4 şi la mina, Deva. POLrIyIL le dnul dtaedeci sindicaliștilor de ntru următoarele zile sunt. preconizate: de protest, care se vor solda atât cu rea în subteran (pentru cei ce-i

aîn abataje), cât şi cu o escapadă

teană, în vederea unei discuţii cu autorii ezsatului articol de lege. u.preintâmpinarea unor manifestări cu inţe nedorite, dl. Nicolae Ciocan, ntele amintitei ligi minereşti, intenţiona anizarea unor întâlniri eu parlamentarii inedoara, în vederea convingerii ivului de inoportunitatea unor atari

Constanța CORPADE

Dacia Felix -Napoca

cară Privată S.A,

carea dispoziţilor art. 67 alin, 2 al Legii

[1990 se limitează numărul voturilor

E noiembrie, la Sala Palatului Ii ? în principal studenţilor şi at a învăţământ superior, cei

m găsească un loc de muncă putâr

m perioada 13-24 noiembrie (ore) AIESEC din Piaţa Romană nr.6 5 121, tel. 21.26.65, interior 156

: SNCFR împiedică - : aprovizionarea = fabricilor de ulei

La ora actuală, în silozurile Rom 2 judeţul Călăraşi se află în custode ps, m tone de floarea-soarelui. Aceasi a cantitate a fost contractată şi plăti e ulei din Bucureşti, Slobozia, Cons, = care acum îşi solicită marfa pentr indata

supune acestei grile, este. respins cu Serii şi teama. Cele mai fontasmagorice calomnii au circulat după '89 cu putere de lege. la adresa lui Comeliu Coposu: că e înțeles cu ungurii să vândă Ardealul, că a fost amantul Doinei Comea, că a fost turnător la Securitate, că a stat pitit în străinătate şi n-a mâncat salam cu soia - nu mâncase, într-adevăr, mâncase zeamă de linte 17 ani în şir, la Văcăreşti, Jilava, Piteşti, Craiova, Aiud, Râmnicu Sărat, Capul Midia. Nici tumător lo Securitate nu fusese, după cum a dovedit documentul din Cartea albă a Securităţii, publicat în Adevărul din 17 iulie ]995. Rând pe rând, calomniile au căzut: Au rămas insultele. Cu o cruzime care, iată, face parte totuşi din omenesc, înfăţişarea sa a fost batiocorită în fel şi chip: „fosilă“, „mumie“, „stafie“, „moartea ambulanță”, iar numele stâlcit cu fâniete: Copoiu, Căposu... Nu vi se încreţeşte pielea când citiţi acum aceste cuvinte, stimaţi concetăţeni care veneaţi în rânduri strânse pe 28 ianuarie 1990, de pe Ana Ipătescu spre Piaţa Victoriei, scandând: „Cu Coposu la zid!“ Dacă da, poate că există o şansă să înțelegem că l-am oles, pentru cea mai mare nedreptate postrevoluționară, pe omul poliic cel mai curat şi demn pe care l-am avut în aceşti ani. Despre morţi, numai de bine. Nu cunosc zicală mai fără nici Un Dumnezeu, întrucât implică o nivelare, un egalitarism la fel de periculos -ca atunci când e aplicat celor vi. Nu cunosc omogiu mai mare pentru un mare dispărut decât adevărul - „de bine“ pot fi vorbiţi morții mărunți. Politica promovată de Corneliu Coposu, deşi deschisă şi consecventă, nu cred că a fost cea mai fericită. Alianțele pe care le-a stabilit, persoanele | pe care le-a promovat nu s-au dovedit deloc benefice pentru opoziție. A reuşt să țină la un loc partidele de opoziţie prin prestigiul uriaş al personalităţi sale, nu printr-o: politică foarte realistă. A susținut, cu o îndârjire demnă de o cauză mai bună, monarhia. Poate că dacă el “sar fi dovedit mai flexibil, n-ar fi ajuns la guvemare partide ca PUNR, , PSM. Dispariţia sa lasa în urmă. o opoziție dezbinate, îmbatră ueiă, fară un lider autentic, pe care Comeliu Ci i ani i | datoria să-l pregătească; bătrânul rai a dorit prea mul 3-şi refacă în jur spaţiul artificial al. unei lumi ireversibil dispăruțe. Sunt adevăruri pe care nici unul din făţamicii săi denigiateri nu va îndrăzăi să le spună, întrucât acum trebuie să joace momentul îndurerării cregine şi să vorbeosca num! de bine. |. Osingură dată am avut prilejul să stau de vorbă cu domnul Corneliu | Coposu, în ultimul său an de viață. l-am propus atunci publicarea unora din poeziile sale, scrise în minte în cei 8 ani-de izolare totală în celulă. Aş Puse vecii împreună un profil spiritual al lui Corneliu Coposu din care să excludem, politica, o imagine a gândurilor. sale rare şi arțisice. A. privit câteva clipe în gol, cu o undă în plus de tristeţe pe chipul măcinat de suferință, şi a rostit răgușit, aproape şoptit: „Mi-ar trebui pentru asta o zi în care să mă liniştesc, să mă e stă în cameră...“ | s-a părut prea mult acea zi, din puţinele pe care le mai avea de trăit. Astăzi, când tot mistrețul politic suit în copac se. crede scriitor, când toată lumea „lansează cărţi”, ca să aibă pe ce pune autografe, Comeliu Coposu, cu o infinită stânieneală de sine, îşi a

mai precis, pentru producerea uleiuuica, m de care populaţia are nevoie colidin

A Romcereal Călăraşi, Ştefan Ene, 4

poate livra produsele, deoarece $ pune la dispoziţie vagoanele tiptrn onform graficului întocmit, Zi ieJexuri şi faxuri, se fac intervenții sepei a Şi se produc... nervi. Vremea est, a alta, mai rea, iar = zăpadă a îngreunat traficul 7 5 vagoanelor pentru transporiul | determină pierderi de ze a pierderi cauzate de oprirea fai = (Mihai VIŞOIU)

: Cursul leului

= Cursurile de referinţă ale Bin a României, cu valabilitate în z noiembrie 1995: Valuta în cont

1 dolar SUA € ) A eo u i socoteala zilelor pe care le mai avea de dat celorlalţi, nepăstrând nici 1 marcă germani ns â : A ă pentru el însuşi... 100 yeni japonezi sto este e cu care voi rămâne în minte: un om pe cât

1 liră sterlină

1 franc elveţian

1 franc francez 100 lire italiene

1 şiling austriac |, 1.000 lire turceşti 1 leu moldovenesc

de putemic şi intransigent, pe atât de delicat şi modest, aidoma giganţilor

care se mişcă cu grila să nu strivească ceva prin jur. Corneliu Coposu chiar a murif sărac, uitând să facă vreo declaraţie în acest sens. A urât din inimă comunismul şi a luptat toată viața împotriva lui, dar nu împotriva comuniştilor, pentru simplul motiv că nu era capabil să urască oameni. Înclin să cred că vorba pe care i-a spus-o rivalului său din peri, pe aeroport, la întoarcerea din Germania, după operație, trebuie li la propriu: „lartă-mă că n-am murit. Poate-data viitoare.” Nu | cred sa ip oi

Nr. 1719 0 luni 13 no

Regele Opoziţie

incetz

Fără el, scena politică ron

La ora 9,40 a dimineţii tuturor eforturilor terapeu toarelor din Secţia de re Universitar Bucureşti, und şedintele PNŢCD Comeliu Linia lor încremenită lu arătase până atunci că o i cei care cred în ea. Medi disperare. împotriva. crizei la 17,55 în seara zilei pre renunţe. Comneliu Coposu, al.Opoziţiei, omul atât de luptei sale de o viaţă, pri ultimele două săptăi în întreaga sa viaţă, el s-a cu încrâncenare. A înfrui comună ne opreşte să s pierdut bătălia purtată cu s a rămas un învingător în de altfel care conta pentn văzut, în 30 de ani de profesorul Emanoil Pope: aibă atâta putere de rezi spunea şi directorul M interviu, pare că se războ mai are ceva de făcu preşedintele PNŢCD s-a. un plan bine pus la p frământările partidului, în necontestat, pot afecta | preşedintele PNŢCD şi Germania până după Con,

I-am întrebat pe”

„Odihneşte, Doamne, sufletul robului tău Comeliu“. Oamenii îşi fac cruce.. Fumul lumânărilor s-a ridicat până sus, la etaj.

Trupul neînsufleţit al lui Comeliu Coposu se află depus. în holul sediului central al PNŢCD din Bulevardul Carol. Încăperea € strâmtă. Pe pereţi atâmă coroane mortuare, iar uşile sunt drapate în negru. De-o parte şi de alta a catafalcului fac de gardă, schimbându-se din jumătate în jumătate de oră, parlamentari şi primari din Convenţia Democratică, activişti PNŢCD. Sicriul este acoperit de crizanteme. Chipul liderului PNŢCD, cu pielea foarte albă, pare încremenit dincolo de orice suferință. Alături stă pălăria şi, pe o pernă de catifea vişinie, Ordinul de Cavaler al Legiunii de Onoare, primit în urmă

aduc:

Simplu să-l vadă pentru ultin

lui C

Pelerinajul bucureştenilor este continuu. : Peste 10 mii de persoane au venit ieri să-i

Zeci de mii de bucu

fost şansele în caz că ope

ă un ultim omagiu Patriarh

a fost ocupat unul din trotu întinzându-se câteva sute. de Hotelul Modem, apoi, spre pri aşezat şi pe trotuarul celălalt. I circulaţia pe Bulevardul Carol

Cei ce aşteptau afară în fr lumânări în mână, nu sunt num ai PNŢCD. ci şi oameni care

semen al lor care a suferit, dar până la capăt şi nu a cerut riici pentru sine. Mulţi tineri, familii i bătrâni sprijiniți de nepoți. Cei

orneliu Coposu par cei ma

emoție. Plâng, îi mângâie frunt caută mâinile pe sub flori ca : o lumânare. SI, (Continuare în pag. a VIll-a)

Rodi

Potrivit unor surse apropiate Casei Regale, fostul suveran al României, Mihai 1, ar fi făcut demersurile necesare pentru obţinerea vizei de intrare în țară, în vederea participării sale la funeraliile liderului PNȚCD, Corneliu Coposu.

Până duminică, fostul rege al României nu era hotărât să întreprindă aceste demersuri deoarece „nu dorea câștigarea de capital politic“ de pe urma acestui trist eveniment, a declarat Simina Mezincescu, preşedinta Mişcării „România

A ironie, cât o milă nesfârşită pentru bătrânul fazan

Ei *jonarilor care posedă mai mult 1ECU “din fata sa, zgălțâit de frisonul parveniri. â a “| cuo lună. Alune, în felul următor, fiecare, di „Când scriu aceste rânduri, o mulțime de oameni, bătrâni, sărmani ii fondatorii este Consider, indic 1 DST || și de toată mâna, dor şi mulți tineri, purtându-şi copiii în brațe, se de soti egal ca aderă Că are un ie de-a lungul bulevardulu! Carol pentru a-l vedea ultima cară eţine cel 4 cu acela al acţionărului ] iu Coposu. Co român, sunt dator să sper că imaginea i imutebr

ta măi mare număr de acţiuni e ile rămăşiţe pământeşti va schimba ceva în sufletul acestui popor. tie umila te Comelu cae iute e moare în 1947 de generata pâraie ionii exercită q Doar voința sa supraomenească a amânat deznodământul cu o , a Generală pg e 2tuL IX de vot în jumatate de veac. Poate, co. acum, von zări în spatele catafolcului său lor e e poggt e POTIONAl cu numârul un şir mult mei lung decât cel de pe bulevard, un şir de umbre mute, Palau. cu capetele cazute în piept; şirul celor ucişi de potrie, rătăcind, evezui

Onotea Sau revocarea d neştiuți, pe întinderii româneșii îgraşeie cu trupuri kr, de la Baia istraori, * mandate de inică - pie la Poarta Albă, de la Timişoara la Bucureşti. Şi poate că ațunci Desemnarea Ge. . Dum | nd se vor depărta ducându-l cu ei pe fratele lor Corneliu, vom izbuti n de audi Conisiei de cenzor BD, pa Concu!s pion ne smulgem din zgura împietrită a sufletelor noastre o singură 7 auditare 2 conturi, BI F ca D] sapă din c9, pl „care oşteapre d aleta Vreme să fle rosiiă și care poate 56 ne

A în Ce ra fi meșegai er PĂNGii fi în, | 9 O nouă et4P e ceniibrit cu morţii noştri, rsipind semnul rău alâmat de o jumatate de 'e de reorganizare e PIOPUrerea unei, | s, meciuri CXLrer ză trei sete ul cr Aetlat acestor meleaguri: lertaţi-ne... jo . . orisţes A mişto: Z i, - MOnarii 47 SA “ rândul prono ns” ca n mur te vrei | 3 amet +. Guvernul luptă cu corupţia

dunare, 150âna care va | m Ancona - 5) “5 48) îi inca : că

d ca, a , senză: i i ezite periei demara, |) E. Andra Cor, n pieţele agroalimentare Am 8 (9) din | a Lucchese - d 8) I Nicolae Văcăroiu a declarat, vineri, în cadrul unei întâlniri la Palatul Victoria, că pe tteorzen i Şi funcţionari Spletnitanis :4scă se înregistrează fenomenul creşterii nejustificate a prețurilor, deşi la unele produse i Pe cionagi aa Societăţii | 2, Pistoiese - recolte cu mult peste nevoile de consum intern. Văcăroiu a cerut introducetea unor ip dac mgb angina o de acordare a certificatelor de producător şi urgentarea aprobării, normeloi

Simu map Votul acestora, nu “funcţionare a piețelor, în scopul proi consumatorilor. Şeful, ui i-a

OPaea cena + e de Mee ne miniştrii de stat Florin, Georgescu şi Mircea Coşea, pe

Pan Meme i şi pe directorul Direcţiei Generale a Vămilor, Eugeniu,

sasi i ibuie la co! pape să ce “fiscal

“Corupţia: contrabanda și

viitoare“, într-o convorbiri Naţionale de Presă Rompre „convinsă că va atrage atenț trist eveniment să nu fie tra

DEAR, luni, 18 noiembrie 1993

!Sirdinălate | Anii de temniță nu l-au îndepărtat elui dispărut pe Corneliu Coposu de cărți și politică

eanu: aa D Î | Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România; mire tinerețe au fost sa i : aia a pasa de Istorie Comparativă şi Drept Funcţii au fost cele adevărate“

- Secretar al lui luliu Mafiu (1937-1947); :

- Preşedinte al Tineretului Naţional Țărănesc şi al Tineretului Democrat u Coposu şi În viaţa personală, şi în lupta sa (1938); fie ultimul apărător al unui steag căruia i s-a - Secretar politic (1940-1945); Ş tru clasa noastră politică şi, mai ales, pentru - Secretar General adjunct al PNȚ (1946-1947), secretar al Delegației ne o pildă de urmat în ce priveşte statomicia dezinterasul desăvârşite, abnegaţia până la

Permanente; : - Preşedinte al PNŢCD din decembrie 1989 şi ales la Congresul din 27 rațe, idealurile care ne-au animat pe Corneliu | 3, dar, lăsând la o parte frământările izvorâte

septembrie 1991; - Preşedinte al Convenţiei Democratice (1991-1993).

sale s-au dovedit a fi cele adevărate. Condamnări cu - preşedinte CDR: - Condamnat în 1947 la muncă silnică pe viaţă;

- Deţinut politic timp de 17 ani şi jumătate În aresturile Securităţii și lare decât la pierderea penitenciarele Văcăreşti, Jilava, Piteşti, Craiova, Aiud, Râmnicu Sărat, Capul nai “ d Midia. Din aceştia, 8 ani a fost trecut în regim de izolare totală; lui Meu - După eliberare, în 1964, fiindu-i interzis să lucreze conform pregătirii, a

fost constructor.

Crezul politic : : 4 ce - Credința în Dumnezeu, în Democraţie, în România Mare. La 6 octombrie 1995, la Ambasada Franţei, a fost recompensat Familia

cu cea mai înaltă distincţie a statului francez, Legiunea de Onoare - Soţia, Arlette Coposu, profesoară, a decedat după 14 ani de detenţie — ică;- ii - Născut în comuna Bobota, judeţul Sălaj, la 20 mai 1916; Pe Mara i ie lă - Tatăl, Valentin Coposu - preot român de origine greco-catolică, senator are materia

jintre noi se ascundeau în tăcere, a crezut ind mulți nu mai credeam nici În ziua de -a dat Înapoi în faţa nimănui. Acestea sunt mara. Vor vorbi mulți despre el. Şi dintre cei Fau iubit. Mulţi vor încerca să-i folosească acestea nu contează acum. Comeliu Coposu feşnicie, acea veșnicie pe care a aşteptat-o

prin lot ce se va face bun în această țară. t că nu este durere mai mare pe lume. Este... ÎI naţional-țărănist, a fost deputat în Marea Adunare din 1918 de la Alba Iulia; a -Nuare ial personală, zeu să aibă în grijă sufietul tău de ombun! votatUnirea, a fost închis de două ori; Cărţi publicate i . - Bunicul din partea tatălui, preotul Grigore Coposu, a fost mâna dreaptă a lui - (9 „Ţara Transilvaniei“: O „Ungaria ne cere pământul“; Q „Luptele românilor a ten | Gheorghe Pop de Băseşti, un membru cunoscut al PNȚ; din Transilvania înainte de Supplex Libbellus Valachorum“ (lucrare confiscată orneliu Coposu: - Bunicul din partea mamei, protopopul Gavril Vaida de Glod, văr primar cu dimpreună cu toate manuscrisele d-lui Corneliu Coposu la 14.07.1947, când PERIE zi Alexandru Vaida Voievod, a făcut politică activă în cadrul PN; i-a fost ridicată arhiva personală; tot atunci i-a dispărut şi lucrarea „Istoria politice diferite, Studii şi activitate ştiinţifică unuitriburi); & „storia unui triburi (Biograța lui uliu Maniu), „Aclualtlea Fi PTR - Licenţiat al Facultăţii de Drept, Doctor în Drept şi Ştiinţe de Stat; lui Simion Bărnuţiu“ & „Armistițiul de (a 23 August 1944 şi implicaţiile lui; eni foarte buni - Jurist, fost avocat, asistent universitar, ziarist: „Stalin“; O „Retrospective electorale“; „Politica răsăriteană a României“

- În studenţie a deținut funcţia de preşedinte al studenților democrați de la La eliberare, în 1964, a cerut Ministerului de Interne să-i Inapoioze

rome de doi ani âm mâncat la același i Ă 2 Î- Unvereialea din Cluj; manuscrisele. | s-a răspuns că au fost arse, ca material subversive.

ar e! era țărănist, am fost prieteni foarta nara Caracter şi ținută. Poate că ar fi fost je mai multă elasticitate,

iintele Comisiei

: Declaraţii ale partidelor politice

acre „Lupta sa- izvor. „Idealul său neatins „Generaţij / ph

reştin-de abia mocraţi | + încredere pentru tineri“ trebuie urmat“ Pia

ia să cadă epopee Pe tă care însoteste:

goE&RU, luni, 1% noiembrie 19985

Din cauză că Agroexportul refuză să.

i plătească datos

Societăţile de morărit vor fi obi Să SCumnească pâinea

În urmă cu trei ani, între societăţile

împotri de morărit şi panificaţie, de pe o parte. va ROMCEREAL-ului,

acesta, la rândul său, ş i şi Ministerul Finanţelor şi cel al - societăților de rr sa Cecile plus, maree Ţ „NOI, . ăţilor. Asta ar i

Agriculturii, pe de altă parte, a trebuie să luă -

izbucnit un conflict. Mărul discordiei: şi să-l ele ere i guler miliarde de lei TVA

TVA-ul ce trebuia încasat » Câte pâini penalităţi. Deci, în de lei pe

pentru grâul livrat în luna e iunie '93. Începând cu data să le supe de întâi iunie a aceluiaşi an, actuale, fi

iar Acesta solicită TVA

Ministerul Finanţelor şi cel al Agriculturii au creat

a fost introdus TVA. La acea fi apei i vreme, Ministerul Agriculturii 0 con uzi 2. e

şi Ministerul de Finanţe g de 11 miliarde ziitaa anunțau că preţul la pâine nu îi pis

se modifică întrucât se lucrează cu at mâncat în tulte 193 7! Dă-miTVA-ulh, trebui să găse grâu din import. Acesta era scutit de afirmă dl. Aurel Popescu, preşedintele rezolvare“.

plata taxelor vamale şi implicit de TVA. organizaţiei patronale din industria de În realitate, la acea dată, grâul din morărit Şi panificaţie „ROMPAN“. De import era exceptat şi nu scutit de asemenea, ROMCEREAL-ul a livrat taxele vamale, deci era supus grâul în luna iulie facturându-l fără La F. S TVA-ului. ROMCEREAL-ul l-a primit "TVA, iar în martie '94 societățile de

de la importator, respectiv Agroexport, morărit s-au trezit cu facturi Cu m facturat fără TVA. „Agroexport trebuia. retroactive din '93. „Avem procese cu

să plătească TVA. El însă s-a îndreptat ROMCEREAL-ul în toate judeţele țării.

Mona

Q Directorul.

Primarul medic | 12 ignoră camera de gardă |:

Gheorghe, în ii La Băile Herculane, C: de la gaterul din oraş! Proprietății de Stat , Came- ardă se reduce doar [a... un gi A

Ii de gardă este amplasată la into şi un stetoscop! | Pentuu cele 3 autosanitare |. pentru ocuparea pr te Hotelului Traian Ar fi necesar măcar un aparat saporeară îneg ste prd BRE je

“avlionul 1) - obiectiv scos EKG şi un set minimal - gur şofer. În sezonul de vară, | Maria Peloiu n circuitul turistic =, în plin pepe analize. Există o “po perioadă de cirea 2 luni, |: contabila-gefă a, $ Centrul ist, RR p lucrau doi şoferi şi treaba a | economiste) şi (

ric al oraşului. ; Chiar spai SEA mers, dar s-a renunţat la |. Nicolae Giurgiu (C Ciilor de pi aie i semnal) serviciile unuia dintre ei. | celălalt fost poliţist i Priu desi nă este itpro- " Dacă autosalvarea este pleca- | În timpul concurs

„. desfăşurării unei activi = i peer ti eficiene ă Unei activi- Ș tă pe teren, nu mai există alt |. din comisie, şeful D "clente: igrasie, tavane singură trusă sanitară de a de transport pentru | Cornel Rusu, inter că Et Sir!

încă Cao "* dr ibirii dia e e 0 pt ate aha pula ae Atat azer ca d ționale şi doar cuvinte, ici față de un destin mara, Vor vorbi mulți despre el. Şi dintre cei onalitatea celui care l-au iubit și dintre cei care nu l-au iubit. Mulţi vor încerca să-i folosească numele şi gloria. Dar nimic din toate acestea nu contează acum. Comeliu Coposu nu mai este. Pomit pe drumul spre veșnicie, aosa veșnicie pe care a aşteptat-o » PNŢCD: linişti toată viaţa sa, va rămâne aici prin tot ce se va face bun în această țară . Când mi-am îngropat tatăl am crezut că nu este durere mai mare pe lume, Este MIU La revedere, domnule Coposu. Dumnezeu să aibă în grijă sufietul tău de om bun!

La 6 octombrie 1995, la Ambasada Franţei, a fost ps cu cea mai înaltă distincţie a statului francez, Legiunea Î ă 0 mai 1916; - Născut în comuna Bobota, judeţul Sălaj, la 2! S - Tatăl, Valentin Coposu - preot român de origine ger d hal naţional-țărănist, a fost deputat în Marea Adunare din 1918 de la Alba Iulia; votat'Unirea, a fost închis de două ori; Ă - Bunicul din partea tatălui, preotul Grigore Coposu, a fost mâna dreaptă a lui

Famiiiă - Soţia, Arlette 0 ică; - Nu are copii. .

cp materială

- Nu are avera personală,

ea PURE Se ne cere pământul“; e „Luptele români

e „[ara is) la de Supplex Libbellus Valachorum” (lucrare contiscață din Transilvania fă manuscrisele d-lui Corneliu Coposu'la 14.07.1947, când dimpreună cu va personală, tot atunci i-a dispărut şi lucrarea „Istoria ia fost cal pata unui tribun“ (Biografia lui Iuliu Maniu); O „Actualtaea ine ci e „Armistțiu de ia 23 August 1944 şi implicațiile lu ui E

Coposu. profesoară, a decedat după 14 ani de delenjg

i XI ica răsăriteană a Românii

in“; ve electorale“; & „Politica ri p.

ap log artei a cerut Ministerului de Interne să-i Inapoiezg apt Isa răspuns că au fost arse, ca materiale subversive.

nd j i 4 =_li L ieten | Gheorghe Pop de Băseşti, un membru cunoscut al PNȚ; i nului tudenți d : i NA Pee - Boul din partea mamei, protopopul Gavril Vaida de Glod, văr primar cu ele şi iubitul din studenţie al lui Corneliu Coposu: Alexandru Vaida Voievod, a făcut politică activă în cadrul PNȚ; nt Întreaga ] tice diferite Studii şi activitate ştiinţifică J de luptă şi „Aveam vederi ra i h ni i z - Licenţiat al Facultăţii de Drept, Doctor în Drept şi Ştiinţe de Stat; cale: Ul - Jurist, fost avocat, asistent universitar, ziarist; ; social dar stan prieteni zi B â - În studenție a deţinut funcţia de preşedinte al studenţilor democrați de la apropiat cu ÎI cunosc pe Comeliu din 1934. Vreme de toi ani am mâncat la acelaşi Universitlea din Cluj fâta luptă și restaurant. Deşi eu am fost liberal, iar el era țărănist, am fost prieteni foarte pe Comeliu buni. A fost un om foarte distins, de mara caracter şi ținută. Poate că ar fi fost i de mariri maibine ca după '89 să fi dat dovadă de mai multă elasticitate.

Klaus Francke - deputat creștin-democrat în n reşedintele isiei Parlamentare România-Germania:

„Toţi europenii creştin-democraţi

2țuit

„Lupta sa - izvor

A Ş ua it “lt sg de încredere pentru tineri ânsul, pe îi Vor Simţi lipsa Lupta şi credința sa au întărit sentimentul de ae Cred că di. Coposu a fost unul dinire marii oameni ai României. Prin | încredere al tinerei generaţii aflată la ceas de

experiența sa din trecut s-a dovedit un adevărat luptător al democraţiei. EI a

pe » „Miltat pentru dezyotarea economică a ării dumneavoasiă şi integrarea. ei în. |. și demn

„să aa” Europa. Tolauropenii creștin democrați și consanator Tivor simi lipsa... |... fi destul Andrew Bache - ambasadorul Marii Britanii se Mm pr dar impecabil“

ă Comeliu Coposu a murit aşa cum a trăit:

luptând. Ne înclinăm cu respect în faţa întregului său destin tragic; dar impecabil din punct de vedere. moral şi uman. (PNL)

„Imaginea suferinţei unui întreg popor“

Corneliu Coposu a fost mai mult decât liderul unui partid, el a întruchipat exemplar suferința unui întreg Popor. S-a numărat printre oamenii de seamă care au ținut piept alunecării României în oroarea Comunismului. (PAC)

„Sunt sigur că memoria sa va dăinui“

Am aflat, cu adâncă tristețe, Vestea horții domnului Comeliu Coposu, La fel ca

ăi mulţi alţii, şi eu an admirăt modul În care domnia sa a ştiut să indure anii lungi de închisoare, Moartea sa este o mare pierdere pentru partidul său şi pentru Gonvenţia Demooratică, dar eu sunt sigur că memoria 'sa va dăinui, În aceste momente,

gândurile noastre se îndreaptă către familia şi câtre prietenii domnului Coposu.

„Testamentul său: reconcilierea „ Bolitică în România“

- Cu profund regret, am afat vestea morţi dommhului Comeliu Coposu, Domnia re personalitățile excepționale ale viaţii politice

| : un lider putamic al opoziţia! din această țară. Prin

să i a tiraniei, în anii dinainte de 1989, domnul

ini Preşedintele interimar al PNȚCD, lon Diaconescu,

a adresat tuturor celor prezenţi duminică, la sediul PNICD, pentru a aduce un ultim Omagiu lui Comeliu Coposu, rugămintea, formulată în numele conduoeFii partidului, de a se respecta acest moment dureros Şi, în spirit creştin, de a'nu se da curs unor.

„ Societatea de Asistenţă Financiară şi esti

„ Aut.Reg.Com.40/13390/1993 Can.social: 1,900,000.000 lei TeVFax: (401) 312.49.60, 312.39.37 == 4 Fax: (401) 31220.39.

FONDUL MUTUAL AL OAMENILOR DE AFACERI

CTI 11 nniamhria 1nn=

Cumpănă, ceas al redobândirii şi întăririi credinței

Financial Services and Investment Company Ca îi

„Idealul său neatins trebuie urmat“

„Fie ca amintirea tinereţii sale furată de închisorile comuniste, fie ca restul vieţii sale petrecută. în închisoarea de afară, care a fost 1 1989, să ne rămână pururi i întărească în încercarea. e lucra după puteri şi după pricepere la împlinirea aceluiaşi ideal, încă neatins; pe care Corneliu Coposu l-a slujit până la ultima suflare.“ (PL, +93)

„O conştiinţă pură, un om incoruptibil“

Acum, când Comeliu Coposu îşi va găsi Odihna veşnică, ne. rămâne exemplul incomparabil al unei conştiinţe pure; al unui om incoruptibil. Pierderea lui ne loveşte pe toţi cei care credem în democraţie şi în dreptul poporului nostru la o viaţă demnă şi mai fericită. (PSDR)

Sosit cu body-guarzi şi girofar la catafalc, Oliviu Gherman a fost huiduit

resentimente.-Duminică, preşedintele Senatului, Oliviu Gherman, a fost huiduit la ieşirea din sâdiul Central al PNŢCD. Poliţia a fost nevoită să intervină, În momentul în care maşina liderului POSA a fost: lovită de câteva persoane, la ieşirea din curtea imobilului. Studenţi din TUNȚCD 'au declarat

în acest timp,

(Urmare din pag. |) ; După ce s-au'tecules la capătul patului de Suferință ale lui Corneliu Coposu, surorile domniei sale au. părăsit spitalul însoţite de di. Emil

| pe 7 PPR iei a LA Peg

ale partidelor politie

„Generaţiile viitoare de politicieni-au ce învăţa“

Ne rămâne să sperăm Că, trecut la rândul părinţilor democraţiei şi ai naţiunii, Comeliu Coposu va putea deveni pentru tineri modelul de care au atâta nevoie şi că viitoarele generaţii

de oameni politici români vor avea puterea să-i urmeze exemplul. (A.C)

„Din tranşee adverse am apărat acelaşi ideal“

Viaţa ne-a găsit din punct de vedere politic în tabere adverse, dar uni în idealul Suprem de unitate naţională, de apărare a intereselor supreme ale țării noastre. (PSM)

„Un exemplu de moralitate“

Moralitatea sa trebuie să rămână un exemplu pentru cei de astăzi şi pentru Viitoarele generaţii. (UDMR).

Agenţiei MEDIAFAX că sunt împotriva oricărui festivism din partea. celor care vin la' căpătâiul lui Coposu. Gherman trebuia să vină ca Un om simplu,

nu Cu mașini cu girofar şi cu body-guarzi, așa cum a procedat, au spus studenții ţărănişti. Adversarii politici trebuie să vină la catafalcul lui Corneliu Coposu smeriţi, au mai declarat studenţii TUNŢCD, adăugând că nuLi aşteaptă la sediul PNŢCD pe reprezentanții fostelor structuri comuniste - Împotriva cărota Corneliu Coposu a luptat toată

Viaţa - ci pe Regele Mihai. (Mediiatax) E 5 9. no.ce A Pui „Unii politicieni au făcut averi

. E i [] Ei el a făcut istorie“

aflat, ne simţim părăsiţi, am

pierdut un sprijin, 0 speranță, Pur şi simplu nu suportam să iu Snoură

aveam nevoie să văd că aca=-i mana...

Mimi aaa da vă,

ră oct SAT 0 Toia Mei "E rriea | hei mâl“: i, a în luna şi Pre va OMCEREAL-ul la primit “TVA, me tai 1% jul. rtator, respectiv Agroexport, MOrărit s.a: A 1mPO' VA. „Agroexport trebuia ş troactive Da: Ri MCEREAL.

Jane, CameLE paie FC plasată la Hotelului Traian 11)- obiectiv scos i ristic -, în plin al oraşului.

i iul afectat serviesa ir este intprodl e ragurării unei activi7 ciente: igrasie, tavane "A să cadă ş-a- Pentru pe ut există o singură

czaurul istoric

cameră. Chiuveta din camera”

în care îŞi desfăşoară activita-

tea personalul sanitar nu

funcţionează de 5 ani. Grupul sanitar, situat pe coridor şi folosit „la comun: are un aspect greu de descris. Dotamea tehnică a Camerei de

DEF T55E

urat Br A EI însă s-a îndreptat

f a Ul în to - plăte: ate ji CD Prima

ignoră camera de

gardă se reduce doar la... un tensiometru şi un stetoscop!

EKG şi un set minima] pentru analize, Există o

Se mnaiţ

singură trusă Sanitară de urgenţă, uzată, care însoțește autosalvarea. Se poate efec. tua, ce-i drept, o radiografie de urgenţă, dar, chiar Şi pentru O fractură simplă, nu se poate face decât imobilizarea cu atele, deoarece nu există

= aparai de gipsat. De multe ori

lipsesc chiar şi atelele, recurgându-se la un „împrumut“

de la gateru 4

Pentru cele funcţionale țu Bur şofer, În Pe 0 perioadă lucrau doi şoj mers, dar şServiciile un Dacă autosaly tă pe teren, nu mijloc de tr; intervenţii, Pe auto nu «x adăpost, ace: permanent. su

Ca să com acesta dezol adăugăra, că p dl. Iancu Go; dic!...(Paul Se

ULTIMA Sc ALTĂ REZ

suflă în jarul | La casele de schimb

lor din NATO | Dolarul s-a ascuns de frica leilor

EXCHANGE RATE 7 NOCOMERGRON AMIDD | Au trecut două săptămâni de când leul s-a strecurat | sec: „Dacă vreți să cumpăraţi, mesei ln sucul tă ș

printre. zăbrelele care-l țintuiseră la cotaţia de 2.300/dolar, . de după colț“. Ajungem la locul indicat, undeva pe

WE Buy EUROCHEQUES ÎN şi-şi face de cap în „jungla“ devalorizării În „săptămâna - după ce evităm asaltul țigăncilor dotate cu iei sa su . ; Legea importului în rable neagră”, cursul â sărit cu 500 de lei, în următoarea s-au , dai prognoza estimativă a viitorului contra un parai. Dus :

actăugat 300, pentru ca ieri să dea iama în târg cu peste | col, cursul O.K. te face KO! Pentru simplul motiv pa respinsă de Senat

3.100. Am vrut să deşi există dolari în

î 7 m Pi FAP ; ce Senatorul PDSR Marin Stelian a afirmat,

Aa NOIR Raspunsul oficial al bâncilor comerciale: „No comment“ [NE geaăeieăai A A A e A e m ie Principalele bănci comerciale - BRCE, Banca Agricolă, Bankcoop,

picta ce la dl4 el o 3 Peugeot a cerut României să ridice taxele cpăşi : BRD cic. - au refuzat să facă comentarii pe marginea deprecierii vertiginoase a leului, care. „se înregistrează doar pe piața valutară a

, z m vamale la importurile de autoturisme la 35% ui aie guice Vaii SpeudilA e datei atomi DI ua Ie Aa cialişti, Căuuimă [caselor de schimb şi pe piața mcagră, nu și pe cea interbancară“. Dl.| 3.100, nu vă mai sanii păr a even bi țara noastră la urmele dolarului la . [on Niţu, vicepreşedinte al Băncii Comerciale Române, ne-a declara |. obosiţi să intri. În m Uzinele din Piteşti. EI a folosit acest Aguanent casele de schimb din . |inocent: „Dacă ne amintim ce s-a întâmplat anul trecut, ca în fiecare gert: vei: & Penii-arptopune espltueree Una rate cet centrul Bucureştilor. |an, de altfel, tot în această perioadă, o să constatăm că fenomenul c- jeg iniţiat de senatorii Carey run: carei

Bulevardul [nu ese ndu: De regulă, la sfârşit de an, se creează opresiune pe[. sacoșa cu lei. Poţi m IEĂucerca taxelor vamale la automobilele za Magheru, Casa de.. | piaţa valutară; inclusiv pe cea interbancară. Agenţi economici, diverşi] căpăta cel mult ş Vechi de opt ani. Propunerea senatorului chenţi, care nu au solicitat niciodată valută, pe parcursul anului, vin acum, în, pragul sărbătorilor, cu cereri de 10-15.000 de dolari. (A.B-)

wropa şi America pentr aj :NĂTO ai lugi aci nploare fară ag nului zaţiei. Ea scoate în evidenţă. dive ont neri ai Alianţei Atlantice ținute la e niste. NATO, creat la 4 apritie 1945, în umple enormul vid strategic situat la e. a ngerea Japoniei şi Germaniei, a fost Gh căi ctură militară. Alianţa a fost apoi înfaai pu enilă să niveleze osperitaţile ce Bufesi i interaliate, cât şi în cele Cu exterioru i în SUA au un rol determinant, pe care și l-a una cu mult fact. Prin tradiţie, liderul una un american, iar cel civil unismului şi dizolvarea. Pa at într-un proces de tranzi n dispariţia adversarului său mil itar. direct, găsească noi valente,. exacerbându- i stul secretar general al NATO, regret les imediat că este îi

mod

i l-ai iata plimba! zadami

militar un european ctului de Ja ție ce se arata

i € Frunda a fost respinsă de plenul Senatului. La ET e ilor cari primele dezastre desreă de Act otilolal ae pentu ummilolele & acord cu aducerea de maşini din import, prinde unul cu diplomat, brățară. şi ochelari Optinova. . - trei zile. Ba unii chiar te obrăznicesc: „Ca tine intră o sută, detina i-ar de la tribună, Studiază calm tabloul cotaiilor, îşi consultă agenda - dar nici unul n-ar veni să vândă. Totuşi, s-ar putea spune. 3, autoturismele: autohtone electronică, meditând câleva secunde bune, după care pleacă. că excengiurile trec cu demnitate: peste foamea de dolari. m

atul n interesul securitaţii

a trilor est-europene să li se deschida Excengiul afişează cursul de vânzare; 34048 lei/dolar. Ne Daniela DUMITRU = : Preşedintele lon Iliescu lili la mod Su Succesorul sau, Willy facem loc pe lângă badigardul ce-şi omoară plictisul, Adrian CERCELESCU 2 trict Ecipt reaca de perioada de acomod jucându-se cu bastonul de cauciuc din dotare, şi răzbetem a în urma unui scandal de: îi e la ghişeul furniruit ca-ntr-o haltă a Cefereului. Ocupanta Foto: Valeriu TANASOFF + : păzit cu stric ee în gip xponenţi ai politicii de lărgire a Aliantei, scaunului pivotant, garantul succesului în afaceri, ne spune - (Continuare în pag. a V-a) n. O impresionantă desfăşurare de foe de

ima clipă de sprijinul american. Numirea a provocat însă fricțiuni transatlantice, ie, Franţa, Italia şi Spania I-cu desemnat bers să ocupe funcţia de lider civil al a europenilor, Washingtonul l-a picat la ier olandez, provocând pe continent o deci că, pe lângă „râzboaiele” comerciale u apărut acum şi neînţelegeri în planul Se pare că acestea privesc. o problema a lui Lubbers, considerat de Washinglon un înalt oficial de la Bruxelles a acuzat lianţa într-o direcţie pe care occidentalii ind aluzie la planul Washingtonului de ei. Plan ce a stârnit opoziţia furioasă a pentru funcția de secretar gerieral al upt&-a-orgoliilor-între-Europe şi America. ymatismul americanilor, acest lucru ar fi balanţă se afla chiar strategia. politică

- Dle Dăianu, cum explicaţi' “ finanțat cu rezerve valutare, atăt'ale Băncii - - rapid în prima perioadă a anului; când, “ după sine, ci de-expansiuinea-rapidă a Vertiginoasa cădere a monedei "Naţionale; cât şi ale băncilor comerciale. de fapt, a apărut deficitul comercial. A cererii -inteme. Deci, situaţia critică din naţionale? Se impunea. mult mai multă prudemţă la _. avut loc O expansiune a cererii intemie - această iară nu Se datorează, în mod

- Deteriorarea rezervelâr valutare a. „susținerea cursului leului, prin intermediul mult prea rapidă în raport cu capacitatea - esenţial, faptului că nu a avut loc marea declanşat această presiune enormă de pe. . - rezervelor. valutare. economiei de a se menţine între nişte . restructurare a industriilor energofage, ci piaţă. Ce se întâmplă pe; piața valutară . , = Este şingura explicaţie? limite rezonabile în ceea ce priveşte - întârzierii în luarea unor măsuri care se exprimă forte bine nu. speculăția unuiă Este Vorbă de lipsă de prudenţă și da - balanţa comexială. Sintetizând, impuneau pentru stăvilirea cererii inteme. de infexiune în ituit „.. economică nu. a fosi iel QANŢĂ

a fost 'sul

din codrul NATO pun în pericol întregul ol. Sa fi fost oare amenințarea sovietică ' Vestul împreuna şi.a estompa! vechile ane sau ..americano-franceze? Ar fi ca dinspre Est.nu mai exista ameninţare. lin se ofla Elţin şi Korjakov, plus bilitate de dialog. Doar că preşedintele rcturi în trei luni, iar viitorul a fost n această țară-continent. Rusia ţarista,

oziţii de tragere, precum şi formaţiuni ale „Politica comerdală a guvernului - dezastruoasă”: iii zi ie dispozitivul de securitate, Sosit în cursul ş sa: pence tomân a depus apoi coroane i Pod P wW.. O cocardă tricoloră şi Legiunea de Onoare - singurele hr etoa ea Pza

m securitate a întâmpinat, luni, la Cairo, sosirea j, PI S [i telui Ion Iliescu. De-a lungul traseului Daniel Dăianu, economistul-şef al BNR rent e SE A e ea trupelor speciale. Vizita preşedintelui României = survine la doar o săptămână după asasinarea i serviciului pe care îl-conduce au sosit la Cairo înainte de începutul vizitei prezidenţiale, dimineţii în capitala egipteană, preşedintele Ion liescu a avut o primă rundă de convorbiri al ora -BecunoscuL şi era groei gară mefhofia fostului ae Anwar El-Sadat. Monumentul, care distincții cu care Corneliu Coposu părăsește această ÎaMe : omeea Pelerinajul la catafaleul lui Corneliu Coposu a . şi al Greciei, al Ungariei şi al Belgiei, IS a tauri p

oliţie, unităţi ale armatei, unele ocupând „Băncile au susținut imprudent cursul leului“. = Ja Tel'Aviv a premierului israelian Yitzhak pregătind, alături de autorităţile egiptene, le-ă-tâte cu omologul său, Hosni Mubarak. = o piramidă, se află peste drum de tribuna unde continuat pe tot parcursul zilei de ieri. De dimineață, A vasal Germaniei, al Marii Britanii şi al i 5 americani mori, 30 răniţi

bucureştenii au ocupat trotuiarul din faţa sediului, . Franței. „Corneliu Coposu nu mai este, şi deja Luni dimineaţă, în jurul orei 10;20; (locală,

democratică nu a avut niciodata.aliaţi, PNŢCD din Bd. Carol, coada întinzându-se, până: - “imi e dor de el“, a scris in Cartea de condoleanţe! Ă A - aceeaşi ca la Bucureşti), în parcarea i de vasali. Spre deosebire de unele țari după hotelul „Modern“, Cordoane de poliţişti, de o” ambasadorul Franţei, excelența sa Bernard adi a, "SRI antrenament din Riad a Gărzii Naţionale ă fi înțeles moi bine acest lucru, atunci | - parte: şi de alta,-au impiedicat mulțimea să se Boyer. Pe 6 octombrie anul acesta, Corneliu e i d saudite, -la care există o misiune militară spre Est. reverse în stradă; Numărul persoanelor câre au Coposu primea din mâna domniei sale cea mai Să j : americană, a explodat un automobil-capcană,

după care” s-a înregistrat o altă deflagraţie de mai mică putere. Potrivit Ministerului de

ulsează noul concept privind edificarea

venit în aceste zile săi aducă un omagiu patriarhului - înaltă dovadă de recunoaștere a Franţei, exclusiv, european. Se încearcă astfel

e greu de estimat. Organizatorii susțin că cel puţin Legiunea de Onoare. Sir Andrew Bache,

i Oecidentole, „brolul înormot” ol U.E.. [. a00-de persoane au trecut pe la căpătăul i în “ ambasadorul Mării Britanii, a decarat că: „Ne Ig Ca € N A > aa SEE poa pisc r o structură militară. integrata şi nici nu fiecare ceas. "va lipsi foarte mult. A fost un om al principiilor, i A E H dintre care 5 americani şi 1 filipinez, precum iot. „Umbrela“ nucleara franceza, care Au trecut oameni Obişnuiți, care: s-ati plecat “un luptător pentru: democrație“. rau. sălutat - ÎE + i AP w şi rănirea altor 60 de persoane printre care 30 e cea americana, nu este'nici 60 pusa lângă coşciug cu gesturi smerite, cu dovezi de - “pentru ultima 'oară pe liderul țărănist delegația ș | - m de americani. Confirmând atentatul, un purtător orp, compus în principal din. militari respect sau de: adorație. Pe perna care poartă „.PL98, condusă de Dinu Patriciu şi Horia Rusu, c A EA de cuvânt al Departamentului Apărării al SUA diul la Strasbourg, în Franţa, cu un. | “Ordinul de Cavaler al Legiunii de Onoare cineva ” cea a PAC, în frunte cu Nicolae Manolescu, - i a în'ă anbnțăl că aiinnitit 4 cătățeăi dierivani, Sar racani ținuți în cazărmi diferite pentru | -a aşezat o cocardă tricoloră. Sunt singurele. * reprezentanți ai minorităţilor din Parlament şi m alți 10 au fost iri Este vorba de un bilant aşi! stadiul de experiment. Prin opoziţia distincţii pe care Corneliu Coposu le ia cu sine,” ai Partidului Umanist Român. Delegația acestui Iele Aa Sică ai e Rae era), SUA au dori! să'arate europenilor. |. Una vine cin partea Republicii Franceze şi altă. parid-a ăsigurat pentru un sfert de oră garda i a ana misionaru ri Mat eat a | organism. militar operațional. lar cal din partea unui român anonim. Statul român de onoare din jurul catafălcului. A ve îi SUA din Riad cuprinde alături de militari şi zica, fiindca, indifereni de expereniele [7 ia conterit nici an ti “Au trecut ieriși Rodica CIOBANU $ ţ civili. Oficialităţi saudite au precizat că economică saxonă, bugetul se politicieni în număr foarte mare şi ambasadori. Ea cara CRISAN iN j . explozia a fost un atac deliberat. La rândul tru România, lo fel ca şi pentru celelalte 3 său, preşedintele Clinton a afirmat că nu va fi

âne singurul garant valabil al securitaţii one et cn Buroi i Me e ÎN „Tora în pegr a Ea) are în pag a Ta N + 3 Bu precupețit nici un efort pentru descoperirea - politice încurajatoare, din: punct de 4 i = autorului; atentatului. (A:E, Coca):

see ete sere eacurtaen | În Bueuregii As ital de Hohenzolema nava pricina a ceremonia funerară £ a tm

liard de marci din pattea Germaniei A vai i Piata. i 2 Rl al! Mihai Lu va ii = mir de mere an sete Gemeni | “Bulevardul şi Piaţa Cornel Cop POSU, patine Mili tite meeatinac cra: Adrian Păunescu Cere, icre, VAI SEDII 10 lupta ului general al Capitalei şi acesta, Ia rândul Ad rele aro ore române nu pot pei ai A el (i van n see zu nu : ca România eee, ate fara regrete şi au fost preluațe de |. rit uirea ni iti Cosa total Ice oja pe Afacerilor Eterne. DL. Meleşcanu SEA Eur L

La rândul lor, britanicii manifesta orașului. Artera de circulație toat macăteta n ri de principii î a actualului regim a Or

investi în România. Şi exemplele or u str. Mântuleasa, şi până la rmagazinul Unirea se. va numi Bulevardul 3 Coineliu! Coposu iaţa aflată la intersecţia străzilor; Dunărea Albastră, ea Europeana. trebuie. să rămână un prelungirea Mircea rise Mântuleasa. şi Calea ea „Călăraşi seva numi je

mona Eau ropierea de Piaţa Corneliu Coposu: Motivația acestei izii este aceea că. alât care sau. re ar pri at 2 parea n “ra urmate ci Piper lo fel | mia că i prua cr vo pam numa ui Come Copom se. Să Tigoată ccăura sed PNTCD, gafă află în imediata apropiere a locuinjei acestuia ulari. „din curte şi din zână protejate de două autoturisme. (Oana Turaşcu)

n |] ut DI apa pe nara mai ec imi (iri ate . Abonamente la 5 ADEVARUL

orice. Chiar şi a unui tembelism tinzând spre! A desăvânire.. Pe la jumătatea en „a. : doua“ din seara su

Comandamentul Centra ni dimineaţă, că în zonele de la nord-estul ţării iza ont

mă din ana dinte

greunată din cauza zi "Culaţia 7 În ceg E eo Deziigi pr utieră A pu se şosele. Condiţiiţe, SNCţii can, SS tavorali ea ete zac! e a au determine etegpile să) mo ot

ZIAR NAŢIONAL INDEPENDENTI

niile Aeriene p,; r efectua regulannihe rsa Bucureşti -. lzmi

2mip

Nr. 1721 0 miercuri, 15 noiembrie 1995

intre FMI şi Ciu-Ce La mitingul de doliu pentru Comeliu Coposu:

niile Aeriene Ron curi. 15 noiembrie. arid ia e e e wW ir, a declarat Agenției MED - al LAR Ci loc de două ori pe săntă „i Ic atoteae Ptămâ + ca un trăsnet la sfârşit ii - uri şi vineri, c a țirea a căzul r la sfârşitul săptămânii trecute. FI Di oneaziv tr Rae Fondul Monetar Internaţional a întrerupt acordul de credit [] a C.N.E.A.A. rămâne ferm efectuată cu Îi A 30;c cu icre apă core foro noastră urma s-o primeasca = Nici o facultate particulară Cănae ia. „IP Beecherag 19 „765 milioane de dolari - nu este le importantă în sine, cât . TI pacate de 18 locuri, iar pre n Pe srnolu negat de! for finantator externi. Semniicaţa Ii : de medicină nu este autorizată = D 4 dezastruoasă: lipsă de credibilitate. A fost nevoie, probabil, = Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare

îi - 4 Preciza înd cu 15 decembrie re ciZat

tăţi, va fi introdus un al treite ui nână pe relaţia Bucuresti - la 2 2bop pe arele luni, LAR intenționeaz TNir, jar şi

Academică a încheiat studiul celor 67 de unităţi de învățământ superior particulare supuse reanalizării. N-au fost discutate Facultăţile de ociologie din cadrul Universităţii „Spiru aret“ şi cea de Geografie-Istorie a Universi-

de un demers la nivelul cel mai înalt al Fondului pentru schimbarea deciziei economice într-una politică. F.M.I. a anunţat a doua zi Banca Naţională a României că va trimite totuşi o delegaţie la sucureşti pentru a semna prelungirea cu un an a acordului. Deci

în funcţie 4

Ea ă să ţi ii E = 4 Ş sau de două ori pe săptămână, cu PR până la urmă banii vor veni şi este de sperat ca şi olte instituţii ății „D. Cantemir“ din Târgu Mureş. » Curse ci ncior-bancare să recepţioneze acest mesaj în m CNEA.A. urmează să se pronunțe şi în cazul

finor 0j în sensul că p ă m celor aproximativ 40 de dosare noi, depuse

jana, Skoplje, Zagreb «; m. d IAFAX) Sreb şi Tina

tudent a cerut 150 mjj

pagă pentru înlesnirea rii unei colege

ntul ieşean Lică Dan Iulian, 27 de an ntele unui comitet de cămin de | ea de Hidrotehnică, a fost prins în fa timp ce primea 150.000 lei de lao colea cultatea de Chimie: pentru a-i înles cazarea în complexul studențesc „Tu limirescu'“. Cercetările sunt continua a judeţeană, cu studentul în stare d

ndiu la Parchetul )răgăşani

direa unde îşi are sediul (închiria de pe lângă Judecătoria municipiul i a izbucnit un incendiu. Conf or făcute de dl. It. col. Ion Cârciu, damentul de pompieri al judeţu cendiuj se datorează nec i ze a fumului - încălzirea imobil cu sobă din teracotă care utilize irbuni. Datorită intervenţiei oP de pompieri Drăgăşani, în cu repeziciune, fiind afectat nu adirii. Celelalte clădiri din aproPSă nea imobiluhui care adăposteşte u au avut de suferit. (Emilian 9

fomâniei i se mai acordă o şansă. Poate o ultimă şansă. Întâmplarea survine pe fondul unei prăbuşiri catastrofale a leului, eo ce va ontrena un nou val de scumpiri în prag de iarna. Momentul nu putea să scape pentru ceva câştig electoral celor ce „od izvorul tuturor relelor într-o aşa-zisă coniuraţie internaţională a marii finanțe şi a cercurilor imperialiste, care n-or urmări altceva decât transformarea României într-o colonie. Într-un discurs twibund în parlament, senatorul Adrian: Păunescu, pim-vicepreşedinte al PSM, a denunţat „şontajul prin FMI“, care o devenit un fel de Înaltă Poartă financiar-bancară tot mai inronsigentă şi tot mai greu de, convins că „guvernul român şi-a îngenuncheat destul poporul“ şi că „merităm nişte credite ale căror dobânzi le vom plăti prin şi mai mari îngenuncheri, lăsându-le și nepoților şi strănepoţilor obligația de a le plăti în continuare”. Dincolo de tonul patetic specific talentatului senator, sunt uşor de recunoscut în esenţa acestui discurs idei şi aprecieri ale unor jderi PRM, PUNR sau chiar ale unor deputaţi şi senatori din PDSR. Mocând Fondul Monetar Internaţional, ei atacă, în fapt, orientarea se economia de piaţă. Pentru că ceea ce deranjează sunt în pimul rând exigentele de performanţă economică impuse de FM, în virtutea cărora guvernul este obligat să treacă hotărât la reformă, să înceteze subvenţionarea unor giganţi producători de mgubă, asumându-şi consecințele sociale inevitabile ce ar decurge dn aceasta. Ascultându-l pe viceliderul PSM, s-ar putea înţelege td Fondul Monetar. nu şi-ar găsi liniştea dacă nu ne-ar acorda şi | nou ceva credite. În fond, nu FMI este acela care are nevoie de România, ci România are nevoie de FI, peniri foi teditele oferite de acesta, n-ar putea realiza. j puea înscrie în marea competiţie a economiei ! i î ore o serie de criterii generale pentru acordarea creditelor, valabile i î 3 ui pniu toate ţările solicitante. Mai precis, el îşi.ia măsurile de 4 a ia ă k a piece ; do ad ES i: TV. metre necesare pentru o se asigura <a țere debioere vo fi | . Și pe Mai întrebăm. de ce cade leul 5 în pAgutea A ceata de, EI oale poi în stare să-şi ramburseze datoriile. Fireşte, condiţiile concrete Ș =. emisie“. Probele de emisie efectuate în zilele de

puse de FMI diferă de la caz la caz, ele fiind obiect de negociere. 13 şi 14 noiembrie au permis omologarea antenei

3 ncalla e i L) v vw [] A ... . mol ame aim as teatie | Importurile strategice Văcăroiu în 1995: piei, :--=:e i

lo aceasta şi unele condiţii oneroase acceptate în Memorandumul = Pe câ -vai Brdată buză, de: eine areia INI m România Internaţional va fi cea mai tă

Încheiot cu FMI iatorii români, în special obligaţia de v LU [U e e v Lă [ A L) ze aceata te | blănuri, articole din piatră si nuiele împletite :;:: 20: jeni Dar reproşurile trebuie adresate Ip : - m România Intemajonal va fi difuzat pe Eutelsat [nu FMI, ci guvernelor care au negociat aceste condiţii. j | 4 : . Log ci Eee See aa ar ta core se pune, în li die cea a iri în care pal Situaţia critică a balanței comerciale, - sută, tar cele de articole . CET sau 21,30 - 01,00 ora României. (Rompres) > out de la FMI şi în general miha a din |. confruntată cu un deficit care a depăşit din piatră. ciment, = Explozie la Turceni ențul ore un cuvânt greu de spus, chemând | u cele mai pesimiste aşteptări, este cauza ceramică, sticlă şi din L] p Ă iv nu pentru a se, stobili în Senat cursul leului ((), cum | rincipală a deprecierii accentuate a mone- alte materiale similare n „La Staţia de oxigen mobilă constituită din opunea cineva în urmă Cu un an, ci pentru a nu se Tai 90000 |. dei naionale. Pentru că este clar că stabili” au crescut cu 52 la 3 Angle mingi în dei Meet situaţia ca destinaţia principală a unor credite, cum se va tatea. leului, precum şi echilibrul bugetar sută, Cea mal spec- i i

|inâmpla şi în cazul acestei ultime tranşe de la FMI, să fie acoperirea |. nu se i pot asigura în nici o economie dacă ' taculoasă dinamică a defic:u A ai atata ENA: A mai făcot-o | "e > etate ante Peg gale haine rasi aia uta Ra

m după data de 26 iunie, ce se află în studiu la comisiile de specialitate, după care va urma vizita la acestea, dacă sunt întrunite condiţiile legii. De asemenea, C.N-E.A.A. este încă ferm în neacordarea autorizaţiei provizorii de funcţionare! nici unei facultăţi particulare de medicină din Bucureşti. Surse din cadrul consiliului afirmă că în acest moment peste m 10.000 de studenți de la aceste facultăţi se m află în situaţia disperată a imposibilității m recunoaşterii studiilor sau a transferării la o m facultate similară de stat. Principala cauză a Îl m refuzului este lipsa bazei preclinice la toate m aceste instituţii. (M. Vergu)

: Hârtia de ziar se scumpeşte cu 15-20 la sută

Dintr-o convorbire pe care am avut-o ieri, 14 noiembrie, ora 12.30, cu dl. Virgil Mireanu, m directorul comercial al Fabricii Letea Bacău, 43 m am aflat că aici se calculează noile scumpiri Și m la hârtie, inclusiv la hârtia de ziar. Preţurile m vor fi majorate cu 15-20 la sută, ca urmare a m altor scumpiri. De pildă, preţul lemnului - zice ||. Mireanu - va creşte cu 25-35,la sută. Deşi faimoasele maşini 11 şi 12 erau în cea mai ună stare de funcţionare, ieri, volumul

Evoluţia unor importuri în primele 9 luni ale anului 1995 faţă de aceeaşi perioadă

15-21 noiembrie 1995 L HUREZEANU

la moartea lui orneliu Coposu

- În copilărie, la Sibiu, citeam de fiecare dată, pătruns pi iemă respectuoasă, plăcile de marmură de la intrarea aşezămîntul de cultură ASTRA. Acolo erau fondatorii,

iși cu litere de aur pe piatra neagră, de hărnicia şi dărnicia cărora a depins transformarea Transilvaniei din vincie în ţară întreagă şi regăsită. Acei patrioţi ardeni români, cu dare de mînă şi inimă pentru propăşirea cauzei lor, pentru care aspiraţia democratică, simţul dreptăţii, cosmopolitismul natural, dar cumpănit de o şi mai mare grijă pentru comunitate, au creat România moernă, dîndu-i, după 1918, semnele şi sensurile de pros şi înflorire europeană; acei bărbaţi greoi, în redingote

, cuviincioşi cu simbolurile curţii de la Viena, dar în-

stiţi de mistica Romei expansive, fii şi nepoți legi-

țimi ai lui Traian, pe care-i chema Laurean, August, uliu, Corneliu, cu fiice botezate Flavia, Lucreția sau tiția, -au fost strămoşii şi ascendenţii, rudele fizice şi irituale ale lui Corneliu Coposu. Cu ei a semănat tribu-

ul puternic din Sălaj, tînărul sportiv şi doctor în drept,

tare şi-a început, cu 60 de. în urmă, 0 neobişnuită,

aproape mitică;,4 politică şi publică. |. Cariera și viața unui ostaş şi general roman s-au frînt, într-un fel, la 11 noiembrie 1995. Luptele nenumărate, războaiele cîştigate şi cele pierdute, suferinţa trupească şi orală, îndurate cu seninătatea unui personaj care, ind, repetă, în acelaşi timp, mitologia, 1S€ rneliu Coposu pentru toţi românii acestui lustru de rtate aproximată un lar, un zeu, venerat sau ocolit, dar al întregii cetăţi. Emoţia puternică stârnită în aceste zile după internarea sa la spital şi în chiar orele care au urmat morţii, în dimineaţa zilei de 11 noiembrie, sînt mne ale unei traume comunitare. La dispariţia lui Corneliu Coposu, nu doar un lider politic naţional-ţărănesc intrat în legendă alături de Maniu sau Mihalache ăseşte viaţa pentru pagina de istorie, ci şi un purtător de speranţă, amintire şi însufleţire al tuturor românilor. Corneliu Coposu a zăcut 17 ani în închisorile comunis- . Şi-a pierdut soţia şi cumnata, amîndouă elveţiene de îxpresie franceză, arestate şi ucise în închisoare din caului. Şi-a pierdut pielea şi limba după anii de recluziune litară în carceră. Şi-a pierdut nu unul, ci toate rosturile enceput ale unei cariere şi vieţi promițătoare. Septuarul drept, cu alura unui Gary Cooper părăsit de ai săi n „High Moon“, în decembrie 1989, şi apoi mereu, pînă în eaţa zilei de 11 noiembrie 1995, a fost însă un păse demnitate a acţiunii, chiar şi atunci, sau mai Ales atunci, cînd şansele ei par sau sînt infime. Un reper jaoral al vieţii politice româneşti, pentru că el anunţa şi tecutul cel mai bun al obştii şi viitorul ei încă promis, ind democraţia şi libertatea își vor întîlni vocaţia naţioîn România. Reluîndu-şi traiectoria publică şi politică, după atitea de suferinţă şi umilinţe, Corneliu Coposu a fost nu exponentul unei generaţii, clase sau societăţi pronedreptăţite de istorie, ci chiar trimisul unei întregi pre trecutul spre viitorul ei, prin suferinţă şi nete, O carieră politică şi publică, care, în cazul lui Osu, n-a continuat, ci a strălucit de-abia atunci, la caunui drum de mari încercări şi suferinţe. Coposu nu deci doar urmaşul ardelenilor patrioţi din frontispiîmplinirii naţionale şi democrate, nu e nici doar s0ldou şi tribunul roman rechemat pe metereze şi în for de a alarmă, ci şi egalul unor Charles de Gaulle sau ad Adenauer, oamenii politici care la senectute sînt aa periţi de ţara care i-a lăsat o vreme deoparte, pentru hasăl recunoască ca învingători. ; anție trarea memoriei unor astfel de bărbaţi este o ga0 mîngiiere sufletească şi o îmbărbătare pentru țaor încercări ce se-ndreaptă spre noi.

„Principalul temei

“Yezis

m cal

spirituală“

e Guvernul român nu i-a permis Regelui să participe la funeraliile lui Corneliu Coposu

Autorităţile române au refuzat să-i acorde Regelui Mihai permisiunea de a veni în România pentru a participa la funeraliile preşedintelui PNŢCD, Corneliu Coposu. Regina Ana şi Principesa Margareta au primit viză, sosind după-amiază pe aeroportul Otopeni. Teodor Meleşcanu a anunţat că poziţia Guvernului român rămîne cea cunoscută, în sensul că pentru acordarea vizei de intrare în ţară Regelui e nevoie de o decla- „raţie clară şi fără echivoc în legătură cu recunoaşterea de către suveran a ordinii constituţionale din România.

e În numărul 45 (15-21 nov. a.c.) al României literare, la rubrica „Actualitatea“, Alex. Ştefănescu face portretul lui Corneliu Coposu (la acea vreme pe patul de spital), precizînd că „Oameni de felul lui Corneliu Coposu se nasc rar într-o țară şi sunt primii vânaţi atunci când țara respectivă ajunge sub o formă de ocupaţie“. Indignat, pe bună dreptate, Alex. Ştefănescu ne reamintește tratamentul ignobil de care Corneliu Coposu a beneficiat după căderea comunismului: nepedepsirea călăilor şi „noi, ceilalți, nu ne-am dus la el în genunchi să-i cerem iertare pentru laşitatea sau pentru ignoranţa noastră, care este şi ea o formă de laşitate“. În plus, scursuri umane ca C.V. Tudor n-au ezitat să desfăşoare intense campanii împotriva lui CorneHu Coposu, din care n-au lipsit grosolăniile, insultele şi chiar acuzele că liderul țărănist ar fi fost colaborator al Securităţii. Pînă aici, întru totul de acord cu Alex. Ştefănescu. Dar ce

să spui cînd măsuratul critic literar se înfierbîntă brusc şi se avîntă într-un elogiu disproporționat adus şefului SRI, Virgil Măgureanu?!

„Virgil Măgureanu, cel care prin funcţia sa trebuie să fie omul cel mai rece şi mai calculat din țară, n-a suportat acest spectacol al infamiei fără margini. A reacţionat, a izbucnit, a luat atitudine în favoarea celui nedreptăţit într-un mod strigător la cer.

Oricâte gesturi frumoase ar face — dacă ar face — de acum înainte Corneliu Vadim Tudor, nu s-ar mai putea spăla de josnicia de a-l fi insultat pe Corneliu Coposu.

Oricâte gesturi reprobabile ar face — dacă ar face — de acum înainte Virgil Măgureanu, n-ar mai putea pierde titlul de nobleţe câştigat prin intervenția în favoarea lui Corneliu Coposu“.

e În Vremea (15 nov. a.c.), Adrian Păunescu se rofund marcat de evenimentele triste care ceste zile“ (n.n.: moartea lui am avut nici n car puterea

“să cer cuvântul şi noi, cei ce ne

aflăm în Partidul

NOROI ŞI CATIFEA

frunţile în faţa morţii marelui bărbat politic, care a fost domnul Corneliu Coposu. Insă, în acelaşi timp, resimt ca pe o nouă rană faptul că orice am face şi în orice moment am fi simţim nevoia să-i lovim pe unii sau pe alţii“. Ca să-şi vindece „noua rană“, îi recomandăm cîntăreţului de curte al lui Ceauşescu, Adrian Păunescu, reprezentantul de azi al României la Consiliul Europei, să se închidă în casă şi să copieze de 1.000 de ori „Apel către lichele“.

e Azi (15 nov. a.c.) titrează cu litere de-o şchioapă, pe prima pagină, sus, „Marea despărțire“, deasupra unei fotografii de la înmormîntarea lui Corneliu Coposu. Cu toată schimbarea reală de conţinut, paginaţie, tipografie ş.a.m.d., acest număr din Azi mi-a reamintit brusc imundele texte apărute în acest ziar în 1990, care, alături de muncitorii din 29 ianuarie, acelaşi an, urlînd „Moarte intelectualilor!“, sau de minerii veniţi să stîlcească în bătăi populaţia Bucureştilor, a contribuit activ la ruptura (existentă şi acum) în societatea românească.

e Un remediu pentru acest tip de ruptură ar fi, în opinia lui Andrei Pleşu (Dilema, nr. 149/17—23 nov. a.c.), acceptarea „scenariilor“ civilizate: „De aceea, nu sînt de acord cu puriştii «luptei», cu cei care vorbesc de ipocrizia discursurilor puterii şi vor să se răfuiască, minereşte, cu d-l Gherman la căpătiiul defunctului. N-au priceput nimic din spiritul în care a acționat mentorul lor în anii din urmă. În ce mă priveşte, prefer să acord oricui, într-o primă instanţă, prezumția de sinceritate şi ador ipocrizia care mă fereşte de biîtă. Nu mă sează dacă d-l Văcăroiu suferă. pînă în

străfunduri la moartea d-lui Coposu. Esenţial este că D-sa socoteşte de rigoare să declare că suferă, Esenţial este că D-sa înțelege să se integreze într-un «scenariu» civilizat, într-un raport normal cu 0 realitate dramatică. E un progres, sau măcar o promisiune de progres. Imi convine în mult mai mare măsură acest protocol decît spontaneitatea mîrlănească a confruntărilor din anii '90*.

e Apărător fervent al unităţii CDR, Petre Mihai Băcanu scrie în editorialul României libere din 20 nov. 1995:

„M-am convins că cel mai viguros, pe pământ, este muntele. lar el, muntele, îşi are oamenii pecare. şi-i merită, aşa cum glia îşi are grâul pe care-l merită. Scara mea este de la cei mai mici, Munţii Babadag, până la Everest. Corneliu Coposu este Everestul. Cei mai mulţi abia se ridică la înălțimea Munţilor Babadag. Mulţi sunt în coborâş, pe povârnişul muntelui. (...)

Muntele ştie ce este demnitatea şi sacrificiul de sine, dar mai ales verticalitatea. Aşa cum Muntele Babadag se uită îndelung la Everest, tot aşa, cei care încearcă prea devreme să se cațere, nu pot să calce decât în urma Coposului, cel care doar s-a dăruit şi, iată, la sfârşitul vieţii a primit dintr-o dată tot atât cât a dat.

Românii, sper, au început să înțeleagă că în beciurile opresiunii comuniste s-au pregătit marile adevăruri de astăzi. După acel incredibil 28 ianuarie '90, muntele Coposu şi-a dat seama că la noi nu-i posibil ca adevărul să fie descoperit, ci creat“.

Deci, acei politicieni care vor încerca să facă vreo mişcare, alta decît scrie la CDR, să ştie că sînt nişte babadagi, adică, aşa cum precizează editorialistul mai jos, „echipele de şmecheri şi. veleitari care agită apele, măcinaţi de ambiţii politice“. = aa

Cît priveşte teoria adevărului creat şi nu

descoperit, e scris adînc... i RODICA PALADE

inscripție in memoriam

La trei zile după dispariţia celui care va rămîne pentru noi o întruchipe nobilă de cuget românesc, fiinţa lui Corneliu Coposu dobîndeşte adevărat: dimensiune: aşa va trebui de acum înainte să arate un om politic exempla: Parlamentul României. Am avut privilegiul unei lungi convorbiri cu ocazia cinei oferite aici de prietenii Convenţiei Democratice, într-un decor cu reflexe istorice, din legendara Grand” Place, iluminată blînd, pentru a sugera un amurg al Renaşterii (majoritatea clădirilor datînd din secolul XVI). Totul în comportarea şi ţinuta sa purta mereu amprenta unei omenii sincere, lipsită de ambiguitatea unor calcule politice meschine. Tocmai fiindcă nu eram un adept convins al opțiunilor sale strategice, m-a impresionat sinceritatea omului politic şi mai ales înălțimea vederilor sale.

Am ales de fapt împreună un drum anevoios care cultivă intransigența şi promovarea idealului de integritate naţională în spiritul democrației, fără să ne Jignim conaţionalii (fie că ar vorbi o altă limbă sau că ar împărtăşi alte convingeri religioase). Am înţeles dăruirea sa pentru platforma Convenţiei; a ştiut de fapt să interpreteze aspiraţiile generaţiei interbelice în perspectiva generaţiei de mîine. Intervin aici şi respectul pentru ideea monarhică şi reflexele unor ani lungi de captivitate care au decantat suferință, au accentuat căutarea unei formule politice de regenerare a democraţiei române pentru a se încetăţeni respectul persoanei umane.

Acum se rosteşte mîhnirea şi grija noastră cea mare („die Mutter Sorge“ —o îngrijorare goetheană); am dori să dăinuiască „o făclie de veghe“ pe lespedea sa de mormiînt, acolo, în al ţării hotar. Se vor găsi, sperăm, noi încumetări şi noi inițiative inspirate de gîndirea lui Corneliu Coposu. Numai astfel de proiecte au de partea lor un consens european; ceea ce a durat un om de bună-credință poate înfrunta toate vitregiile unei conjuncturi economice precare. O astfel de personalitate ne îngăduie să continuăm un dialog polite cu noi perspective. Ne înclinăm pe această lespede proaspătă de mormânt cu sentimentul regăsirii în cuget şi simţiri.

MIHAIL NASTA Din partea unui grup de prietenie belgo-română Bruxelles, 14 XI 1995

Agonia

„Agonia su a fo

neobişnuit Se

liderului PNŢCD Corneliu st primul semnal că ceva petrece. Nu mă refer la A inevitabil demagogică a viziPie ice, care, deşi numeroase şi asidue, au fost totuşi previzibile, ci la reacţia plină de milă, atenţie şi îngriș a necunoscuţilor. Acesta a fost elementul nou şi, pentru mine cel puli, neaşteptat. Agonia lui Corneliu Coposu a fost urmărită de opinia puplică cu 0 compasiune impresionantă. ea venea la poarta spitalului să afle veşti despre starea bolnavului, telefona la camera de gardă, citea cu jiorată nerăbdare buletinele de sănătate emise de corpul de medici, în autobuzele cu staţii de difuzare a pro- | elor FM murmurul conversaţiei scădea brusc atunci cînd la radio se transmiteau ştiri despre evoluţia bolii Jui Corneliu Coposu, iar pe stradă deseori auzeam oameni perfect anonimi 'schimbînd veşti şi zvonuri despre națura bolii lui. În fine, am rămas profund impresionat cînd posturile de radio au informat despre numeroşii oameni gata să-şi doneze unul din plămini pentru salvarea vieţii preşedinlui PNŢCD. Un om pe care aceşti oameni nu îl cunoşteau personal şi ca- , înaintea internării sale în spital, . părea să trezească decît simpatiile partizanilor săi politici, care, e bine să ne reamintim cu luciditate, se limitau la numai o parte din ceea ce numim azi opoziţie. Ceea ce însă m-a frapat în cursul acestei agonii a fost brusca lărgire, dincolo de limitele prietenilor săi politici, a simpatiei şi afecțiunii lumii faţă de Corneliu Coposu. Acest fapt nu putea fi prevăzut dinainte şi ine de impredictibilitatea generală a reacţiilor societăţii româneşti.

cul unei relaţii dificile sondajele recente de opinie,

Coposu nu părea să se bucunpatie specială. Indiferenţa

stradă o are la noi, azi, faţă de lucii se întindea şi asupra lui

p în ciuda faptului că a că liderul țărănist

H.-R. PATAPIEVICI 4 Capriciile 'adoraţiei

atunci de tandemul Ion Iliescu-Pet Roman, prin TVR-L şi imund a aci, ele (pe atunci) ziare Azi şi Adevărul, au instrumentat o deşănţată campanie de calomnii şi defăimări la dr lui Corneliu Co ERȚ Re 3 posu, care, dacă justiţia ar fi fost independentă şi nu servilă (cum era şi este), se putea trata adecvat numai cu Codul Penal. Un climat sumbru de ură, delaţiune şi instigare la violenţă fizică au făcut din Corneliu Coposu, în primul an de după Revoluţie, omul cel mai urît din România. Eu, care nu sînt dispus să uit nimic, țin să reamintesc cititorilor revistei „22“ că personal Ion Iliescu şi Petre Roman poartă răspunderea campaniei de instigare a populaţiei României la ură împotriva partidelor istorice, aceste vestigii ale României clasice. Campania de denigrare şi aţiţare a avut un succes remarcabil. De o manieră durabilă, verticalitatea morală şi exemplul politic oferite de linia Iuliu Maniu, pe care Corneliu Coposu o încarna cu un sever simţ al sacerdoțiului, au fost înstrăinate de adresantul lor firesc, care era societatea românească post-totalitară. După 28 ianuarie 1990, Corneliu Coposu nu se putea deplasa la ţară, pentru că ţăranii voiau să îl bată. De ce? Pentru că FSN băgase oamenilor în cap că ţărăniştii vor să-i aducă înapoi pe moşieri. În mod constant, FSN i-a desemnat furiei publice pe ţărănişti printr-o bine susţinută propagandă de tip totalitar, bazată, exact ca şi în anii cînd Silviu Brucan îşi făcea mîna cu sovietizarea ţării, pe minciuni neruşinate, falsuri patente şi amestecul savant dozat dintre o legalitate manipulată din interior şi violenţe muncitoreşti organizate din umbră. Pe lîngă dezbinarea durabilă a societăţii româneşti, scindată între cei care au aprobat acţiunea detaşamentelor violente de muncitori şi cei care le-au considerat drept ce erau — adică procedee fasciste de intimidare a unor opozanți izolaţi —, rezultatul net al instigării la violenţă a fost devastarea, în repetate rînduri, a sediilor partidelor de opoziţie, molestarea delegaţiilor acestora şi, cel mai important lucru, înstrăinarea majorităţii populaţiei româneşti de rădăcinile profunde ale trecutului nostru politic. Însuşi Corneliu Coposu a fost in extremis salvat de sminteala hoardelor de mineri care, însetate de violenţă, asediaseră clădirea de pe bulevardul Carol a sediului central al PNŢCD. Cu acel memorabil prilej, Petre Roman a declarat minerilor care îl adorau furios că „nu le ia apărarea“ (lor, ţărăniştilor, ținta indicată în mod expres de FSN ca fiind sursa „destabilizării“ puterii). În acelaşi an, la 1 Decembrie, Corneliu Coposu a fost îndelung huiduit de simpatizanţii Vetrei Româneşti, pe care Petre Roman îi încuraja cu pumnul strîns ridicat în sus, iar lon Iliescu printr-un zîmbet vag debonar şi vizibil satisfăcut. Pot spune fără re : ă a ia -rsonaje publice au fost mai detesta- “i de abia, în 1990, ca liderul PNŢCD Corneliu Coposu.

Transfigurarea

Timpul a trecut, apoi a venit dispariţia sa, anunţată de semne lipsite de ambiguitate. Deja agonia sugerase că

oamenii simpli nu mai vedeau în Corneliu Coposu „exploatatorul“ care

vrea să le ia casele şi pămîntul, instigatorul acelor „lovituri de stat“ pe care Ion Iliescu şi consilierii săi le identi-

ficau peste tot şi altele asemenea Treptat, adică pe măsură ce murea, imaginea publică a lui Corneliu Coposu se transforma în ceva pe care sondajele de opinie anterioare nu păreau să-l sugereze: imaginea lui Corneliu Coposu se se transfigura. Popularitatea lui Corneliu Coposu viu era mediocră, popularitatea lui Corneliu Coposu mort se pregătea să devină imensă. Viu, Coposu era un om politic controversat; mort, el se transformase într-un simbol. Simbol neclar şi echivoc, de vreme ce valorile sale fuseseră aceleaşi şi în 1990, cînd mulţimea îi purtase sicriul gol invitîndu-l să crape, aceleaşi şi în ceasul morţii, cînd mulţimea se interesa plină de grijă de starea sănătăţii lui. Faptul este şocant din două motive. Întîi, pentru că un acelaşi subiect nu poate admite simultan (chiar dacă la momente diferiţe de timp) predicate contradictorii. În al doilea rînd, deoarece nu îmi e clar de ce respectul şi afecțiunea trebuie să aştepte moartea pentru a se declanşa. În ce mă priveşte, uşurinţa de a ponegri viii şi superficialitatea de a le adora cadavrele reprezintă grave scăderi de caracter. E mai greu să iubeşti un om viu decît o o statuie moartă, şi e infinit mai respectabil să îţi angajezi responsabilitatea în iubirea unei fiinţe vii decît să adori bigot simboluri cărora le poţi atribui orice conţinut, dincolo de orice responsabilitate.

Din punct de vedere uman, valoarea priveghiului de care s-a bucurat Corneliu Coposu este şi ea echivocă. Partea de lumină a acestui priveghi vine dintr-o vechime foarte venerabilă, care oricărui român îi vorbeşte pină la lacrimi. Mircea Eliade a evocat într-o extraordinară pagină din Noaptea de Sânziene întoarcerea în ţară a sufletelor soldaţilor ucişi la Cotul Donului: ţăranii ieşiţi noaptea la malul apei cu lumînări aprinse, spre a însemna cu lumina lor drumul de întoarcere acasă, iar armata de suflete venind pe firul apei călăuzite de această lumină, amestecîndu-şi freamătul întoarcerii cu zgomotul continuu şi înfundat al apei curgătoare. Aşa arătau, la lăsarea nopţii, şi oamenii care aşteptau să vadă, în pelerinaj, rămăşiţele pămînteşti ale lui Corneliu Coposu. Cu luminile lor dese, ei păreau urma pe care sufletul celui mort trebuia să păşească. Această solidaritate rituală cu sufletul celui mort mi-a impus. Am simţit aici o foarte pură formă de iubire arhaică, deopotrivă severă şi demnă, care rămîne o parte esenţială din onoarea oricărei memorii.

o zonă de întune-

Dar există aici Și sezisantă. De ce

ric, care e la fel de mortul este mai onorat decit omu viu? De ce sintem nesimţit de indiferenţi cu viii şi grotesc de sentimentali Adorarea cadavrelor în dis- -mn de minorat nsabilitate. S-a lele morţii lui loarea simboli

cu morții? preţul viilor este un s€ sufletesc şi de irespor vorbit insistent în zi Corneliu Coposu de va că a figurii sale politice Personal, ră mîn sceptic în faţa acestei euforii una: Mulţi dintre cei care i-a au făcut, cred, de

onorat moartea nu cît să-i adore cadavrul. Fireşte, faptu i prin evolu

va putea fi probat numai i j țiile politice viitoare. Nu mai puţin cu emoţiile colective trebuie să fin foarte circumspecţi. Cine a trăit lun martie 1953 în Bucureşti îşi aminteş te, poate, de plinsul sincer (deşi, evi dent, isteric) al oamenilor care era! disperaţi că Stalin murise. Cu cîtevi zile înainte, în închisoarea de la Si ghet, murise şi Iuliu Maniu, dar de e nu se sinchisea pe atunci nimeni: su ferinţa pricinuită de dispariţia mare lui Stalin, care ne mîncase Basarabia Bucovina de Nord, ţinutul Herţa insula Şerpilor şi tezaurul, captas toată simţirea românească, incapabi lă să mai sufere pentru unul din oa menii care ne dăduse Ardealul. Er oare adevărată acea suferinţă? Răs punsul meu e, în mod clar, negativ.

nimiste

S-a schimbat oare ceva?

Dacă moartea lui Corneliu Copos a precipitat cumva o schimbare car era în curs înlăuntrul sufletului colec tiv e deocamdată imposibil de deci: La fel de greu de evaluat este şi valo: rea reală a marii emoţii populare p care dispariţia sa a suscitat-o. E: deocamdată, nu este adevărată dec în plan simbolic. Ne putem imagin că pierderea lui Coposu a declanşe resortul remuşcării faţă de nesimţ rea pe care poporul român a arătatla moartea lui Iuliu Maniu. Simbol: vorbind, poate că, onorîndu-l p Coposu, românii i-au onorat acum £ amîndoi. Cât priveşte planul imedia adică cel politic, emoția produsă d moartea lui Corneliu Coposu nu est încă adevărată. Dacă Goethe ar dreptate şi adevăr nu este decit cee ce continuă, ea ar putea deveni adi vărată numi atunci cînd valorile î care Corneliu Coposu a crezut vor di veni la rîndul lor, din antipatice cu: erau, mai populare, mai apropiate c inima celor care în 1990 îi agitau s criul invitîndu-l să moară. Dacă ace tia vor fi convertiți, atunci, peste ar vom putea spune că, la moartea h Corneliu Coposu, am fost martor unui fenomen colectiv uluitor. Dar d: că aceştia nu se vor converti, ca şi * cazul venirii Regelui de Paştile anul: 1992, şi acest nu-încă-adevăr se v dovedi o iluzie. i

Andrei Cornea

Plat Filozofie şi cenzură

Andrei Cornea 4

Platon. Filozofie şi cenzură E (Editura Humanitas, 224 pagini, 5.900 lei)

„(...) este propriu textului unui mare autor : precum Platon -— filozof şi scriitor în acelaşi timp = să ne oblige la nenumărate ocoluri, la reluarea . continuă a analizelor, la parcurgerea de drumuri anevoioase, prelungite, dar pline de farmec, cu deznodămîntul mereu aminat. Cenzorul din noi, oricît de sever, ezită să-şi pronunţe sentinţa, iar ş cînd consmite să o facă, aceasta este deturnată ş. rostită tot mai în şoaptă. În final, el se regăseşte păşind complice alături de autor pe cărările unei selva oscura al cărei capăt nu se întrevede şi unc călăuzele — care să conducă fie spre Infern, fie sp Paradis — lipsesc.“ (Andrei Cornea)

CRONICA MELANCOLIEI

nu e deloc întîmplător faptul că asasinarea lui Yitzhak Rabin a fost comentată pe toate canalele de televiziune din lume, în vreme ce sinuciderea marelui filozof francez Gilles Deleuze a trecut aproape neobservată. La prima vedere, acesta este raportul dintre politică şi filozofie. Dar, dacă ne aplecăm mai cu atenţie asupra a ceea ce se întîmplă în lume, „Yom înţelege că, de fapt, acesta este raportul dintre crimă şi sinucidere. Cea dintii atrage atenţia prin însuşi faptul că este infinit mai spectaculoasă. În cazul sinuciderii, dispare întrebarea: cine cîștigă prin această moarte, de la care pleacă analiza în cazul crimei... Nu mai au ce să caute nici detectivii, nici poliţiştii, nici martorii, nici complicii, nici cei care fac reconstituirea. Camera de luat vederi nu mai are, practic, ce urmări. Spectacolul e prea sărac şi prea dezolant. Nimeni nu este dispus să-l privească. Dacă la data producerii sale atrage atenţia tuturor, din perspectiva timpului, un asasinat politic poate să devină mai puţin relevant decît sinuciderea unui filozof care nu mai acceptă — la propriu — lumea aşa cum este. Fiindcă, a înţelege istoria înseamnă, în cele din urmă, a vedea nu numai cum se cîştigă o bătălie cu duşmanul, ci şi cum se sinucide cel care pierde totul prin chiar voinţa (sau alegerea) sa, fie că este vorba de un individ sau de o comunitate.

E răim sub semnul politicului şi

ILEANA MĂLĂNCIOIU

Reacţia neobişnuită a oamenilor în faţa morţii lui Corneliu Coposu, care nu a constituit o surpriză pentru nimeni şi nu avea în sine nimic ieşit din comun, are de aceea o semnificaţie aparte şi continuă să ne dea de gîndit. Întrebarea care se impune este de ce a ieşit şi de data aceasta lumea în stradă ca la un atentat politic, ca la Revoluţie, ca la întoarcerea Regelui după o jumătate de veac de exil.

Era Corneliu Coposu liderul cel mai charismatic, aşa cum s-a afirmat în zilele de doliu, în care toată lumea era efectiv emoţionată? Nici vorbă. Charismatic era, deja uitatul, Marian Munteanu, a cărui figură christică (despre care s-au scris zeci de articole) a ţinut săptămîni în şir lumea în zona liberă de neocomunism din Piaţa Universităţii. La arestarea lui, nu a fost de mirare că zeci de mii de oameni au ieşit, ca şi acum, în stradă, să lupte cu puterea, înarmaţi cu cîte o floare. Charismatic era, în felul său, liderul național Petre Roman, a cărui apariţie pe scena politică a stîrnit furia de entuziasm rămasă celebră datorită sloganului de neuitat al fetelor de la Apaca.

Corneliu Coposu era departe de a fi charismatic. El nu avea nici măcar acel zimbet pentru liniștea noastră cu care a cîştigat de două ori alegerile activistul de partid din aşa-zisul Front al Salvării Naţionale care a făcut pactul cu teroriştii. El avea vocea albă (ca vocea destinului) şi discursul său era

la fel de alb. Nu întîmplător acest discurs a fost ascultat cu atenţie de toată lumea şi înţeles în toată adînca lui semnificaţie abia atunci cînd cel care îl rostea trecuse deja dincolo.

ziua morţii lui Corneliu Coposu, vrînd nevrînd, a trebuit să admitem cu toţii că mesajul cel mai bine conceput cu această ocazie a fost al preşedintelui Iliescu. Era gîndit la rece şi avea calitatea de a nu conţine nici o afirmaţie care ar fi putut să dea naştere la interpretări nedorite. Prin el, şeful Statului Român recunoştea, în sfîrşit, că liderul țărănist care pleca dintre noi a reprezentat, în modul cel mai onorabil cu putinţă, polul opus puterii, fără de care democraţia nu poate fi concepută. Acest discurs bine articulat a făcut ca, pe lîngă adepţii convinşi ai lui Corneliu Coposu, să iasă în stradă şi o mulţime de adepţi, la fel de convinşi, ai lui Ion Iliescu. De vreme ce a spus chiar dumnealui că liderul (mort) al opoziţiei a fost singurul care..., de ce nu ar aprinde şi ei o luminare, să-i ierte Dumnezeu pentru ce au făcut altădată?!

Pregătirea pentru această zi a consensului a fost făcută treptat, prin buletinele medicale (mai amănunțite decît ar fi vrut pacientul să fie) transmise la toate orele. Mediatizarea cu atita grijă a procesului lent al dispariţiei lui Corneliu Coposu trebuia să schimbe imaginea României şi, dacă se poate, să şteargă însăşi amintirea oribilului proces al lui Ceauşescu. Desigur, nu toţi adepţii d-lui Iliescu au talentul celor care au conceput discursul său elegant şi imaginea produsă de presa puterii nu s-a schimbat în bine peste noapte. Pe de altă parte, nici preşedintele ţării nu a riscat ca pentru o impresie bună să admită şi venirea în ţară a Regelui Mihai, spre a îndeplini astfel ultima dorinţă a celui dispărut. El nu şi-a asumat nici măcar riscul lui Oliviu Gherman de a vorbi în faţa unei adunări care nu era

pregătită sufleteşte să îl as s-a machiat — după toate see tei — Ange vorbit de la e d pe un al neutru, dar nu PE Dacă ar fi vrut să înveţe ceva ţia ar fi avut ce învăţa de la e] pie că, discursurile ei nu au fost la fel de riguros construite. Au mai scăpa i ici pe colo cîte un strîns uniți în ju ue steagului gloriosului nostru partid şi cîte o aluzie care nu şi-ar fi avut loa în acel context. Eroarea de neadmiai pe care a făcut-o a fost însă aceea de i considera — pe urmele d-lui Iliescu - că liderul de care se despărțea a fost unica sa personalitate de necontestat. n ciuda disperării, la funeralii, lui Yitzhak Rabin se putea vorbi să despre viitor, fără să sune prea fala. fiindcă toată lumea ştia că Shimon Peres era în măsură să adune a doua zi în jurul său aceeaşi mulţime, spre a putea continua procesul de pace. Despărțirea de Corneliu Coposu era, în felul ei, şi mai apăsătoare pen. tru că lipsea speranţa că altcineva ap putea aduna ulterior mulţimea care îl plînge spre a continua procesul de des mocratizare început de el. Tristeţea

Televizi

surile devenite inutile prin ceva sim: plu şi omenesc de tipul: eu nu voi vorbi despre politică, voi vorbi despre bunicul meu... Nu vom păstra totuşi în memo: rie aceste discursuri previzibile, ci cuz vintele spuse din inimă de un om care venise de undeva din creierii munţilo şi stătea de cîteva ore la rîndsi aprindă şi el o lumînare, fiindcă și e a fost închis, fără să fi avut nici vină. Dacă elita noastră politică n ştia bine, nici în ceasul al XII-lea, ce are de făcut, omul acela simplu voit să se închine în faţa celui care plecă dintre noi, ca în faţa întregii suferință prin care a trecut această ţară de: lungul unei jumătăţi de veac.