Legea nr. 55 | Legea Privatizării

pagina 6

Privatizarea mai mul

0 lormă atractivă de privatizare, dar încă discutabilă

Red: Cum poate fi caraczerizată privatizarea prin ofertă publică şi ce avantaje are ea? Ulm Spiheanu: Oferta publică practicată de FPP-uri are o procedură deja legiferată, practicată, care este un preambul a ceea ce ne aşteptăm să apară în cazul desfăşurării privatizării în masă, care este tot un tip de procedură de ofertă deschisă. De aceea privim oferta publică şi ca pe un exerciţiu, ca un element de educaţie. Mecanismul ese foarte simplu și derivă din drepturile pe care le au oferatori, conform Legii 58, de a oferi această oportunitate ca fiecare deinător de cenificate de proprietate (care este de fapt posesor, de proprietate, prin esența kegii) să vină să cumpere acţiuni, conform opțiunii și capacităţi lui de analiză și a maximum de informaţii pe care le poate obține. Legea 58 instituţionalizează 2 proceduri clare pentru dobândirea dreptului de proprietate. Toţi cetienii au fost împroprietăriți cu 30% din varii motive, care a fost cauntificat într-un titlu de valoare, ce se numeșie camet cu certificate de proprietate, şi s-a arondat FPP-urlor, iar esența acestei proprietăți este privată: Partea cealaltă, care reprezintă diferența de 70%, este capital public şi intră în altă formulă de dobândire de proprietate.

Ulm Spineanu: Dividendele se pot ridica la nivelul unui salariu mediu pe economie.

Adrian Mărăşoiu: Părerea mea este că acest program de ofertă publică a apărut ca 0 reacție la Legea pentru accelerarea procesului de privatizare, 0 reacţie care într-o anumită măsură poate fi şi de blocare. Consecințele sunt deosebite. Dacă se utilizează întreg cametul cu certificate de proprietate, atunci persoana nu maai este îndreptăţită la cuponul nominativ de privatizare. Cetăţeanul pierde în acest caz pentru că informaţia care s-a dat de către FPP-uri până la ora actuală, privitoare la oferta publică, este foarte subțire, Eu îmi pun întrebarea: de ce nu s-a făcut până acum oferă publică? Nu ar mai fi fost necesară legea pentru accelerarea privatizării. FPP-urile aveau toată libertatea să dea opțiunea cetățeanubui la timp şi au făcut-o abia acum. Cetăţeanul poate pierde din cauza informaţiei foarte subţiri.

Ulm Spineanu: De ce nu acceptaţi ideea că privatizarea prin ofertă, făcută în mod repetat, „în valuri“, duce la crearea unui sistem de privatizare mai ordonat decât unul de 3000 de societăţi? Nu credeți că se va ajunge la un sistem de piaţă dezordonat, cu efecte macroeconomice însplimântătoare, pe care nu le-am analizat suficient? lar din punctul de vedere al cetățeanului, unde pierde el când vine 1a ofer?

Adrian Mărăşoiu: Osmenii pierd, pentru că oferta este restrânsă în raport cu cea de 3000 de societăți. Eu, personal, prefer să aleg din 3000, decăt din 112. În altă ordine de idei, oamenii trebuie lămuriți că este vorba de privatizarea aşiunilor unei societăţi comerciale. Aici este o diferență de conținut teribilă, pentru că, privatizând un drept de creanţă, atribuţiile dreptului de creanță sunt altele decât ale

dreptului de proprietate asupra unui activ. Totdeauna societatea comercială va fi proprietara patrimoniului şi, respectiv, a capitalului social. Ea participă în relaţiile cu terți în calitate de persoană juridică, deci privatizăm dreptul de creanță, și acest drept nu-l garantează nimeni. Plasarea unei acțiuni implică totdeauna o anumită doză de risc, care este explicabilă şi la ofera publică, şi la privatizarea în masă. Cu cât oferta este mai mare, cu stât riscul este mai mic.

Ulm Spineanu: Nu este adevărat. Dacă aparent aveţi dreptate, în fond nu aveţi. Dacă pierde, pierde din consecința dreptului de proprietate, care înseamnă dobândirea cu uzufruct, EL nu pierde din cota proprietară care-i revine, indiferent cât este eșantionul.

Radu Munteanu: Cel care foloseşte un camet cu certificate de proprietate (CCP) sau mai multe - pentru că există posibilitatea de a participa la fiecare societate cu un camet de certificate - poate alege dintr-o gamă mai largă

7 intreprinderi prin ofertă publică (în lim de FPPruri, respectiv de 30 la sută din capitai cititorilor, care meau adresat un mare mumăr de întrebări p

răspunde amănunțit, redacţia noastră a organizat o dezbatere avân Publică, la care au participat domnii: Ulm Spineanu,

Radu Munteanu, director al Departamentului priva F Moldova, Albu 4

„Rodu Constantin, consilier al preşedintelui FPP [1 Moldova, Mărăşoiu Adrian, director epistăm care | - Consiliul pentru Coordonare, Strategie și Reformă Economică şi Iliuţă Nicolae, instalat că

expert guvernamental, Consiliul pentru Coordonare, Strategie şi Reformă Economică de locul de m

ae societag, aec

atractivă. Dovadă şi faptul că la multe întreprinderi s-au epuizat -

or de certificat

Organizarea - în continuare deficitară

Red. - Să pecem la lucruri mai concrete Am primit foarte multe scrisori şi telefoane de a cititori, prin care sunt ridicate probleme aparent simple, dar foarte importante. Prima dinmre ele: de ce nu s-au publicat parameri

de probabilitate

Ulm Spineanu: Se pot ridica foarte multe probleme legate de parametrii pe care îi dăm despre aceşti agenţi economici. Ce e să

oferi pentru o cunoaşiere mai bună publicului larg, astfel încât el să poată face comparații, să îşi asume un anume risc, să poată crede în

Adrian Mărășoiu: Cetăţeanul

a scos în plus la privareprinderile ROCAR SA şi UMUC SA.

Subscrieri pentru FPP IV Muntenia Bucu Bucureşti Socletăy Nr. Cep *

a comerciale oferite acoperire ARTECA Jlava 13522 37% ATRIC + 1824 125% BUCUR 5239 ax DANUBIANA 19029 s7% ENERGOUTILAJ 4047 1% HELITUBE 6520 48% SECOM + 600 163% SPLAI = 2497 115% UPETROLAM «+ 1710 132% VENTILATORUL «+ 4047 110%

Totar 50830

societăţi la care s-a închis subscripția

Întrebări la care răspunsul rămâne în suspensie

Redacţia: Folosirea CCP la oferta publică mai dă dreptul la obţinerea cupoanelor nominativ ce urmează să fie primite?

Radu Munteanu: În momentul de faţă nu ne pulem pronunța asupra acestui lucru pentru că nu a ieşit legea de accelerare a procesului de privatizare

Nicolae Iliuţă: Eu pot să vă spun că în 15 zile legea va ieşi. Se naşte însă o altă

această alegere pe care o poate face? S-a pus la un moment dat problema profitului, dar

Privatizarea

pierde dacă optează pentru oferta publică, intrucat informaţia este foarte subțire.

problemă: cel care a cumpărat CCP cu 7.000, 10.000, 20.000, 25.000 lei îi valorifică acum la 875.000 lei

jor de vedere pro şi contra izării în masă. Aces lucru aleciează privatizarea în masă, dar nic, Pe departe nu se poate face o speculație că 4 7 o tendinţă specială de a scoale sau d introduce în această listă anumite societ ie Onionanţa 13 privind restructurarea societăți? comerciale cu capital majoritar de stat Și & regiilor autonome nu nominalizează în. mor, aparte un anumit număr de întreprinderi.

când am scos această ofertă pi

convenție pe care ami stabilit-o ca pentru fiecare EPP. suma capitalurilor sociale pe Care

discuţiilor şi punctel legate de legea privat

ublică a fost 9

cu certijicatele dle proprietate

prin oferta publică la ora cererii maxime

acesta nu spune nimic. Pentru că el a rezultat dintr-o anumită structură de piaţă, o presiune pe prej de tip inflaţionist, 0 acumulare pe o pizţă care a devenit absorbabilă la un moment dat, forţat, din lipsă de produse. Mie mi se pare că este mai elocventă cifra de afâcezi pentru că: aceasta spune cum se mişcă managementul, ce tip de angajament are 4 sdeietatea comercială, ce cerere, pe piță are:

Cifia de ala poziţie pe piaţă

Radu Munteanu: To: ele

vorbiți - capital social, cifră de afaceri, profit,

număr de sălariaţi - nu au apărut în presă, dar sunt cuprinse în prospectele ce. se găsesc la

dispoziţie la fiecare centru organizat de EPP 11

Moldova. Cetăţenii au posibilitatea să aleagă

dintre 20 de societăţi comerciale (în cazul FPP

ID, să le analizeze şi să se hotărască.

Redacţia: În cazul în care deţine carnetul cu certificate de propriezate al unei persoane decedate, în calitate de moştenitor, ce putem face? Ce pot face câtăţenii cu cersificatele rămase de la precedenta ofertă publică?

Radu Munteanu: Pe aceste certificate rămase, care, de regulă, sunt 2, pentru că 2 FPP-uri nu au ieşit prima dată la oferta publică, sau pot fi chiar mai mult de 2, în cazul în care nu vor obține acţiuni la prima ofertă publică, cetățenii le pot folosi pentru a deveni acţionari la Fondul mutual sau la fondul de investiţi, cum vor fi denumite FPP.-urile. Deci, acum nu pot fi folosite aceste cenificate parțial folosite, dar în viitorul apropiat, da. Carnetele cu certificate de proprietate mu sunt nominative. Ele s-au putut transfera. Dacă un cetățean a moştenit un anumit carnet cu certificate, a putut să-l vândă sau să-l tilizăze, aşa că nu este nici o problemă din punct de vedere al succestunii.

Redacţia: Unde irebuie să se adreseze oamenii pentru a depune carnetele de certificate?

Radu Albu: Dacă optează pentru societăți „comerciale, scoase din portofoliul FPP II Moldova, este, suficient să se deplaseze la un singur ghişeu EPP din oricare din cele 9 judeţe unde avem societățile arondate. Însă 13 societăţi

Radu Albu: FPP.-II Moldova poate oferi servicii de administrare a acțiunilor viitorilor acţionari în

schimbul unui comision. foarte mie.

minimizării unui risc. Ceea ce înt-o economie de piaţă este rapid profitabil nu ese înjeles ca atare. Există încă în subconștient legătura dintre calitatea de acţionar şi dorinţa de a-i păstra

I6cul de muncă.

Redacţia: Persoanele nedeplasabile cum pot folosi-certificarele?

Radu Munteanu: La această ofertă, în cazul în care o persoană hi se poate deplasă. trebuie ca pe baza unei procuri Şă mandatez alicineva care să depună ce persoanei respective.

Redacţia: Depunerea certificatelor de proprietate numai la sediul firmelor este incomodă pentru locuitorii unor zone mai izolate.

Radu Munteanu: Pentru EPP II Moldova nu avem situații în care CCP să se depună la sediul firmelor. Noi am oferit posibilitatea depunerii pentru toate cele 20 de: societăți la 10 filiale, plus o filială la Roman, deschisă special, pentru că acolo avem două societăţi spre ofertare

Redacţia: Dacă depun certificate pentru acțiuni, por să mai cumpăr acțiuni şi pe bani?

Radu Munteanu: Nu există nici o

condiţionalitate. În momentul de faţă, la oferta. publică se schimbă acţiuni contra CCP. Într-o, altă etapă, cetățenii vor pulea cumpăra acţiuni pe bani atunci când FPS va scoate prin licitaţie acţiuni la societăţile la care în momentul de fă s-au schimbat acţiuni contra CCP. Există posibilitatea pentru toţi cetățenii deținători sau. nu a CCP de a cumpăra acţiuni, dacă vor avea, bani şi dacă FPS-ul va scoate la licitaţie acţiuni la aceste societăţi, FPS-ul a participat la prima. ofertă publică alături de noi şi eu consider că a fost un succes atăt din partea FPP-urilor, cât şi din partea FPS-ului, pentru că numai după ce scoţi un număr de acţiuni la vânzare poți testa piața, restul este doar teorie. Probabil că FPS-ul va participa în viitor la oferta publică cu acele societăți pe care le va considera tentante,

Ulm Spineanu: Noi am scos un anumit volum de capital la privatizare - 30%. Ceea ce ușurează sarcina constituirii unei societăţi juridice de tip PAS care să vină ca partener! juridic să cumpere restul de la FPS.

Redacţia: Nu credeţi că era mai bine să daţi vechea denumire a societăților, ca să ştie cetăenii exact despre ce inireprindere e vorba?

Radu Albu: Este foarte bine pusă întrebarea, ne-am dat seaina că funcționează încă asociaţia dintre o societate şi vechea denumire, nu cea nouă. Pe de altă parte, nu este importantă denumirea societății, aât timp cât i s-au pus la dispoziţie toate datele pentru ca el să poată să-şi formuleze: opțiunea.

Ulm Spineanu: Într-adevăr, nu este importantă vecheă denumire, dar ar fi fost o facilitate în plus.

Redacţia: De ce sunt atât de puţine cenze organizate în București, numai $, la sediile filialelor băncii Banc Post?

Um Spineanu: Acestea costă şi noi a trebuit să ne încadrăm în limita unui pachet de cheltuieli aprobat în Consiliul de Administraţie al FPP Muntenia. Şi, cum v-am mai spus, trebuie să cheltuim cu foarte multă grijă aceşti bani, deoarece. ei reprezintă parte din dividendele deșinătorilor de CCP,

Redacţia: Cu voia dv. să prezentăm ciziorilor situaţia însrierilor la întreprinderi, aşa cum se prezenta la jumătatea perioadei de ofertă. Credem că prezintă interes penru cei care cumpără în continuare. De asemenea, să

ficatul în numele

Radu Munteanu: Capitalul social, cifra de afaceri. profitul.

numărul de salariaţi sunt cuprinse în prospectele ce se găsesc la filialele FPP-I1 Moldova.

Ulm Spineanu: Este viciu legislativ. Observaţia este corectă. Cu toate că nu au existat preavizări din timp că va putea apărea acest fenomen. Legea de accelerare a privatizării nu le-a luat în consideraţie. "Economia de piaţă penalizează orice informaţie pe care o pierzi pe drum şi aceasta este un răspuns la o asemenea pierdere. Chestiunea se poate regulariza făcând o combinaţie de privatizare prin licitație. Prin licitaţie lucrurile se vor judeca altfel decât prin această identificare. Este necesară o cheltuială de 400 miliarde lei pentru a ajunge la cetăţean cuponul nominativ, când se putea face mult mai simplu. O certificare a dreptului iniţial constituit, conform Legii 58.

Redacţia: În cât timp după terminarea acestei oferte publice consideraţi că veţi scoate la privatizare o nouă manşă de societăţi, tot prin ofertă publică?

im Spineanu: Lucrăm deja la noua tranșă de societăţi şi o vom scoate la privatizare în cel'mult 10 zile de la încheierea actualei oferte publice.

Nicolae Diuţă: Din punctul meu de vedere un lucru este foarte sigur: în acest fel se creează un debuşeu penru dobâriliorii de CCP de pe piaţa neorganizată. Acum se face legătura cu programul de privatizare în masă unde se spune că un CCP poate fi utilizat la valoarea unică de schimb de 25.000 de lei. Închipuiţi-vă că un cetăţean căre a acumulat 112 CCP-uri le valorifică acum la 875.000 de lei şi le-a cumpărat cu 7.008 de lei.

Ulm Spineanu: Este viciul de legislaţie despre care vorbesc de 6 luni de zile, Acum 3 luni de zile, când legea privatizării în masă era în dispută la Parlament, oare nimeni nu a sesizat acest lucru?

Redacţia: Nu există o contradicție între lista de privatizare a FPP-urilor şi Ordonanța 13 a Guvernului prin care sunt supuse restructurării 40 de societăți comerciale şi regii autonome?

Ulm Spineanu: Observai şi dv, ce înseamnă acest volum mare de informaţie care apare la un moment dat în; structura pieței. Oferta publică a apărut în conjunctura influențelor

scoatem la privatizare să aibă aceeaşi valoare. Am căutat ca în calitate de ofertanţi, în urma efectulrii procesului ca atare, algebra lui să fie cât mai simplă, astfel încât să nu se mai întâmple ca după atăt timp să nu se facă airibuirea pachelelor de acţiuni. În al doilea rând, am căutat să respectăra îndreptățirea legal constituită în sensul Legii 58 şi-a evoluției valorii CCP, cu toate. influențele ce, au decurs din aplicarea elementelor legislative în vigoare.

Redacţia: Trebuie. să recunoaşieţi că se ridică şi în această dezbatere unele întrebări la care răspunsurile mu sunt precise. Ce facem în acest caz?

Ulm Spineanu: Ştiţi ce trebuia să se nască acum şi eu o semnalez că poate se Va naşte. Din iniţiativa particulară să apară, şi legea dă dreptul, oameni care, având cunoştinţe de specialitate, să consilieze cetăţenii şi să-i ajute în alegerea lor. Nu noi FPP-urile trebuie să facem aces: lucru. Noi trebuie să fim neutri și nu tiebuie să primim întrebări de genul „unde tuebuie să optăm?.

Noi am oferit maximum de date din domenii diferite pentru că prin această oferă dorim să palpăm domeniile de interes şi, în limita prerogativelor noastre, să-i lămurim pe oameni.

Cum şi când devine

denunătorul de certificate acţionar?

Redacţia: Ce primeşte omul în schimbul ccp? ia Ulm Spineanu: Cetkţeanul a depus CCP şi dobândeşte o adeverinţă care îi arată că el este proprietarul a 35 de acţiuni. În mod normal, el ar trebui să primească apoi 35 de fiţuici care se cheamă acţiuni. Or, sistemul nu mai este cu valoare malezializată a acţiunii, ci cu valoare nematerializată și aceasta este 0 procedură ce se organizează acum la nivel naţional. Astfel încât el să nu dobândească o imagine de genul „am cu hârtiuţa mea“. Din acest punct de vedere va apărea probabil mai târziu întrebarea de ce nu ni s-au dat acţiuni ca atare. Şi răspunsul este - deja se hicrează la un sistem nematerial, care ese mult mai flexibil.

Radu Munteanu: Pe baza certificatelor de arșionaz se completează Registrul acţionarilor. fiecare acționar cu numărul de acţiuni corespunzitoare, care va apărea şi la Registrul Comenului. La depunere - în cazul nostru - cetăţeanul primeşte o copie după cererea de schimb a CCP cu acţiunile cuvenite. „„RSdacta: O inzebare freacă şi fecenua:

lupă ce am depus CCP când iau pri ter A bntece când iau primele

Nicolae Iliuţă: Din momentul dobândirii calității de proprietar. = „Ulm Spineanu: Din momentul în care identificat dreptul de proprietate sau, mai precis, la inchiderea exerciţiului. financiar, din momentul în care vi s-a recunoscut opţiunea și i devenit proprietar z

omaue) Deci, anul următor, oamehii vor putea lua dividende? Ci Vezi | are va fi cuantumul

Cetăţeanul a depus Sbţinut o copie după

+ dare nu vor citi presa să şiie când să-și ridice

iv arnetului depus, inclusiv seria di cea Ce i oaia care se poue prelungi ca dou dup Pi Si asta depinde de faptul dacă ofera sipumiric€ în momentul stabilit sau ve se mpeg, se va adresa la Bliala la car sa prelung? rea pentru a afla dacă i-a fost adm, Sec ee rm m caca filială va găsi certificatul de acţionar.

n udacţia: Deci după cât imp va trebui

intereseze? se ine” Munteanu: Din momentul termini oterei, probabil, într-o lună de zile. Pentn ei

Seatificatele de acţionar se va recurge probabil și l anunțarea lor personală:

Redacia: Cetăfeanul a primit cerifcani

Ce face apoi? rari e Este trecut în registru arșionarilor, va participa la Adunarea generali + acţionarilor, are dreptul să voteze, să-şi arene. pl DEE legi e ai generală a acţionarilor la care să participe 4.000-3.000 de persoane sau chiar mai mule?

Radu Munteanu: Concentrarea capitalului

va produce.

* Rada Albu: EPP 11 Moldova poate ofei servicii de administrare a acţiunilor viitorilor acţionari. Dacă aceştia ni le vor încredința nouă contra unui mic comision care va fi până în 1 1 sută din valoarea dividendului. Vom fi interesaţi la un moment dat să plasăm în aţa fel aceste acţiuni încât coeficientul nostru în valoare absolută să fie rezonabil.

Redacţia: La câr estimaji dividendul pe care vitorul acționar îl va obține?

Uim Spineanu: Am făcut un calcul şi n-am 1uat în considerare valoarea de 15 În sută cam. cât'ar putea să fie un dividend, ci am iat în calcul mai puţin, 6-7 la sută din valoarea investită. Am făcut calculul cât câştigă acţionarul la 25 de mii de lei, pe care i-a dat pe acţiune, şi am ajuns la concluzia că este posibil ca dividendul să se situeze Ia nivelul unui salariu mediu pe economie.

Nicolae Iliuţă: Se naşte o altă problemă: cel care a cumpărat certificate cu 7.000 lei le valorifică acum cu 875.000 lei la oferta publică.

Adrian Mărăşoiu: Programul de ofertă publică are anumite carenje esențiale care rezidă din precipitarea cu care a fost efectuată. Din lipsa de transparenţă în modul de alocare al acţiunilor după depunerea carnetului cu certificate. Omul neștiind cum se face această alocare, neputând să verifice, va fi suspicios. Uim Spineanu: La momentul terminării ofertei când se publică listingul, acesta cuprinde si ora la care cetățeanul a depus cametul cu certificate. îi Adrian Sunt de acord că oferta pita axe multe părți bune pentru cetăţean. prin dobândirea de acţiuni nominative se împiedică ulterior concentrarea capitalului. Aceasta înseamnă că toate cesiunile se fac prin: înregistrare în Registrul acţionarilor de la respectiva, societate. D

de util pentru anumite corecţii la Legea a ncinea orecţii la Lege

Dezbatere realizată de Cioca Esi udia VLAD Fotografii de

Valeriu TANASOFF

pagina 6

SEVARU ZA

vineri, 25 iunie 1998

ită

EAFAO Bizănd ci

PRIVATIZAREA - CEASUL AL 12-LEA

privatizării a devenit,

După 11 luni de dezbateri aprinse, Legea accelerării în sfârșit, operaţională. Acum, urmează partea cea mai dificilă, adică, aplicarea ei prealabil, identificate erorile comise până acum?

Ceea ce nu mai comportă nici un dubiu este că pentru privatizarea în România a bătut al doisprezecelea ceas. Timpul pierdut până acum va fi din ce în ce mai greu de recuperat. Cu aproximativ 1.100 societăţi comerciale privatizate, dintr-un total de 6.700, România ocupă o poziţie marginală printre celelalte țări central şi est-europene. Prilej de ingrijorare pentru organismele internaţionale care ne acordă sprijin financiar, de

| Mediocritatea unui bilanţ

Odată cu promulgarea Legii priva

[i tuzării societăţilor comerciale, Legea nr. ji 58/1991. a fost instituit cadrul legal al procesului de privatizare şi

desemnate instituţiile cu sarcini şi atribuţii în desfăşurarea acestuia.

Prin Ordonanţa Guvernamentală nr. 10/1992. aprobată ulterior prin Legea nr. 114/1992, cadrul legal a fost completat. stabilindu-se principule de organizare și funcționare a celor cinci Fonduri ale Proprietății Private.

1. În perioada iunie-decembrie 1992, s-au distribuit cetățenilor români îndreptățiţi prin lege, cu tiu gratuit - în realitate contra sumei de 100 lei de persoană - 15,5 milioane titluri de valoare, denumite certificate de proprietate, reprezentând, valoric, 30 la sută din capitalul social al societăţilor comerciale. privatizabile, constitute prin efectul Legii 15/1990;

2. Odată declanşată, privatizarea a cuprins, dintr-un total de circa 6.700 societăţi comerciale. privatizabile:

22 prin Programul-pulot derulat de către Agenţia Naţională de Privatizare. - 1078 în cadrul, procedeelor de privatizare derulate prin.FPS şi cele 5 FPP-uri (incepând cu august 1993).

METODELE DE PRIVATIZARE FOLOSITE AU FOST:

e Metoda stândard (MEBO)

e Metoda negocierii directe

€ Metoda licitaţiei publice

CAUZELE CARE AU FRÂNAT TRANSFERUL PROPRIETĂȚII

e derularea anemică a procesului legislativ. spectic:

e funcționarea necorespunzătoare a instituţiilor. specifice:

e tic 500;

e iipsa de capital românesc sau străin:

e inexistența pieţei de capital:

e coruptia

MEBO - sau

privatizarea

preferenţială

Legea MEBO sau Legea 77/1994 este „pseudonimul“ pentru Legea asociațiilor. salariaţilor Şi membrilor conducerii societăţilor comerciale care. se privatizează. Din lungul e! titlu- se desprinde şi obiectul acestei reglemen: tări: ea îşi propune să faciliteze

] privatizarea, prin transmiterea de

| acțiuni asociaţiei salariaţilor. şi

membrilor. conducerii. societăţii comerciale. respective.

Experţi apreciază că aplicarea MEBO se pretează de minune la societăţile mici şi, în unele situaţi, la cele de N] talie mijlocie sau mare. Rezultatele înregistrate până acum ii confirmă

succesul: majoritatea covâritoare a

4 societăţilor privatizate au apelat la ] metoda MEBO sau. în unele situaţii. 1a o combinare a acestei metode cu altele. Cei care se privatizează prin MEBO beneficiază de o serie de i facilităţi legale, deloc. de ignorat:

Î e pe toată durata achitării ratelor

sau creditelor făcute, au dreptul la o

reducere cu 50 la sută a impozitului pe profit. aferent acţiunilor dobândite;

e de asemenea. dividendele aferente acțiunilor deţinute, în condiţie; legul, sunt neimpozabile:

e asociaţie salariaţilor pot plăti în rate acţiunile cumpărate de la FPS, în condiţile unul avans minim inițial. de 20 la sută din preţul negociat, plata fiind eşalonată pe o durată de minimum 5 ani. iar dobânda ridicându-se la maximum 10 la sută.

Metoda MEBO nu este agreată. insă, de toată lumea. Ne referim, în primul rând, la oficialități. DL. Mircea Coşea. preşedintele Consiliului de Reformă. a incercat să o spulbere, pur şi simplu, pentru motivul că este o metodă de privatizare preferenţial, că are în vedere numai o anumită colectivitate. Alți specialiști merg şi mai departe, considerând că MEBO avantajează. nejustificat, directorii de întreprinderi şi pe actualii favoriţi ai partidului de guvemământ.

Decizie aberantă, demagogle dirijistă, atac frontal impotriva privatizării sunt numai câteva dintre calificativele care au stigmatizat, din primul moment, Hotărârea Guvernului nr. 500/1994. Hotărârea cu pricina prevede | reevaluarea capitalului social al

societăţilor comerciale, pentru a-l pune în concordanţă cu deprecierea monetară produsă în răstimpul scurs de la precedenta reevaluare. În confruntarea declanșată intre Executiv şi, practic, toţi specialiştii în economie, primul s-a ţinut tare pe poziţie. N-a cedat nici un pas. Deşi informaţii ulterioare. confirmă că HG 500 nu s-a aplicat peste tot. Excepţiile s-au datorat opoziţiei deschise făcute de unele consilii de administraţie și reprezentanţii AGA. Efectul imediat al hotărârii a

| constat într-o majorare fictivă a j capitalului social, deoarece | societăţile comerciale au rămas cu A acelaşi nivel de dotare patrimonială

ț şi de progres tehnic. Coeficienţii de actualizare, stabiliţi în anexa

a Hotărârii 500, vartază între O limită | minimă de 4,966 la echipamente | cu utilizare generală şi o limită

| maximă de 13,599 la instrumente optice şi fotografice. Clădirile şi terenurile au coeficienți de actualizare cuprinşi între 8,400 şi

Invenţia diabolică - HG 500

8,873. Invenţie diabolică, HG 500 a ajuns - prin aplicare - să frizeze ridicolul: un strung vechi să coste ma! mult decât unul mai nou şi perfecţionat. Specialiştii din finanţe n-au aflat. se pare, ce înseamnă uzură fizică şi morală.

Principalele efecte ale hotărârii sunt:

1. anularea pentru un mare număr de societăţi comerciale a şanselor de privatizare sau asociere, în vederea constituirii de societăți mixte;

2. descurajarea „investiţiilor de capital străin sau autohtoi

3. dezavantajarea soctetăţilor comerciale cu capital de stat;

4. creşterea in lanţ” a costurilor de producţie, preţurilor de vânzare, a costurilor investiţiilor. Amenințarea unei creşteri a preţurilor, pe baza inflației, este permanentă;

5. metodologia de reevaluare elaborată de Ministerul Finanţelor a dat peste cap eforturile societăţilor comerciale de a-şi reorganiza sistemul informaţional contabil:

Un ultim amănunt, care sugerează imtenţiile de care a fost mânat Executivul: HG 500 a apărut cu o zi înainte ca Legea MEBO să fie adoptată. Deci taman la timp pentru a o bloca.

Vor fi fost, în

prudenţă crescândă din partea investitorilor străini dar, în primul rând, de dezamăgire şi frustrare în rândul populaţiei. Paradoxal, dispunem astăzi de două legi de privatizare şi de vreo zece instituţii care o patronează. Or, polemizează savant dacă privatizarea este un mijloc sau un scop în sine, dacă ea trebuie făcută rapid, cu orice preț, sau trebuie guvernată de pragmatism și inteligenţă. Motivele acestei evoluții mediocre sunt, după cum vom vedea, şi în grupajul de Jaţă. numeroase, de ordin obiectiv şi subiectiv. Iată ce ne dezvăluie o scurtă incursiune în istoria plină de tensiuni şi

conflicte a privatizării.

că se mai

Oferta publică de acţiuni

Pulverizarea acţionariatului

În noiembrie trecut. FPS, impreună cu trei FPP-uri, a lansat o ofertă publică de acţiuni pentru societăţile comerciale

ARGUS Constanţa. FAVIOR. Orăştie. și SIRETUL Paşcani. Rezultatele finale le prezentăm în tabelul de mai jos:

ARGUS FAVIOR | SIRETUL Constanţa | Orăştie | Pascani Preţ pe acuune let) 30.000 22509 22.500 Număr de acţiuni ofere de FPS Fi ata ii ei 140.748 [219.270 | 196.630 Grad de acoperire : a ofertei FPS 06) ae, SĂ A Număr de acţiuni oferite de FE 3 (contra certificate. de. proprietate) bai ÎI Prgtera cr Grad de acoperire a ofertei FPP 0%) 295 si2 371

Ce concluzii se desprind?

În primul rând, că oferta de preschimbare a certificatelor de proprietate a avut un succes feșit din comun. Cei interesaţi au oferit de 3 până la 5 ori mai multe certificate decăt actiunile afectate

În schimb, s-a arătat dispus să cumpere acţiuni contra numerar doar un număr insignifiant de persoane: între 4 şi 23-1a sută.

O primă concluzie ar fi că populaţia e atăt de săracă. incât nu dispune de uehudităţile necesare. Ceea. ce e paria adevărat. De ce au oferit totuși cetăţenii certificate de. proprietate în număr atăt de mare? Pentru că nu

şuu ce să facă cu ele? Greu de dat un răspuns. precis.

Managerii celor trei societăţi cred însă altceva. Şi anume că oferta nu a fost suficient de bine mediatizată. Mai mult, ei au avansat câteva ipoteze demne de interes:

€ o asemenea formulă de privatizare miscă să ducă la epuizarea stocului de 30 la sută de acuiuni ale FPP-urilor şi, implicit. la pulverizarea acţionartatulul:

e societăţile nu mai sunt interesante pentru investitorii strategici

e singurul acţionar puternic va ră: mâne statul, deşi ar vrea să scape de partea sa - 70 la sută din capitalul social.

Agamania, o escrocherie politică

AGA înseamnă Adunarea Generală a Acţionarilor, constituită din reprezentanţi ai FPS şi FPP. S-ar părea că între această formulă organizatorică şi privatizare nu există nici o legătură. Din păcate, ea există cu vârf și indesat. Pentru că agamanii

sunt răsplătiți cu sume exorbitante din averea publică, de ordinul milioanelor. şi zecilor de; milioane de lei. fără ca aportul lor real să justifice acest lucru. Bani picaţi din cer pentru o muncă de nimic.

Escrocheria AGA este una din cele

sitică, la rândul său, violent

6 a ostaticilor de la Bud,

27 „jui terorist în Cecenia și sale se foc în conti ue,

„male a nea de rzer120 de victime al i a se ile otciale fiind ae

elidi le în bernă, ie

homent mins. 2 interne, preca inforenați, pentr ea nandozul cecen. a 0 de adâne tn inte îi egecul încez ef raliza “pe i epestiune va formă aste speciale 3 Cons, LE Canul suprem şei ti, 9rălpe care unii ce.

Ce aduce, nou, legea accelerării?

1. introduce, alături de vechile certificate: de proprietate, un titiu de valoare suplimentar: cuponul nominativ. Certificatul este prețuit la 28.000 lei, dar numai impreună. cu cuponul, care, la rândul lui, se ridică la 875.000 lei. De cupoane beneficiază numai cei care nu și-au folosit certificatele în procesul de privatizare. În plus, numărul cetățenilor indreptățiţi creşte, incluzând persoanele care vor implini 18 ani, până la 31 decembrie 1985,

2. Se modifică proporția şi volumul

capitalului social transerat Cu st grauit ea 30 ln sută n În sută, iar în cazari de excegie, până În 80 în stă;

3 Din beta eocietățior comerciale incluse 1 privatizarea de ran vor tce arte nani i ri 0 zeu ai ca vmco 3.00, ceea ce inseamnă că aproape îmi câ eee se ne tot pe atitea vor rămâne pe dinafară, pt ca Pieter Cinalei Secuii armă că numi 200 date „ele „CA pinza Eeia, și vea sa DOW at olt o rată a profitului în și15 sută, dar că, în se sunt fără profit.

cast Me Pt tale a reapime ia ietutre ar pariamen ÎL eintrin guvern, și a E a în reteta va cat

Un 0, un

În războiul certificatelor a intervenit și ANP, care a trimis celor cinci Fonduri de Proprietăţi Private o scrisoare cu valoare de recomandare. În ea este dezavuat principiul susținut de Guvern: un om - un certificat de proprietate. „Impunerea.

spune în scrisoare, nu poate fi făcută decăt

ANP dezavuează principiul:

a vot de incredere. i "5 Tăstoarne botârârea Si riste dizolvarea. Erin n votul de încredere va

Peoutatul res Vinea

2 Partii rect

mici, moţiunea de ificaură,

srineredere în pantei Vadim Iirieae

CASA mos, pariamenure ca AESIA, neincredere n em în

a: „Reținerea «căștilor albast a Îost 0 greşeală

12 alege

certificat

cu riscul ignorări legii”.

De altfel, intre reprezentanţii ANP, FPS, şi celor cinei FPPiuri se incheie un protocol care prevede, în esenţă, că privatizarea va. continua prin toate metodele, dar cu.

Capital social neevaliat.

Ca să contaeareze- măcar și patat“ consecinţele demoralizante Guvernameatale. 500, un. grup de senatori a propus o inițiativă legislativă. Este vorba de o Lege a continuării privatizării, menită să nu excepteze de la reevaluare societăţile: comerciale care au iniţiat procedura de privatizare până la apariţia Hotărârii în discuție.

Senatul a respins legea cu un scor strâns:

Cuvântul de ordine al administrației Văcăroiu: inlexihilitatea

: iale N Ră - Boaera A taie, miercuri, că luarea Ep sim ţine Fă a era o rea seci ramă ea at ae rit, too ineeate cata

iu reuia setat: canatat

=, CT BBC la Pale, Karadjiei

Fe mata sa a Iat estateai

În, Curevenirii viitoarelor lovi: ale NATO.

„40, ETeEală frovoacă încă e 140 acttune arată proveata acţ” dramă. e altare indu-se la lovitutle serena Ale impatim indilațilr arte ea vebule mă intai

mă inteleeeţi că aș

îi peputnciea șia Să facem Cea Tears asi i preveni vitae dvi mia uiiuea &

-St-pentrerși--abrineri D 56 de parlamentari care au votată impotriva ei, 43 fac parte din PDSR. Unul dintre ei şia argumentat poziţia astiel: acest act normativ nu creează şanse egale pentru toţi, iar în plus are un caracter retroactiv, Consecința: 393 societăţi comerciale, cu formele incheiate, care doreau să se

privatizeze prin MEBO, sau văzut obligate ile persoane literale | 5 Secu

|n niponă ia cu asalt avionul deturnat

Ce-şi propune

Independent de Guvern. FPS-ul şi-a stabilit propriul program de activitate

să-și amâne această intenţie. ei de polițiști japonezi, aparti-

î ÎI atăţilor apeciale, au intervenit FPS-ul în 1995 zei APE TE ec

isa cirat de 16 ere, sa est pentru acest an. Prevederile sale sunt Ei er; cuprinse în tabelul alăturat.

ceasta. De altfel, na este singur mație dubioasă pe care a făcut “mai apus că se tratează de SII prezent, Kutsun se află în spita 3 se acordă asistență medicală vindecarea rânii adânci pe care îa frunte, ca armare a rezisenie în momentul capturării sale

au fost aleşi, cu predilecție, dintre mai ruşinoase palme pe obrazul Dimensiunea societăţilor Număr Capital zoziaă petdenci, aie mas pi

oameni politici sau apropiați ai puterii actuale, care, din dorința de comerciale sei toat e adevărată teroare. pentr

acestora şi pentru că ei au un cuvânt a-şi conserva poziţia, se dovedeşte aici 1350 978.8 eri“ pentru membrii echi

greu de spus în toate activităţile unei capabilă de cele mai Josnice | |— Sare sa îm Su firă brană societăți comerciale. inclusiv în compromisuri, — politizând cu Msylocit 135 22.5 tip a a tii

privatizare. Până atunci, membrii AGA. . inconştiență viața economică. Sdezivă peste ochi și gură să

za 8 sera ş capetele între Benunahi şi să

E agresivitatea verbală și frică a

"Total 1500 '2668.2 "3 ia caii Ac

Consecințele unui demers legislativ guvernamental: Un an pierdut

Nici un moment, România nu a excelat la capitolul privatizare. Dimpotrivă, ea s-a situat pe. ultimele locuri intre fostele țări comuniste. Din cele mai diverse motive: economice, sociale, dar şi politice. În vara anului trecut. se produce insă o lovitură de teatru: Guvernul, până atunci dezinteresat de privatizare, elaborează un nou proiect de lege în domeniu, menit să-l completeze pe cel existent. Deruta este generală. Nu vom reproduce acum cutremurul” care a urmat. atât în Parlament. în viața politică în general, dar şi în celelalte componente ale societăţii. Nimeni nu a rămas pe dinafară. angajându-se în dispute, aprinse.

Ce argumente foloseşte Executivul pentru a-şi susţine iniţiativa legislativă? lată-le pe scurt:

1. Restabilirea egalității șanselor în rândul populaţiei. Este avansat numărul de 6 milioane de certificate de proprietate instrăinate. de posesorii lor, din lipsă de informaţi:

2. Îmbunătăţirea raportului dintre

scopul privatizării şi cadrul real de aplicare a legii. Este vorba de presupunerea, absolut incorectă, a existenței unul mediu economic şi social în care toți sunt egal-informaţi, nivelul

mentalităţii în societăţile. comerciale este omogen. cadrul legislativ coerent. tar macrostabilizarea este, realizată.

3. Etiminarea ilegalităţilor comise cu prilejul emiterii şi distribuirii certificatelor de proprietate;

4. Asigurarea transparenţei și rapidităţii procesului de. privatizare.

Adversarii punctului oficial de vedere, susţin: a) noua lege conţine elemente de neconstituţionalitate, modificând cuantumul de 30 la sută, repartizat automat populaţiei prin distribuirea certificatelor de proprietate. Exproprierea este și mai evidentă. dacă se ţine seama că, de 1a privatizarea în masă dispar băncile şi agromec-urile,

b) De fapt, Guvernul a fost cel care a boicotat privatizarea. Metode folosite: schimbarea consulilor de administraţie din cadrul FPS şi al FPP-urilor, promovarea Hotărârii 500 ete,

€) Guvernul nu urmăreşte decât să pună sub control politie întregul proces de privatizare, Deja a utilizat. fără nici un control, veniturile FPS-ului:

4) Prin noua lege nu se restabilește egalitatea şanselor, cl se. va. produce o nouă concentrare, incontrolabilă, a

Imediat, Programul FPS pe acest an a fost analizat de Executiv, care L-a supus unor aspre critici, practic, în toate capitolele sale. Mai întâi, :Guvernul incearcă să respingă; punct cu punct, concluziile FPS

care au influențat negativ blocajul, financiar, lipsa capitalului autohton, inexistenţa pieței secundare de capital, interesul relativ scăzut al investitorilor străini, politici de creditare restrictive, lipsa studiilor. de restructurare, pe: unele ramuri, dificultăţile în acţionarea titlurilor de proprietate asupra “unor termeni, aplicarea HG 500, dezbaterea.

Caracteristic peatru poziţia Executivului este argumentul adus la noua lege a privatizării: „Elaborarea de către Guvern a proiectului (de lege - n.n.) nu poate fi considerată un factor de frână în procesul

Declaraţia anula dintre statie difcatoare pentru cogmarul pe trăit: „Când. esti intr-un avion terorii te simți proaznie. ţi ma că guvernul pu fl ma elib odată pe Asahara, far ace înserana că aproximativ 400 |

Pentru a nu rămâne dator, Executivul contraatacă, apreciind că privatizarea, în 1994, a numai 598 de societăți comerciale. este un efect direst al abordării punctuale, „5 caz cu caz, a procesului de către FPS. E: Otul cel mare îl constituie însă € programul separat de privatizare al acestei instituţii, faţă de care Executivul nuşi ascunde dezacordul. Pentru oricine devine limpede că relaţiile dintre Guverm şi FPS sunt tensionate, iar în subteranele celor. două. instituții se desfăşoară un „mini-război”, Executivul afirmă că legile falimentului, reparațiilor pentru bunurile preluate, abuziv şi blocajului financiar = invocate ca necesare de FPS - în revitalizarea privatizării - nu conduc nici pe departe la atingerea obiectivului propus. Mult mai importantă este, în concepțiă 38. perfecționarea structurii organizatorice &, FPS. Vorba ceea: unde dai şi unde crapăl

i ntişurat Într-un prosop și eu pin de sânge, a fost coborât din A urmat identificarea, în urena

sază concurs pentră ocapartă r al societăţii

1. Distribuirea cupoanelor nominative de privatizare. Guvernul afirmă că deține, deja, listele celor înâreptăţţi să le primească;

de cupoane alege şi să le şi tipărească:

3.000 de intreprinderi;

utlurilor de. valoare,

Ce va

până atunci, trebuie, să se hotărască ce fel

2. Publicarea listei societăților comerciale: supuse privatizării, formată din aproape

3. Exprimarea opțiunilor de. către

societăţilor în cauză; 3 4. Alocarea acţiunilor se va desfășura. după incheierea perioadei de subscripţie; 5, Schimbarea certificatelor şi cupoanelor pe acţiuni şi, în paralel, vânzarea de acţiuni contra numerar.

1 16 din C Onstituţia Roma ad

1888, seria a cincea

e parlamentarii cu dinţii de AGA

RIN

ivilegiile, toate avantajele, toate 2 le are parlamentarul român > cu ceea ce-i oferă prezenţ narea generală sau consiliui r cu capital de stat. S-a sp, niturile provenite din pai , de Ea şi, într-adevar, oricât de bine le-ar ilustri ăi vul adevărat pentru core ile dinţi Şi a osie t nu explică modul pentru care cei din PDSR (asia , pâinea şi cuțitul în afacerea AGA) l-au sfidat sila or, preşedintele Iliescu, care le-a cerut să se i i u că preşedintele şi-a dat seama de marile oja neneo şoriotonie le aduce ponidului de pucca ciuci rolă. Sub pretext că ei determina prin prezenţa ini 2 întreprinderilor aspectele concrete ale mersului .u acceptot sub nici o forma să fie scoşi de acolo acă s-ar lua de bună expiicați lor, ar rebui să fie ori pentru dezastri iei iar. e de ra Ea iioial ră je etil nagerii infractori. lie că "este alta. Aceea că, prin calitatea lor de membri ii parlamentari, co şi alți demnitari au gasit, între să pună mâna cu totul pe întreprinderile în cauză, şi simplu, pe numele lor halci întregi din cele ma! fitobile societaţi comerciale! Şi toată această hoţie e în numele nobil ol privatizării! Bineînţeles, prin i, prin eludarea şi încălcarea legii în detrimentul fiecare asemenea întreprindere, ca şi ol populaţiei certificatul lui Severin în sertar, alături de care nă şi cuponul lui Văcăroiu. ci printr-o practică judiciară şi cutumiară extinsă ii în care, chipurile, legea tace, prin conexarea din acte normative care, luaţe în parte, sunt corecte, _dau un hibrid legislativ aberant, o struțo-câmila e s-a oiuns la legiferarea escrocheriei pe faţa. să se cumpere combinate întregi, staţiuni turistice, lve (cum se numesc) de sute de miliarde de lei cu certificate de proprietată, achiziţionate cu câteva ei fiecare, prin bursa neagră o țiganilor din piețe. ali, din spatele lor, erau, de fapt, marii acţionari dintre ei parlamentari, membri în AGA. Sub pretext ! prea mulți asemenea ongrosişti de certificate, cu o lege suplimentară, cea recent adoptată sub a accelerării privatizării“, prin care fiecare deţinător primeşte un cupon în sumă de 875 de mii de pon de 1 milion al lui Văcăroiu). Prin această că au fost proteiaţi cei care şi-au vândut certificatul -a dat o lovitură hârciogilor care au acumulat În realitate, „prostia“, dacă o fi, a fost speculata „iar „hârciogii” ou primit întreprinderile pe tavă. t - cazul cumpărării pe nimic de câtre maharii parlamentari, a combinatului de la Fieni arată a făcut. În fapt, este vorba de extinderea abuzivă O, core se aplică numai la întreprinderile ia tot de acolo prevederea că pot participa la :mbrii AGA şi C.A. Cum muncitorii nu au decât in cu miile de bucăţi domnii din AGA, care ou şi şi-au cumpărat mii de asemenea certificate. | de 1 milion tot pe ei i-a ajutat, fiindca această adoptarea prealabilă a Hotărârii de Guvern 1 care s-a reevaluat patrimoniul. întreprinderilor te ca ea să intre îr'vigoore, s-a mai făcut un :PP-uri, cu prilejul vânzărilor pentru oferta publică, stabilit valoarea certificatului la nivelul cuponului & tot la cea de 875.000 lei. Astfel că hârtiile în moneda forte în mâinile privilegioților deținători. fost înţeles foorte bine de parlamentari şi u că ei l-au făcut, iar acum îl aplică în... > gheşeftul pentru core se bat porlomentarii de n fel core le este propriu: dispărând în ceaţă ori | dinea de zi este trecuta dezbaterea Statutului i. Lor nu le este frică decât de punctul 7, prin interzicerea cumulării oltor funcţii pe lângă cea inclusiv de membru-AGA. De aceea, într-o itate, în cinci zile de morți - când ou trecut pe yția acestui articol - s-au topit unul după altul, erese şi afaceri. Vara-i lungă, afacerile-s grase. i moi fi în AGA, vor când se va decide dacă vor i'zică rivatizat pentru ei şi forilile lor, S6 moi zi area stă pe loc...

sinecurile şi scutirile Nu se compară nici pe o lui în AGA şi CA, | de administraţie ale Us, mai întâi, că este rticipare la profit şi ele nu sunt deloc de

Următoarea nere zile (20-22 iunie a.

pioru ar putea trage după el | Cultura Naţională - un mamut bolnav „ulte somități din Cupola Matiei | şi lacom, zămislit de

ultura Naţională“, casă de presă şi editură, . importanță naţională prin edituri publice, iati

care nu-i aparțineau. Profitând de

Suciu, zis Chioru, , Bucureşti care n sau mai in real, cu a is ieri mandat de arestare i le vieţii e police şi 1 de ada, ct DST e eta rari de role: șede panide, | 607 din 198. „Cutura Na bucureştene, fus e i. alături de care se afişa ori de câle ori Piaţa Presei Libere nr, 1,

arătam în Adevărul magistrați, Mihai iciu a devenit omul pentru stat cu personalitate juridică, aresare emis done pe avea prle Mih i cea peur și-o Rea |. direct conducerii Miniterilui Culu ciae cu datori de miliarde, |. moștenind şi buclucurile fostului „Rommlibri, “ pretindea taxe de | „je Direcţiei pentru presă, publicitate şi Regiei autonome de difuzare de editurile: Albatros, scu, Junimea, Kriterion,

sute de persoane, i Scrisul Românese, Lira cercetat şi în alle rânduri, e sal lui Meridiane, Minerva, Scrisul Romi

ivârşirea mai multor Cag Ede. e un găinar, contabilităţii: În e

noul îi inute infracțiunile de e Mi marriot cu mată tipărituri,

Ca şi alţi

Sprijiniţi d

1598 e Sâmbătă 24 iunie, e FPS şi folosind rețeta MEBO

duminică 25 iunie 1995

Prefectul și parlamentarii de Dâmbovița transformă

gigantul Romcit în „întreprindere mijlocie“

“ Pentru privatizare, echipa AGA face pierdute 40 miliarde din capitalul social al Combinatului

Sa Monitorul Oficial din data de 20.04.95, partea a a, supliment V, la poziţia nr. 8 figurează în cadrul Listei de privatizare prin metoda MEBO SC „ROMCIE+ SA Fieni, judeţul Dâmboviţa. Această includere a fost făcută de către FPS şi Agenţia Naţională pentru Privatizare fără consultarea FPP-ului, deţinătorul a 30% din acţiuni. Unitatea de la Fieni este cotată ca fiind al doilea combinat de ciment di la Medgidia, care realizează (din cele trei existente) peste circa 15000 mp produse azbociment pe zi şi 300 tone. Var pe zi. Valoarea de patrimoniu a societăţii se ridică la 103.313.631.000 lei, fiind considerată cea mai mare întreprindere industrială care urmează să se privatizeze prin MEBO, deşi are un capital comparabil cu cel al unităţilor propuse a se privatiza prin ofertă publică. Ceea ce surprinde la privatizarea ROMCIE Fieni este graba cu care s-a încercat încheierea contractelor cu FPP şi FPS, precum şi tentativa, pe diverse căi, de a subevalua patrimoniul acestei societăţi-gigant. lată cum s-au desfăşurat ostilitățile. Pe data de 17 martie ac., prin PV nr. 1832 s-a constituit PAS-ul societăţii, alegându-se primul Consiliu de Administraţie alcătuit din cinci persoane. Deşi în Legea nr. 77/1994, articolul 8, punctul 2 prevede că la Adunarea de constituire a Asociaţiei trebuie să participe cel puţin 30% din numărul total al salariaților care au depus cereri, în tabelul anexat figurau doar 114 participanţi cu semnătură(!). Fapt surprinzător, întrucât societatea. a comunicat EPP IV Muntenia numărul salariaţilor scadent, i-a pus pe mulţi. salariaţi în Fondului, că PAS ROMCIE a depus în 22.06.'95 m de stat cu chirii deosebit de reduse. (M.R.) existenţi: 3050. lar 114 nu înseamnă 30% din 3050. imposibilitatea de a depune măcar cele patru doar 9993 certificate din necesarul de 25.000. Acesta ar fi doar primul aspect controversat al certificate prevăzute prin statut. În schimb, alţii privatizării şi al grabei care a însoţit-o. neregulă coristă în timpul limitat, 3 Lă data verificării k celor care este situaţia exactă a certificatelor adunate. aproape 25.000 de carnete cu certificate de Informându-ne la FPP IV Muntenia, am aflat însă

DL. Iliescu găseşte explicaţi „Privatizarea este lentă

din cauza finanţării externe | „„Montearmasec din pane, embastsorur roman ie unesco: modeste şi a embargourilor“

Ieri, la Palatul Victoria, o parte a membrilor executivului s-au întâlnit pentru o şedinţă de lucru la care au mai participat preşedintele lon Iliescu şi conducerile FPS, FPP, şi ANP. Deşi se

ca în urma acestei şedinţe să fie anunţată valoarea cuponului nominativ de privatizare, aceasta se va stabili luni, în şedinţa de Guvern.

Temele ordinii de zi a întâlnirii au fost: punerea în practică a Legii nr. 55/1995 (Legea privind accelerarea privatizării) şi posibilităţile de îmbunătăţire a aptigității Agenţiei Române de Dezvoltare (ARD) Referindu-se la Legea 55/ 1995, preşedintele Iliescu a subliniat faptul că aceasta trebuie aplicată ţinând cont de

componente: componeaSE ali reactiv distribuirea cupoanelor nominative de "privatizare „şi. schimbarea acestora şi a carnetelor cu certificate de proprietate in

in România, după cel de oar cu un singur cuptor 3500 tone ciment pe zi,

), pentru depune

acţiuni; componenta econo- Ț pila

mică, adică vânzarea contra | pentru toţi cei ce, imai e deo he

numerar a 70 la sută din capi- |. jumătate de veac, s-au nutrit, iau. „La, „Mormântul din. Cimitirul n ROMATSA au contramanda, vineri, îsi ie

talul societăţilor uverăl ce | admirat sau au fost provocaţi de verbul Moninarăesțe (eul Ea Ai ea & atanţi Guvemulii ai de Conturi, ivatizate, în capi- | amar i parte: pate, Ceaiul 4

vuizai scenariu: atragerea | AA Acei eat, PA Corin, escu, Mintienuli de Putere at a îi Miiseabr Tinporrier, Frane,

investitorilor străini sub forma | paris, în prezenţa unei: numeșoase: + MINISterului Culturii din România, a

investiţiilor directe de capital; Ambasadei României la Paris.

neevaluarea şi vânzarea la

preţul pieţei a unor active

vat ritmul lent al privatizării în

d-lui, Iliescu, privind în sine ca într-o uriaşă oglindă ' Sa sa, 684 af Bat Li aa core ai în care se reflectau, avocati: Fa de coastă a je pi ini rii un cadavru, care se n

-neasemulte frumuseți şi insuportal . ei snâară ceai în Traian DRAGOMIR Mineral Dampier, sub pavilion liberian şi Salus zi 3, scufundat cu o zi în urmă în Marea Chinei de 1% Sud, relatează Reuter. Nu au fost găsiţi ă supraviețuitori până în. prezent, deşi-au fost

lansate ample operaţiuni de căutare cu ajutorul din navele de patrulare

România a fost dezavantajată

net şi de costurile embargo- de la marile cotidiane şi săptămânale

aro lof ani ai pariziene, reporteri de radio şi

are dolari ici ee e Mace i reculeasă.

Naţională“, cu sediul în | proprii“. O este o instituție de controlul asupra

se zbate azi țară, 8“n | S spordine 0 seri lui,

Virgil Măgureanu va fi audiat de Comisia SRI : pentru „filajul ratat“

Directorul Virgil Măgureanu va fi invitat, miercuri, 28 iunie, în faţa Comisiei parlamentare; entru controlul SRI, pentru a da explicaţii cu n privire la cazul ziariştilor filaţi de SRI, a eclarat, vineri, preşedintele Comisiei, senatorul DSR Vasile Văcaru. „Am fost informat asupra cestui caz şi am cerut Comisiei să se considere utosesizată şi să invităm miercuri conducerea RI”, a spus Văcaru la întoarcerea de la Paris, m unde a participat la sesiunea Adunării arlamentare a UEO. Miercuri, 21 iunie, doi fiţeri SRI, identificaţi ulterior ca Ioan Tinca şi onel Poporoagă, au fost surprinşi în timp ce upravegheau cu mijloace audio şi video doi jurnalişti. (MEDIAFAX)

: Scandalul „Apartamentul“ în variantă franceză

m Primul ministru francez Alain Juppe ar fi m beneficiat de renovăti costisitoare “ale ipartamentului său, proprietate a Primăriei Parisului, folosindu-se de banii contribuabililor, relevă în ediţia de ieri, ziarul francez Liberation. : , Aceasta este una dintre ultimele revelații în

ma , așa-zisul scandal „Chiractovwn'“ în urmă căruia electoratul a aflat că mulţi dintre prietenii „2 politici ai actualului președinte şi fost primar al proprietate. Graba premeditată, adică termenul . de la dl. Ulm Nicolae Spineanu, vicepreşedintele 2 Parisului au beneficiat de locuințe proprietate

Gabriela ŞTEFAN * Metrul cub de apă se _'mets: V. Tasasorr : SCUMPeşie Cu

60 la sută

Regia Genqrală de Apă Bucureşti a trimis spre aprobare Primăriei Capitalei documentaţia Sa . . privind un nou tarif pentru apa potabilă, ne-a Despărțirea de Cioran: ie "2 Tigănuş. În prezent contravaloarea unui metru

m cub de apă potabilă este de 250 lei.

Teri, a avut loc, la Cimitirul Au fost de faţă Dan Hăulică, a îi e ambasadorul român la UNESCO. « Controlorii de trafic ! d 23. Partea Academiei Române, repre- aerian au contramandat nsorită şi sarii una E Vine u, zentanţi ai Uniunii Scriitorilor, ai zid oda lu românese, Zi. numeroşi intelectuali români, trăitori QTOVA

de doliu pentru cultura franceză, sau aflați în capitala Franței. Controlorii de trafic, aerian-rută din ROMATSA au contramandat, vineri, aciunile

au izbutit să-adune şi să depună cu zecile şi sutele.

astre, în fâbrică nu S6 ştia: *

(Continuare în pag. a VIA)

asistenţe, alăturată doamnei Simone

loc slujba de înmormântare a marelui

de admiraţie“ rostite cu „voce pentr ctiltură: universală -contempo-

Aerian ROMATSA.

mare reprezentant îl strălucitei 8

spiritualităţi româneşti: interbelice, a Chinei

omul marilor elanuri şi al marilor membru al Academiei Franceze, unul decepții, tragicul niciodată mântuit,

supravieţuitor

ai operei lui Cioran, scriitori, gazetari

"viziuni de coşmar.

televiziune. O mulţime îndurerată şi

echipajului 5 erau români. (V

fite

PP pt Ra a.. Ministerul Culturii ui nr. . particulare, precum şi prin edituri. de vreo

TED iarta „subordonată publicaţiilor. Practic, aprobă planu pi

cu care e:

mai are în +

n protocol se stabilesc căile prin care se va realiza. ma) te aa je de & deblocarea financiară, ceea ce iz posibilă părut i Ain artiepl 5 alocarea a 30% din. veniturile produse. pentru Bou€ şi familiei dispărutului, a avut anala sal 4 evocări. de an presă & ROMATSA de controlorii ale mă, pentru : A mân.. „Exerei franceză, dispariţia gânditorului român „acoperirea drepturilor sociale prevăzute în „ „Președintele Iliescu a mot [ Gândtar 3 morile român, "WU este resimțită ca o mare pierdere contractul celeste de muncă, Seelrit € Agenţiei MED „ Dan, Ester, purtăto, ii i tul că țara | îndurerată, în cuvinte de un patetism. Ant al Sindicatului Pie Trafic iri ih dată suta |! retiăuitui dar plliie fde Incă cAtără iepuri Ar și Sua e etat i analiză de cuv sali Coțialotie

5 ani, de finanţare externă | dramatică, proprie nu numai | [.] . 3 extrem de pari - numai 4 | împrejurări în 'care au fost rostite ct, . .. Odată cu Emil Cioran dispare ultimul m A Fi

miliarde dolari, comparativ cu | mai ales, întregului demers al gândirii celelalte ţări din Estul și | lui Emil Cioran.

Centrul Europei (numai în | “ Au venit spre a-i aduce un fosta RDG au fost absorbiți 600 | omgaiu scriitorul Jean d'Ormesson,

Chinei de Sud ultim Poate cel:mai neliniştit şi mai revoltat, m Până în prezent nici un.

n i in 4 ei 27 de: memibri anjin: Madras. Dintre cei 27 de: A : (Mediala)

N.C. MUNTEANU

Lista lui Cosea

După aproape trei ani de bijbiieli, de promisiuni ameţite şi mers împleticit pe drumurile pline de gropi ale tranziţiei, guvernul lui Nicolae Văcăroiu sau al lui Viorel Hrebenciuc sau al lui Ion Iliescu, n-are importanţă, a fătat un amărit de şoricel, lista întreprinderilor ce vor fi privatizate ca urmare a punerii în aplicare a legii accelerării privatizării. Dacă mai era nevoie de o probă a neputinței şi incompetenţei acestui guvern incapabil, acuma o avem. Deşi nu era nevoie.

Lista lui Coşea! I-a revenit domnului Mircea Coşea trista „onoare“ să dea nume confuzei şi controversatei liste deşi, în acest guvern de amărăşteni, domnia sa pare singurul convins de necesitatea privatizării, condiţie esenţială, fără de care România nu poate intra în nici o structură internaţională.

Campania publicitară menită să lanseze, să promoveze, să impună şi să popularizeze privatizarea a început cu stîngul. Şi la propriu, şi la figurat. Dincolo de concepţie şi de stilul cel puţin nepoliticos al adresării

„a-ţi cuponul!“, dincolo de alegerea .

nefericită a „gînditorului de la Hamangia“, taman bun să ilustreze di-

namismul sloganului „naţiune în-'

seamnă acţiune“ (!), campania a mai fost grevată şi de nefericita idee populist-electorală că România ve deveni cît ai bate din palme ţara celor 17 milioane de milionari, idee care oricum prezidase şi elaborarea legii. DI. Mircea Coşea considera acum că publicitatea făcută de firma Grafitti a fost „violentă, ţipătoare şi cu greşeli“, că filmul animat cu faimosul gînditor era total inadecvat, „amintind jignitor de schema lui Darwin cu originea omului“, dar că nu a putut interveni, guvernul neavînd nici un fel de amestec în elaborarea campaniei, care a fost o chestiune între finanţatorul german şi firma de puplicitate. Numai că guvernul era şi este principalul beneficiar, şi aşa cum dl. Coşea a intervenit pentru eliminarea sloganului cu „17 milioane

de milionari“, scoaterea clipului cu „gînditorul“ şi înlocuirea cu „aleargă şi cîştigă“, ar fi trebuit să intervină ceva mai energic, înainte de lansarea porumbelului.

Însă bilbiielile campaniei publicitare sînt o nimica toată pe lingă lista în sine a întreprinderilor ce urmează a fi privatizate, care s-a dovedit a fi o adevărată „carte a miracolelor“. După ce s-a spus că nu vor fi privatizate decît întreprinderile rentabile, în listă au apărut şi întreprinderi cu „pierderi modice“ sau cu „pierderi conjuncturale“. N-ar fi nici o nenorocire. E foarte posibil ca o întreprindere care lucrează în acest an cu pierderi să devină rentabilă anul viitor, în funcţie de investiţiile făcute sau care urmează a fi făcute, de lichidităţile de care dispune, de datorii, de creditele la care are acces, de posibilităţile de export şi, nu în ultimul rînd, de managementul pe care îl are șau îl va avea, ori toate acestea sînt capitole în mare suferinţă în economia românească, şi dacă mai punem la socoteală şi blocajul financiar, bezna e de nepătruns.

Dar numai haosul şi incompetenţa pot explica apariţia pe „lista lui Coşea“ a unor întreprinderi deja privatizate, a unor întreprinderi care prin efectul altor legi nu au ce căuta pe lista celor care pot fi privatizate. Fondurile Proprietății Private se plîng că nu au fost consultate. După ce a devenit publică, lista a trebuit revăzută, completată, adăugită. Nevinovat, şi la propriu şi la figurat, Nicolae Văcăroiu a recunoscut că sînt o serie de modificări şi în plus şi în minus, că s-a luat de la cap încă o analiză de fond şi, în baza celor semnalate de presă, s-au constat o serie de erori şi că se vor face corecturi. Despre găsirea vinovaţilor nici pomeneală, ce rost ar avea, sînt prea mulţi, prea multe sînt interesele, prea mare confuzia, mai mult sau mai puţin interesat întreţinută.

Deruta guvernului nu e egalată decît de deruta întreprinderilor ce urmează a fi privatizate. Acolo nimeni nu ştie nimic. Cînd, cine, cu cine, cu ce se va face privatizarea? Neant! Încă şi mai derutaţi sînt cei „17 milioane de milionari“. Cîţi dintre ei sînt în măsură să citească şi să înţeleagă un bilanţ contabil? Cîţi dintre ei vor avea acces la setul de informaţii necesare pentru a lua o decizie în.

"cunoştinţă de cauză, pentru a opta

pentru o întreprindere sau alta la care să-şi depună cuponul? Cînd se. vor plăti dividendele, dacă se vor. plăti? Cite din întreprinderile priva-. tizabile sînt numai bune de faliment?

Cînd va funcţiona bursa, altfel inaugurată, singura în măsură să pună în acţiune: mecanismul cererii şi ofertei de acțiuni pe baza unor adevăruri

economice şi financiare, acum cu de-

z săvirşire ignorate? Întrebări la care

nimeni nu ştie, nu vrea sau nu poate răspunde. Privatizarea e o loterie, a spus

domnul Mircea Coşea. Nenorocirea e

că la o loterie joacă mulţi, însă numai puţini, foarte puţini cîştigă cu adevărat. Cine vor fi cîştigătorii e deja o altă poveste. În nici un caz cîştigătorii nu vor fi oamenii muncii de la oraşe şi sate, Ei sînt buni doar de îmbrobes= dit. Şi de dat voturile, -

meni nu este

olul 16 din ( zituţi

lat 1888, seria a cincea

mai presus de lege

Nr. 1684 E marţi, 3 octombrie 1995

uponul intră eu în acțiune

an ARTORESCU

pe a privatizarii în masă etapă parcursă cu nte, cele moi multe logistic

mbâta s-a pus punct prim stribuirea cupoanelor nominative pinteli şi presărată cu erori, unele nsecinţă. indiscutobila a orgar rezervate acestui proces. Inadverte , depaşirea termenelor fixate p ritelor vernomental, „tehnologia“

nțări lasă impresia că, lo nive rii se eloboreaza cu ră, în ultima clipă sau pă. Asta deşi un numar more de instituții, având în spatele nată întreaga de funcţionari, au fost puse sa-şi dea obolul a acestei acţiuni.

nd linie, se pare că între 15 şi 20 la sută d fi nu şi-ou ridicat, pâna lo data-limita, cupoanele. Semieşec succes? Lăsăm oficiolitaţilor placerea de o trage concluziile a aminti ceea ce dezvăluie sistemalic sondajele de opin bonilor grei cheltuiţi pe o mediatizare core a stârnit, în âsură, râsete şi proteste, cea mai more parte o populaţiei înțelege traseul şi logica paşilor privatizarii

tunci, Guvernul a dispus co distribuirea cupoanelor să fie a şi în prima parte a acestei luni, cu precizorea ca de înlesnire vor beneficia numai cei ce nu s-ou prezentat a timp la oficiile poştale. Dacă soluția este corecie, în zondițio impusă pare. de-o dreptul infantilă. E greu de cum se vor justitica întârziaţii în faţa lucrătorului poştal, este noapte un arbitru al privatizarii, pus să decida cine tul sa meargă mai deporte şi cine nu.

i, privatizarea a intrat în etapa a doua, subscrierea. i de cupoane şi carnete cu certificate suht invitoli să facă, cietatea comercială aleasă, cerere de schimbare o titlurilor zare mentionate în acţiuni. Această operațiune are doua de finalizare: 31 decembrie pentru societăţile comerciale lista privatizării şi 31 martie viitor pentru unul din cele uri, care se vor tronstorme ulterior în societăţi de investiţi ai prevede că la privatizare: pot fi atrase şi societați e ce nu au fost nominolizate-în lista. Opliunile vor putea rmulate. - tot pâna lo 31 decembrie curent - numai de -onducere, precum şi de şomerii sau pensionarii proveniţi tea respectivă. Mai trebuie ştiut că schimbul de acţiuni poane şi certificate se poale face pâna lo limito de 60 la stolu social al unei societăţi comerciale, în funcţie de neînțeles. De asemenea, subscrierea nu poote fi facuta titularul cuponului sau succesorul lega! ol :ocestuia. O specială o Guvernului mai stabileşte i can

i cătălenii

mGiofilălea Ap stil ă populației, subscrierea. este: -cheie, deoarece alegerea so este definitiva şi ireversibila, pentru guvernanţi este un moment al adevărului, în care sa-şi dea seama direc cum este percepută economia care e starea ei de „sanatate.

tor sou nu, şi oceastă etapă a debutat cu stângul. Tot i trebuit să-şi înceapă activitatea centrele de subscriere, rile în care cetăţenii pot sa-şi formuleze opțiunile. Luând şta, o serie de bânci, FPP-urile etc., reporterii noştri au “din punctul de vedere ol privatizării, un peisaj lunar. şi fară viața. Cei care, mai grabiţi, s-au încumetat să > la ele erau politicos expediaţi acasa. Motivul? Lista privatizabile n-a ajuns încă în „eritoriu”. Deşi se spune ta şi Monitorul Oficial ar fi expediat-o prefecturilor. Ca !, nepermis de mult, cu corectarea şi republicarea listei r.că acest lucru nu a fost anunţat public e cu totul te, fără echivoc, semnul disprejului suveran cu care aste tratată de câtre autorităţi. Nu e prima dată când consideră absolvite de respectarea propriilor promisiuni e şi nici nu simt nevoia să dea vreo explicaţie. Şi se mai vernanţii cine şi cu ce interes vrea să le strice „imaginea“ ineze privatizarea accelerata. Nimeni, o fac ei singuri, lecât orice adversar politic.

la 1 octombrie trebuia să fie ziua întâi a subscrierii. poate fi luată în consideraţie. Prea multe dintre pregătirile ment, enunțate de altfel ca intenţie, nu au fost duse la Ce's-ar putea spune despre vânzarea adiunilor pe țiune ce trebuia să înceapa tot la 1 octombrie? Nimic. ' mediatizarea mult deşcântată, ostfel încât fiecare sa entul că a depus cuponul şi certificatul în cunoştinţa de nimic. Simpla publicare a normelor metodologice de nu ajunge. Puţini-au aflat de' ele şi înca şi mai puțini

vernul se fereşte să dea vreun sfat, au aparut în schimb litice, profesionale sau de afaceri - Partidul Alianţei mera de Comerţ şi Industrie, Asociaţia Naţională a de Valori Mobiliare - dispuse să acorde oamenilor „Nu e râu deloc, dar absența unui punct de vedere reoză modul în core este privită în cercurile: Puterii în masă: fără nici o tragere de inima, Să fie oare un ra perspectivelor care-i aşteaptă pe viitorii acționari?

aterea Senatului,

ntul organizaţiilor de copii şi tineret

Guvernul a gândit Marea Privatizare ca o acţiune cu etape riguros delimitate în timp; Prima etapă, constând în distribuirea cupoanelor nominative de privatizare, trebula să se închele pe 30 septembrie. Iniţial domnul Văcăroiu a vrut să spargă norr executivului la privatizare cerând ca distribuirea să se închele cu trei zile mai devreme. Dar realitatea tristă este că mai mult de 15 la sută din populaţie nu şi-a ridicat cupoanele. Aşa că termenul de 30 septembrie a fost prelungit pentru cei cu situaţii speciale” (bolnavi, militari în termen etc.). În paralel, luni, pe 2 octombrie, urma să demareze a doua etapă: subscrierea cupoanelor şi, ulterior. schimbarea lor contra acţiuni la una din cele 3905 intreprinderi privatizabile. Conform normelor metodologice privind procedura de schimb, centrele de subscriere trebuiau organizate de Poştă, CEC, bănci sau societăţi de asigurare cu capital de stat. Dintre toate acestea au fost mandatate doar Poşta şi Banc Post-ul

Luni dimineaţă, ora 9, oficiul poştal de pe Bulevardul 1 Mai din Capitală. Doamna Corina D,. o fidelă a emisiunilor economice ale TVR, intră pe uşă având în geantă, împăturit cu grijă, preţiosul cupon. Am văzut numai două persoane la ghişeu şi m-am bucurat că sunt printre primii. Când m-am apropiat; mi-am dat seama că, de fapt, oamenii se certau cu funcţionar, cerându-şi nu ştia

cupoanele. F

dar

subscriere. „M acolo era totul închis, aşa că am plecat -. DI. Radu T,, din Militari, a fost mai ățânat. La Banc Post i s-a spus să revină „pe miercuri, încolo...*. Supărat, omul a luat drumul Agentiei Naţionale de Privatizare, Aici n-a trecut mai departe de poartă. După ce a fost pasat la telefon prin cinel-şase interioare, o voce feminină i-a zis cu reproş: „Ce, domle, vrei să-l bagi chiar

„neve:

reconcilierii ?

Statele Unite vor sprijini iniţiativa istorică româno-ungară

Laszlo Kovacs a afirmat că Ungaria este dispusă să semneze o declaraţie politică cu România.

Statele Unite apreciază în mod deosebit iniţiativa românească de. reconciliere istorică cu Ungaria şi-şi exprimă disponibilitatea de a o sprijini, a declarat Richard Holbrooke, asistent alsecretarului de stat al SUA pentru Europa Centrală. şi. de Est, în cadrul întâlnirii de la New York cu ministrul român de externe, Teodor Melescanu. Holbrooke a subliniat importanţa pe care adnăinistraţia americană o acordă relaţiilor româno-ungate, în perspectiva integrării celor două ji în NATO, (L.M,)

Discuţiile exploratorii. pe marginea documentelor reconcilierii româno-ungare. vor începe în a doua jumătate a lunii octombrie. Decizia a fost luată în cursul întâlnirii de săptămâna trecută, de la New York, dintre seful diplomaţiei de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu, şi omologul său ungar, Laszlo Kovacs, Până atunci, partea ungară urmează să studieze cele trei documente ale reconcilierii: - Declaraţia politică, Tratatul de bună vecinătate și parteneriat şi Codul de conduită în problemele minorităţilor, documente ce i-au fost remise în urmă cu o săptămână. Aflat într-o vizită în Statele Unite,

act ilegal de... dreptate

care a aparținut înainte de nizațiilor de copii şi tineret n ultimii cinci ani, unui mare este adevărat, aşa cum a în nenumărate rânduri Însă nu toţi cei care au urile: și casele de cultură, e pentru tineret sunt, fără “, Cuvântul acesta nu a fost > vreun tribunal, ci de 1 Predescu, preşedintele ice. Nimeni din sală nu a -au auzit murmure, aprobaacestei prezumţii de vinoluat, ieri, în dezbatere proprin care trece în domeniul -- oniul care, înainte de 22 , a aparținut organizațiilor studenţi şi de tineret. Noul ectul “revăzut pun foarte mele. Intregul patrimoniu reconstituie așa cum a fost lecembrie '89, toate actele

reuşi să adopte această naţionalizare.

de dispoziţie ale autorităţilor judeţene şi locale, precum și actele de concesionare şi închiriere asupra bunurilor care fac obiectul legii se desființează, iși incetează efectele la data intrării în vigoare a acesteia. Reamintim că unele din bunurile fostelor organizaţii de tineret se află acum în administrarea unor fundații sau a unor societăţi cu capital privat. Nicăieri în lege nu se vorbeşte despre despăgubiri acordate celor care au concesionat bunuri din patrimoniul tineretului ori le au acum în folosinţă privată. Totul urmează să treacă în administrarea în comun a Ministerului Tineretului și Sportului şi a Ministerului Învăţământului. Singura opoziţie pe care a întâmpinat-o, majoritatea parlamentară. a fost din partea reprezentanţiler. UDMR. Dezbaterile vor continua astăzi, când se va vedea dacă majoritatea parlamentară va “primă “lege de:

Să y SN a

[ vywusaz IND VINIINaD

din prima zi?*. În Dorobanţi. la Oficiul poştal nr. 63, situaţia, e asemănătoare, Din cei 32.000 de oameni arondaţi, 4.000 nu şi-au ridicat cupoanele. Mulţi dintre ei încearcă să le capete Strecurându-se pe lista cazurilor de speciale sulaseriee fost "ridicate: abia sâmbătă după-amiază. Lipseşte” lucrul. cel mai important: întreprinderilor privatizabile, Adică, teoretic, poţi. să subscrii, dar trebuie să o faci pe Totuşi trebuie să ai măcar deschiderea: poziţia la care a fost publicată în Monitorul Oficial întreprinderea pentru care optezi. La oficiul din Dorobanţi nimeni n-a avut-o. aşa că şi

Octombrie - luna | Deputaţii se gândesc înainte de toate la propriul buzunar

Întrucât s-au hotărât să facă teren, ei şi-au prevăzut în buget şi două maşini Mitshubishi

Cursa Marii Privatizări s-a înțepenit la subscriere

O Normele metodologice şi formularele au sosit la oficiile poştale abia sâmbătă € incă lipsesc listele cu întreprinderile privatizabile, asa că subscrierea se poate face, teoretic, pe „neve“

Nici aici hu se poate. face + Tnsteucșiunile şi formularele.

usta

în pocker-ul privatizării,

Deputaţii au dezbătut şi adoptat deri proiectul de Hotărâre privind bugetul de venituri şi cheltuieli al Camerei Deputaţilor pe 1996 în sumă de 121.8 miliarde de lei. Din aceasta - 54,8 miliarde vor fi cheltuieli curente ale Camerei Deputaţilor, iar 66,3 miliarde vor [i cheltuieli de capital pentru realizarea. lucrărilor de investiţii la Palatul Parlamentului, hotelul Parlamentului şi la alte obiective de. investiţii, pentru dotări independente necesare. desfăşurării activităţii Camerei Deputaţilor şi activităţii deputaţilor în circumscripțiile electorale. Cheltuielile pentru personal vor fi de 34,2 miliarde lei, în timp ce

Episod dâmboviţean în Beverly Hills : magistraţii au obligat

- Corespondenţă din Los Angeles de la Nicolae Militaru -

Duminică, la puţin timp după aterizarea la Los Angeles, preşedintele Ion Iliescu şi membrii delegaţiei care-l însoțesc au fost oaspeţii studiourilor „Universal: de la Hollywood. La plecarea din hotel, în maşina prezidenţială au luat loc, alături de dl. on Iliescu, actriţa loana Pavelescu şi soţul acesteia, dl, Mihai Bujor Sion. consulul general al României la Los Angeles. Din grupul preşedintelui au mai făcut parte Florin Georgescu, ministrul finanţelor, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţio: nale, ambasadorul Traian Chebeleu. consilierul de stat Mişu Negriţoiu, gralicianul Eugen Mihăescu, ambasadorul lon Goriţă, generalul Dumitru: mescu. Îhainte de vizitarea studiourilor „Universal“, dl. lon Iliescu ă-avut o întâlnire cu Frank Starek, președintele MCA International, Ce

ŞI întreaga delegaţie au fost întâmpinați de un grup format din circa 25-35 de persoane, postate la intrarea în

La întoarcerea în holel, preşedintele. .

reşedinţa rezervată în hotelul Regent Beverly Wilshire din luxosul cartier Beverly Hills. Toate maşinile care intrau în hotel, chiar dacă în ele se allau oameni străini de grupul oficial român, erau iritâmpinate cu urlete şi tropăituri. Pe pancartele agitate de demonstranți se putea citi: Jliescu - KGB“ „Wake-up America”, Jlescu-Ceauşescu”, Jon şi minerii“ şi altele, Timp de două ore, între 18,00 - 20,00, toţi cel care intrau în incinta marelui hotel „Regent“, cel mal mare şi mai luxos din Los Angeles, fie că se “aflau în automobile Rolls-Roice, fie în maşini ieftine, americane, erau huiduiţi şi fluleraţi

| pentru că au'acceptat să se intâlnească. |. cu preşedintele României, „Fluierătorii*

purtau în pie

î cocarde pe care scria „CHEIA-Roi

ia 1996". Întrebați: de

ziariştii români şi americani ce,

partide, reprezintă, ce grupuri de

interese, manifestanți americani nu

au ştiut a răspunde altceva decât:

ra n cai „dos Iliescu, pe î oa ag

aici etapa a doua a marii curse a privatizării m băuturi alcoolice cu sedimente, impurități şi s-a împiedicat înainte de start. ŞI are toate = şansele să rămână înțepenită, ţinând seama de faptul că respectivele liste „vor sosi mal m . pe poimâine“, cum îţi aruncă majoritatea * În Capitală funcţionarelor cetăţenilor. pe.„centre, nici. „nu. s-a. auzit de aşa ceva.

În final, am încercat să aflăm şi poziţia Agenţiei Naţionale de Privatizare. Am aflattoată conducerea era în TIB, ţinându-se aproape de dl. Văcăroiu.

: Deşi minoritari în Parlament : Socialiştii portughezi vor guverna fără partidele extremiste

Ponug ei politice de către social-de:

e centru-dreapta. Cele 109 n câştigătorilor după e nu sunt însă suficiente pentru a obține o majoritate absolută în parlamentul cu 230 de locuri. Cu toate acestea, socia:

lişii vor forma un guvern minoritar, care, deşi m va fi probabil mai instabil, va evita soluţia unei 'm coaliții cu două partide extremiste, care au obţi

n mut de asemenea rezultate bune, şi anume, omu: [ niştii dogi i europene) şi Partidul Popular (naionalist de dreapta). (M.R-)

Guvernul a aflat

ce mănâncă românii În pieţe s-au găsit făină infestată, i m ulei cu apă şi bere cu sedimente m Echipele Guvemului şi ale Oficiului pentru 2 Protecţia Consumatorilor care au desfășurat în 22, septembrie activităţi de control în pieţele agroalimentare au înaintat autorităților 100 de dosare de cercetare penală, pentru abateri grave în producerea şi comercializarea de produse alimentare. De asemenea, au fost aplicate amenzi în valoare de aproape 1,3 miliarde lei şi au fost retrase 174 de autorizații de funcţionare ale unor societăți comerciale. Au fost retrase de la consum 700 kg de carne şi produse din came alterate, 5.000 de litri de bere, vin şi

chidere neetanşă, 2.500 kg de făină şi mălai 500 de litri de ulei cu sedimente şi (Mediafax)

* infestate, E apă etc.

Cât despre arondarea

Apa s-a scumpit retroactiv cu 50 la sută

După un val iniţial de: proteste conjuncturale, consilierii municipali au aprobat ieri aplicarea retroactivă de la | august a noilor tarile pentru

$ ssoile pubice presa d Regia General de

Li] a italei.. Astfel, metrul cut potabilă

Adrian CERCELESCU îmi 58 de it Ge În 30 ice) E Ea Marius NIȚU 2 pentu cinaizar i li (faţă de 29). Protejarea

: ulei şi aplicarea noilor prețuri începând cu |

Foto: Lucian CRIŞAN n ice, cum a îi fos pomul ar cauza RGA enter greu de recuperat (2400.000.000 le) doar penru hit iune iulie, după cum a precizat dl C. Pezevoianu, directorul genera al Regiei Drept cae

CIMB. 4 respins altemativa. (Adriana Vela)

Fane Spoitoru rămâne în puşcărie

Ieri, Secţia 1 penală a Tribunalului municipiului Bucureşti a judecat cererea de revocare a măsurii arestării formulată de avocatul Bucovicean în numele lui Ion 'Titişor alias Fane Spoitoru.

3 Motivele cererii susținute de avocaţi au fost: probe, + - 20,5 miliarde. m neconcludente privind vinovăția, aflate la dosar,

În timpul discuţiilor s-a revenit, ca Mo ae e 20 Pret, of re ME, de fiecare dată când se discută bugetul m medico-legale. Ambele cereri au fost respinse, Parlamentului, asupra obiectivelor % rămânând ca următorul termen de judecată să fie prioritare de investiţii, respectiv Palatul %. 26 octombrie. (Lidia Bodescu) Parlamentului şi un hotel pentru m îă parlamentari. S-a reluat teza contorm 3 Bulgarii capturează 15 kg căreia este absolut necesară constriul- Fi “ ica unul hote al Pailamentulul. În £ de heroină la frontiera plus. colegii d-lui Năstase au votat m âni achiziţionarea a: două; maşini a cu România A Mitshubishi de ultimul tip, în valoare Mahle art aia Nadal

valoare ou: olari pe de 155 milioane lei Bea. priza Ie anca de în Vale pan în Dura Î rontiera cu România, au găsit heroina într-un automobil Ford Grenada cu număr de înregistrare slovac, condus, de; doi sârbi, cu pașapoarte cehe false. Cei doi tineri, ambii în vârstă de 22 de ani, au fost reţinuţi de poliţie. (Rompres)

cheltuielile pentru materiale şi servicii

(Continuare în pag. a I-a)

CNEAA să reexamineze autorizarea unor facultăți

„Huuooo!" etc. “NUL-N x d Momentul fost unul destul de 8 ASAN Aeon ae ei da neplăcut. Mai ales că avea loc în timp m, cadrul Academiei Athenacum şi Universităţii ce preşedintele discuta cu principalii m Ecologice, pentru reexaminarea! acestora, în reprezentanţi at diasporei din tite e de grele ler Din e niverşit 9) Ă vizitate Cătpria, si meat arena de & iau i ee e piesele d arte şi music-hall şi ştiinţe cognitive. (Mediafax) ore, cât a existat aprobare să se Ă : a. dara demontat cre au Încă două bănci comerciale: intrat pe normal, în sensul că m i i preşedintele s-a. întreţinut cordial cu i: Albina ŞI Robank oficialități şi oameni de. afaceri m... Se pare că cel mai dinamic sector de activitate americani, cu reprezentânţi . al m in oile dear, pi PA ae o

diasporei, i Română de Dezvoltare a avizat Astăzi (aici luni, 2 octombrie) sunt - pe roorl edețanta n ce

Corporaţia RAND, la World, Affairs Council, precum şi cu consiliul țditorial al ziarului „Los. Angeles “Times”. Seara, preşedintele Iliescu

dejuna cu “dl. Gray David, m viceguvernator al statului California.

Nimeni nu este mai presus de lege_

(Articolul 16 din Constituţia României)

„Continuă aC[iun, a contrabande; ra de Patroni de fini Du Caraș-Severin _ dn

Acţiunea ortaniza > AF ale poliției, proizată qe jandarmilor, per,

contra trave.

ZIAR NAŢIONAL INDEPE

DN N NP Re III Fondat 1888, seria a cincea Nr. 1684 E marţi, 3 octombri

Cuponul intră Gursa Marii ji: greu în acţiune a - l s-a înțepenit ia

Cristian ANTONESCU s Gmbătă s-a pus punct primei etape a. privatizării în masă: Q Normele metodologice şi formularele au sosit la ofici

Curat,

i tru epuii

andă cu Bă era ilega Pro

jurul. „câ "nu demult

ână Botoșani, a PDSI e. În le

u pus ti

mil, 39 de ani și vârstă, de pectiv, ,;

etent apiis, în 3 n funcție, va săptăni ceastă - $ drul statut

a alai ae Vidențele Desărcinați In . , impozitelor și set fe și

PDSR it să (Petru Muşat).

de la diverşi 4 84 764 litri benz ficat-o în zona Mă, Pe

distribuirea cupoanelor nominative. O etapă parcursă cu

„piese. gre,

„icipală

entul trecerii “erne, în partid, CÂIC/e Mierăţi com Afost . opinteli şi presărată cu erori, unele inerente, cele mai multe organ, aceasta “ţi ai umor instituții îi e" care şi prins u însa consecință. indiscutabilă a organizării icior şi logisticii a E : pie Et) = : mini avea pe Sel e prim rani între “enerll |- q e Dacăiie n Mare | precare, poola, ineleculoti Cruce ar la dinr[ala său in listele cu întreprinderile privatizabile, asa că subscrie periei cu pre-. Dionisie care a fost ales „Vacii aduse di cupoane, depaşirea termenelor fixate pentru apariția diferitelor Guvernul a gândit Marea Privatizare ca. o sentau in. Cor- „tnio” SĂ, CAriței “ mnicPâl|. -- Muti Marcel ai in |, | reglementari lase impresia că, lo nivel guvernamental, „tehnologia“ i aa ee

s : de 31 de privafizorii se eloboreaza, cu' sufletul lo gura, în olima clipă sau. | acțiune cu etape riguros elimitate în timp.

t depășit totuși

PE eee Cipiul Alexandria re ii zi

este autorul unui” n județul * chiar dupa. Asta deşi un numar mare de instituţii, având în spatele ficul de maşini. Ipnedorit rest lor o armată întreaga de funcționari, au fost puse să-şi dea obolul peri la reuşita acestei acţiuni.

Prima etapă, constând în distribuirea Sha cupoanelor nominative de privatizare, trebuia să introducă ilegal în şt an i ă | să se încheie pe 80 septembrie. Iniţial ; Și [an de shi țin de 26 de autorul (ră Trogând linie, se pare ca între 15 şi 20 la sută din cetalenii | domnul Văcăroiu a vrut să spargă norma ] la funcţia de SEC VârcuȘTă, Cumpăra: din”, îndreplţii nu şi-au ridicat, pâna la dole-limii6, cupoanele. Semieţec | executivului la privatizare cerând. ca tzândutin. „nf ama n Sau semisucces? Lasăm oficialitaţilor plăcerea de g trage concluziile, |. aistribi ze Buta a ac tie ata le mai importante asociații « profit net, Nu fară a aminti ceea ce dezvăluie sistematic sondaiele de opinie: uirea 3 ai: de ,cile funcia de. secretar d8aeMPOZite, de mulie m, de ei] în ciuda bonilor grei cheltuiţi pe o mediatizare care a stârnit, în | devreme. Dar realitatea tristă este că mai evoluționarilor, urmând a fi supus apoi validării Ginoră Muşat), cetat în stare de..9+ | egală masura, râsete şi proteste, cea mai more parte o populației mult de 15 la sută din populaţie nu şi-a evieutlitatea alegerilor să nu poată fi contestată, Să «il ss [ nu prea înțelege traseul şi logica paşilor privatizării. i ridicat cupoanele. Aşa că termenul de 30 ţi asociaţiilor revoluționare legal constituite PT 46 “Ştefan cel M a Până atunci, Guvernul a dispus ca distribuirea cupoanelor să fie | septembrie a fost prelungit pentru cei cu m vei 421990, — repectiv 2 de decta dn a un al E are revin, | prelungit și în prime perie a acesei Iun, cu precizareo că de | „situaţi speciale” (bolnavi, militari în termen ales prin vot secret, dintre nov carui SEE număr, la Nistru această înlesnire vor beneficia numai cei ce nu s-au prezentat | ac.) în el. luni, pe 2 octombrie, i 21, La primul dar, Did, sean Pacini ali „Saaba molvai lo imp la oile poşee: Deca soula ese coreco, în |. sa pan poezie Mun pe ocol e avea i i $ a i ătă, în schimb condiţia impusa pare de-a dreptul infantilă. E greu de 3 Uniuni, precum și cea a unor persane hein ae. 6% Republica: Molgovai 2, Slot i Metale Mape ee PI „i lucrătorulu poştal, | cupoanelor şi, ulterior, schimbarea lor contra NI - a Pi pre lisensluni. i neințelegeri între. parc de Nistru devenit peste noapte un arbitru al privatizării, pus să decida cine | acţiuni la una din cele 3905 întreprinderi da ia : zi ui Stefan cel are dreptul să meargă mai departe şi cine nu. privatizabile. Conform normelor metodologice De ieri, privatizarea a intrat în etapa a doua, subscrierea. privind procedura de schimb, centrele de Dejinatorii de cupoane şi carnete cu certificate suht invitoţi să facă, subscriere trebuiau organizate de Poştă, pentru societatea comercială aleasă, cerere de schimbare a titlurilor CEC, bănci sau societăţi de asi ci de privatizare menţionate în acţiuni. Această operaţiune are două capital Te ist Vunjie dalele sep gti Cta mandatate doar Poşta şi Banc Post-ul.

termene de finaliza! decembrie pentru societăţile comerciale Luni dimineaţă, ora 9, oficiul poştal de pe

se pe lista privatizării şi 31 marie viitor pentru unul din cel Bulevardul 1 Mai din Capitală. Doamna

cinci FPP-uri, care se vor transforma ulterior în societăţi de investiţi Legea mai prevede că la privatizare pot fi atrase şi societăţi N

Corina D.. o fidelă a emisiunilor economice ale TVR, intră pe ușă având în geantă,

comerciale ce nu au fost nominalizate-în listă. Opțiunile vor putea împăturit cu grijă, preţiosul cupon. Am

pre: (Octav Grumeza)

fost ales, sâmbă drept unicul

are de la anunțarea rezultatelor alegerilor, a început. deja, pari organizaţii revoluționare : Uniunea Naţională a Orga= din Decembrie, președinte Lazăr Maior Dorin, i Cons

>r Revoluţionare din Orașele-Martir, al cărui lider este N Dide, în fața presei, că făcut șmenuri în fața hote- opa 3 a afirmat că este hotărât să convoace o nouă intrunire pripa emmii sale, de Fundaţia N > revoluționari, indiferent de data înființării Jor, „Pon- A ANăl Viteazul“ și S.G. „roni u reprezintă nici măcar 20 la sută din totalul revviuțio- "Si: (Constantin Coroia) "i le care au avut drept de vot, în toată țara mai există 4 numai în București“. Maior consideră că „abia. în nul va putea discula cu revoluționarii“, (Mediafax).

fi însă formulate - tot până la 31 decembrie curent - numai de salariaţi şi conducere, precum şi de şomerii sau pensionarii.proveni

din prima zi?*. În Dorobanţi, la

occcoooooccce (|| din societatea respectivă. Mai trebuie ştiut ca schimbul de acțiuni. |v. A e

rotejează resa SI ae : > contra i Erica se poate face până E] jr de io S zu aie a ia sc pe Enigeu A iii apituauă, e Laica e : 4 o al unei societăţi comerciale, în funcţie de i-ar; bucurat unt printre, primii. Când. .000 ameni arondaţi, 4.

p RER e ere, a is ste i poate fi facuta | m-am-'apropiat: “mi-am dat seama că, de fapt; ridicat cupoanele. Mulţi dintn

oamenii se certau cu funcţionară, cerându-şi cupoanele. Femeia nu ştia nimic de

să le capete d speciale: Niei „aici nu se

li ARĂ orară unor. tribunale din, . larul cuponului sau succesorul legat al :acestuia. O ale Consiliului: By îi E hotărâre specială a Guvernului mai stabileşte condiţiile în care

pl jurnaliștii ȘI îneraa > poate fi mandatată să faca acest lucru o altă persoană. în imi cadcăra ci deau libera c i Și Îngrâ 4 alia X 0 Di 0. Mi-a.zis,să incerc, 1) E ontația a sole cât ec 'Păntru mrtaeo covanacare a papulaie,. subscriere” 6367 Tis nici, judecată, 1 ubortarea. cheltuielilor de : | momentul-cheie, deoai rea sa este definitiva şi ireversibilă, $ ocs de a tenului LIN ului și cazării pe= | [S JORIGINAL, [55| în timp ce pentru auvernanţi este un moment al adevarului, în care Stelorimie cesivlă apelare. face extrem de ac TI | vor pulea sa-şi dea seama direct cum este perceputa economia zii î age erice qi — Sigur că (ara „acuzatie ia comunitară, JI să naţională, care e starea ei de „sânatate”. -. . revină „pe miercuri, încolo. ipărat, om: aţi pa dear nuapia hotare Cp Posibltaiea Eroi a fo impar SR i această etapă a debutat cu stângul. Tot | a luat drumul Agentiei Naţionale open go- xclude. dintr-a vip y, . "ieri or fi trebuit să-şi înceapă activitatea centrele de subscriere, |. Privatizare, Aici n-a trecut mai departe de “măcar deschide iza pă ii acceptată cu în organism în Cursul leului adică locurile în care cetăţenii pot sa-şi formuleze opțiunile. Luând | poartă. După ce a fost pasat la tele R ă lea se i ul puhi, 4 sotii raliat pm ra dș Pere Mporsurile qe reterint ale Bz Ia rând poşia.o sri de bănci, FPPurle ec, reporeii noți au. temari ăia ata ea pară le peace gg aţi pna tatea ge e INEIra execpție în descoperit, din punctul de vedere ol privatizării, un peisaj lunar. . i erei <a Ai, case. ol e de pi pia "Ia propaganda pita îngrădită Adică inert şi fară viață. Cei care, mai grabiţi, s-au încumetat să din Dorobanţi nimeni n-a avu rmul, case faYoarea unor titi secesi ută în se prezinte la ele erau politicos expediaţi acasa. Motivul? Lista a rte atacu- Una incipajele male E ietăţilor privatizabile n-a ajuns încă în „teritoriu“. Deşi se spune și de pu- eptului. european est. rue Upări “| marcă germană că ar fi gata şi Monitorul Oficial ar fi expediat-o prefecturilor. Că a) La, fie inârii dia i i Yen Japonez s-a voia, nepermis de mult, cu eomala) republicared listei Aa ş CNareă produse inel ema Appia ă e una, dar că acest lucru nu a fost anuntat public e cu totul î 3 5 il EA „urna ee n rac Pra Ade i ae, Este, fără echivoc, semnul disprejului suveran cu care reconci Ierii 2 PA Driel: jena de la Strasoou lire italiene Bopule A, : demn: i e Aa „pen | șiinz ausuriae ȘI side A Statele Unite vor sprijini iniţiativa ecția « ca i î decat a eh eine „. istorică româno-ungară mantine, „dolarul s-a cumpărat 5 j ; ine, Discuţiile exploratorii pe

ns 9 în ce fel se | : casele de schimb: atică, știi, comgeei Care. inna di ia Buga talia „ocoribre trebuia art) ore fa: / i "Dată ce nu poate în consideraţie. Prea multe dințre 3 menta Și acestui apei en e la intenţie, nu ad fost duse fi la. Stras t. “putea spune despre vânzarea; adţiuniloi ia să înceapa tot la 1 octombrie? Ni Ci : Şi „mult deşcântată, astfel încât fiecare sa | ir LN pu. Loca dia nul şi certificatul în cunoştinţa de | 3eful diplomaţiei de Ia Bucureşti, a re a iul metodologice: de e ran Şi omologul. + Hol

documentelor.

"Laszlo Kovacs. Până pentru săi Centrală şi de Est, în „prolesiorule mină toni de le Come şi Ar biliare - dispuse să acorde râu fel dar absenţa unui punct de

ina, 6

' Bucureşti, 2ută tâmplari

ienerală de Muncă şi ială (DGMPS) a pus la merilor bucureşteni, în octombrie 1995, 713 că, informează Biroul din cadrul DGMPS, La din totalul posturilor

22 se adresau studii superioare, 13 U studii medii, 552 calificaţi, iar 126 ă calificare. Pentru ionat cea mai mare gistrat la categoria ați, 120 de posturi

În conformitate cu prevederile Legii nr. 55/ 1995 şi ale normelor metodologice de aplicare a ei, incepând cu data de 1 octombrie a.c. ar Ji trebuit să demareze acțiunea de Preschimbare

scoase la privatizare, stabilirea centrelor de preschimbare, arondarea cetățenilor îndreptățiţi şi chiar distribuirea cupoanelor nominative) sunt extrem de întârziate. Dar iată Principalele etape şi modalităţi de preschimbare în acțiuni a titlurilor de Privatizare, așa cum sunt ele prevăzute în

normele metodologice amintite şi cum au fost le tâmplar, acestei importante acțiuni prezentate recent, pe postul național de tei cu societătile comerciale televiziune, de Premierul Nicolae Văcăroiu. IN teleaua

Preschimbarea cupoanelor şi a certificatelor de privatizare în acțiuni se va încheia la 31 martie 1996

Deoarece, în ultimele zile, în mass-media au apărut unele ştiri contradictorii cu privire la posibilităţile şi data limită de preschimbare. în acţiuni a titlurilor de privatizare, redăm integral prevederile legale în acest sens. Astfel, în normele metodologice în Cauză, la Art. 9 se spune: „Cetăţenii. români Care, poirivit legii, sunt îndreptăţiţi să utilizeze titlurile de privâtizare pot opta pentru a deveni aeţionari: â) la societăţile Comerciale prevăzute în. lista

0-Center

ndent Euro-Info, ul unui Program li operaţional în nbrie a.c., fiind 1 la data de ul Corespondent grat într-o reţea similare şi îşi 2 de activităţi

informare, stență pentru

alin. 1: „Exprimarea opțiunilor de la art. 9, lit. b), la unul din Fondurile Proprietății Private (...) conform art, 19, alin. 2 din Legea nr, 55/ 1995, se poate face până la data de 31.03,1996*, De notat că, la FPP, cetăţenii pot utiliza, pe lângă Cupoane sau carnete întregi cu certificate de Proprietate şi camete incomplete, la valoarea de 5000 lei Pentru un certificat, indiferent de FPP-ul care l-a emis.

Centrele de subscriere vor fi organizate, de

SC Prefab SA Călăraşi este una din Puținele societăţi profilate pe realizarea materialelor de construcţii din ţară care a reuşit să depăşească perioada de tranziţie. Managerul general, dl, ing.

ș = fă 9 E Constantin Vasi che, ne-a prezentat urs cerinţelor em Prin H.G. nr. 626/1995 şi H.G. nr, regulă, în aceleaşi locuri în care au funcţionat câteva din E ea. pi Se iz Score care, fă: rinderile din 271995, în condiţiile reglementate de centrele de distribuire a cupoanelor nominative. |. contribuit la relansarea Societăţii: ne permite totuşi la legislaţia cale norme; b) la EPP care se Vor de privatizare, Precum şi la unităţile CEC, Multă lume ne cunoaşte şi ştie că anilor trecuţi, e economieă, | inestrma în gi cae EVesiţ Bimaneiure FEPzus,blaci o capi e a 4 volei de |. suntem una din societăţi ci suie că producem cu pi , vamală ete. ; c) la soci comerciale necuprinse în asigurare cu capital de stat. Aici, cetățenii vor | qi [i în realizare; c la dispoziţia lista aprobată (...). în conformitate cu art. 5 din vant oaie a a Z

capacitatea see multor investiţii din România în e

autoclavizat, lut | i scoase la privatizare, normele: metodologice de. |. domeniile i ă i Ii. ŞI va 7004 . Art. 10, alin, 5: Optiunile Pentru preschimbare şi cele de mandatare, în acest aducțiunilor de code [2 despre obândirea de acţiuni la societăşile comerciale. scop, între persoane fizice, şi vor găsi toate industriale şi politica de nat rare cu firme în condiţiile menţionate de art. 9, liţ, 3), de — formularele (cereri de opțiune, Procuri speciale | ani după 1989 nai

Camerei de | Mai sus, pot fi depuse la centrele de subscriere, “a

szesie ilie coca A Dică ai aa ie Matia 3

pierderile

E VARIA marţi, 3 octombrie 1995

„Prefab“ Călăra

AS g A. a ME nous $ MAREA eeantertanae?

pt ca

[.c.oooecssococonee

şi a prefăcut

in profit

noastre şi ce putem faci ne salva, am făcut tot ci noi pentru a travi

e noi pentru a e a-depins de ersa această perioadă de stagnare, care trebuia să aibă un sfârşit. Nu ne-am înşelat. Acum simţim Tevigoraraa

procesului “oarte mare, m greutăţile

aici, „o L adus

societăţi

ţiilor de Case, garaje şi Spaţii de producţie mici. Tot timpul gândim cum să soluţionăm solicitările clienţilor. Dar nu oricum, ci convenabil pentru ambele părţi. Analizăm permanent co- € materiale şi timpul efectiv 9 încât preţul să fie cât mai i r clientul să ne prefere.

bit de important, La ora tre specialiştii din Secţii şi societăţii se discu

tă nu cu rin calculatoare a Stalate

......ccosooosoooosoooooooooovosooosose

Promplă Şi exactă este ui

ÎNVENA REL marţi, 3 octombrie 1995

VII după al doilea test nuclea

Parisul riscă iza in Pacificu

din jurul atolut de valuri înseismice ale pu Bicei experienţe nucleare franceze | Paciticul de Sud s-au propagat. în tă regiunea. Replica la cea de-a Ja explozie subterană etectuată de anța în ultimele săptămâni nu a înziat să se manifeste, mai ales în plan Htic, "manta „a dat cu tifla opiniei mon. Me“, a protestat premierul neozeelan- & Jim Bolger. Omologul săa austra. n, Paul Keating, s-a arătat indignat „Nu se ține seama de indignarea neisurată a comunităţii internaționale“, Ivernttl nipon a exprimat critici. simi- *€, ministrul său de finanţe propund chiar rechemarea ambasadorului poniei la Paris. Și mai vehementă, 16 rachete din această zanizația ecologistă „Greenpeace“ a şi vor fi operaţionale în "ut tuturor guvernelor lumii. “să mă- 1996.

Franța: (Omanditarii | Poliţia (rante auielor terorista imp

acoperiti prin i iei Iprimarea lui Nelhal | zeci e

rească presiunile asupra izoleze din punct de ve. Prin expulzarea ambasa, Pacificul de Sud. La ce s-a situat Marea Britan să condamne testul, rândul său criticile guy Lian.

Cea de-a doua experi franceză din Pacificul d putere. mai mică de 110! ca şase ori mai mare di mului test. Se presupun fost testat focosul nuc care urmează să fie de M-45, cu o rază de acţi kilometri, fiecare dispL asemenea dispozitive. S cleare franceze vor fi e

carieră politică este se ecourile scandalului G ar fi purtat tratative se ofițer de contraintorm: rea de a recupera 0 se te sustrase de acesta d viciilor secrete i guvernului

Guvernul nu insistă asupra informării cetăţenilor pentru că scopul urmărit de fapt nu este dirijarea cupoanelor şi certificatelor acestora spre întreprinderile profitabile.

De la începutul lunii octombrie şi pînă la sfîrşitul anului se va desfăşura cea de-a doua fază — de fapt, principala — a programului guvernamental de privatizare în masă: preschimbarea cupoanelor şi certificatelor în acţiuni potrivit opţiunilor făcute de posesori. Mai precis, fiecare cetăţean urmează să indice întreprinderea — din lista prezentată de guvern sau chiar din afara acestei liste — la care doreşte să dobîndească acţiuni în schimbul cuponului şi, eventual, certificatelor pe care le deţine.

Principiile preschimbării sînt relativ simple. Unei acţiuni — indiferent a cărei întreprinderi — i s-a atribuit prin lege valoarea de 25.000 lei. Aceeaşi valoare are, tot prin lege, vechiul carnet de 5 certificate de proprietate distribuit în 1992. Cuponului, cu care cetăţenii adulţi au fost reîmproprietăriţi acum, i s-a atribuit valoarea de 975.000 lei. Deci pe noul cupon se pot dobîndi 39 de acţiuni. Pe vechiul carnet de certificate, doar o acţiune.

Cuponul nominativ poate fi foloşit doar la o singură întreprindere.

schimb, vechile certificate — indiferent cîte are un cetăţean — pot fi utilizate în bloc la o singură întreprindere sau, dimpotrivă, separat, la mai multe întreprinderi.

Opțiunile cetăţenilor vor fi depuse nu direct la întreprinderile în

“ cauză, aşa cum se proiectase iniţial, ci la circa 300 de centre special organizate (unităţi poştale, bancare şi de CEC), revenind în medie ca aproximativ 50.000-60.000 de posesori de cupoane şi certificate să-şi comunice alegerile la un centru. Comisioane relativ modice vor fi percepute de către aceste centre

pentru efectuarea, din punct de ve-_

dere tehnic, a operaţiunilor.

„ Fiecare întreprindere colectează apoi opţiunile şi le dă curs fără nici o problemă pînă la concurenţa alocării numărului de acţiuni disponibile pentru a fi cedate contra cupoane şi certificate. Dacă numărul de opţiuni nu acoperă numărul de ac-

” iuni puse, cum se spune, la bătaie, cele rămase se scot în vînzare. (Desigur, ca reglementare tehnică,

pentru că în fapt şansa dea le cum- ,

păra cineva este practic nulă, de vreme ce nici măcar contra cupoane sau certificate, adică pe gratis, nu s-au exprimat opţiuni pentru ele). cazul în care la o întreprindere numărul de opţiuni în cupoane şi certificate depăşeşte numărul de acţiuni alocate, atunci, pentru situaţia respectivă, are loc o recalculare, astfel încît, în esenţă, pe un cupon sau pe acelaşi număr de certificate se vor obţine mai puţine acţiuni decît la celelalte întreprinderi unde cererea nu a întrecut oferta. Chei de alocare sînt prevăzute pen-

ILIE ȘERBĂNESCU

Crede şi nu cerceta!

Tae

punzătoare asupra profitabilităţii şi perspectivelor întreprinderilor — fapt considerat ca principală hibă a programului guvernamental de privatizare.

Realitatea este că acest program nici nu îşi propune să informeze pentru că, pur şi simplu, nu are ca scop să dirijeze cupoanele şi certificatele spre întreprinderile profitabile. Programul consideră toate întreprinderile avute în vedere o apă şi-un pămînt — în principiu, rentabile sau rentabilizabile — şi urmăreşte ca, dimpotrivă, cupoanele şi certificatele să se aşeze cît mai uniform posibil în căsuţele ce le-au fost destinate.

Motivul de fond este ca, terminîndu-se odată cu privatizarea pe baze gratuite, să nu se schimbe de fapt nimic în urma acesteia în structura deciziei din întreprinderile cuprinse în program.

De aceea, pieţei şi regulilor ei nu li se lasă practic vreun rol în derularea propriu-zisă a programului.

Sînt folosite, atît pentru cupoane şi certificate cît şi pentru acţiuni, preţuri forţate, derivînd din aşa-numitele „evaluări contabile“. Nu sînt preţuri de piață, rezultînd din cerere şi ofertă, din licitaţii. Sînt preţuri politice, dinainte stabilite, decurgînd din actualizarea statistică în funcţie de inflaţie, a in-' ventarului întreprinderilor, indiferent de capacitatea acesteia dea aduce profit, acum şi în viitor.

Schema de preschimbare este,

"de asemenea, administrativă, con-

stituind o alocare şi nu o licitaţie. 'Toate întreprinderile cuprinse în program fiind considerate rentabile, deci de interes pentru a li se achiziţiona acţiunile, principiul de preschimbare este, ca urmare, cel al subscripţiei folosit în oferta publică. Rezolvarea situaţiei în care cererea în opţiuni depăşeşte oferta de acţiuni se face nu prin mărirea gradului de privatizare al întreprinderilor, ci prin scumpirea relativă a acţiunilor.

Societăţile de intermediere — care ar fi putut asigura cetăţenilor nu numai o consultanţă calificată, ci şi orientarea propriu-zisă a cupoanelor şi certificatelor lor către întreprinderile oferind perspective mai bune — sînt excluse de la participarea în procesul de privatizare pe baze gratuite.

Chiar dacă 60% din capitalul unei întreprinderi ajunge la particulari obişnuiţi, decizia nu va putea emana de la aceştia, din cauza dispersiei posesiunii lor.

Scopul final este deci ca, punîndu-se capăt privatizării pe baze gratuite fără a se schimba structura deciziei, aceasta din urmă să poată fi preluată de către cei ce vor dobîndi contra bani restul acţiunilor. Restul fiind mic, înseamnă obţinerea controlului întreprinderilor cu bani mai puţini. Deci un avantaj

„pentru potentaţii zilei.

e Rubrici noi în „A — Costache Olărez — Scena de Saviar

e Alexandru Paleolc faţă în faţă cu na

e Țăranul la el aca

e 'Iraveling: Festiv

tru cazurile obiective cînd la recalculare apar de repertizat numere ţionare şi nu întregi de acţiuni.

Presa scrisă şi „udiovizuală „de luări de poziţie din par- . ilor independenţi şi a

„privire Hi faptul. e iei cu: î văzut de Magda ! iunilor cetăţenilor este compromi- e O şedinţă temati

„compro “să de absenţa unei itiformări cores- .

MIHAI KORNE

Pauperizarea României

Succesul aparent al vizitei în America a d-lor Iliescu (preşedintele ţării), Florin Georgescu (ministrul de Finanţe) şi Mugur Isărescu (guvernatorul Băncii Naţionale) n-a fost decit de scurtă durată. După întoarcerea lor, în ciuda deblocării creditelor internaţionale, leul, menţinut stabil mai multe luni, a coborit rapid cîteva trepte. La casele de schimb, dolarul SUA valora între 2.600 şi 2.900 de lei, cu 10% mai mult decît nivelul de 2.500 lei, la care trebuia să ajungă la sfirşitul anului, Şi mai îngrijorător, în octombrie, la fixingul interbancar, au lipsit devize timp de o săptămînă, iar în ultimele săptămîni plăţile către furnizorii străini sînt fracţionate chiar pentru sume ce nu depăşesc cîteva zeci de mii de dolari, franci sau mărci.

Scăderea leului a fost întovărăşită de o importantă mărire a preţului benzinei, care a servit drept pretext pentru mărirea preţurilor. Astfel inflaţia, pe care guvernul se angajase să o limiteze la 35% pînă la sfîrşitul anului, a depășit deja 50%. În schimb, salariile, dar mai cu seamă pensiile au fost mult mai puţin mărite, încît mizeria s-a extins la categorii ce, pînă nu demult, duceau un trai uneori modest, dar decent.

Cum se vede din greva studenţilor, ale căror burse nu le permit să-şi

i locuinţa şi comproneraţiei tinere, deci viitorul, şomerii şi pensionarii nu sînt singurele victime.

Extinderea mizeriei este cu atît mai revoltătoare cu cît, concomitent, se înregistrează în România o certă activitate economică în mai multe sectoare şi apar premisele unei dezvoltări economice. Numărul maşinilor creşte, se clădesc case noi şi magazinele de lux relativ, dar cu preţuri ridicate, nu duc lipsă de clienţi. Există astfel o categorie care se îmbogăţeşte repede şi nu se sfieşte să-şi arate ostentativ prosperitatea dobîndită — nu totdeauna prin merit, dar totdeauna

Costul anilor pierduţi

Cîştigurile realizate de cei îmbogăţiţi nu se vor răsfrînge asupra restului populaţiei cîtă vreme nu va avea loc privatizarea efectivă a miilor de întreprinderi de stat care le-au permis după 1989 să-şi acumuleze averile. Sistemul hibrid actual este bazat pe uzura la maximum a echipamentelor, a întreprinderilor de stat, a căror producţie este revîndută la preţuri ce permit intermediarilor cu relaţii să-şi insuşească majoritatea cîştigurilor. Cum întreprinderile de stat nu reinvestesc şi se degradează, este inevitail ca personalul lor să fie prost plătit, a ele însele să nu facă beneficii, ci pierderi, iar statul să nu aibă de unde ncasa impozite, ceea ce duce la paugerizarea unei majorităţi din ce în ce nai mari, simultan cu îmbogățirea

ţii.

Privatizarea întreprinderilor de stat este o condiţie necesară, dar nu suficientă pentru a pune capăt sistemului de spoliere. Mafiile care deţin puterea în ţările foste comuniste din Europa de Centru şi de Est (ex-URSS) au înţeles acest lucru. Folosind vechile sisteme de represiune bazate pe KGB, UTBA, Securitate ş.a., pe procuraturile, cadrele superioare din armată şi pe activiștii fostelor partide comuniste ale diferitelor ţări, mafiile au reuşit să creeze reţele cu care să controleze activitatea economică în cadrul economiei de piaţă tot aşa de bine cum o făceau prin mijlocirea planificării centralizate din perioada comunistă. Aceste reţele sînt pe cale să preia vechile întreprinderi de stat. Nu credem însă că vor fi în măsură să le valorifice suficient pentru a le permite să dobîndească un nivel european. În consecinţă, trebuie să fim conştienţi că, după privatizarea care ar urma să aibă loc în viitoarele luni, nivelul de la care vom porni va fi şi mai scăzut decît este astăzi.

Cvasitotalitatea întreprinderilor de stat sînt sub nivelul din Decembrie 1989, cînd aceleaşi întreprinderi erau deja cu mult în urma concurenţilor din Vestul Europei. Anii pierduţi în perioada Ceauşescu şi cei şase ani pierduţi ulterior ne vor costa foarte scump, nu numai pe panul economic evocat mai sus, dar şi în toate celelalte domenii (sănătate publică, învăţămînt, degradarea instituţiilor, justiţia, poliţia, armata, corupţia generalizată şi tensiunile sociale şi politice pe care le provoacă pauperizarea unei ţări).

Dacă puterea politică rămîne în mîinile cercurilr care au preferat să pauperizeze ţara pentru a-şi însuşi capitalul economic al României decît să procedeze la o privatizare rapidă, cum au făcut cei din Republica Cehă, nici măcar privatizarea nu va permite o adevărată renaştere economică a ţării.

Opțiunile politice

Contextul de abuz, corupţie, pauperizare şi mizerie de care suferă marea majoritate a populaţiei permite o schimbare fundamentală de orientare politică. Dacă o asemenea schimbare ar deveni credibilă, sîntem convinşi că ar întruni majoritatea voturilor la viitoarele alegeri, prevăzute în septembrie 1996. Din păcate, comportamentul opoziţiei din ultimii trei ani i-a descurajat pe alegători.

În sondajul trimestrial făcut între 15-22 septembrie, pe 1.175 de persoane din 61 de localităţi, Ion Iliescu obţine 38% din voturi la preşedinţie, faţă de 32% în iunie, iar Emil Constantinescu numai 16% faţă de 18%.

Pentru partide, cifrele sînt mai elocvente. Partidele guvernamentale şi satelit totalizează în septembrie 53% faţă de 49% în iunie. Ansamblul opoziţei rămîne la nivelul din iunie (45%), dar numărul nedecişilor a scăzut de la 6% la 2%. De asemenea, poziţia UDMR a evoluat de la opoziţia faţă

__ de guvern către neutralitate. Astfel,

opoziţie se împart în două e din jurul PD (Roman) cu

partidele de

Convenţia (CDR) păstrează cele

4 din iunie. Partidele din componenci scad însă. PNŢCD de la 12% la 9%, PNL de la 2% la 1%, iar PER (ecologiștii) de la 4% la 1%, diferenţa fiind constituită de 7% care votează pentru CDR fără să nominalizeze partidul.

Greşelile opoziţiei

Sondajul arată de asemenea că celor nesatisfăcuţi de guvern este în scădere de la 71% la 60% şi de Parlament de la 78% la 69%, dar nemulţumiţii rămîn majoritari. n consecinţă, procentele slabe obţinute de opoziţie nu dovedesc meritele guvernului, ci greşelile acesteia. :

Am regretat în repetate rînduri comportamentul catastrofal al aşa-zişilor liberali, fie că erau în una dintre formațiunile care se prevalau de moştenirea ilustrului partid ce nu-şi mai are bazele economice şi sociale, fie că încercau să împace formulele liberale cu formaţia etatistă a diferitelor conduceri. Dacă Legea electorală fixează un prag minim naţional de 5% din voturi, aceste partide, inclusiv PAC, riscă să dispară, iar alegătorii lor să se împartă între Convenţie (CDR) şi formaţiunea social-democrată pe care Petre Roman se străduieşte să o lărgească după cea absorbit PSDR.

Am criticat rareori Convenţia şi Partidul Naţional Țărănesc Creştin Democrat, deoarece Corneliu Coposu, preşedintele acestui partid, a fost singura personalitate care să impună vieţii politice româneşti un element moral, ce ni se pare şi astăzi indispensabil pentru ridicarea ţării. Dispariţia sa este o mare pierdere pentru ţară. Considerăm că opţiunea monarhică a Convenţiei a fost şi rămîne o greşeală, iar componenţa CDR şi PNŢCD nu a fost totdeauna ireproşabilă. Ca şi în toate celelalte partide de opoziţie, există în conducerea şi printre parlamentarii CDR şi PNŢCD persoane care sînt prea slabe sau prea compromise spre a rezista presiunilor puterii şi şantajelor forţelor oculte. Datorită lor, am asistat la voturi şi comportamente în care reprezentanţii CDR şi PNŢCD sprijineau puterea, împotriva politicii Convenţiei sau a partidului. După eforturile de primenire făcute de prof. Emil Constantinescu, stagnarea Convenţiei, şi mai ales scăderea de voturi a preşedintelui ei, este un semn prost, de care trebuie ţinut seama.

Cele două poziţii ale d-lui Emil Constantinescu (de rector al Universităţii Bucureşti şi de candidat al opoziţiei) nu sînt compatibile în perioada electorală. Un rector trebuie să rămină politic neutru, ceea ce nu este uşor de realizat cînd este şeful opoziţiei. Neutralitatea poate fi interpretată drept complezenţă sau, şi mai rău, drept slăbiciune.

În anul ce vine, considerăm că funcţiile de rector şi de şef al opoziţiei trebuie disociate. Prima dăunează celei de-a doua, dar şi inversul este posibil.

În perioada electorală în care intrăm, socotim prezenţa profesorului Constantinescu mai importantă în capul opoziţiei decît la rectoratul Universităţii. Oricum, dacă opoziţia pierde alegerile, criza universitară va persista şi se va accentua, oricare ar fi rectorul, fiindcă bugetul învăţămîntului, ca şi cel al sănătăţii publice vor fi sacrificate în interesul puterii.

ponderea

Stabilitatea electoratului

Fie că vor fi sau nu accenj viitorul sondaj din decembrie. pede tajul de

tatele din septembrie au avani a sili pe conducătorii partide] opoziţie să-şi regîndească a or i îndeajuns de devreme i sa atetia schimba pînă în septembrie 10gpâtă dinţa ce le este defavorabilă Fl ten. ţiile partidelor şi ale celor doi Fi. | daţi la preşedinţie nu trebuie Fe: înşele. Sondajul denotă că ele A a rămas surprinzător de stabil consecvent cu opţiunile sale A i Cînd, în ciuda dezbinărilor la : asistăm de peste trei ani, opoziţia ră UDMR, continuă să totalizeze 4 din părerile exprimate, în, baza ei populară este fo; 95 că. Sîntem convinşi că, ad strategie lucidă şi curajoasă, opozi 2) poate să cîştige cvasitotalita s 60% de nemulţumiţi. : i Pe plan prezidenţial, cifrele, mai sus simplifică problema, Din ca 36 de candidaţi propuşi, numai de depăşesc fără dubiu pragul de 5% Ceilalţi eventuali candidaţi la pre dinţie au scăzut: Adrian Năstase e 7% la 5%, Petre Roman de la 4%. i 3%, Gh. Funar şi Vadim Tudor la 2 Manolescu, Meleşcanu, Raţiu Stolojan 1%, iaralţi 26 sub 1%. Rămiîn deci doi candidaţi pos Ion Iliescu cu 38% şi Ba Constantinescu cu 16%. În sepi brie, diferenţa dintre ei era mare va menţine în lunile ce vin. tul Convenţiei are însă posibilitațea să schimbe raportul care îi este actualmente defavorabil, cu condiţia Ș politica pe care o propune să convingă. pe cei nemulţumiţi, care constituie. majoritatea electoratului (60%). această optică, programul, declaraţiile şi comportamentul candidatului la preşedinţie trebuie să fie în armonie. Trebuie evitate declaraţii pripite, ca cele făcute în octombrie studenţilor în grevă. za Cifrele din “septembrie arată opoziţia a decepţionat electorat Poate însă cîştiga alegerile, dacă un program coerent, o atitudine e secventă şi un candidat curajos. |

Guvernul şi-a dat singur un fel de moţiune de cenzură sau un vot e blam în clipa în care a răsuflat aşurat, salutînd iniţiativa Comiiei senatoriale de privatizare priind prelungirea termenului de bscriere a faimoaselor cupoane nominative. Termenul de subere pentru societăţile de pe lista Guvernului s-a prelungit pînă 31 martie 1996. S-a propus pregirea cu o lună şi a termenului de subscriere la Fondul ProprietăPrivate. Oricum, în ultima şedinţă a xecutivului, Mircea Coşea constata, dezarmat, că ritmul subierii cupoanelor nominative de ivatizare este catastrofal, depăind chiar şi cele mai sumbre preiziuni: doar 7% din numărul total | cupoanelor distribuite. O operaune în care s-a făcut multă de2 ogie electorală pe seama disi echitabile a avuţiei naţioadevăraţilor proprietari, oaor muncii, prin metoda „cuul şi milionul“. Cuponul există, nul continuă să fie doar o

zi mai înainte, aflat chiar n mijlocul oâmenilor muncii de la ate, tocmai în judeţul » preşedintele Ion Iliescu a at ceva gaz pe focul care armocnit, criticînd miniştrii uţi“ — în ghilimele, desigur reclame, dar care nu s-au prea ng it să dea exemple mobilitoare anunţînd şi societăţile la

t contrariat de com- 'mularelor pentru

NC. MUNTEANU. ea

Privatizarea Coşea

fil Ba

Ceea ce a urmat, „el a ales, şi ela ales, şi ea s-a hotărît“, n-a fost decît încoronarea neînțelegerilor şi confuziilor. Şi asta în detrimentul unei acţiuni simple şi directe, din care să înţeleagă şi omul de pe stradă ce are de făcut cu cuponul, unde trebuie să se ducă şi pe ce criterii trebuie să opteze. Şi cu asta ne întoarcem şi la faimoasa listă a societăţilor privatizabile, atît de săracă în detalii esenţiale, insuficientă şi impenetrabilă chiar şi pentru oamenii de meserie şi cu experienţă îndelungată.

Nici în momentele în care sondajele au arătat clar că ritmul lent al subscrierii a fost determinat de lipsa de informare a depunătorilor, mai ales în mediul rural, unde pe deasupra mai lipseau şi centrele de subscriere, la care s-a mai adăugat şi problema comisionului, nu s-a făcut nimic. Venirea grăbită a iernii a complicat şi mai mult deplasarea oamenilor spre centrele de subscriere. Acum se încearcă mobilizarea cadrelor didactice, pentru a impulsiona ceea ce n-a putut face nici mediatizarea privatizării prin presă şi mijloacele audiovizuale, nici băncile, poşta, CEC-ul şi prefecturile.

Cam acestea sînt rezultatele punerii în aplicare a Legii accelerării privatizării, şoricelul debil care a fost una din mîndriile şi „realizările“ guvernului Văcăroiu. Una — pentru că mai sînt şi altele. Toate la fel de măreţe. Însă asta cu reforma le întrece pe toate. Nu de alta, dar, mai an, Mircea Coşea declara patetic: „Anul 1994 este ulti-

ma şansă pentru reformă în Româ- "nia“. Anul 1994 a trecut, acuşica

trece şi 1995. O să treacă, desigur,

“şi anul 1996. În domnul Mircea

Coşea, avem deja ministrul şanselor pierdute. Ceea ce e sigur, e si-

-gur. La fel de sigur ca şi înscrierea „ domniei sale în PDSR.

ILIE ȘERBĂNESCU

Riscurile

micului acționar

În derularea programului guvernamental de privatizare în masă, gradul de subscripţie se menţine deosebit de scăzut — 5—7%. Probabil de aceea a şi intervenit amînarea termenului.

Explicaţiile posibile ale faptului că atît de puţini dintre cetăţeni şi-au depus opţiunile în cupoane şi certificate pentru dobîndirea de acţiuni (propriu-zise) la întreprinderi gravitează în jurul a două probleme: lipsa de informare şi lipsa de interes.

Lipsa de informare este obiectivă O informare asupra a 4.000 de întreprinderi este, tehnic, imposibilă. Şi, oricum, o informare nu poate ajunge la 17 milioane de potenţiali beneficiari care, în principiu, sînt în postura de a alege. Admiţind — strict teoretic — şi că fiecare dintre aceştia ar avea pregătirea pentru o alegere în deplină cunoştinţă de cauză. Realitatea este şi că programul guvernamental de privatizare nici nu își „propune să informeze, pentru că, pur : nu are ca scop să dirijeze cuoanele şi certificatele spre întreprin-

deri profitabile. Programul consideră toate întreprinderile avute în vedere o apă şi un pămînt — în principiu, rentabile sau rentabilizabile — şi urmăreşte ca, dimpotrivă, cupoanele şi certificatele să se aşeze cît mai uniform posibil în căsuţele ce le-au fost destinate. Motivul de fond este ca, terminîndu-se odată cu privatizarea pe baze gratuite, să nu se schimbe de fapt nimic în urma acesteia în structura deciziei din întreprinderile cuprinse în program. Chiar dacă 60% din capitalul unei întreprinderi ajunge la particulari obişnuiţi, decizia nu va putea emana de la aceştia, din cauza dispersiei posesiunii lor. Condiţii în care decizia va putea fi preluată de către cei ce vor dobîndi contra bani restul acţiunilor. Restul fiind mic, înseamnă obţinerea controlului întreavantaj pentru potentaţii zilei.

Compromiterea sloganului „omul şi milionul“

Nu se ştie cît de exact au perceput posesorii obişnuiţi de cupoane acest ţel ultim al programului, astfel încât, tocmai dintr-o asemenea cauză, să fi manifestat lipsă de interes. Pentru cetăţenii obișnuiți, din acest punct de vedere, lucrurile sînt mult mai simple. De îndată ce au văzut că pe un cupon nu pot obţine la negru decît 20—30.000 de lei, şi nici să-l schimbe pe vreun televizor nu reuşesc, cum au încercat unii, gogoașa cu „omul şi milionul“ s-a dezumflat rapid. Şi oamenii au început să

i că valoarea cupoanelor şi certificatelor nu este cea decretată fictiv

„de guvern. Nu se ştie, de asemenea, da-

pa ai

GATA

Pi vrzMu

loarea reală a cupoanelor şi certificatelor este doar aceea a acţiunilor propriu-zise, în care eventual le vor preschimba, şi că acelea vor avea valoare în măsura în care întreprinderile emitente vor realiza şi distribui profituri şi cît. Oricum, pentru cei mai mulţi pare ceva îndepărtat şi deloc palpabil. De altfel, oamenii deţin deja de peste patru ani certificatele de proprietate, purtătoare, în principiu, de dividende, dar de primit nu au primit nimic.

Riscul: o ficţiune în cazul capitalului fictiv

Unii, cărora nu le place să fie păcăliţi, consideră probabil că, dacă tot au primit cupoanele şi certificatele, este firesc să le şi folosească pe cît posibil mai profitabil. Ba chiar discută problema în termenii riscului pentru micul investitor. În sine, punerea în aceşti termeni a problemei este corectă. Riscul există la orice investiţie, mare sau mică, deci atît pentru marele, cît şi pentru micul investitor, întrucît această investiţie reprezintă o opţiune proprie în folosirea banului propriu. priveşte însă opţiunea în cupoane şi certificate, aducerea în atenţie a problemei riscului nu este tocmai relevantă. Pînă la transformarea lor în acţiuni, cupoanele şi certificatele reprezintă doar capital fictiv şi sînt deţinute în virtutea unei atribuiri pe gratis. Aşa că, pe fond, nu se prea poate vorbi de risc la folosirea a ceva dobîndit gratuit.

Desigur că depunerea cupoanelor şi certificatelor la o întreprindere care se va dovedi în viitor rentabilă poate aduce unele câştiguri. După cum, dacă întreprinderea aleasă se va dovedi ne-

rentabilă, nu se vor obţine câştiguri.

Dar nici de pierdut, în sine, nu se

pierde, căci de fapt nu s-a investit ni-

mic. Şi, oricum, dacă poate fi vorba de vreun risc, acesta este riscul de la o loterie şi nu riscul unei investiţii. Deoarece, de fapt, despre o loterie este vorba pentru particularii obişnuiţi în alegerea uneia sau alteia dintre întreprinderile de pe lista stabilită de gu-

vern. Şi nu numai din cauză că lipseş- -

te o informare cuprinzătoare asupra acestor întreprinderi, dar şi din cauză că, realmente, nu se dispune, în actuala stare a economiei, de un indiciu serios asupra viitorului economic al uneia sau alteia dintre respectivele întreprinderi, cu excepţia celor vizate de investitori strategici. Multe nu sînt acum profitabile, dar ar putea deveni la un management mai performant şi la o minimă infuzie de capital. Dimpotrivă, altele, poate încă şi mai multe, apar acum profitabile, dar pot cădea la primele manifestări ale unui context concurenţial. ;

Şi să fim obiectivi: cîştigurile ce pot

fi oferite de acţiunile dobîndite contra milionului în cupoane şi certificate,

cele mai rentabile, reprezintă maximum cîteva mii de lei pe an. Aşa că diferenţa faţă de plasarea cupoanelor şi certificatelor în întreprinderi mai puţin rentabile, sau chiar nerentabile, echivalează cu mai nimic! Şi deci eventualele frămîntări în alegerea uneia sau alteia dintre întreprinderi sînt cam de prisos!

FPP-urile ameninţă privatizarea

În schimb, neplasarea la întreprinderi a cupoanelor şi certificatelor constituie o grea ipotecă pusă asupra procesului de privatizare şi, prin consecinţă, asupra şanselor pe care acest proces le oferă economiei româneşti. A ţine la sine cupoanele şi certificatele înseamnă pur şi simplu un cadou inutil făcut statului şi nefolosirea unui drept pe care cetăţeanul l-a dobiîndit prin lege de a fi proprietarul unei părticele din capitalul productiv social. Iar depunerea opţiunilor în cupoane şi certificate nu la întreprinderi, ci la cele cinci FPP-uri prezintă un mare pericol. Cupoanele şi certificatele s-ar concentra la instituţiile respective, cărora li s-ar face astfel cadoul de a deveni ele principali acţionari în societăţile comerciale.

Nu trebuie căzut în capcana că aceste instituţii ar fi deja acele societăţi de intermediere a plasamentelor de investiţii (în titluri de valoare). Respectiv, societăţi care, colectînd contribuţiile mici dar numeroase ale acţionarilor de rînd (în cazul în speţă contribuţii în cupoane şi certificate), pot executa plasamente masive în mai multe întreprinderi şi, deci, pot oferi acestor acţionari cîştiguri mai sigure (chiar dacă eventual mai scăzute), deoarece riscul ca respectivele întreprinderi să înregistreze toate în acelaşi timp rezultate financiare negative este

Ce deosebit de mic. Numai că FPP-urile

nu şi-au început încă activitatea de societăţi de intermediere. Capitalurile pe care le vehiculează acum nu reprezintă cu nimic rodul propriilor străduinţe, prin propagandă şi apoi prin înseşi rezultatele financiare, în atragerea către ele a micilor investitori, convingîndu-i că le pot asigura pentru deţinerile lor o-gestiune profesionistă şi mai: profitabilă. Acestor instituţii Li s-a atribuit pur şi simplu prin lege gestiunea a 30% din capitalul societăţilor comerciale, care nu le aparţinea, ci con-

stituia proprietatea c i tru folosirea acestui pie e cetăţenilor, timp de peste rin daf nimic. Dacă pînă acum cetăţenii n; ali avut încotro, ar fi însă aberant i A acum acestor instituţii cadou de fauna voie propria proprietate. Fiecare E E buie să-şi Joace şansa acestei Pro ie tăi, chiar dacă aceasta nu senat | cine ştie ce sau chiar dacă este p tă plă loterie. a

ai > PU! monopolisţ pra unei părţi semnificative din in. duştria naţională, aflată în stare dezastruoasă în care se află tocmai dia cauza monopolizării pieţei şi absenței unui sistem concurenţial. 3 Spre binele economiei naţionale, cetăţenii trebuie să îşi depună cupoa. nele şi certificatele la întreprinderi — aproape indiferent care ar fi acelea — şi nu la FPP-uri. Mai ales că pentru oricare dintre FPP-uri sau pentru oricare dintre întreprinderi s-ar face opţiunea, cîştigurile posibile, reprezentînd divă dendele pe acţiunile dobîndite, vor fi. practic, aceleaşi (cel puţin deocamdată derizorii). Şi nu există nici o problemă. dacă se va dori vinderea acţiunilor după ce se va fi intrat în posesia lor. Prelungirea termenului de subscriere la. întreprinderi este bine venită. . FPP-urile nu trebuie dotate artificial cu resurse financiare, ci trebuie mai întîi să se transforme în societăți. de intermediere a plasamentelor de acţiuni şi abia apoi să participe — în con= curența (plină de bătăi de cap) cu alte societăți similare și, de subliniat, efectiv private — la activitatea de mare impor: tanţă a atragerii contribuţiilor mici - dar numeroase la plasamentele bursiere. Pentru însuşi scopul ei, este indispensabil ca această activitate să se desfăşoare în sistem competiţional şi. nu prin monopolizări anticoncurenţia= le prealabile ale pieţei. Pentru a se. ajunge la o reală privatizare, şi nu la un simplu transfer polarizat al capitalului productiv, în România trebuie să se abandoneze absurda centralizare de. către instituţii-parazit a procesului de privatizare, privatizîndu-se însuşi procesul de privatizare. E.