Promulgarea Legii caselor naționalizate

LEGEA CASELOR NAŢIONALIZATE - LEGEA JUNGLEI

Actualul proiect de lege privitor la casele naţionalizate — în curînd lege — restrînge la maximum posibilitatea ca foştii proprietari să reintre în posesia locuinţelor ce le-au fost confiscate abuziv de către statul comunist. Cu două excepţii debile — dreptul foştilor proprietari de a-şi redobîndi apartamentele pe care le locuiesc (dacă le locuiau şi în 1989!) se răsfrînge şi asupra moştenitorilor, i iar cetăţenii români stabiliţi în străinătate „beneficiază de prevederile. actualei legi dacă îşi stabilesc domiciliul în țară, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii“ — celelalte amendamente nu fac decit să inăsprească o lege şi aşa profund nedreaptă. Valoarea despăgubirii, care se apropia, în prevederile anterioare, de suma de 50 milioane lei (venitul mediu, calculat pe timp de 20 de ani) este astăzi redusă la un maxim ridicol: 10 milioane lei, după aprecierile Guvernului. Acelaşi proiect de lege prevede că hotărîrile judecătoreşti prin care se restabilise dreptul de proprietate pot fi atacate prin acţiuni în anulare. Cu aceste premise, Parlamentul se pregăteşte să voteze cea mai antidemocratică, neconstituţională şi în ultimă instanţă imorală lege postdecembristă.

Potrivit Constituţiei României, dreptul de proprietate este garantat, ca şi posibilitatea ca toţi cetăţenii ale căror drepturi de orice natură-au fost încălcate să se adreseze organelor de Justiţie. Însăşi Curtea Supremă de Justiţie a pronunţat numeroase decizii şi a dispus restituirea de case celor ce se încadrau prevederilor articolului II din decretul 92/1950 (care excepta de la naţionalizare pe muncitori, funcţionari, micii meseriaşi, intelectualii profesionişti şi pensionarii proveniţi din muncă). După modificarea Codului de procedură civilă, cînd competenţa a revenit în ultimă instanţă Curţilor de Apel, au fost pronunţate numeroase hotărîri de restituire de către toate instanţele judecătoreşti. Puterea a intrat în alertă: persoane importante din sfera ei riscau să fie evacuate din imobilele luxoase, unde se cuibăriseră atît de confortabil. Receptiv şi direct interesat, procurorul general al României declară recurs în anulare împotriva hotărîrilor judecătoreşti de restituire a lecuinţelor. Curtea Supremă de Justiţie — cu o majoritate nesemnificativă de 25 la 20 — îşi însuşeşte punctul de vedere al Parchetului General, cu motivarea că decretul 524/1955, care completa decretul 92/1950, lăsa în competenţa Consiliului de Miniştri scoaterea imobilelor de sub efectul naţionalizării; omologul acestuia, în prezent, este Guvernul, ca organ central de conducere executivă. În recursurile în anulare se susţine că instanţele nu sînt competente să restituie imobilele naţionalizate, întrucît ar încălca atributele altei puteri în stat.

„Nu îmi voi părăsi casa confortabilă“ „Sînt chiriaș, dar mai întîi sint om“

Încep prin a cere părerea cîtorva chiriaşi asupra proiectului de lege.

V.I., medic, recunoaşte că proprietarii sînt oarecum nereptăţiţi. Soluţia? Chiriaşii să nu poată fi evacuaţi din casele pe care le ocupă, ci să plătească chiria proprietarilor — o sumă rezonabilă, se-nţelege. Domnul V.I. nu va accepta niciodată să elibereze casa în care locuieşte — un apartament în vilă — pentru că nimeni nu îi va mai asigura condiţii de confort egale cu cele de acum.

Constantin Săvescu declară: „Sînt chiriaş, dar mai întîi sînt om; consider că proiectul de lege, raportat la legile interne cît şi internaţionale, este inadmisibil. Despăgubirea care se prevede e ridicolă. Faptul de a fi chiriaş nu mă condiţionează politic, dar pe cei ce nu înţeleg dedesubturile — anume că legea nu e gîndită decît în folosul cîtorva potentaţi — grija arătată lor de partidul majoritar poate să-i cîştige“.

Adrian Oprea, arhitect, oferă şi o soluţie problemei: ar putea fi stabilit un termen — 3 sau 5 ani — de eliberare a caselor naţionalizate. Între timp, să se extindă intravilanul, iar chiriaşii să primească par-

cele a căror valoare ar achitat-o în rate, cu termen lung şi dobînzi mici. Se pot organiza antreprize care să lucreze în serie casele — alese dintr-un catalog de proiecte — în termen fix; primăria se va obliga să rezolve partea de infrastructură. Prin această campanie de construcţii, Puterea ar avea ocazia să facă dreptate unei categorii de oameni îndelung năpăstuiţi, dar totodată ar rezolva penuria de locuinţe şi ar porni motorul economiei, âstăzi înţepenit — astfel s-au redresat, după primul război mondial, Germania, Spania şi Italia. S-ar putea obţine uşor, în acest scop, credite internaţionale.

În România nu există mai mult de 300.000 de chiriași

Punctul de vedere al proprietarilor deposedaţi este susţinut de domnul Constantin -Tutunea, preşedintele Filialei Bucureşti a Ligii Naţionale a Expropriaţilor: „Noi nu vom înceta lupta, declară domnia sa. «Uniunea Mondială a Românilor Liberi», cu sediul la Paris, ne-a promis sprijinul; ne vom adresa instanţelor internaţionale, avem informaţii că unii avocaţi de pe lîngă Curtea de la Strasbourg oferă asistenţă gratuită. Chiriaşii obişnuiţi nu înțeleg, din păcate, că lupta nu se duce pentru ei — şi nici măcar pentru motive electorale — ci pentru ca o mînă de potentaţi să se răsfeţe în confort. Cifrele pe care partidul majoritar le vehiculează sînt false: trei-patru milioane de chiriaşi vor rămîne pe drumuri!, se afirmă. În realitate, pe toată țara, sînt 241.068 de apartamente intrate prin expropriere în proprietate de stat, din care 153.817 (64%) au fost demolate; rămîn 87.251 de apartamente în care nu pot locui mai mult de 300.000 de chiriaşi, iată adevărul. Oare pentru ei dospeşte Puterea acest proiect de lege care este un act de samavolnicie? Unii proprietari mi-au spus că se vor sinucide în casele lor, care sînt supuse celei de-a doua naţionalizări!“. În continuare, domnul Tutunea afirmă fără să ezite că proiectul de lege a trecut de Senat prin fraudă: a întrunit numărul minim de voturi — 72 — dar în realitate 6 senatori care figurează că ar fi votat nu se aflau în sală: Ion Solcanu, Florica Doina Ignat şi alţi patru, plecaţi în străinătate. Dovezile — pe cale de a fi obţinute — vor fi date presei.

Un proiect de lege

care legalizează jaful,

călcînd în picioare Constituţia,

Codul civil și convențiile internaționale

O dată scoase de sub competenţa Justiţiei, imobilele interesante pot ajunge în sfîrşit, la preţuri modice, în mîna chiriaşilor. Astăzi majoritatea parlamentară se pregăteşte, cu frenezie, să voteze proiectul de lege zămislit în acest scop.

Fiind vorba despre o problemă atît de spinoasă, ale cărei consecinţe pot deveni în viitor extrem de grave, i-am cerut părerea domnului Victor Anagnoste, preşedintele Uniunii Avocaţilor din România. Domnia sa începe prin a sublinia că proiectul de lege este intitulat greșit, deoarece e puţin probabil să existe vreo locuinţă trecută în proprietate de stat care să fie liberă (fără chiriaşi), iar în rarele cazuri cînd foştii proprietari locuiesc în apartamentele naţionalizate, termenul „restituire“ este impropriu. Pentru marea majoritate a cazurilor, proiectul nu propune în fapt restituirea locuinţelor, ci trecerea lor în proprietatea chiriaşilor.

Proiectul de lege încalcă în mod flagrant Drepturile Omului. În acest sens, domnul Victor Anagnoste afirmă: „Articolul 41 din Constituţie garantează dreptul de proprietate; articolul 150 prevede, că actele normative rămîn în vigoare numai în măsura în care ele nu contravin Constituţiei, iar articolul 21 prevede că orice persoană se poate adresa Justiției pentru apărarea drepturilor sale. Articolul 481 din Codul civil prescrie că nimeni nu poate fi silit să îşi cedeze proprietatea, afară numai pentru cauză de utilitate publică şi primind o dreaptă despăgubire. România a aderat la mai multe convenţii internaţionale, care conţin prevederi similare. Acest ansamblu de dispoziţii legale face parte integrantă din ordinea de drept, pe care nu numai cetăţenii, dar şi organele statului sint obligate să o respecte!“.

Conflictul se restringe la cel dintre proprietari și o anumită categorie de - chiriași: fosta și actuala protipendadă

Conflictul care s-a creat între foştii proprietari şi actualii chiriaşi este manipulat cu iscusinţă, creîndu-se impresia că în dispută sînt antrenate mase largi de oameni. Asupra acestui aspect, punctul de vedere al domnului Victor Anagnoste este tranşant: „În realitate, conflictul social se restrînge la raporturile dintre proprietarii deposedaţi de regimul comunist şi o anumită categorie de chiriaşi, beneficiari ai regimului. Un asemenea conflict nu poate fi rezolvat legal prin trecerea proprietăţii asupra chiriaşilor. În toată lumea chiriaşii sînt proteguiţi, există şi la noi legea 17/1994 care prevede prelungirea locaţiunii pe termen de 5 ani, la expirarea căreia s-ar fi putut găsi şi alte soluţii“.

Mobilul promovării unui asemenea proiect de lege este evident: interese politice şi interese personale. Domnul Victor Anagnoste ţine să precizeze că este vorba despre locuinţe foarte bune, care au fost ocupate de potenţaţi ai regimului comunist, iar după 1989 şi de unii reprezentanţi ai Puterii actuale. Calitatea locuinţelor a fost păstrată şi chiar îmbu-. nătăţită, fondurile de stat destinate întreţinerii caselor fiind absorbite cu precădere de aceste locuinţe, din ordinul celor interesaţi. Influenţa politică a respectivilor chiriaşi privilegiați, încă foarte mare, e folosită în scopul obţinerii dreptului de proprietate asupra locuinţelor, în schimbul unor sume minore şi în condiţii de plată facilitate de stat. „Sînt înspăimîntat, declară preşedintele Uniunii Avocaţilor, de gîndul că Parlamentul — care a făcut mari

„eforturi pentru a da o legislaţie corespunzătoare

acestei perioade de tranziţie — ar putea încălca principii juridice elementare, pentru a crea drepturi nejustificate în favoarea unor persoane, cu preţul definitivării nedreptăţilor făcute prin abuzuri certe, luîndu-se totodată acestor victime ale abuzurilor dreptul de a se adresa Justiţiei — ceea ce mi se pare cel mai grav. Puterea legislativă încalcă atribuţiile puterii judecătoreşti!“

Domnul Victor Anagnoste face o departajare a categoriilor de foşti proprietari: cei mai nedreptăţiţi sînt cei a căror locuinţă nu putea fi naţionalizată, conform articolului II din decretul 92/1950. Dar chiar şi între aceştia mai dezavantajaţi au fost cei scoşi cu forţa din locuinţe şi nevoiţi să trăiască în condiţii locative mizere. Or, proiectul de lege prevede că li se vor restitui locuinţele în natură doar foştilor proprietari care le locuiesc; ceilalţi vor primi doar o despăgubire. O asemenea discriminare nu poate fi explicabilă decît prin lipsa de interes a chiriaşilor privilegiați pentru imobilele pe care nu le ocupă.

Încerc o ultimă întrebare: dacă, aşa cum se prevede, proiectul de lege va fi votat de Parlament? Preşedintele Uniunii Avocaţilor schiţează un zîmbet: „De felul meu sînt un optimist — spune el. Dacă nu aş crede în dreptate, nu aş lupta pentru ea. Pînă ce legea nu va fi promulgată, păstrez speranţa că există forţe care nu vor permite acte legislative abuzive“.

Discuţia cu domnul Victor Anagnoste a avut loc înaintea zilei de marţi 11 aprilie, cînd, prin amendamentele adoptate, viitoarea lege se pregăteşte să lovească cu puteri sporite în foştii proprietari.

Este de presupus că Legea caselor naţionalizate va fi completată în curînd de o alta, prin care şi locuinţele construite din fondurile de stat, special pentru protipendadă, vor putea fi cumpărate de actualii chiriași la preţuri modice. Sub aparenţa că se realizează o privatizare în sectorul locuinţelor de stat, favorizaţii vor deveni proprietari — atît în dauna realilor proprietari, cît şi în dauna statului.

Anchetă realizată de DIANA TURCONI

Ri A miercuri

imeni nu este mai

/ (articolul 16 din Constituţia României)

presus de lege

Doi diplomaj;

Propuși amp. AL, INDEPE Cinci candidaţ, — S&do A N A' | O N

turi de ambas. a i i | A R biectivele şi să Z, externă re! Deputaţilor. qi ) :

plomaţi de ex. ocupa. locuri SEblie plomaţia romaparie re, propus pen!

a Roma, şi u t 1 Pi i N 3 RA Fondat 1888, seria a cincea Nr. 1572 E Joi, 25 n

: Privatizarea legii "Țara - cabinetu al parlamer

Sub genericul: „Deputăte, dormi în parc

egea caselor naţionalizate a trecut prin Comera Deputaţilor ca un tren expres printr-o haltă oarecare Aşa cum era de aşteptat, depuiaţii de toate culorile au,

Joia dimineaţa, în fiecare săptămână, înscrise pe paginile regulamentelor? scripţie în ora

birourile din Dealul Mitropoliei sau de Pentăyyă găsi răspunsul la această cel unde a fost

la Sala Omnia seamănă izbitor cu o sală îtrebate, mai mulți redactori ai - în localităţi di

ini

Cristian. Ionesei vizul comisiile parlamentul

tele Românie mirile), totuşi luarea unei dec

Deşi nu mai €Xisţă bruiază emisiunile ; | corupției n Postul de televiz marea ui mai găsit re.

dispoziție i-a fost re

ridicat mâinile co la comandă, uitând de înjurăturile ce şi le adresează zilnic unii altora. Câţiva „opoziţionişti“ răgu: i de plânsete în apărarea foştilor proprietari s-au eschivat caii la o țigară în timpul votului. O asemenea unitate în cuget şi (ne)simţire n-a mai cunoscut de mult aula Parlamentului. Întrebarea este irepresibilă: ce i-a mânat pe ei în luptă umăr la umăr, inimă lângă inimă? Citiţi raportul Comisiei parlamentare nufhita cu

iune So;

Lucian CRIŞAN

A e aj de aşteptare dintr-o gară oarecare; pungi Adevărului am efectuat, la sfârşitul Deputaţii si Actionarii SOTI A duioşie jioporiareitui (publicat timp de o săptămână în | cu imprimeuri colorate, valijoare, da ga să opreasceru Cur [eee și îi e tai pe mulţi dintre ei în rândul celor 118 serviete-diplomat şi umbrele aşteaptă o; ania. i 3 OP : cer B înduaii 3 A 3 Dea ; E i i m nifestaţiei, cât | Proceie eu CNA em demnitari depistaţi a-şi fi însuşit prin înşelăciune şi obuz de putare | răbdătoare, rânduite în colțuri sau IN O O bună parte dintre aleşi n-a

ore SOTI înainte de Ec arma aleasă pentru publicului, a. lovit

potriva corupţiei. în Costică. Voicu, te]

vile şi apartamente de lux, mare parte din lotul celor naţionalizate. Aici se află explicaţia îmbulzelii de la vot, preşedintele şedinţei nemaiavând dureri de cap cu privire la prezenţă. Cvorumul era garantat de miza votului: legalizarea hoţiei.

acesteia (o cărută, ofon' uriaș folosit urate de un grup u, tacem verighete me specifice. Pe

sub mese, ora 13,00, când se dă semnalul de încheiere a săptămânii de lucru bucureştene a proprietarilor lor parlamentari. Scăpaţi de grija condicii

luni de zile pe la biroul di Plângerile adresate senatorulu Gh. Dumitraşcu ajung, în lipsc

pp Piaţa Dhitii |) adiira dou eLespe N-avem noi căderea şi nici nu ne propunem să punem în | Pe care trebuie lau ial imi audi cicestuia, la vecinul său, liberal scandat „În acum înainte, în ce discuţie soluţiile preconizate de lege. Nu o vor face nici comisia | la rând, aceştia dau liuiiieiiii E Biroul parlamentar este şi cat : dozinca Ea pe canalul 57, într de mediere, nici Curtea Constituţională şi, în mod sigur, nici | autoturisme, microbuze şi autocare, din

— 20,30, SOTI o (Val Vâlcu)

birou de avocatură sau no priceperea şi voința locatarului

care debarcă la aeroportul Băneasa sau la Gara de Nord. Tot acest tăvălug este pus în mişcare de acele articole din regulamentele. Camerelor, care prevăd . că, pentru aleşi, zilele de vineri şi săptămânii trecute, o anchetă în câteva - fiind obligaţ sâmbătă trebuie să fie consacrate activi- . circumscripţii electorale spre a vedea sunt doi-tre

nu căpătăm

e altfel, cei ce vor

ice Menuricca de Vi . fi ntrapartidă „ga-

ariREp a IZe ieftine pentru A

ilor de romi au Ambasada Statelor U

liul Guvernului și ricii a anunţat astăzi că

preşedintele Iliescu, care are ultimul cuvânt. O dată adoptată şi promulgată, legea trebuie respectată. Alta e problema pe care o ridicăm: cei incriminaţi în raportul Comisiei parlamentare „Apartamentul“ că au înhăţat prin încălcarea legii actualele locuinţe vor putea şi ei să şi le cumpere? Adică Legea caselor naţionalizate va putea fi ea invocată pentru încălcarea

â = ; E : Ş . tăţii în teritoriu, în circumscripțiile cum decurge munca de teren a parla- — singur birou. TI pare dura a Spa re i Y altor legi, care sancţionează falsul şi uzul de fals, înşelăciunea, pei unde au fost legic ră mentarilor. Surprizele nu au fost ne. ca mai 1 tă az, va reduce îi (rea e 3: : Ti - . Li

Marius NIȚU pentru eliberarea vizelor t abuzul de funcţie şi, în ultimă instanţă, înstrăinarea unei (unor) Ce se întâmplă însă în realitate, Trebuie spus, în primul rând, că un . aranjate, cu

tru cetăţenii români. € Unite recurge la ace: răspuns direct la decizi de Guvernul român de de intrare pentru cetăţe Nu se” vor mai percepe ti berarea "următoarelor tipu afaceri, de turist și de tranzit “pentru -vizele de studeni,

locuințe primite de la stat - prin vânzare sau donaţie fictivă în fomilie - pentru. obţinerea altei (altor) locuinţe tot de la stat? Pentru că despre asta e vorba în cele mai multe cazuri.

Nu ne aşteptăm ca propunerile cuprinse în raportul cornisiei parlamentare privind începerea urmăririi penale împotriva celor. vinovaţi să fie luate în seamă de organele abilitate. Ar însemna să fim atât de naivi încât să credem că Justiţia este de-acum separată de celelalte puteri în stat, că ombilicul cu mai multe ramificații care o leagă de foştii şi actualii nomenclaturişti a fost | tăiat. Îşi poate cineva imagina că se va începe urmărirea penală "|. împotriva domnilor: Gherman, Năstase, Român, 9-unor- miniştri şi chiar foşti miniştri, a diferiților consilieri şi prieteni ai preşedintelui * Iliescu, citați în raportul comisiei? Nici un om cu mintea sănătoasă nu-şi poate închipui o asemenea răsturnare. Deci nu despre asta este vorba. Ei vor putea încălca în continuare legi elaborate de ei înşişi, îşi vor crea legi proprii, cum au.mai încercat şi uneori

dincolo de mobilizatoarele prevederi — senator are propriul său birou de circum- +; vechi sau n

La Coloneşti, în urma viiturii, a ră

ecor,

chivalentul în lei).

EMI va relua finanțe pentru România

Maxwell Mare ad, au mai şi reuşit. : Pi E acte Admiţând toată această grozăvie - care nu va putea fi iei Iliescu, la Palatul Cot sancţionată decât de electorat, în 1996 - nu se poate admite, optimist în privin totuşi, ca Legea caselor naţionalizate să slujească drept paravan | căjelandru, roşu. crestei unui cocoş. Ulucile gardurilor ei ia deea ordulu pentru încununarea abuzului, prin cumpărarea la preturi |. rămase In picioare sunt pline cu încălțări şi preşuri puse la aie at Îi titei în) deo derizorii de către respectivi demnitari a locuinţelor obţinute prin | zvântat. Fântâna, bolborosind a nămol, îşi înalţă cumpăna ara Alti, Memorandumul! ș | hoţie. Parlamentul mai are timp să intervină şi să dea curs |. inutilă spre cer.„loane,loane, ce ne facem, loane?" Bărbatul, doua tranșă, de aproxin! |. propunerii din raportul Comisiei „Apartamentul“ privind anularea | cu o privire neagră, clăteşte câţiva porumbi în apa i olane tic e repantiţiilor okținute prin încălcarea legii. Ar fi o dovadă, |. nâmooasă. AL ra ma rămas din tot hambaru, n comuna

: ză j i ri ali a că măcar forul legislativ suprem. manifestă respect pentru otinea, dn eul Dvs dr a e (lipi Al

şi 1000 ha de culturi în zona Cole era încă izolat, TAB-urile „Doamne, Doamne, de unde vine puhoiu' ăsta, Doamne?"... Femeia, cu faţa acoperită de o mască de noroi, clăteşte un țol în balta uriaşă care e uliţa satului, bocind

încet, ca de Înmormântarea. În spate, din mâzga ce acoperă grădinile, răsar, ici-colo, câte o aripă de rață, botul unui

supus plata. ta-

filialei -Romteîn țară un AUDI ractul de vânza- > vamale — au rmediarul Florin i „Fraga“ SRL. asemenea fapte imii ani, vigilen_ Vămilor și, mai le strunite“ de e știe. Cu toate elor nu era poa unor lucrători „Timișoara, Pro. it de + Serviciul organizate, este de brigada * din

ile di ii p îi fi 1] [ de om. În schimb, a cărat , miei, plural dă pag opc cale dat Cure ia i Constituţie, care prevede că „nimeni nu este moi iza se tal, A a piata Cetea pipe x activitatea în. ivaiiipi Bye asumate În al. doilea rând, dl. Văcăroiu trebuie să dea publicității list Puica din pivnițe, a îngropat sub un strat gros de mâl

cel i im de protocol (sau „de serviciu”) şi a pp sai i npid Ae M cerând evacuarea lor. Dacă apoi je pia pt a „protocolul“ este prea mare - şi estel - ar face un gest echitobil se iucie în aa Ai at: se nishte marie onorant dacă locuinţele disponibilizate le-ar repartiza tinerilor cu bulboane. Apa părăurlr Vediţa şi Vedea ideal pe omărâţi, care au crezut că promisiunea Guvernului a fost sinceră, | crească de pe la ota 7. Primii ai Anja a care au inu op i început să se zbuciume în lanțuri. Sătenii le-au dat drumul, ae pi i ai - pentru că este o mizerie - dă exact |. apoi şi-au urcat vacile pe dealuri. Apoi n-au mai putut face „| “if par i cinei rtante părţi a actualei clase politice. [. nimic, căci apa a crescut tot mai repede sub privirile „eter să-şi rişte cariera politică | nel se ale oamenilor prin F = impli + dispuşi, cum se vede, să-ş e : putincioas or cățărați prin poduri 1 spus ardă nr un apartament. Unor lideri de partid i Marius NIŢU i nu le pasă că. lăcomia lor va costa lu ta Lea ş litică “respectivă la. viitoarele alegeri. Tabloul est şi mant,..

Averea statului pe mâna unor hoți şi şariatani?

8 Fostul director de la FPP Muntenia recunoaşte et ee 7 a Sa

Y reşti Rai | TI în umă cu Export SA BUCUlet ere tel în numerar nor bl se cer „+ Suma de 14.ml i ri mbate

firmei „Porsche încheierii cordului | Doru, 32 ani, | a decis amânarea jo carea po Me tit, mn] AL A ama îi — ia. "Cotroceni, ei i ședintelui IliC%Conca MA

Ir ă | Br” ocierilor cu Ba” pps) opeană e n irobarea acordul! must lic acordarea Untisafas Pilioafie dolari. (Me

fost arătam

Cu sprijinul PD, Legea caselor naționalizate trece și de Camera Deputaţilor

Cu 182 de voturi pentru și 98 împotrivă, Camera Deputaţilor a adoptat, marți 23 .mai, Legea caselor naționalizate. Pentru a nu avea surprize, PDSR s-a opus votului secret, solicitat de Opoziţie. Cu toate acestea, legea a fost salvată de votul favorabil a șapte deputaţi PD (Traian Băsescu, Adrian Vilău, Emil Boros, Rada Istrate, Mihăiţă Postolache etc.) și a unor deputaţi din grupul minorităţilor naționale, altele decît cea maghiară. Deoarece există diferenţe între textul. Camerei și cel votat de Senat, Legea va urma procedura de mediere, înainte de a ajunge pe masa președintelui Iliescu pentru promulgare. Opoziția a anunţat

deja că va ataca legea la Curtea Constituțională. Tot marți, deputaţii au adoptat și raportul de mediere la Legea privind ajutorul social, cu 248 de voturi pentru și 34 contra. Prin această lege, Guvernul reinstituie taxa de trecere a frontierei pentru anul în curs, prevedere pentru care deputaţii Opoziţiei declară că vor sesiza Curtea Constituţională, redeschizind astfel conflictul mai vechi dintre aceasta și Executiv.

Astăzi camerele reunite ale Parlamentului urmează să pună de acord variantele

adoptate de Camera Deputaţilor şi de Senat

la Legea privind casele naţionalizate. Varianta

Senatului exceptează de la vânzare locuințele de miari dimensiuni, adică acelea ale căror suprafețe depăşesc cu peste 20 la sută standardele prevăzute pentru casele construite de stat. Proiectul Camerei Deputaţilor stipulează că actualii chiriaşi din imobilele naționalizate pot să-şi cumpere apartamentele indiferent de mărimea lor, achitând majorări pentru suprafețele excedentare. Aceasta înseamnă, practic, că şi chiriaşii vilelor şi

apartamentelor de lux dobândite prin abuz

de funcţie de către nomenclaturiştii „epocii de

aur“ ori de către învârtiţii perioadei postdecembriste pot deveni proprietarii lor.

Reporterii noştri au încercat ieri să afle

de la mai mulţi pariamentari modul în care

va fi soluționat diferendul dintre cele două camere. După cum se poate vedea există şi deputaţi care optează pentru varianta Senatului. Se vor regăsi voturile lor în cursul

dezbaterii de astăzi?

Ion Coja, senator PDAR: Varianta Senatului este morală în măsura în care face într-adevăr o protecţie socială chiriaşilor ajunşi în case naţionalizate şi care de ani de zile îşi duc viaţa în aceste case. Varianta Camerei Deputaţilor este imorală şi cinică. întrucât creează | posibilitatea de a fi - cumpărate acele locuinţe de lux pentru care s-au dus deseori bătălii la limitele moralității publice, bătălii câştigate prin mijloace nedemne. Voi susţine în continuare varianta Senatului şi sper că la mediere voi putea prezenta documente privind jaful locativ făcut după 1 ianuarie 1990,

Valer Suian, senator PUNR: Am susținut textul Senatului, pentru că textul propus de Camera Deputaţilor venea în contradicţie flagrantă cu scopul pentru care a fost adoptată legea.

protecţie socială a unor categorii defavorizate, aflate în dificultate şi în pericol de a fi evacuate . din stau în calitate de

locuinţele în care chiriaşi. Prin această lege nu trebuie

să asigurăm favoruri, recompense unor persoane care în regimul trecut sau actual s-au folosit de funcţiile şi puterea avută şi au pus mâna, mai mult sau mai puţin abuziv, dar în toate cazurile în mod neortodox,

vile sau apartamente de lux. În anumite cazuri, au determinat în regimul trecut evacuarea din aceste locuinţe a foştilor, proprietari. Nu avem. căderea morală să-i recompensăm pentru abuzurile comise, pentru imoralitatea gestului prin care s-au făcut stăpâni pe aceste locuinţe. =

Vom propune o variantă a textului în care să se specifice clar care este suprafața maximă a locuinţelor care pot î cumpărate.

* Petre Ţurlea, deputat independent: „Nu sunt de acord cu vânzarea locuinţelor naţionalizate care depăşesc suprafaţa prevăzută prin lege. Actualii chiriaşi sunt oameni care au posibilități materiale foarte mari. Legea la origine a fost concepută pentru chiriaşii cu posibilităţi materiale medii sau foarte mici. Mi! se pare absolut imoral să dai din patrimoniul statului celor care au posibilităţi suficiente să-şi construiască singuri o locuinţă. Aceasta nu este o protecție socială. Eu, oricum, nu voi vota articolul respectiv de lege, deoarece la mediere a căzut amendamentul meu referitor

„NATO ar trebui lichidat“

aaa

IPĂOJLE

la veteranii de război pentru care ceream să îşi primească locuinţele“.

* Vasile Popovici, deputat' PAC; Eu nu cred că toate locuinţele care depăşeșc baremul de spaţiu pot f încadrate la categoria locuinţe de lux. Numai criteriul suprafeţei nu este relevant şi în contextul multelor discriminări promovate de actuala lege aceasta va fi încă una. N-aş dori să se înțeleagă că sunt în favoarea vânzării locuinţelor de lux foştilor şi actualilor chiriaşi. care astăzi s-ar vedea aranjaţi datorită întâmplării: ce i-a propulsat în diferite funcţii. Sunt însă convins că mulţi chiriaşi din Timiş, Sibiu şi alte oraşe sensibile din acest punct de vedere vor fi nedreptăţiţi“.

* Răzvan Dobrescu, deputat PNŢCD: „Textul Camerei Deputaţilor este în avantajul demnitarilor de astăzi care vor să se înstăpânească în condiţii foarte avantajoase pe locuinţe, de lux. Eu am să votez textul Senatului, care vorbeşte de exceptarea de la vânzare a locuinţelor de lux. Este mai convenabil, pen- “| tru că nu favorizează nişte. interese personale şi de grup ale actualilor şi vechilor profitori. Cel puţin, dacă tot se împroprietăresc nişte oameni, ce n-ar trebui să devină proprietari, cel puţin să nu beneficieze de acest lucru decât oameni nevoiaşi, nu profitorii. Senatul a respins textul Comisiei de mediere şi a votat textul propriu. Dacă deputaţii vor într-adevăr ca legea să treacă repede, vor vota şi ei textul Senatului pentru a nu: provoca o şedinţă comună, ce ar însemna amânarea legii pentru sesiunea de toamnă. Votul lor va fi un test prin care se va arăta dacă deputaţii majorităţii sunt sinceri în dorinţa lor de a-i susţine pe chirtaşii nevoiaşi sau dacă, dimpotrivă, ei nu-i cotisideră pe aceştia decât ca pe o masă de. manevră pentru ' satisfacerea unor

Astăzi parlamentarii decid dacă foștii şi actualii nomenclaturiști își vor păstra vilele

Senatul

Va funcţiona şi în anul şcolar învățământul tot după legea vi

Proiectul Legii învățământului va fi dezbătut în plenul Camerelor Parlamentului. Capitolul 12, privitor la învățământul în limba minorităţilor, a făcut ca între PUNR şi PDSR să se poărte lungi nâgocieri în culisele Senatului. PUNR, al' cărui preşedinte, Gheorghe Funar, s-a aflat în aceste zile la Bucureşti, crede că drepturile acordate minorităţilor depăşesc pe cete prevăzute: în documentele internaţionale. Prin acest proiect de lege, minoritățile naţionale obţinuseră învăţământ primar, gimnazial şi liceal în limba maternă, posibilitatea de a avea şcoli profesionale şi postliceale specializate cu predarea materiilor de specialitate în limba română şi a celorlalte în limba maternă, de asemenea, posibilitatea de a înfiinţa grupe de studenţi care să se: pregătească în limba matemă pentni a deveni dascăli. UDMR, care cerea învăţământ de toate gradele în limba maternă şi înfiinţarea a trei universităţi de limbă maghiară, s-a retras de la dezbaterea raportului de mediere la proiect.

PUNR a obţinut într-o primă fază amânarea dezbaterii raportului dewnediere, apoi a încercat să obţină de la PDSR acceptul ca învăţământul tehnic, profesional să se desfăşoare în limba română, ceea ce a şi realizat. A eşuat în schimb

anuleze pe primul. Atunci a r plenul. În lipsa senatorilor PUNR au arătat că nu pot | soluţiile propuse de comisia « vota împotriva acestora şi, e formulările mai. restrictive ale s-a şi întâmplat, primele do capitolului au fost votate cu o de voturi în;varianta Senatului. partide: din arcul guvernamer parlamentari din Opoziţie, şi-a la un loc, de aceeaşi parte. Raş a primit în final o sută de v "urmare, în cazul în care Car nu manifestă exact aceleaşi pare. puţin probabil, p învăţământului va fi disc Parlamentului. De fapt, doar « în, divergență. * Conform ultimului articol dir de :60 de zile de la pro învăţământului ar trebui a promulgare însă ea va fi î contestaţie la Curtea Constitu partea UDMR. Teoretic, Parl: ultimele două zile de activit extrem de aglomerată, de ace programul acestuia să se prelu

interese personale şi de grup, de tip mafiot. În ultima ipoteză se va descoperi că toată propaganda făcută de PDSR şi aliaţii săi în favoarea chiriaşilor nu constituie altceva decât o demagogie de proastă calitate, scopul adevărat fiind satisfacerea propriilor interese“.

* Corneliu Ruse, deputat PD: „Ar trebui să se facă o distincţie pe care legea nu o face, deoarece iniţiatorul nu a dorit să deosebească aceste case după provenienţă şi obârşie. Dacă legiuitorul va hotări să vândă apartamentele cu suprafaţă excedentară, eu nu sunt de acord cu restricţia în condiţiile în care vilele ce depăşesc norma de spaţiu ar fi vândute la preţul pieţei, iar toată fosta şi actuala nomenclatură va beneficia de nişte preţuri la nivel de protecţie socială“.

* Nicolae Drăghiea, deputat PS: „Fără a face demagogie, cred că este cazul ca şi colegii parlamentari care

deţin locuinţe, tentativa de a se elabora de către comisia săptămână. Altfel, s-ar putea naţionalizate sau | comună de mediere a Camerelor un raport. . şcoala românească să funcțione din diferite alte suplimentar la acest capitol, care eventual să-l Rodi

fonduri i: fondurile fostului Ș PCR - să-şi dea seama că a venit | timpul să nu mai plângă de faţadă pe umerii săracilor şi să se rătăcească prin camerele în care şi curăţenia este făcută de alţii. Nu „sunt împotriva dreptului de proprietate, dar una este să-ţi construieşti tu un imobil şi alta este să-l iei făcut gata. În acest din urmă caz, dacă doreşti să profiţi de bunăvoința statului, care a făcut locuinţe sau le-a naționalizat, să te mulţumeşti cu suprafaţa cuprinsă în lege. Legea 15/1973: există şi este obligatorie “pentru toți cetățenii | României, indiferent de poziţie socială şi culoare politică“.

Corina DRĂGOTESCU Lia BEJAN

Plata

României la Londra, tar. Antonescu - ataşat militar în aceeaşi capitală. Colaborarea . dinţarea

dintre ei - aşa cum

Partidul de guvernămân şi-a mobilizat toţi parlamen

în Parlament, de aceea deputaţii să plece la Str motive similare, engle oamenii din spital, cees decât am făcut noi“.

Recunoscând cât de vitale sunt voturile tuturor parlamentarilor PDSR, vicepreşedintele partidului, Vasile Văcaru, a declarat franc. presei: „Miercuri şi joi avem nevoie de voturi

P1*93 Primul Consiliu Naţii după părăsirea CDR

Sâmbătă, 1 iulie, PL'93 a convocat, la Sala Teatrului de Operetă din E Naţional. Ordinea de zi a acestui fpr care se întrunește o dată la trei lun ii şi parlamentarilor partidului, pr

rapoartelor de activitate ale conduci coordonatelor, “Nu es

ultimul Consiliu Naţional care a votat pentru ieşirea PL'93 din: Convenţia De e plasat centripet pe eşichierul liberal după ratarea Alianţei civic-liberale. În | liderii partidului experimentează „o înţelegere“ politică cu partide care-i su - PD, PSDR şi PAC, (O. luraşeu) Sara ÎI

Biblioteca

iza. mă

SS Huca dom Năstase să nu conduc ă dezbaterile pe marginea

raportului, deoarece acest lucru ar fi „imoral PUNR - care nu se socoteşte implicat în această afacere - intenționa să joace, ierni, cartea

RE e SI APĂRA Jociiințe. Dezbaterea acestui raport incendiar în ultima zi a sesiunii parlamentare, când nici măcar prezenţa minimă n-ar fi fost asigurată, însemnat minimalizarea faptelor

ar fi

pi SS POI, va ui repusă pe tapet ia toamnă, dacă până atunci cineva nu va socoti că e mai bine s-o„lase moartă. Precedentul există.

Rodica CIOBANU

Jeszenszky Geza atacă violent România

Aşa cum am anunţat, dl. Geza Jeszenszky, fost ministru de extene al Ungariei, a rostit miercuri o alocuțiune în plenul Adunării Parlamentare, la dezbaterea privind lupta împotriva xenofobiei şi intoleranţei:

„Întâlnirea la nivel înalt de la Viena din 1993 (Care nu a reţinut Recomandarea 1201 - n.n.) a fost o dezamăgire pentru multă lume, care a fost implicată în munca Consiliului Europei, deoarece nu a reuşit să adopte propunerea Adunării de a include un protocol adiţional în Convenţia europeană a drepturilor omului. Ca o compensație, au fost adoptate, în sfârşit, câteva palide măsuri în acest sens, printre care şi campania, împotriva tuturor formelor de

intoleranţă (...) În unele ţări, minoritățile sunt prezentate ca un pericol care ameninţă

majoritatea (statul) şi sunt acuzate de propagarea urii, aşa cum s-a întâmplat şi cu evreii, care au fost victimele unei campanii

similare în trecut. Un grup care a fost, în mod special, puternic lovit de tendinţele intoleranţei, în ultima vreme, este minoritatea maghiară din trei state vecine Ungariei: 350.000 în Serbia - fosta provincie autonomă Voievodina - 600.000

Nicolae Manolescu: „Cea mai scandaloasă lege a actualei sesiuni“

Legea caselor naționalizate a fost See calificată drept „cea mai scandaloasă

lege votată în această. sesiune parlamentară“ de către preşedintele PAC, Nicolae Manolescu. Votul favorabil acordat raportului de mediere în chestiunea imobilelor naţionalizate nu a fost unul de „Principiu“, ci de „interes“, a spus acesta. „Sunt implicaţi parlamentari ai PDSR şi PD care doresc să-şi petreacă vacanţa în vilele lor şi să şi le cumpere la toamnă“, a declarat profesorul Manolescu. În cadrul conferinţei de presă organizate de filiala Buzău a PAC, Gheorghe Gorun, vicepreşedinte al partidului, a, declarat că este posibil ca Nicolae Manolescu să candideze la preşedinţia

României. „Este un intelectual de o deosebită valoare şi este unul dintre

oamenii. politici cei mai lucizi şi echilibraţi“. (O.

Şante „parlamentari“ români (?)

au înghiţit fără o vorbă „R 1201“ (Urmare din pag. 1)

Mărturisesc că, atunci când am de; standul cu documente pentru presă ac alergat înspre sala de consiliu a Palat spre a afla cum vor acţiona parlam pentru a se opune încăpăţânării cu e

Py |n Vor să readucă pe scari.

Ungariei să verse de la tribuna Adunării un: şuvoi

ninci Uzaţii veninoase la adresa României, fără nici o feplică din partea „Celor 7 jalnici“. Habar n-au avut parlamentarii noştri despre

Sa a vorbit fostul ministru de extern

|. Jemalui 1201. Fam căutat însă zi uri, la bufet. În birourile delege - AU nici măcar una din cele de Ul din cei doi Consilieri veniţi: 1d nici o coordonată Car !repera delegația română

În Palat. Cu bucurie a > RA i a n Dă dis:

a maghiărilor - inoriari în Transivania printr-o

Si Că atasa:

în Slovacia şi aproape 2 milioane în Transilvania, în România.

Aceşti oameni şi urmaşii lor au devenit minoritari ca rezultat al schimbărilor de frontieră în urma celor două războaie mondiale. Ei au identitate naţională ungară, pe care sunt hotărâți să şi-o păstreze. Sunt cetăţeni care respectă legea, care n-au recurs niciodată la violenţă şi care încearcă să-şi păstreze şi să-şi refacă. drepturile majore prin mijloace legale, prin aleşii lor. În ciuda sprijinului oferit de recomandările şi mecanismele OSCE şi ale Consiliului Europei, accesul lor la drepturi nu se îmbunătăţeşte, ci se deteriorează. Legile au fost refăcute în dezavantajul acestor grupuri şi se pregătesc noi legi, cu măsuri tot în detrimentul lor. Ei sunt victime ale discriminărilor şi campaniilor de presă, care incită populaţia majoritară împotriva câtorva cetățeni. Viitorul lor e în pericol. Unii dintre ei şi, în special, cei tineri simt că nu mai au nici un fel de perspectivă acasă şi încearcă să scape prin emigrare. (...) În România, este deja un lucru obişnuit să se înlăture inscripţiile în limba maghiară din oraşele şi satele unde cultura maghiară are tradiţie de secole. Recent, fostul primar al Cluţului "= Kolozsvar. un TOmMân luminat; care. a..fost lales după căderea lui Ceauşescu, a fost înlăturat pentru că a pus la intrarea în birou o inscripţie în trei limbi: română, maghiară şi germană. În regiunile unde maghiarii formează majoritatea sunt concentrate trupe. ale armatei române şi se-ridică numeroase cazărmi. întâmplător, trupele staţionate în aceste, zone iau parte la alegeri, reducând în acest fel impactul votului localnicilor maghiari. Membri ai parlamentului au propus ca partidul maghiarilor să fie. scos în afara leşii şi să fie reintrodusă pedeapsa cu moartea pentru liderii acestuia. Trucuri. şi măsuri similare au fost copiate şi de extremiştii naționaliști din alte ţări. (--) Aceste atitudini vin împotriva numeroaselor norme impuse de noi împotriva convențiilor şi recomandărilor.

Ştim unde pot duce astfel de. tendinţe

periculoase şi trebuie să acționăm. împotriva

acestor fenomene, în spiritul acestui raport.“

“ALRO Slatina -

: Strategia societății prevede

Aa VA pai AICI. LUI asi aiiuiiţat deja, UDMR a întreprins demersuri pe lângă diferite organisme internaţionale, iar liderii săi au făcut declaraţii extrem de vehemente, aşezând Legea învăţământului - pe o scară a acţiunilor îndreptate împotriva maghiarimii - imediat după Trianon. (S.P.A.)

Astăzi încep Consiliului Naţion zi figurează un rap Gheorghe Funar, 1 mentare din Can colaborării cu PD! modificare a Stat nizează restrânge! nent (format din funcţiei de vicepre să fie numit de €

Consiliul de Securitate aprobă trecerea navelor iugoslave prin ecluza românească de la Porţile de Fier

Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a aprobat joi trecerea navelor iugoslave, în cabotaj, prin ecluza românească de la Gura Văii, relatează Radio România Actualităţi. Directorul general al RENEL-Porţile de Fier, lon Trâmbiţaşu, a precizat că această măsură are implicaţii deosebite pentru imbunătăţirea navigaţiei intemaţionale în zonă, deoarece, în aceste condiţii, partea iugoslavă poate efectua reparaţii de calitate la ecluza ce îi aparţine. Astfel, se va permite, în perioada următoare,

Zvonul demite Măgureanu care în parlament a fo Oliviu Gherman. Senatului, şi V: şeful comisiei pa control al activit: un fals grosolar dl. Gherman. E+ aveam dreptul s ceva, chiar dac:

de d

PAC cere aut reluarea întregii navigaţii pe Dunăre. |. otici zipia Aceasta va asigura condițiile pentru | ale nairu:

începerea reparațiilor la ecluza românească, deosebit de solicitată în ultimii ani, ca urmare a instituirii embargoului ONU împotriva Iugoslaviei şi care a afectat traficul Nuvial pe Dunăre. (Mediafax)

Consiliului. Ad la intrarea Ror semnată de C amintite apreci, recentei vizite ca în NATO s "teza extinderi

talie e em e PDSR învinuit de agrarieni huterea pentru a aduna capi

PDAR, prin vocea Prim-vicepreşedintelui său, Constantin C guvemământ că-şi foloseşte puterea pentru a aduna cu orice în vedere decizia executivului de a emite cupoane în valoare de €

concetăţeni să între în posesia lor taman în preajma alegerilor ge sloganul electoral „omul şi milionul“ va prinde bine celor ce vor trandafiri. (SPA) -

ă c lansat prim

prin modern are în față un vii

Sa let et 0 ORE pe

ut total

Roland

pentru mingi MAT „i mică in interiorul lor.

na Coca Cola consideră ii tumeului nu şi-au respectat bligațiile contractuale, “neinstalând în vele scaunelor jucătorilor frigiderele sale, motiv pentru' care a 'amenințat că nu va achita cei 800000 de dolari datoi contractului pe cinti ani.

Adrian Voinea, gerînchiriat două

inizator

e Prietenul lui

manul Boris Becker, a secretar general de redacţie

papă terenuri la Universitatea din Londra 164, 'e- contra a 6000 lire sterline (10000 do- lon MARIN micilor Jari), redactor-şef adjunct LI ă e Andre Agassi va rămâne pe locul 1 “Bogdan CHIRIEAC bă, trei ATP chiar dacă va pierde finala acestui şef departament nul me- turneu. El a venit la Wimbledon. însoțit Adrian URSU sportiv, de antrenorul său, Brad Gilbert. Frateie ăia său Phil, preparatorul fizic și: logodnica se der mentaţi, Brooke Shields au rămas acasă. Apar ei

dacă Andre ajunge în finală. (F.C. 3 15 40, | EpiroR: Societatea pe acțiuni „Adevărul“ autorizată prin S.0. 79/1991, Regia jud. sect. 2, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului Bucureşti,

sub nr. 140/2964 din 16 mai 2991

la Parlament, în ultima d. Pe ordinea de zi, anunţată Bptămână mai devreme, o problemă ală, de natură să strice multora plăcerea Sânţei la mare, la munte sau prin cele dinătăţuri; Raportul Comisiei „Apartamentul“. Între cei 118 demnitari acuzaţi în Taport Că şi-au însuşit prin abuz de funcţie vile ŞI apartamente de lux, unii câte 2-3, se află un mare număr de deputaţi şi senatori, în fninte cu cei doi preşedinţi de camere, d-nii Adrian Năstase şi Oliviu Gherman. Aşa cum era de aşteptat, dezbaterea n-a mai avut loc. Ea fusese programată de ochii lumii,

ca faptului împlinit

Chiar în ultima zi de activitate parlamentară, când majoritatea parlamentarilor stau ca pe ghimpi, cu gândul la plecare. S-a optat pentru O amânare în toamnă, când spiritele se vor mai potoli şi când, oricum, va fi prea târziu. Mult prea târziu, pentru că între timp Parlamentul, în plenul său, a votat deja Legea caselor naţionalizate, care, printr-un artificu de ultimă oră, oferă posibilitatea: cumpărării vilelor de Către vechea şi noua nomenclatură. Deci şi a celor obţinute ilegal. Cotoşmanii din Parlament, cum se vede, stăpânesc bine politica faptului împlinit. Fără jenă şi fără ruşine!

Legile învățământului şi caselor naţionalizate

- atacate la Curtea Constituţională

Pe sesizările de neconstituţionalitate ale legilor învăţământului şi caselor naţionalizate se strânsescră, ieri, semnăturile necesare. Astăzi, iniţiatorii intenţionează să le depună la Curtea Constituțională, care urmează să decidă dacă cele două acte normative sunt ori nu conforme cu prevederile Legii fundamentale.

Legea învăţământului este atacată de senatorii UDMR, alături de: care au semnat şi 18 senatori de opoziţie. Aceştia susţin că, în lege, există prevederi care „violează principiul egalităţii între cetăţeni“, cu trimitere la articolele 8, 122,123 şi 126, care se referă la învăţământul în limbile minorităţilor.

Legea caselor naţionalizate este contestată de PNŢCD şi alte partide de opoziţie, pe motiv. că. ea face o discriminare” între: cetăţenii români stabiliţi în ţară şi cei stabiliţi peste hotare şi pentru că Parlamentul se substituie justiţiei în- judecarea. litigiilor dintre chiriaşi şi proprietari.

judece), ministrul Popescu a proclamat cu nonşalanţă

Cauzele exploziei din

este „curat“ în privinţa caselor naioi

In „Bulg

Militari: inconştiența | Aripa

şi lăcomia

Imaginile privind rezultatele putemicei explozii de miercuri seara de la un centru de butelii din cartierul bucureştean Militari au cutremurat multă lume. Se ştie că trei oameni au murit cărbonizaţi, iar circa 35 de butelii au fost distruse. Între timp, au apărut şi noutăţile. Cea mai stupefiantă este că cei trei erau închişi pe dinafară în baracă. Cine şi când urma să descuie? A doua veste se referă la identitatea victimelor: Ion Căpraru, 50 ani, Marian Tufă, 36 ani. Al treilea bărbat avea aproximativ 18 ani şi n-a fost încă identificat. Cât priveşte motivul prezenţei lor în baraca metalică după închiderea programului, sunt două variante ce se completează. Dl. mr. Eugen Popa, de la Batalionul de Pompieri al Capitalei, ne-a declarat că, rămaşi după program, muncitorii respectivi au. consumat băuturi alcoolice. şi, totodată, au fumat, aşa încât explozia s-a produs de la emanaţiagazelor. Locuitorii-din apropierea centrului susţin că, jde fapt, cei trei se îndeletniceau cu dijmuirea buteliilor, ei înmulţindu-le, şi aşă'au apărut gazele. De altfel, în faţă'blocului devizavi, a'bătrână mesa declarat textual: „Există un Dumnezeu pe lume! Ăştia nu se mai săturau!“

Dumitru CONSTANTIN

> Pe teren

Din interiorul han lipicios. Înăuntru trei ir negri de funinigine şi d jurul cuptorului. Ace orizontală) din tablă lung cam de un met decupată o gaură ro alimentare“. Şi gura fi cuptorului înghite pe r de sârmă, 2 bare, o g piese. Toate din cupru de deşeuri. La un- m „Bagă!' Şi ceilalţi bag; anvelopă de camion. turnat în lingouri. Zg peste gardul de care s gri lângă tradiționala a unui cort ies -picio: doi. Tot în; curte-stă-! vila cu două ataje, înc gata.

La periferia „Bulga

Legea caselor naţionalizate —

legea garantării injustiţiei

Emisiune realiz

ă luni 10 iulie a.c. de revis

a „22“ şi TeleTabc. Întrebările au fost puse de Andrei Corne

Legea caselor naţionalizate, votată de Parlamentul României, dar nepromulgată încă de preşedintele Ion Iliescu şi contestată la Curtea

Constituţională, prevede, în esenţă:

a) Foştii proprietari (sau urmaşii lor) primesc un singur apartament,

numai dacă locuiau în el, ca chiriaş

i, la 22 decembrie 1989.

b) Dacă nu îndeplinesc această condiţie, ei vor primi o despăgubire bănească ce nu poate depăşi suma de cca 35 milioane lei (15.000

dolari).

c) Foştii proprietari ce nu sînt cetăţeni români sau sînt cetăţeni -români domiciliaţi în străinătate nu primesc nici un fel de despăgubire. d) Actualii chiriaşi pot să cumpere apartamentele în care locuiesc, şi care nu au fost returnate foştilor proprietari, în condiţii avantajoase de credit şi în rate. Apartamentele obişnuite şi vilele se bucură de acelaşi

regim de vînzare.

e) Hotăririle judecătoreşti prin care au fost deja returnate case foştilor proprietari, deposedaţi abuziv de regimul comunist, pot fi anulate de Curtea Supremă de Justiţie, ca urmare a unui recurs al Procurorului General. Acest recurs nu are termen limită de introducere.

Nota redacţiei: Dorind să fim, pe cît se poate, imparţiali, am solicitat insistent, timp de mai multe zile, prezenţa în emisiune şi a unor reprezentanţi ai partidelor de

guvernămînt, ai Guvernului, ai 2

Ministerului Justiţiei, ai Preşedinţiei, ai Asociaţiei chiriaşilor din casele naţionalizate. Sub diverse pretexte, am fost pretutindeni refuzaţi. Unul dintre răspunsuri, cel al

vicepreşedintelui Asociaţiei chiriaşilor,

membru PDSR şi deputat, merită a fi consemnat: el a refuzat să participe la o emisiune care nu este, pasămite, organizată de „buni români”!

O lege anticonstituţională nu poate fi dreaptă

Rep.: Legea relativă la casele naționalizate, recent votată de Parlamentul României, îi favorizează în chip evident pe chiriași în detrimentul foștilor proprietari. Dar sînt mai mulți chiriași decit foști proprietari (chiar dacă există o dispută cu privire la cifrele exacte). Ce este nedrept la o lege care dă satisfacție unui număr mai mare de oameni, de vreme ce nici o lege nu poate satisface pe toată lumea?

Doru Cosma: Dvs. aţi ridicat pro-

blema de principiu a adoptării unei legi care pare să fie în favoarea celor mulţi şi în defavoarea celor mai puţini. Problema nu poate fi pusă numai aşa. Ea trebuie pusă şi în raport cu Constituţia care guvernează o ţară democratică, aşa cum se pretinde România. În măsura în care această lege a caselor naţionalizate nu concordă cu Constituţia noastră în vigoare — şi ea nu concordă, începînd chiar de la articolul 1 al acestei legi —, ea nu poate fi acceptată fără amendări serioase. La articolul 1 se admite ideea, contrară statului de drept, că anumite imobile au intrat în patrimoniul statului chiar fără titlu. Ce înseamnă fără titlu? Fără nici un drept. Aceste case, devenind ale statului, vor fi cumpărate de chiriaşi în condiţii foarte avantajoase. Cu alte cuvinte, proprietarii, care niciodată nu au pierdut legalmente dreptul lor de proprietate, sînt deposedaţi printr-o expropriere ce este categoric contrară articolului 41 din Constituţia României de astăzi.

Rep.: Vorbiţi despre deposedare. În cazul în care un fost proprietar care nu mai locuiește în apartamentul lui, în condițiile legii, primește o despăgubire bănească mai mare sau mai mică, se mai poate vorbi despre expropriere și deposedare?

D.C.: Evident că da — şi pentru mai multe considerente. În primul rînd, singura modalitate reală de a despăgubi pe cineva atunci cînd bunul există în materialitatea lui este o restituire în natură. În al doilea rînd,

Rep.: Și dacă s-ar argumenta că economia națională și finanțele publice sînt mult prea slabe pentru a permite o asemenea despăgubire corespunzătoare?

Răsvan Dobrescu: În Camera Depu-

- taţilor, ridicîndu-se această proble-

mă, eu am dat următorul exemplu: este ca şi cum i-aş datora domnului deputat Marțian Dan suma de 10 milioane lei şi, cînd ar veni scadenţa restituirii banilor, i-aş spune: „Domnule Marțian Dan, scuzaţi-mă că nu am să vă dau 10 milioane, dar vă dau 70.000 lei. Mulţumiţi-vă cu asta, că n-am bani mai mulţi!“. Este imoral şi este o modalitate de a legaliza jaful.

Cum trebuia să arate un compromis?

Rep.: Să spunem că atit chiriași, cât și proprietarii au nevoie de o casă. Ar fi trebuit să se ajungă la un compromis. Din păcate, nu s-a realizat acest compromis.

R.D.: Un compromis ar fi fost foarte simplu de realizat: trebuia restituit dreptul de proprietate proprietarilor pe una sau pe oricîte case a avut fiecare, iar chiriaşilor să li se asigure dreptul de folosinţă, adică dreptul de a locui în continuare în acele case. Si-

Nei

(Cyr

LA SAI

modul de expropriere este expres prevăzut de articolul 41 alineatul 6 din Constituţie, ceea ce presupune mai întîi să fie vorba de o cauză de utilitate publică. Or, care ar fi utilitatea publică luînd casa de la proprietarul de drept şi dîndu-i-o chiriaşului?! În al doilea rînd, se cere în Constituţie să fie vorba de o despăgubire prealabilă. La rigoare, în caz că nu există acorduri între stat şi proprietari, cuantumul despăgubirii nu poate fi stabilit decît de Justiţie. Or, cuantumul despăgubirilor este, în cazul nostru, stabilit prin lege şi nu prin Justiţie, neputînd depăşi cca 15.000 dolari. Problema este că, dacă tot îmi dai despăgubirea şi dacă totuşi îmi aplici o expropriere, ea trebuie să corespundă cu ceea ce se numeşte „valoarea de circulaţie“ a acestui imobil, adică cu banii cu care să pot cumpăra imediat un bun similar, altfel despăgubirea este iluzorie şi derizorie.

gur, pentru o durată determinată — 5 pînă la 10 ani. Foarte important ar fi fost să se fi pus pe picioare un program social care să constea în construirea de locuinţe sociale în care chiriaşii susceptibili de a elibera locuinţele să aibă posibilitatea să se mute — chiar în calitate de proprietari, dacă vor să cumpere acel apartament, cu avans mic, cu dobîndă mică, dobîndă subvenţionată de stat, şi credit pe termen lung. Aceleaşi credite trebuiau acordate şi chiriaşilor care nu ar fi dorit să se mute într-un apartament de bloc, ci ar fi voit să aibă o casă frumoasă, cu curte, mai mare sau mai mică, după posibilităţi şi venituri. În fine, aceleaşi credite, însă rambursabile pe termen mai scurt de 10 ani să fi fost acordate şi proprietarilor care îşi redobîndeau casele, pentru ca să poată face reparaţiile necesare acelor case, deoarece fondul locativ de stat a fost foarte neglijat în timpul regimului comunist.

“Se dorește dezbinarea societății românești

Telefon — Căzănescu: Mă numesc Căzănescu. Nu sînt nici fostă proprietară, nici chiriaşă într-un bloc naţionalizat. Provin dintre cei care şi-au cumpărat apartamentul construit de stat.

Rep.: Exact o părere imparţială ne doream!

Căzănescu: Eu consider această lege nedreaptă şi imorală, atît din punctul de vedere al judecății dumnezeieşti, cât şi al celei omeneşti. Vreau să întreb dacă această lege îmi poate mie garanta dreptul meu de proprietar, mie şi tuturor aşa-zişilor împroprietăriţi din blocurile construite de stat.

D.C.: S-a vorbit pînă acum despre două categorii: chiriaşi pe de o parte, proprietari pe de altă parte. În realitate, telespectatoarea care a telefonat face parte dintr-o a treia categorie, care nu poate fi nici ea ignorată, ce dispune de o proprietate şi care poate gîndi că, dacă se va continua în acelaşi spirit în care a procedat Parlămentul cu această lege a caselor naţionalizate, însuşi dreptul de proprietate este în pericol. Altfel spus, că orice poate fi iarăşi luat. Aici este primejdia: în precedentul deschis de această lege.

R.D.: În fapt, această lege încearcă să-i opună pe proprietari chiriaşilor — şi invers. Adică să rupă societatea românească în două tabere antagoniste. Şi, la adăpostul acestei lupte artificiale care s-ar da între chiriaşi şi proprietari, se speră că se vor putea lua diferite măsuri nedemocratice, care să aducă atingere incipientei democraţii româneşti şi statului de drept. Eu cred că întrebarea pusă de doamna Căzănescu trebuie să ne ducă la următoarea morală: oamenii trebuie să se solidarizeze între ei şi să apere fiecare şi dreptul celuilalt. Adică, atunci cînd unul este nedreptăţit, toţi să se solidarizeze cu el, pentru că altfel ajungem ca în regimul comunist: se loveşte într-unul, sau într-o categorie, şi ceilalţi spun: „Mulţumesc, Doamne, că nu a lovit în mine!“. data următoare se va lovi tocmai în cel care mulțumea lui Dumnezeu că nu a fost el lovit. Deci chiriaşii cărora aparent li se oferă acum o protecţie socială ar trebui să ştie că, în realitate, este o falsă protecţie socială. S-ar putea, dacă lucrurile merg în acelaşi spirit, ca data viitoare să fie ei loviți. Noi trebuie să învăţăm să ne.solidarizăm unii cu alţii.

D.C.: Nicăieri în lume protecţia socială a chiriaşului nu se realizează prin împroprietărirea chiriaşului în dauna proprietarului direct.

Telefon — Viorica Grama: După naţionalizare, locuinţa pe care o aveant s-a demolat. Vreau să ştiu dacă pot să intentez proces în acest caz, pentru a obţine înapoi măcar terenul.

R.D.: Această lege nu are legătură cu această categorie de imobile. Deci dvs. sînteţi în cazul fericit de a nu cădea sub incidenţa acestei legi şi puteţi pur şi simplu să faceţi proces.

Legea nu are justificare, dar are o explicaţie

Rep.: Vreau să mai atingem încă o problemă care mi se pare importantă. Aţi spus, domnule avocat Dobrescu, că legea stabilește o ruptură între actualii chiriași și foştii proprietari, dar s-ar părea că ea creează o ruptură și între actualii cetățeni români și foștii cetățeni români sau chiar actualii cetățeni români, dar care domiciliază în străinătate. Cum poate fi justificată o astfel de ri cateii Dvs. sînteți și om politic, sînteți membru al PNȚCD, sînteți preocupat și de aspectele strict politice ale acestei legi. Se știe că în momentul de față se dorește îmbunătățirea imaginii României în străinătate. Cum sperăm noi să creăm o imagine bună a României fără a avea de partea noastră sprijinul diasporei românești?

RD: Cum poate să fie justificată o asemenea lege? Eu nu numai că nu găsesc nici o justificare a acestei legi, aşa cum a fost făcută, dar consider că ea nu poate să fie justificată cu argumente care ţin de moralitate şi de co- - rectitudine. Este o lege care nu poate să fie justificată decît cu argumente false, în chipul hoţului care fură ceva şi care spune că a furat pentru că îi era foame, ceea ce nui îl scuteşte de pedeapsa pe care Justiţia i-o va aplica. Însă acest tip de argument putea fi invocat numai de statul comunist, dar nu şi de statul care i-a succedat şi care se pretinde de drept. Se poate oferi nu o justificare, ci o explicaţie — şi una foarte simplă: cca 2% dintre chiriaşii care ar urma să devină proprietarii acestor apartamente sînt nişte profitori ai actualului regim sau nişte profitori ai vechiului regim, pe care profitorii actualului -egim vor să-i apere şi care vor să devină pro- “prietarii unor case de lux. Ceilalţi, 98% din total, sînt nişte oameni amărâţi, victime ale regimului comunist, care rămîn în continuare victime şi sînt acum seduşi cu promisiunea demagogică de a putea să cumpere casele adevăraţilor proprietari.

Telefon — Daniel Costache: Aş vrea să-l felicit pe dl. avocat că în chestiunea profitorilor a pus punctul pe i. Pe de altă parte, legea, votată de Parlament şi care, probabil, va fi aprobată de preşedinte, face o distincţie, în cadrul marii mase de proprietari expropriaţi, între cei care la 22 decembrie 1989 locuiau în fostele lor case şi cei care nu locuiau. Cred că acesta este un lucru extrem de injust — chiar în

contextul celorlalte neajunsuri ale

acestei legi. Adică, practic, se judecă o problemă cu două unităţi de măsură. „N D.C.: Aş vrea să ne întoarcem la cadrul constituţional al acestei legi. Constituţia noastră consacră printre "alte drepturi egalitatea tuturor cetățenilor în faţa legii şi, pe de altă "parte, dreptul la libera circulaţie a persoanelor. Asta presupune că nu se poate face o discriminare între cetăţe- „nii români care au domiciliul în ţară

prevăzută de legea caselor za şi cetăţenii care, tempoiv, şi-au stabilit domici-

poate accepta o decădere din drepturi provenită din exercitarea legitimă a unui drept, respectiv a-dreptului la libera circulaţie. Or, domicilierea în străinătate reprezintă expresia exercitării acestui drept la libera circulaţie, drept prevăzut, şi subliniez, nu numai în Constituţia noastră, la articolul 25, ci şi într-o serie de documente internaţionale la care România a aderat, pe care le-a semnat şi dintre care unele fac parte acum din dreptul nostru intern, potrivit Constituţiei — respectiv, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice şi mai ales Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Rercursul în anulare atirnă deasupra proprietarului precum sabia lui Damocles

Rep.: În legătură cu problema caselor naționalizate, cred că merită să mai menționăm un aspect. Au fost case naționalizate care au fost restituite proprietarilor prin decizii judecătorești — oamenii au dat în judecată statul și au câștigat. În urmă cu cîteva luni, Parchetul General a făcut recurs extraordinar în anulare și a încercat să schimbe aceste hotăriri ale Justiției. Domnule Cosma, poate ne puteți spune ceva despre această procedură...

DC. Există în momentul de faţă la Curtea Supremă de Justiţie o avalanşă de recursuri în anulare, avînd

R.D.: În ceea ce-i priveşte pe aceşti oameni amăriţi la care mă refeream, cei 98% dintre chiriaşi, iniţiatorii legii au urmărit scopul demagogic de a le capta voturile. De fapt, este o mituire a populaţiei cu un avantaj necuvenit, spre a i se cumpăra voturile la viitoarele alegeri — exact aşa cum s-a făcut şi la alegerile din '96, de pildă, prin majorări de salarii fără acoperire,în producţie, care au dus la o inflaţie uriaşă.

Acceptăm să pierdem voturi de dragul moralității

Rep.: Cînd s-a încheiat votarea legii în Parlament, dvs., domnule Dobrescu, ați avut o declarație spectaculoasă, în care ați spus că, dacă Opoziția va ciștiga alegerile viitoare, această lege va fi schimbată. Nu credeți că, din punct de vedere politic, ați făcut o declaraţie imprudentă, ținind seama tocmai de voturile cu care PDSR vrea să-i mituiască pe chiriași?

R.D.: La PNŢCD există următorul principiu: noi vrem să facem o politică morală, o politică dreaptă, şi dacă, făcînd această politică morală, pierdem votul, acceptăm să pierdem votul de

- dragul cinstei şi al moralității în poli-"

tică. Nu vrem să facem politică demagogică, politică mincinoasă, pentru ca să fie cel puţin un partid care să facă o politică cinstită. Şi dacă va fi să pierdem votul de pe urma poziţiei noastre, acceptăm să pierdem votul pe acest motiv. Însă vreau să vă mai spun următorul lucru. Dacă la alegerile din 1990, deoarece am spus ceea ce am spus, oamenii noştri au fost bătuţi şi chiar ucişi, în 1992'am cîştigat foarte multe voturi spunînd acelaşi lucru. Deci ceea ce pierdem pe termen scurt putem cîştiga pe termen mediu şi lung, pentru că oamenii pînă la urmă îşi dau seama de importanţa unei politici morale.

ca obiect tocmai desfiinţarea hotărîrilor judecătoreşti de retrocedare a locuinţelor naţionalizate, şi există deja destul de multe hotărîri ale Curţii Supreme de Justiţie, secţia civilă, care au anulat respectivele hotărîri judecătoreşti, sub motivul — i-aş fi zis pretextul — depăşirii atribuţiilor puterii judecătoreşti în dauna atribuţiilor puterii legislative. S-a ajuns în situaţia că proprietarii au pierdut titlul pe care-l obţinuseră în Justiţie. Au pierdut iarăşi casa, pentru că, prin această decizie finală a CSJ, s-a desfiinţat hotărîrea judecătorească prin care obţinuseră această casă. În momentul de faţă, oamenii nu mai pot face pe plan intern nimic, pot acţiona însă pe plan internaţional.

Ce putere au forurile europene și cum te poți adresa lor?

Rep.: Să ascultăm, înregistrată pe casetă, și părerea domnului Crăciunescu, președintele Asociaţiei foștilor proprietari.

Crăciunescu: Această lege este făcută de Guvernul României. Guvernul României şi deputaţii care sînt din partea Guvernului nu fac decît să caute să ne fure casele şi să le revîndă... casele noastre... Noi trebuie să acţionăm astfel încît să nu fie adoptată legea aceasta. E o lege aberantă, e o lege contrară dreptului internaţional, mai cu seamă că noi am aderat la Convenţia Europeană.

Rep.: Aţi mai făcut pină acum vreo adresă către forurile europene?

Crăciunescu: Anul trecut am parcurs 3.500 kilometri dus şi 3.500 kilometri întors spre a discuta la Consiliul Europei de la Strasbourg. Acolo mi s-a explicat că trebuie să traversăm toate etapele cu putinţă în ţara noastră şi numai ulterior să ne adresăm lor. Din cauza asta, noi am făcut procese, am cîştigat casele, o parte din noi sîntem în curs de judecată.

Telefon — Vasilescu (București): Am o hotărîre definitivă privind restituirea unei locuinţe, naţionalizată prin aplicarea abuzivă a Decretului 92/1950. Aş vrea să întreb dacă actuala lege mă afectează sau nu în hotărîrea rămasă definitivă.

D.C.: Pentru casa dvs., asupra căreia există o hotărîre judecătorescă definitivă, din păcate, legea actuală are incidenţă, pentru că există o dispoziţie în ea ce permite atacarea cu recurs în anulare a tuturor acestor hotărîri pronunţate în favoarea proprietarilor. Cu alte cuvinte, Procurorul General, exercitînd acest recurs în anulare, prevăzut de articolul 330 din Codul de procedură civilă, poate desfiinţa aceste hotărîri judecătoreşti şi răsturna complet situaţia, revenindu-se la situaţia anterioară pornirii procesului. Proprietarul se poate judeca în cadrul ipoteticului recurs în anulare. Din păcate, şi asta este un lucru grav, recursul în anulare nu are termen de introducere, deci oricînd, peste oricîţi ani, există această sabie a Jui Damocles asupra capului proprietarului. lată un lucru foarte grav, punînd în discuţie autoritatea lucrului judecat, ce este un stîlp de susţinere al statului de drept.

R.D.: Eu aş vrea să mă refer la o altă chestiune. Ce tactică trebuie să adopte persoanele nedreptăţite de această lege în cazul în care ea ar intra în vigoare? După părerea mea, ele trebuie să uzeze de calea prevăzută de lege, anume de a se adresa comisiei locale instituite de lege cu cererea de a Li se restitui casele, cerere ce ar trebui să aibă următorul cuprins: cer să mi se restituie casa sau casele de care am fost deposedat, nu accept despăgubire. Va pierde la comisie. Se adresează instanţei judecătoreşti. Va pierde din nou. Să facă apel şi apoi recurs. Va pierde la recurs şi numai după aceea se poate adresa în termen de 6 luni Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, pentru că Curtea Europeană nu primeşte cereri decît dacă au fost parcurse toate gradele de jurisdicție prevăzute de legislaţia internă. E adevărat, trebuie multă forţă, trebuie mulţi nervi, trebuie mult curaj pentru a urma această cale!

Rep: Dacă într-un singur caz de acest tip se obține cîştig de cauză la Strasbourg, este statul român obligat să aplice această hotărire și să anuleze și legea?

R.D.: Hotărîrile judecătoreşti obţinute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg sînt executorii în ţara care este condamnată. Deci există o obligaţie la fel ca înaintea unei hotărîri judecătoreşti interne, cu deosebirea că ea este dată de o instanţă chiar mai înaltă decît CSJ.

D.C.: Trebuie făcută însă o precizare. Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu poate fi sesizată decît de Comisia Europeană a Drepturilor Omului, deci proprietarii care sînt prejudiciaţi nu se pot adresa direct Curţii, trebuie să se adreseze mai întii Comisiei. În al doilea rînd, trebuie ştiut că Curtea Europeană nu poate desfiinţa hotărtrile judecătoreşti române. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu permite decît o singură modalitate, aşa-numita despăgubire echitabilă, despăgubire la care este obligat statul care s-a făcut vinovat de încălcarea convenției faţă de persoana fizică respectivă. Este o eroare să se creadă că hotărtrile judecătoreşti românesti pot fi desfiinţate pe calea procedurilor Curţii Europene a Drepturilor Omului.

* Legea caselor naţionalizate nu a trecut de Curtea Constituţională

Curtea Constituţională a constatat că dispozițiile legale din legea caselor naţionalizate care au făcut obiectul sesizărilor PNŢCD și PL-93 sînt constituționale cu două excepții: Articolul 1, al.1, care stabilea că legea se va aplica și imobilelor trecute în proprietatea statului „fără titlu“ ȘI art.4, potrivit căruia cetăţenii români stabiliţi în străinătate nu pot beneficia de prevederile legii. Prin urmare proiectul va fi trimis Parlamentului spre reexaminare. Pentru a înlătura obiecțiile de neconstituţionalitate este necesar ca două treimi din membrii fiecărei camere să FocODiISDE ju vot, textele atacăte,:. - Sai 3

- câştigurile

pagina 8

„Foştii proprietari - persoane fizice - ai imobilelor cu destinaţie de locuinţe, trecute ca atare în proprietatea statului sau a altor persoane juridice, după 6 martie 1945, cu titlu, şi care se aflau în posesia statului sau a altor persoane juridice la data de 22 decembrie 1989, beneficiază de măsurile reparatorii

Legea caselor naţionalizate i Măruntele obiecţii ale Curţii

Constituţionale - aprobate

O Fondul nedrept al legii rămâne însă același

miercuri,

SECARA

priri intermediul justiţiei, situaţia. Camera Deputaţilor, prin majoritatea ei, a hotărât însă ca legea să nu mai pomenească în nici un fel de această categorie, ca şt cum ca n-ar exista şi să se alcătuiască un special.

alt proiect de lege,

De asemenea, deputaţii au

prevăzute de prezenta lege“, Aşa arată acum art. 1, al. 1 din Legea pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu “destinaţia de locuințe, trecute în proprietatea statului, în urma revotării, de către Camera Deputaţilor, a articolului respectiv, articol pe care, în forma sa iniţială, Curtea Constituţională îl considerase neconstituţional. În acest fel, pentru imobilele confiscate ŞI care nu intră în categoria naţionalizărilor în conformitate cu vreunul din decretele emise în acest sens nu pot fi luate de către fostul proprietar despăgubiri şi nici nu pot fi retrocedate. Curtea Constituţională recomandase modificarea textului de lege prin oferirea de posibilităţi foştilor proprietari fără titlu de expropriere de a-şi clarifica,

Priu apr

rea Onanţei 17/1

Denutaţii au validat lista salariaţilor scutiţi de impozit

Persoanele care, în decursul unei luni, obţin venituri sub formă de “Salarii de bază şi alte drepturi

e de până la 75.000 de lei sunt

17, care modifică şi

Legea nr, 32/ 1991, privind impozitul pe salarii, Prin noul act normativ se impozitează, conform grilei de impozite inclusă în textul ordonanţei, salariaţilor zilieri NU e ema a

completează

temnparari

la care au funcţia de bază, Este vorba despre veteranii de război, văduvele de război şi văduvele veteranilor de război, urmașii eroilor martiri ai revoluţiei, Precum şi deţinătorii titlului de Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, invalizi de gradul 1 sau II, donatorii de sânge sau plasmă

necăsătorite ale

acceptat eliminarea discriminării între cetățenii români cu domiciliul în România şi cei care nu acceptă să-şi stabilească domiciliul în ţară în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare ă prezentei legi.

Votul a fost nominal. Grupurile parlamentare ale PNŢCD, PER. PL '93, PAC ŞI UDMR au anunţat că nu participă la

impotriva hotărârii Curţii Constituţionale, 192 de voturi pentru şi 70 de voturi neexprimate, legea a trecut cu modificările impuse de Curte.

Lia BEJAN

Iniţiativă legislativă cetăţenească

pentru „corectarea“ articolelor 205, 206

PL'93 a adresat directorilor Principalelor cotidiane şi aj instituţiilor de presă audio-viz invitaţia de a Participa joi la o discuţie pe maârginea recentelor modificări ale articolelor 205 ŞI 206 ale Codului votate de

Camerele reunite dezk Raportul

sspearteam.

* Va tulbura acesta liniştea demnita

Camerele reunite ale Parlamentului dezbat astăzi, în sfârşit. raportul Comisiei „Apartamentul“ care incriminează 116 demnitari români ce au abuzat de calitatea lor oficială pentru a intra nelegal în posesia unor apartamente. Nume sonore ale scenei politice româneşti, precum preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Oliviu Gherman şi Adrian Năstase, foşti şi actuali miniştri în administraţiile Roman, Stolojan şi - Văcăroiu, începând chiar cu foştii premieri. Roman. şi Stolojan; precum

Şi consilieri prezidenţiali, sunt nominalizați în documentul întocmit de o comisie parlamentară specială instituită de legislativ la inițiativa Vicepreşedinielui Camerei Deputaţilor, loan Gavta. Raportul propune măsuri de sancţionare a celor care au dat ilicit apartamente, confiscarea ŞI rezilierea contractelor pentru apartamentele date nelegal, dar şi un proiect de lege care să reglementeze pe viitor situaţia locuinţelor pentru demnitari. Reamintim cititorilor noştri că raportul a fost înaintat birourilor permanente

a anda D=

Dacă i-o vor cere colegii DI. Năstase promite (iarăşi)

că va da o

„E 0 impresie că Parlamentul poate face mult“, a deciarat ieri liderul PDSR, Adrian Năstase, întrebat asupra finalităţui Raportului „Apartamentul“, care este dezbătut astăzi de reunite. „Pentru Situaţiile concrete“ (n.n. - Raportul conţine referiri exacte în privința atribuirii unor locuinţe din fondul de stat unor demnitari) va fi necesară intervenţia „instituţiilor de competenţă“, a Spus preşedintele executiv al PDSR. După acesta, dezbaterea Raportului în Parlament are 0 valoare „politică“, nu juridică“ ŞI, în cele din țin de conduita parlamentară“ vor

Tămâne la judecata Cormnisiei p Juridice şi de imunităţi, iar cele de domeniu

„penal* vor reveni instantelor CE i aaa +

„Aspectele care.

casă-napoi

care să fie clarificată problema apartamentelor de serviciu şi protocol pentru a exista cât mai puţine discuţii în viitor,

Și pentru că Adrian Năstase este, la rândul său, nominalizat în Raport, acesta s-a simţit obligat să declare; În ce mă Priveşte, locuiesc într-un apartament asociat contractului de serviciu, Mi s-a Teproşat că, în momentul în care am plecat de la

Ministerul ăe Externe la ar fi trebuit să transfer ir sec locuinţei. Nu m-am gândit

să modific contractul pentru că nu-l ca un apartament