Partidul Liberal se scindează

Cheia trandafirului

Partida de box din parlamentul bulgar mi-a redat optimismul: nu sîntem cei mai români din Eurbpa. Disputele politice de la noi — ciolanul natur, huiduielile şi lozincile afişate la Convenţia Frontului, precum şi zimbetele strimbe „face ă face“ urmate de replici tăioase de la distanţă care au dominat disputele liderilor din Convenţia Democratică au devenit, prin raportare la vecinii noștri, dezbateri civilizate, europene, ca să zicem așa.

Așteptată cu un legitim interes, Delegaţia permanentă a Partidului Naţional Liberal nu a rezolvat decît unul din cele două puncte fierbinți : participarea la viitoarele alegeri legislative. Ea se va realiza printr-o alianță numai cu partidele istorice, P.N.Ţ.-C.D. şi P.S.D.R., excluzind, aşadar, P.A.C.-ul şi alte „partide mici care vor să devină. mari“, după cum s-a exprimat liderul liberal într-un interviu. Chiar dacă formula diplomatică a fost de „partide mici“ este clar că di. Câmpeanu a vizat, îndeosebi, U.D.M.R.-ul, considerat beneficiar al Cheii în alegerile locale. Modul elastic în care U.D.M.R.-ul a înţeles participarea la Convenţie — mergiînd pe liste comune spre a-şi plasa consilieri în localităţile unde şansele sale erau minore, pe liste proprii unde aveau şansele cele mai mari şi în diverse alianțe, chiar şi cu F.S.N.-ul, numai pentru a nu rămîne în afara Jocurilor — a stirnit nemulţumirea evidentă şi declarată a Partidului Naţional Liberal. Şi Partidul Alianţei Civice a fost considerat un beneficiar al popularității P.N.L.-ului şi al adeziunii electoratului la platforma liberală care, se spune, ar fi dat consistență listei comune.

În perspectiva, destul -de evidentă, a absenței unui adversar

politic puternic — şi comun — cum a fost, o vreme. F.S.N.-ul, ceea ce s-a chemat opoziţie îşi regîndeşte strategia. Se configurează citeva blocuri politice. Ele se definesc, deocamdată, doar prin raportare la tradiţii și la alianţe, Sperăm că timpul rămas pînă la alegeri va fi cheltuit și pentru clarificări privind programele economice, sociale şi politice. O ast fel de delimitare” ar fi benefică vieţii noastre. politice. Pentru că nu vom mai avea a face cu o dispută între ei (guvernanţii feseniști acuzaţi de cripto sau neo comunism) şi toţi ceilalți (democrați, anti — feseniști sau comunişti), Va fi mult mai mult loc pentru nuanțări. În Parlament, nu va mai funcţiona o maşină de voturi, ceea ce. desigur, va crea o mai mare credibilitate şi autoritate legilor adoptate. Sigur, toate acestea sînt ipotetice. Mai mult, sînt speranțe.

Pînă la împlinirea ipotezelor noastre . optimiste însă sîntem nevoiți să încercăm să descifrăm în nebuloasa politică direcţiile de evoluţie. Dacă se va constitui alianţa partidelor istorice ea se va 0pune atit Convenţiei Democratice cît şi blocului centru-stinga sau blocului de stinga (stînga-naţionalistă, cum mai este etichetată). Atacat în ultima vreme pentru fendinţe naţionale (a se vedea chiar ultimele declaraţii ale preşedintelui de onoare al U.D.M.R., Laszlo Tăkes, la Budapesta), dl. Radu Câmpeanu mizează, probabil, în viitoarea alianţă pe o linie tradițiomol; na tonală a partidelor istorice. Nu ştim cum se va configura această linie în programul economic, cert e că o astfel de direcție s-ar bucura de o undă de simpatie în rîndul electoratului, putînd rupe din votanții P.R.M.-ului sau P.U.N.R:-ului, printr-un mod mult

mai echilibrat _cu care ar aborda o problemă atît de delicată.

'Tendințele europeniste, considerate a fi un joc pe muchie de cuţit, ale P.A.C.-ului vor da nota Convenţiei Democratice, în formula care va. rămîne,

Vor fi aceste direcţii puncte forte de delimitare şi atragere a electoratului sau vom asista oare, din nou, la o campanie electorală în care vor prima atacurile la persoană 'şi dezvăluirile etichetante ? Schimburile publicistice de pînă acum ne conduc spre temerea că așa va fi. Adică, un duel în care macularea liderului adversar va prima. Nu întrevedem, încă, sub ce devize, ca să nu spunem direct slogane, se va conduce campania electorală, Scindarea opoziţiei a făcut imposibil, orjcum,. sloganul de tip anti. Ceea ce este un pas înainte. Definirea se va face, sperăm, prin ceea ce este sau ya face fiecare, nu prin ceea ce nu este şi nu ar face.

Să nu ne grăbim însă a cînta prohodul trandafirului, deşi pe trunchiul său originar au apărut altoiuri. De diferite nuanțe, dacă nu de culori diferite. Aflat în plin proces de reevaluare a forțelor, Frontul, lăsat discret în umbră, poate reveni. Tocmai pentru că nu va mai fi privit ca un adversar redutabil, el nu va mai fi ţinta unor atacuri care să-l discrediteze şi să-i îndepărteze electoratul. Paradoxal, dar eşecul, mai ales în marile oraşe, din alegerile locale l-au obligat să-și ia serioase măsuri de precauţie în vederea ; alegerilor legislative, ajutindu-l la debarasarea de elementele conservatoare afișind un populism fără o prea mare credibilitate, Pentru F.S.N., alegerile locale au fost o şansă. Trăgîndu-i, la timp, semnalul de alarmă.

O opoziţie unită ar fi spulberat însă orice vis de revenire a Frontului. EI ar îi fost cu totul marginalizat , fracțiunile sale nereușind, probabil, să adune, voturi suficiente pentru o reprezentativitate în viitorul Parlament. Această cre= dibilă ipoteză a dus spre o atitudine de suspiciune faţă de liderul P.N.L.-ului, dl. Radu Câmpeanu. Mai voalat sau mai pe faţă, liderului liberal i se reproşează că strategia sa politică nu face decit să redea șanse frontiștilor. Să fie oare dl. Câmpeanu un fel de cheie pentru trandafir? Jocul de cuvinte nu mi se pare gratuit. Dlui, Câmpeanu i s-a mai reproșat şi participarea la guvernarea fesenistă pe care ar fi salvat-o într-un moment în care opoziţia era decisă a o îndepărta. Cochetarea cu puterea (cu puterea la zi) din dorința de a se impune, de a îi permanent în interiorul jocurilor politice (şi nu în afara lor) a fost un alt cap de acuzare. Sîntem abia la abecedarul vieţii politice şi este greu să descifrăm între oportunism şi subtilitate politică. i

De aceeaşi subtilitate politică — sau de oportunism — poate fi vorba şi în cazul neelucidării „celui de-al doilea punct care s-ar fi cerut dezlegat: depunerea : candidaturii la preşedinţie sau anunțarea susținerii unei candidaturi. DI. Câmpeanu a invocat poziția partidului faţă de alegerile prezidenţiale care nu ar trebui să coincidă cu cele legislative. Aşadar, o aminare, sine die, a unei decizii. Despre un referendum pre-electoral, privind monarhia sau repu-

blica, nici un cuvînt, CONSTANTIN STAN

SCOR FINAL LA DELEGAȚIA PERMANENTĂ

Alba — cu Convenţia, dar fără U.D.M.R. ; Arad — fără Convenţie ; Argeş — eutonomie locală (păreri împărțite).

Bacău — fără Convenţie (16% voturi) ; Bihor — fără Convenţie; Bistriţa Năsăud — fără Convenţie (scor 15 :2); Botosani — alianță cu P.NIP.C.D. şi P.S.D.R. (candidat unic la preşedinţie) ; Braşov — cu Convenţia (dar fără U.D.M.R. şi P.A-C.) ; Brăila — autonomie locală ; Buzău — alianță cu P.N.Ţ.C.D, şi P.S.D.R. (eventual cu P.U.N.R.).

Caraş-Severin —— fără Convenţie (eventual numai cu P.NŢ.C.D.) ; Căldrași — fără Convenţie eventual alianță doar cu P.N.Ţ.C.D.) ; Cluj — alianță doar cu P.N.P.C.D. şi P.S.D.R,; Constanţa — alianță cu P.N.[-C.D.. şi :P.S.D.R, (fără P.A.C. î) ; Covasna niță doar cu P.N.Ț.C.D. (fără P.A.C).

id mboviţa — cu Convenţia, (simpatie P.D-A.R) ; Dolj — alianţă numai cu

Giurgiu — fără Convenţie ; Galaţi — autonomie locală ; Gorj — alianță doar cu PNIECID. (Eventual Și PB DR Și Spre a

Hunedoara — tără Convenţie (70% voturi]

si PS.D.R.

EMIL TOCAC

„Am susținut energic răminerea în Convenţe“

in vedere că presa nu a fost

baterile au fost intense ce, S-au susținut puncte to. În ceea ce mă priveste, am putut de energie ră-

minerea în Convenţia Democratică. Am o atit în numele meu, cit si al judeţuiui Prahova. În acces aţie au

st și colegi de-ai mei di

— Ca de exemp-u ?

E. T. — Sectorul 1, Bucureşti, judeţele Timiş, Alba, Braşoy. Din păcate nu em fost în majoritit>. Sintetizind toate aceste puncte de vedere, dl concluzionat că este denta judetelor de a alege tactica în vi. itoarea. campanie, electorală, de a hotări alianțele electorale aşa cum le doresc. Sper că în județul meu. Prahova. va functiona Convenţia Democratică ca şi piră acum.

Caze a fost atunci rolul acestei delegsţii permanente, dacă nu s-a ajuns la o strategie omogenă ?

— Să știți cestilueru este un rezuliat, peniru, că cu consider că este o soluție această autonomie tactică a. judetelor.

— În concluzie, rămine sau nu PNL-ul în Convenţie ? ă

E.T. — Se vor propune-enumite şti

către conducerea, centrală. în esenţă o alianță cu țărăniştii si. social-democrații. Dacă această alianţă nu se va traduce în

MIHAI RUVA

alte judete.

„„ Iadomiţa — alianță numai cu P.N.T.C.D. și PS.D.R. ; Iași — opinii împărtite (8 pentru. ieșire, 6 peniru răminere în C.D).

Mehedinţi — fâră Convenţie (eventual nuimai cu PNTCD, si PSDR) : Maramureş — fără Convenţie (scor 9 :2) ; Mureş — alianță numai cu P.N-Ț-C.D.

Neamţ — alianţă numai cu P.N.Ț.C.D. şi PS.D.R.

fapt, atunci judeţele: propria lor voinţă.

— Alianţa propusă constituie un război dectarat PAC-uiui ?

EX. — Mulţi vorbitori şi-au exprimat o animoritate față de PAC. În ceea ce mă priveşte sint în relaţii buhe cu 'toațe partidele de autentică opoziție şi deci și cu PAC-ul. Cred că în Prahova. va fi posibilă 9 convenție similară celel din alegerile locala;

— Intr-un interviu Ia Europa liberă. făccaţi afirmaţia, că în cazul în care Convenția Democratică va pierde alegerile datorită retragerii PNL pe umerii acestuia va anăsa o mare responsabilitate nforală ?

E. T. — Dacă în urma acestei autono: mii. tactice a județelor care s-a obtinui astăzi, vor fi destule județe care se vor itua în Convenţie alături de celelalte forte democratice, acest rise este mult diminuat, dacă nu chiar anulat. Dacă însă, în. cea mai mare parte a judeţelor PNL va merge singur, riscul se menţine si ar putea avea -consecințe neplăcute pentru partidul meu.

— Vă consideraţi un disident în PNL?

E.T. — Nu, dar cu am gindirea mea propri€ si întfeprind acțiunile care decurg din ea. Pină în acest moment de răscruce am fost în concordanță cu cea mai mare parte a colegilor mei liberali Am îmbrăcat uniforma PNL, am res: pectat-o şi am fost mindru de ea, dar asta nu înseamnă să renunţ la personali tatea mea.

vor acţiona după

„Regret că nu s-a obţinut -un vot majoritar pentru răminerea în Con-

ventie!

— Care este la ora actuală dumneavoastră în cadrul PNL-uli

M. R. — Am susținut si continui să susțin că În actuala fază a procesului de demoeratizare, păstrarea Convenţiei Democratice ar i fost utilă.

— Vi se pare clară și oportună decizia aelegaţiei permanente ?

. R. — Din punctul de vedere al înformării asupra situației din judete, este un ciștig, dar personal regret că nu s-a ajuns la un vot majoritar pentru răminerea în Convenţie. A existat însă o consolare, libertatea acordată județelor,

— Nu este aceasta o altă ambiguitate din partea PNL-ului ?

M. R., — Nu cred. câ este o atitudine ambiguă. S-a pornit de 1a faptul că fiecare judeţ are specitic'tatea lui şi cum interesul fiecărui partid este ca să aducă cit mai mulți parlamentari în urma _alegerilor, conducerea partidului a consimţit a această autonomie.

poziţia

Alianța cvasi-exelusivă cu PNŢOD și PSDR inseamnă o dozință de excludere a PAC-ului ?

M. R. — S-a motivat că aliaţii . fireşti sint ţărănişti și social democrații. S-au exprimat rezerve în legătură cu PAC. izvorite din faptul că PAC nu a avut 6 participare de unul singur la alegeri, deci nu i se cunoaşte întinderea . segmentului de electorat. S-a mai reprosat că PAC a dobindit locuri în alegerile locale datorită prestigiului de care se bucurau celelalte partide din Convenţie.

— Cind se va discuta candidatura la preşedinţie ?

M. R. — Perspectiva alegerilor pare a se lungi, dcoarece o parte din actele. nor. mative necesare alegerilor nu au fost încă elaborate de Parlament. Probabil că se pleacă de la ideea că este timp suficient pentru a decide asupra strategici.

SORIN BOINARU

„Mi-e greu să mai înțeleg cum mai există Convenţia fără noi

— Pină la ora actuală v-aţi manifestat

reținerea. faţă de răminarea în Convenţie ;

veţi rămine pe aceeasi poziţie și în vior ?

S. B. — Este o opoziţie pentru forma de ia alegerile locale, în care noi am realizat ceva. Trebuie să găsim formula 0ptimă pentru ca în parlamentul viitor să fie reprezentate adevăratele tendinte politice ale poporului român, tendinte anticomuniste, Și asta înseamnă citi mai mulţi deputați PNL—PNȚ și în. jurul lor alţi deputaţi din formațiunile democrati-

ce. Dar cit mai mulți din cele două, care sint singurele care au dus lupta.

— De unde provine această animozitate față de PAC? Teama de concurență sau candidatura Ia preşedinţie ?

S. B, — în nici un caz. Ceea ce a constituit principala noastră nemulțumire în raporturile cu PAC-ul a fost faptul că a fărimițat electoratul care trebuia să intre în PNȚ și PNL. Oamenii au găsit prea repede un debuseu si s-a renunțat la consolidarea celor două partide. Stiu că au fost oameni care au plecat de la liberali

Olt — fără Convenţie.

Prahova — pentru Convenţie (indiscutabil). Sa Satu-izare — alianţă cu P.N.T.C.D. şi P.S.D.R. ; Sălaj — alianță cu P.N.Ţ.

(ăacă s-ar obţine primul loc pe listă) ; PS.DR. şi PER, fără U.D.M.R.)

Stctava — fără Convenţie („sintem la cuțite eu P.N.Ţ.CD,4).. “Teleorman — fără Convenţie (sau alianță, dar fără

— pentru Convenţie (cu PN.

UD.M

Limiș — pentru Convenţie (indiscutabil) ; Tulcea — opinii impărțite (5 ș zi

C.D., 6 împotrivă. funcţie de sistemul Hondt),

Vaslui — uentru Coiivenţie, dacă alegerile sint în iunie : separat dacă sint în | scotembrie Vilcea = alianță cu P.N-F.C-D, și P:S.DR: (tară U.D:M-R): Vraneca

— pentru Convenţie (eventual ai

anța partidelor istorice

PN:Ț.C.D. şi cu P:S.D.R

Concluzii finate

în cele 42 de județe și 6 sectoare ale Bucureştiuilui plus Seetorul Agricol ntov, opiniile sin: împărțite astfel : 6 — pentru Convenţie, din care Rural 2 necondiționat” (Prahova și Timis). 27 — pentru alianța doar cu. P: ar 17 pentru părăsirea Convenţiei.

P.S.D.R pentru autonomie locală.

şi s-au dus la PAC, dar. este o situaţie tare se poate redresa. Al doilea motiv. dar asta nu înseamnă desființarea PAC, este că dorim să avem cit mai mulți întelectuali alături de noi. Şansa celor două partide (PNL și PNT) va fi mai mare decit a celor trei partide, pentru că, aceste două partide vor fi recunoscute de către popor şi orice luptă impotriva lor nu mi se pare bună pentru democrația românească. Mai trebuie să spun că în cercurile de analiză din jurul PAC-ului am observat analize. și rezultate similare _cu cele ale analiştilor din grupul Petre Ro. man. Aceasta înseamnă 0 distantare fată

e noi.

— Opțiunile majorităţii din PNL au fost pentru ieșirea din Convenţie și pentru o alianţă cu PNT şi PSDR. În cazul în care aceștia nu vor accepta formul propusă, iar la Cameră se va vota sistemul Hondt credeţi că aveţi sanse mergind singuri în alegeri ?

S, B. — Eu cred că în jurul liberalilor vor veni suficiente forțe pentru a reprezenta unul dintre polii adevăratei democraţii.

— Vă bazaţi pe date concrete cînd aj maţi asta ?

S. B. — Mă bazez în primul rind pe raporturile noastre cu naţional-țărăniştii. Bu nu cred că ei nu vor veni alături de

nomie locală). E — sectorul 1 — pentru Convenţie, (indiscutabil) ; sectorul 2 — ali-

Pucireni oa sector 3 ste vânruite” eu partidele jatorice + sector

4 — fără Convenţie (sau numai pe baza unor criterii certe) ; sector 5 — alianță x cu partidele istorice ; sector 6 — fără Convenţie (sau alianță conăiționață cu dacă mai are şi alți membri în afară de domnii Cu

nescu şi Avramescu“, si fără P.A.C.) ; Seetor Agricol Ifov — alian.ă cu P.N..CID, |

Aproximativ 10 vorbitori au Gpinat

noi. Trebuie să vă spun că nol.nu avem niniic impotrivă ca PAC-ul să intre, Într coaliție care poriieșiă, de la PNE, Și ENL. ste

— "Dar PAC-ul se află deja în Convenţia. Democratică.

S. B. — Convenţia Demoeratică a fost o instituție pentru alegerile locale.

— D-le Sorin Botnaru, care este, secretul ciudatei evoluții politice pe care. aţi avut-o, de la preşedinte al Consiliului FSN pe Capitală la...

S. B. — Nu, să vă spun eu, am fost pe 21 şi 32 decembrie, oamenii. m-au ales să-i reprezint la sectorul 2. apoi pe Capi: tală, lucrurile astea nu aveau nimic de-a face cu FSN-ul. Am fost presedintele Consiliului Frontului pe Capitală, fără să fi „existat atunci o formaţiune | politică ESN. a

— Și totuși, aţi rămas destul de mult în această formațiune politică, pină la 20 mai, cind aţi fost unul dintre iniţiatofii tracțiunii 20 mai.

S. B. — Am rămas în Front pină cind a/ devenit şi teoretic. imposibilă, exprimarea unui pluralism politie, Fiind în Front am, susținut intotdeauna raporturi privi legiate cu partidele istorice. Am. fost împoiziva celor care au dorit distrugerea partidelor istorice, s-o spun clar. a echipei conduse de Sccăreş şi Petre Roman:

RADU CÂMPEANU

„Politica este o chestiune realistă“

— Care este rezultatul întrunirii — delesației pormanente ; se rămine sau nu în Convenţie ?

î. 0, — S-a căutat stabilirea strategiei pentru” alegerile viitoare, care vor fi 100%, politice, Ceea ce susțineam eu şi ceea ce s-a cerut de către majoritatea delegaților a fost o alianță numai între partidele care au fie:0 pondere în tară, fie rădăcini în electorat.

— De ce acest exelusivism de moment ?

R. G, — Nu este nici un exclusivism, am spus că alianta este deschisă şi altora, în anumite condiţii. dar numai celor cae vor să respecte regulile pe care alianţa le va stabili.

— Care sint aceste reguli? La conte. rința de presă ele nu au fost clare,

R. C. — Nici nu puteau fi clare, acâste condiții vor trebui anunțate de eci trei, dacă se va cădea la: un acord. Ele sint în funcție de realitatea din judele. acolo unde este cazul vom merge pe liste se. parate sau unice, vom vedea cine _ este mai bine plasat şi după ce criterii. După aceea, cine doreşte poate să vină alături de noi. Din păcate, lumea este înclinată să vadă în orice altă părere care nu este conformă cu a ei ceva dușmănos. Ne duşmănim între noi, toată lumea suspectează pe toată lumea.

— Neinelegerile cu PAC-ul, evidente în ultima | perioadă tond ?

R. C. — Nu pot fi de fond. pentru că momentan, nu cunoaştem ideologia partidului. Dar este adevărat că mulţi dintre delegați erau nemulțumiți de prestaţiuni. le locale ale PAC, În sensul că acesta nu are organizaţii aproape în pici un. judeţ sau în foarte puține, iar dificultăţile pe care le-au făcut la întocmirea listelor de consilieri au fost foarte mari. Dar să spunem că acește neînțelegeri sint. inerente fiecărei alianțe. să vedem însă care este realitatea. Există două partide mari de opoziție în România: ENL şi PNȚ, Sint singurele care au organizaţii în toate judeiele, bune, rele, dar le au,

— Si totusi, PAC-ul a atras o parte din electecat, chiar din rindul partidelor istorice, în special intelectuali.

R. C, — în special AC. a atras, Cred că dacă se păstra linia de început, ea ar îi avut încă un rol de jucat. PAC-ul şi-a luat membrii de acolo, dar asta nu expli. că faptul că partidul acesta nu este defi. nit, nu are un program, o concepție, sau

devenite „sint de

n-o ştim noi, n-a făcut-o publică. PAC-ul a început prin a ne ataca de multă vreme, pentru că are penetraţie în citeva ziare. Iar intelectuali nu sint numai în PAC.

— Concret, consideraţi că friețiunile cu PAC-ul pornesc de Ia faptul că ei au pretenţii mai mari la negocieri decit ar fi normal ?

E. C. — Eu, personal, nu am participat ia nici o negociere, poate a fost rău, eu vă spun punctul de vedere al delegaților. Si apoi, nu numai PAC-ul are pretenții, înt şi alţii... Dar să vedem realitatea, să scenariile, care. sînt fortele politice acum ? Cine a dus greul în campania electorală ? Apăi nici așa; să fim improscați cu noroi, cînd noi totuşi am făcut un etort considerabi bănesc, ce-am aflat simbătă din gura” reprezentanților, dați-mi voie să spun că efortul principal noi l-am depus. Nu trebuie să fim luaţi aşa... V-o spun dumneavoastră, care sinteţi adversarii mei declaraţi, >. dumneavoastră și „România liberă“, care nu faceți decit să mă acuzaţi pe mine şi PNL-ul. Faceţi veşnic insinuări...

— Și totuşi, aceste ziare v-au sprijinit o bună perioadă de timp. Cum vă explicaţi schimbarea ?

R. C. — Niciodată nu m-au Zic clar, niciodată.

— Dacă PNTCD și PSDR nu vor accepta propunerea de nouă alianță, ce veţi face, veţi merge singuri în alegeri ?

R. C. — Cred că nici PNTCD, nici PSDR şi nici chiar PAC nu consideră că se mai poate lucra în condiţiile de pină acum. Din listele comune derivă un lucru : dreptul celor 14 formaţiuni cu drept egal de vot să determine şi să selecteze candidaţii. Asta mi se pare irealist. < Nu este posibil, ar fi nişte discuţii insurmontabile, certuri.“ Hai să fim | realiștii noi nu facem politică d-asta de bună dimineaţa sau de bună seara. ne-am certa tot timpul. Noi vrem nişte reguli pe care să le respectăm.

— Și totuşi, ceilalaţi susțin listele unice, şi nu de ieri, de azi. Repet, ce veţi face în acest caz?

sprijinit.

R. C. — Nu ştiu, nu ştiu, o să discutăm pe urmă, o să vedem ce spune şi le. gea electorală. Dacă nu vor să accepte lucrul ăsta, vom vedea, politica este o

chestiune, realist nu ne est liste. sepai

Dar pot să vă spun câ frică să mergem singuri, pe

te, Şi pot să vă spun că sint

LIBERALE

foarte multe alte partide care doresc să meargă cu noi.

—— Ca de exemplu ?

R. C. — Nici un exemplu. să vi-l dau. Dar nu ne este frică de treaba asta şi repet, sintem singurii cărora nu ne este frică să mergem singuri.

— Chiar în cazul adoptării sistemului Hondt și la Cameră ?

R. C. — Sistemul Hondt cum va fi adoptat. EI este o aberaţie pentru, realitatea românească de astăzi pe mulţi îi dezavantajează pe nedrept.

— În privința autonomiei locale, nu, există pericolul încheierii unor alianțe care, să intre în contradicție cu linia partidului ? Deja dl. senator Voinea de la Buzău a vehiculat ideea unei alianțe cu PUNR-uL

R. C. — Rămine de Văzut, va trebui să reflectăm foarte bine cum va putea fi realizată această autonomie, care vor - fi limitele alianțelor.

— Dacă în situaţia în care Convenții va piarde alegerile, deci opoziţia va ti în minoritate în viitorul parlament din caura plecării PNL-ului, nu va purta acesta o mare responsabilitate morală ?

R. C. — Dar cine are răspunderea că la locale, Convenţia a luat numai 245%, pentru asta cine poartă responsabilita: tea ?

— Imi puteți spune dumneavoastră ?

FOLCLOR P.N.L. DAN LĂZĂRESCU:

N-am voie

vom vedea

Pretenţii Absolut Ca

R. C. — Nu, răspunsul este probabil în teoria aceluia care mi-a spus că dacă mergeam pe: liste separate luam mai muli. Realitatea este că, sintem minoritari, nu credeam să fie decalajul atit de mare.

ar putea să mai fie numai două luni pină la ambele alegeri, legislative şi prezidenţiale ; cînd se va lua totuşi în discuţie problema candidaturii ?

R. C. — Cit timp credeți dumneavoastră că este necesar pentru 0 campanie electorală, acum cind opinia publică începe să, discearnă mai bine persoanele ? Oricum, la al doilea tur de scrutin, pen. tru că 0 să ajungem la el, îl vom sprijini pe cel care va fi împotriva d-lui Iliescu, pentru că eu sînt convins că domnul Iliescu va candida,

— Dar dumneavoastră ?

R. C, — PNL-ul se va reîntruni în forul lui superior și va spune : vrem sau nu vrem să avem un candidat şi va spume şi cine. Dacă acela voi fi-cu, de abia atunci voi lua o hotărire,

— Dacă dl. Manolescu va fi candidatul unie al Convenţiei, PNI-ul îl va sustine ?

BR. C. — Cred că ar fi greu să spun lucrul acesta, mai ales după. toate atacurile care se dau de căire PAC. impotriva noastrii. M-as mira mai ales dacă aceste atacuri vor nua.

nu cred, zău nu cred, conti-

„P.A.C. inseamnă:

SERGIU CUNESCU -

„Nu-i noastră“

— Care va fi poziția PSDR aţă de propunerea de alianță tripartită a PNL?

S.C. — Noi îi vom privi cu aceeaşi amiciţie ca în trecut, dar îi vom ruga să înțeleagă care este poziția noastră, că mergem inainte cu Convenţia.

— în forma actuală, deci şi cu PAC-ul și UDMR ?

8. C. — Fără discuţie, nu avem nici un motiv să eliminăm vreuna dintre formațiuni. Fiecare are libertatea să se retra. să, este o chestie de strategie. Noi nu o să-i considerăm inamici, bineințeles că nici ei nu trebuie să întreprindă acțiuni Impolriva noastră. Dar cu sper. că liberalii vor intelege că joacă în istorie un anumit rol și că vor merge impreună cu celelalte forțe democratice.

considerăm inamici,

dar să nu întreprindă acţiuni

împotriva

— Consideraţi că listele la baza neînțelegerilor

comune se apărute ?

obiective pe baza cărora să se poată 1otuşi discuta ?

8. C. — Nu s-a discutat nimic în lecu compunerea listelor — comuni dar ele sint o obligație ca să se poată obține tin scor bun, mai ales dacă legea electorală rămine în forma ci actuală. Dar nu s-au purtat tratative. Nu stiu care este în fond substratul poziţiei liberale, probabil că dinşii au informaţii că deţin un; electorat mult mai mare de. cit au in realitate şi consideră că pot ob: ține un număr mai mare de voturi pentru partidul lor.

CORMLIU COPOS -

— Aţi Iuat vreo decizie în privința propunerii PNL?

C. Coposu — PNL nu ne-a făcut nici o propunere. Am auzit din zvon public că a circulat ideea că ar fi vorba de o înte. legere între noi. Eu am afirmat categoric că susțin cu fermitate continuitatea Conyenţiei Democratice. Și fac apel la toate formațiunile să râmină în continuare în eceastă alianță, consolidind opoziţia unită. Pentru mine, momentul politic impune solidarizarea' forțelor cu adevărat democratice, urmind ca abia după alegeri să aibă loc competiția doctrinară dintre partide. Trebuie în primul rind eradicat criptocomunismul din România. Şi cu acest obiectiv au fost de acord toate formaţiunile care s-au incadrat în Conventia. Democratică.

— Veţi accepta alianța restrinsă cu PNL, plus cine va mat încăpea prin uşă 1ăsată întredeschisă ?

C. Coposu — Categorie nu. Toate ve. isitătile şi tentativele de prioritate între partidele componente ale C.D. trebuie să cedeze locul interesului naţional.

— Consideraţi strategia PNL drept e tentativă de prioritate ?

C. Coposu — Fiecare partid are o stra. tegie proprie, cu care noi putem să fim sau mu de acord. Strategia noastră, asa cum am demonstrat şi la alegerile locale, a fost să nu ne afirmăm. cedind chiar în fața unor pretenţii din partea altor partide. Competiţia trebuie să inceteze şi dacă asta nu este înţeles de unii este regretabil.

— Veţi accepta în cadrul Convenţiei listele separate ?

C. Coposu — Nu. Una dintre condițiile prelungiri Convenţiei este tocmai cea a listelor comune. ŞI candidatul unic la preşedinţie.

— Are PNL-ul şanse reale mergind pe liste separate, avind în vedere că s-a votat în Senat sistemul Hondt ?

C. Coposu — Nu. Dimpotrivă. Sistemul

Hondt promovează partidele puternice şi*

are tendința de a elimina formațiunile mici. Am făcut calcule că s-ar putea ca formațiunile care nu obțin în jur de 8-9 din voturi să rămînă chiar fâră reprezentare parlamentară. Cred că un sistem Honât amelioraț ar fi mai binevenit. Noi am propus în proiectul de lege electorală un sistem complex de reparti. zare a mandatelor și anume : adunarea tuturor voturilor neutilizate din teritoriu pe o listă comună, care s-ar depune la Biroul Electoral Central şi, proporțional eu numărul de voturi neutilizate, să se atribuie mandate teritoriale în funcție de priorităţile procentuale ale - partidelor, care depun lista centrală. Teoretic, s-ar

„Condiţiile Convenţiei : listele comune și candidatul unic la preşedin-

putea presupune că partidele care vor, obține un număr mare de voturi, ce nu s-ar ridica însă pînă la plafonul necesar pentru obinerea unui mandat în judet, ar. pierde aceste voturi care nu ar fi va: lidate. Dacă în fiecare .judej o formațiune | obtine 10000 de voturi, pe tară ar fi o jumătate de milion, dar această jumătate, de milion nu ar beneticia de un repre- 4

zentant, e — Ar fl distribuită, după cite știu eu, primelor formaţiuni, deci ar fi în avantajul Convenţiei, a partidelor mari. De ce doriţi atunci schimbarea acestul sistem ? C. Coposu — Desigur, dar ar fi mal drept aşa. Presupun îndă că atunci cind! s-a iniţiat acest proiect, FSN-ul nu a avut în vedere mişcările care au urmat Şi care au dus la pulverizarea acestei formaţiuni, căci nu pot să-i spun partid, nu a fost partid niciodată, 4 — Ce părere aveţi despre autonomia | locală acordată de conducerea libehală ? ; C. Coposu — Această autonomie putea îi valabilă în cazul alegerilor administra. | tive, unde multe au depins de persoane, |

Dar la legislative, care au un caracter exclusiv politic, alianțele, dacă vor exista, vor trebui făcute selectiv.

—, PNŢCD va acorda și el autonomie vocală, va permite alianţe ?

C. Coposu — Nu. Și nu vom alianţe cu partide extremiste sau presive, 3

— Au existat contlicte teritoriale între PNL şi PNCŢD ? La delegaţia permanen- ; ță, reprezentanţii PNL au afirmat chiae că „sintem la cuțite cu ţărănişti“. 3

C. Coposu — Totdeauna atunci cînd se încearcă o „gonflare“ a poziţiei unui partid sint nemulțumiri. Sigur că au existat: discuţii peste tot. Nu stiu însă să fi fost contradicții care să ducă la ruperea retaţiilor, în afară de citeva cazuri izolate, unde cei care au ieşit din Convenţie au văzut pe pielea lor că acțiunea scizionistă a fost sancţionată de electorat.

— Şi-a manifestat cumva di. Raţiu întenţia de a candida la preşedinţie ?

C. Coposu — Bineinţeles că şi-a manifestat-o, nu numai acum, în permanență. Domnia sa, care face parte din partidul nostru, dorește să candideze, însă cu onestitatea care îl caracterizează a decla. | rat că se va supune hotăririi Convenţiei, retrăgindu-şi intenția de candidatură în cazul în care Convenţia va opta pentru cineva sprijinit de toate formațiunile. i

— Vă aşteptaţi ca PNL să-si depună | propriul candidat, dacă va merge pe li: separate, eventual în“bersoana d-lui R.! Câmpeanu ? e,

C. Coposu — Ar îi firesc, nu?

îngădui inex- i

loa

Trebuie, să recunosc faptul că dl. Câmp; un politician prea subtil peniru mine; Iar du se arată treaba în ultima vreme, şi pentru al Câmpeanu începe să devină un ncin(ele: dată, mu unul mare. Se miră dinsul ci

numai). nui se şi nu se alătură strategi, „iormule“ de alianță luni încoace. Că se revarsă din ea, din presă (nu în

totalitate, ziare ca „România Mare! și „Europa“ par bine lămurite) un Val „de ură“ și „insinuări“ asupra dinsului și, implicit, asupra pariidului. Dar poate la mijloc este o. simplă — neînțelegere, poite subtilitatea politică a dinsului nu este la indemina oricui . si atunci, fireşte, se ajunge Ia o neconcordanţă de puncte de vedere, mai ales cind singurele repere în analiza „fenomenului“ politie P.N.L. sint faptele (inter

bile, ce să-i faci !) şi declarațiile oficiale. Căci — în miniea d-lui Câmpeanu cine poate ști ce se ascunde ? Tar din acestea, faple şi declaraţii, presa, electoratul fo „anumită“ parte) și politicienii (evident, de mina a doua) pricep una, în timp ce se pare că dl. Câmpeanu a vrut cu totul alta. Sau poale dinsul nu ştie Să le explice, să le iraducă, așa, mai pe înțelesul tuturor. Să coboare puţin ştacheta, deoarece ar fi păcat pentru ambele părți să fie „calomniat“, vorba ceea. pe degeaba. Mai ales că aşa-zisa „calomniere“ este făcută prieieneşie: al. Câmpeanu fiind considerat „de-ai noştri“. Încă.

După ntnumârate discutii cu membrii partidelor is. torice, după o conferință de presă și un interviu, uite, imi dau seama că n-am înțeles mai nimic din Sliralegia acestui partid cu al său preşedinte cu tot şi pot cădea iarăși în păcatul insinuărilor. Mă uit înapoi, la aceşti. doi ani de politică post-revoluționară, la toaie acțiunile Partidului Naţional Liberal, și îmi spun că ele continuă să fie un mister.

- Inainte de alegeri, M.S, Regele Mihai a dorit să vină în țară să se închine la mormintul bunicilor săi, Fesenistii s-au opus, ştim noi cum, iar, dacă mi-aduc bine aminte, dl. Câmpeanu a considerat, într-un comunicat, că vizita ar fi „inoportună“ în contextul poitic al vremurilor. Inoportună a rămas și _pină în ziua de azi. Numai pentru ES.N.. căci dl. Câmpeanu susține acum, „oportunitatea“ unul referendum, cu toate că este imposibil să nu realizeze (tocmai dinsul !) că ie unui astfel de demers ar fi minime în ac- | tuala conjunctură şi fără o pregătire adecvată a elec. “ ul, Adică, un referendum de aonorul reterendu. mului sau pentru a tăia oraca de sub picioarele mului sau Pontica îmomariie dn făra asta. Sublilă ati:

ALIANȚĂ DE CIRCUMSTANŢĂ

ce să a pr9ui popoi

numai detinitiv

tudine, prea s iar, incit . Vrea dl. Câmpeanu o tranzare fair au nu ? Vrea dinsul să dea șanse a pă noşlință de cai jdia“ tronulu nlăturată ? Greu de spus şi de înţele: Tot. înainte de alegeri, nu cu mult, (ărăniștii “au făcut un apel pentru boiebtarea lor, deoarece era clar ele vor fi pierdule (nu mai este nevoie să enumăr motivele), în ideea că nu cra deloc necesar să se dea „sirul“ unui fals parlameit şi unei, false. demos

Sai 4 stăm pe marg- ac, au spus atunci țărănistii, si să-i lăsăm pe fesenisti să se descuree singuri și în fata fării și a Sirăinătății. Liberalii au zis : nu, noi

mergem înainte, Și au mers, Rezultatul ? Maşina de. vot fesenistă. Sau poate nu văd eu bine? Cu candidatura la președinție, Ia fel. Dl. Raţiu s-ar fi retras el, dar ce folos dacă o făcea de unul singur ? Nu i-ar fi stat mai bine lui Ion Iliescu să candideze solo, pirecum înaintașul și „pretinul“ ? Ar mai fi putut acum parlamentul și bossul de la Cotroceni să se proclame „aleşii poporului“ ? Poate, dar oricum, numai cu jumătate de gură şi fără vreo şansă de a mai fi crezuţi. Argumentele aduse de dl. Câmpeanu, al cărui politicianism începuse încă de pe atunci să fie greu de pătruns, au fost destul de convingătoare, „moderate“ şi mai ales „patriotice“. Să nu uităm cit de acuzaţi de „radicalism“ şi inflexibilitate politică au fost țărăniștii pentru aceste „idei“. Şi-au pierdut o bună parte din electorat din această cauză, dar şi pentru că au fost lăsaţi intotdeauna singuri în fața unor hotăriri de acest gen. De fapt, cam toate oalele s-au spart. în capul lor, în timp ce liberalii au trecut precum gisca prin apă.

Cind s-a ridicat problema părăsirii Parlamentului cu ocazia diferitelar mineriade, Berevoiestiului sau a votării Le clarat că o vor face ca „un ultim gest de protest“ şi ar fi făcut-o, dacă domnii liberali nu s-ar fi simțit atit de bine în fotoliile de Ia Senat și Cameră. După dicarea lui Petre Roman, din patriotism, liberalii s-au înhămat la „ereu“ în guvernul fesenist, ajungind asttel în situația cu totul „originală“ în întreaga lume! de a fi și în opoziţie și la putare. Treaba lor, și-au spus țărăniștii, dar noi în asta nu ne băgăm ! Cine a avut dreptate rămine de văzut atunci cind se vor analiza „roadele“ acestei fructuoase guvernări și rolul jucat de miniştrii şi secretarii de stat liberali în eco-

nomie, Justiţie, învăţămînt...

Sizuranţei Naţionale, ţărănişti au de- -

„eestiuni după, de-

vu mi-as fi amintit poate toate aceste

nterpretare şi de în mde acest |, î

C.D.? Şi dece asa di ii prielenii istorice

orb ? um a fost atit de

în fața înivoace, care pină precum” 5-a văzul) încit n-ara pi

Este tare trumos să ai ami are nimic de zis, mai ales atunci cînd bul rinfii au împărțit impreună pușcăriile, Dar tocmai de aceca, mă întreb, cit de adevărată şi solidă este e: Drept ar fi, în virtutea istoriei, să nu încapă nici ui dram de îndoială aici. De accea şi vreau să înțeleg foarte bine ce se întimplă,

Zice di. Câmpeanu : înţii stabilim condiţiile și obiectivele (necunoscute încă, pentru că ori nu le ştie nici dinsul, ori nu vrea să le spună) și după aceea batem palma. Păi bine, n-am mai bătut-o odată? Și cum, vine asta într-o adevărată prietenie ? Întii văd dacă-mi convine, adică înţii văd cum arată listele alea unice (căci de ele este de fapt vorba), cam cite locuri obținem și dacă nu-mi place, îmi iau jucăriile şi plec pe liste separate, trăgind sforile să iasă sistemul Coş (vechiul nostru amic de la 20 mai), pentru că Hondt-ul tot este o „aberaţie“, deoarece favorizează — coalițiile şi partidele mari, frustrindu-i pe cei 90 de piticuţi cu Wu; Frumos e? Și unde-i patriotismul, domnilor ? Păleşte el oare in faţa a şapte sau zece locuri de parlamentari peneliști în plus sau în minus ? Sau poate se bazează dl. Câmpeanu pe declaraţiile d-lui Coposu : „mu contează ciți parlamentari va avea fiecare partid în parte, ci ciţi parlamentari de ai opoziției vor fi“, şi speră ca acesta să-i cedeze din ce. se cuvine P.N.T.C.D.-ului, numai pentru a păstra Convenţia unită? N-ar fi imposibil, pentru că dl. Coposu chiar are coloană vertebrală şi priveşte în perspectivă. Dar asta numai amiciție nu e din partea liberalilor !

De aceea, ori nu înțeleg eu bine, ori prin această „strategie“ 'se urmăreşte forțarea minii intregii Convenţii peniru a putea să se supraliciteze cind va veni clipa grea a negocierilor. Un lucru însă l-am „simți“ : singurătatea în alegeri, indiferent de afirmaţiile eroice, totuși. întricoşează. Și pe bună dreptate, cu electoratul român nu se ştie niciodată. EI poate infirma pînă și cele mal avansate teorii în materie de politologie. Plus că, să nu uităm, nol întotăcauna am stat mai bine cu tcoria decit cu practica. (A.P.)

ea remareat-0.

ici şi pă

Dan Lăzărescu, deputat PNL:

„Problema fundamentală este ierarhia candidaţilor pe o singură listă“

e D-le deputat, precizaţi, vă rog, mecanismul sistemului D'Hondt.

— Proiectul legii electorale aşa cum a fost votat de Senat într-un mod mult prea accelerat şi fără o judecată mai temeinică a introdus sistemul cunoscut sub numele statisticianului belgian D'Hondt. Acest sistem este conceput într-un mod matematic şi pretinde să reprezinte o soluţie echitabilă a repartizării mandatelor. După cum se ştie el este de o simplicitate elementară. Presupunind că sîntem într-un judeţ unde sînt depuse 7 liste de partide la totalizarea rezultatelor pe liste, fiecare număr de voturi obţinut de un partid se împarte la 2, 3, 4 şi aşa mai departe şi cîturile se scriu în ordine descrescîndă. Să vă dau un exemplu: să zicem că în judeţul Dimboviţa ar fi de repartizat 10 mandate şi liste ar fi: lista FSN, roza roşie — 20000 voturi, lista FSN — 22, roza albastră — 15 000 voturi, lista PNL — 10000 voturi, lista PNȚ — 6000 voturi etc. Toate aceste cîturi se împart. Deci 20 împărţit la 1 = 20; 20:2 = 10; 20:3 etc. Toate aceste voturi se scriu în ordine descrescîndă şi se trage o linie cînd se ajunge la total şi toate partidele care s-au înscris în aceste 10 rezultate obţin cite un deputat.

e Care sint avantajele şi dezavantajele acestui sistem care a fost practicat pentru prima oară în Belgia ?

— Îngăduie un singur tur de scrutin, nu mai e nevoie de un al doilea tur de scrutin. Al doilea,

este de o simplicitate excepţională. A1 treilea — şi aici poate fi și un dezavantaj — favorizează partidele puternice, partidele mari. De aceea s-a şi aplicat în Belgia unde, din 1831 pînă astăzi funcţionează 2—3 partide mai importante de guvernămînt. Acesta este, poate, principalul dezavantaj al sistemului D'Hondt. Mai este un avantaj: reduce pletora partidelor. Or, pînă aseară (15.04.) aveam 232 de partide înregistrate. Proliferarea partidelor, care înseamnă şi o' proliferare a erorilor, este frînată prin aplicarea corectă: a sistemului D'Hondt. Caracterul rigid al sistemului electoral D'Hondt trebuie să favorizeze coaliţiile de partide într-o anumită ordine. Şi atunci intervine marea şi cea mai spinoasă problemă ; care va fi ierarhia candidaţilor pe o singură listă. Asta e problema fundamentală. Noi, PNL, ne vom strădui în discuţiile privind legea electorală, din Camera Deputaţilor, să înlocuim sistemul D'Hondt prin vechiul sistem, care s-a aplicat în alegerile din 1980: sistemul repartiţiei proporţionale cu repartizarea. resturilor pe partide. Este un sistem echitabil, dar are dezavantajul de a favoriza prolifenarea partidelor. Și atunci noi înțelegem acest dezavantaj prin impunerea unui coeficient de 3 sau, eventual, 4% pe ţară, coeficient care implică imposibilitatea partidului care, pe țară, nu a realizat acest coeficient, de a fi reprezentat în Parlament. Menţionez că acest principiu a fost aplicat în legea electorală din martie 1924 ela-

porată de PNL, în speţă de Adrian Canstantinescu, unchiul meu, la acea dată ministrul dc meniului public. În Germania baremul acesta a fost ridicat la 5%, iar în Suedia este de 2%. Vom insista, deci, pentru înlocuirea sistemului D'Honat,

e Care. vor fi efectele acestui sistem asupra PNL, în cele trei variante: dacă rămine singur, dacă formează trilaterala partidelor istorice sau dacă rămîne, totuși, în Convenţia Democratică ?

— Eu am susţinut totdeauna în conducerea PNI, să nu se ia nici o hotărîre pripită de a menţine C.D “sau de a o părăsi pînă nu vom stabili care anume este sistemul electoral care va prevala: sistemul D'Hondt sau sistemul reprezentării propcerţionale ? De asemenea, o altă necunoscută pentru care credem că nu se va putea lua o hotărire este modul în care se va prezenta în alegeri FSN. Dacă se va prezenta unitar sau divizat. În speţă sistemul D'Hondt impune menţinerea unor coaliţii de partide de opoziţie. Sistemul repartiţiei proporţionale îngăduie partidelor să-şi joace șansa și separat, cu condiţia să ajungă la acel barem de 3 sau 40%). Însăşi existența acestui barem poate să oblige o serie întreagă de partide care nu au per: spectiva de a-l realiza să se grupeze în diferite formaţiuni. Dar, aici mai ales, în ţara noastră, în câre experienţa politică este recentă, după 50 de ani de adermire, marea problemă este repartiția candidaturilor între partide, care a șubrezit foarte mult Convenţia Democratică care şi-a învederat marele merit în alegerile locale. De data aceasta, lă alegerile parlamentare, contează partidul şi oamenii de încredere pe care fiecare partid vrea să-i introducă în Parlament. Aici posibilitatea pertractărilor pentru ierarhia partidelor în repartiția candidaturilor capătă o importanță psihologică fundamentală. Am să încerce să obţin, dar cred că nu voi avea succes, includerea sistemului de liste înrudite (practicat în Franţa doar în 1951 şi 1956).

A consemnat RODICA CHELARU

Văzut de ION CRISTOIU

0 nouă forță posibilă: Convenţia Liberală

Recentul scandal din P.N.L.-A.T. a lăsat să se întrezărească o idee : înființarea unei Convenții Liberale. Noua

alianță ar putea cuprinde P.NL., o parte din P.N.L.-A.T., alte partide de aceeași orientare. În conflictul de la tinerii liberali, ideea a fost folosită ca acuzaţie a d-lui Dinu Patriciu adusă adversarilor săi. S-a văzut în iniţiativa atribuită grupului Viorel Cataramă o trădare a intereselor partidului. Nu în ultimul rînd, plecînd de aici, s-a imaginat un scenariu potrivit căruia încercările traversate de P.N.L.-A.T. sînt rezultatul combinațiilor diabolice ale liberalilor. Privită însă mai atent, ideea unei Convenții Liberale nu e chiar atit de aberantă. Ba chiar, am putea spune că, la-ora actuală, ea poate fi considerată extrem-de interesantă. Cu puţin timp în urmă, o astfel de idee ar fi părut nelalocul ei. Partidul Naţional Liberal, desprins din Convenţia Democratică, juca rolul de trădător al opoziţiei. Acuzaţia se baza nu atit pe ruperea de foștii aliaţi, cit mai ales pe o deplasare spre centru a P.N.L. De alifel, liderii liberali s-au și grăbit să confirme această deplasare. Noua poziție a partidului condus de di. Radu Câmpeanu contrasta cu evidenta radicalitate a Convenţiei Democratice. Prin raportare la aceasta, P.N.L. putea fi acuzat că părăsise, de dragul puterii, atitudinea inflexibilă a opoziţiei. De aici şi zvonurile privind un pact Radu Câmpeanu — lon Iliescu. Aşa şedeau lucrurile cu un timp în urmă. Desemnarea candidatului „unic al Convenţiei a schimbat spectaculos situaţia. Toată lumea a văzut în decizia electorilor preferința pentru un candidat-surpriză. Discuţiile, cite au fost, s-au concentrat asupra chestiunii dacă

opoziția a făcut sau nu bine avansind pentru prezidenţiale un necunoscut. Nimeni n-a observat însă un fapt fundamental. Desemnarea d-lui Emil Constantinescu reprezintă nu numai o modificare de tactică electorală, dar și de poziţie politică la nivelul - Convenţiei. Aceasta din urmă a desemnat pentru scrutinul din toamnă un fost membru de partid. Cind simpatizanţii Convenţiei și-au exprimat nedumerirea, li s-a răspuns că astfel domnia sa va fi votat și de cele patru milioane de foști membri de partid. Desemnarea d-lui Emil Constantinescu a fost astiel redusă lao simplă manevră electorală. Numai că lucrurile sint mult mai profunde. Declarațiile d-lui Emil Constantinescu, dar mai ales cele ale d-lui Corneliu Coposu evidenţiază o mutație de substanță în poziţia de pină acum a Convenției. Radicalismul anticomunist lasă tot mai mult loc înclinaţiei spre conciliere. În cîteva chestiuni majore, Convenţia și-a îmblinzit virulența : procesul comunismului, monarhia, informatorii, trecutul oamenilor politici de azi. Alegerea d-lui Emil Constantinescu poate fi semnul unei ușoare deplasări spre centru. Mişcarea, avindu-și, desigur, motivele ei, creează o nouă realitate politică. In contextul acesteia, P.N.L. apare într-o lumină favorabilă. Deplasarea sa spre centru nu mai poate fi considerată o trădare a; intereselor Convenţiei. Intre Convenţie și P.N.L. nu mai e o. distanţă care separă radicalismul de compromis. lar P.N.L., brusc întări de mult dis-

cutata decizie a foștilor legi, își poate permite să adune în jurul lui o convenţie a tuturor forțelor liberale. O alianță cu mari șanse de a fi, în peisajul politic actual, o forță importantă,

Liberalismul, incotro?

În ciuda eşecului Partidului Naţional Liberal: (PNL) la alegerile parlamentare din 27 septembrie a.c,; liberalismul rămîne un punct de interes “fierbinte” pentru societatea româ. nească. Se vorbeşte 'tot mai insistent 'de necesitatea unei mişcări liberale puternice, care ar puiea rezulta din unificarea tuturor forţelor politice bazate pe o platformă liberală. În cei 2 ani şi 10 luni de la reapariția, după 42 de ani, a PNL pe scena politică, liberalismul a suferit un continuu proces de fărămiţare, Prima scindare a partidului s-a produs imediat după alegerile de ja 20 mai 1990, prin desprinderea “aripii tinere” şi consti: tuirea unui nou partid liberal = PNL-AT. Disputele dintre libe= ralii “istorici” şi “tinerii liberali” au pornit de la distribuirea ierar= hiilor în partid şi a “ajutoarelor” oferite de Occident la înființarea partidului. Dar, nici PNL-AT nu a avut o evoluţie liniştită, suferind la rîndul lui o fracţionare, în urma căreia s-a înregistrat Noul Partid Liberal (NPL). Motivul fracţionării a rezidat, şi de această dată, în neînțelegeri „dintre personalităţile de la virful celor două formaţiuni liberale

nou formate.

PNL a continuat să reprezinte pentru marea masă a electoratului adevăratul liberalism. derea bazei de masă a partidului, care în august 1991, la Forumul Ideilor Liberale îşi declarase. rolul de “axă a forţelor democra= tice”, s-a datorat “alunecări spre stînga”, acuză adusă conducerii PNL de noua disidență din

id, recent înfiinţatul de eformă Morală şi Polit că. Erorile tactice pe care şi le-au

reproşat liderii PNL, la întrunirea

Delegației permanente din 30 miei a.c., Sînt intrarea în

trative. De notat faptul că ieşirea + din CDR, motivată de PNL prin riscul transformării acestui cartel electoral într-un “megapartid”, a îrnii în rîndul membrilor partidului, câ şi în cel al. simpatizanţilor, A treia greşeală, recunoscută ca atare de PNL, este propunerea candidaturii Regelui Mihai 1 de România pentru alegerile prezidenţiale din 27 septembrie 1992, fără consul- „ tarea prealabilă a âcestuia. În plus, participarea PNL la consti= “tuirea cabinetului Theodor Stolojan a fost interpretată de o parte a analiştilor politici şi a opiniei publice româneşti drept o încercare de cauţionare a regimului neocomunist, amintind de participarea disidenţei liberale (George Tătărăscu la prima guYernare comunistă, instaurată în "1945, Liberalii “istorici” care s-au pronunțat pentru rămînerea PNL în CDR au constituit, în vederea alegerilor din 27 septembrie a.c., un nou partid liberal PNL-CD, care a participat la alegeri pe listele de candidaţi ale SAI aa Trebuie notat şi " faptul că ieşirea PNL din CDR El upă publică a fost întoxicată cu ideea existenţei unci înţelegeri între preşedintele ionel lt Radu Sidi ata şi Preşedintele Ion Iliescu. “Curea- „ua de transmisie dintre cei doi este dl Radu Ciuceanu” - a declaxat agenţiei ARPress un membru marcant al partidului, care doTeşte să-şi păstreze ânonimatul. Radu Ciuceanu, fost deţinut Politic anticomunist, a fost acuzat de vechii liberali de colabo-

rare cu Securitatea, acuza pal dea deocamdată. În „urma Delegației permanente, “Radu Cita a ş omul nt. doi în partid, prin înființarea funcţiei de secretar executiv

„ Coordonator, care

NPL. În aceeaşi zi, Grupul de Reformă Morală şi Politică a organizat, la rîndul său, o conferinţă de presă în care şi-a exprimat ostilitatea faţă de fuziunea al cărei protocol tocmai fusese încheiat şi faţă de liderul PNL, Radu Câmpeanu, i “Sînt deprimată, nu ştiu cărui grup să mă alătur” - a declarat în aceeaşi zi agenţiei ARPress dna Bebe Cristescu, liberală, colegă de generaţie cu di Câmpean (Confuzia e mare printre liberal Circa 18 organizaţii şi-au exprimat sprij grupul disident. Liderii PNL şi NPL au anunţat. marţi şi intenţia de a atrage într-o | Convenţie liberală alte partide cu orientare declarată de centru, ca Mişcarea Ecologistă din România (MER), Partidul Umanist Român (PUR), un fel de ex] nent politic al firmei CRESCENT, implicată în detumnările | ; de fonduri pentru clanul Ceauşescu, şi Partidul Alianţei Civice PAC, însă, este partid parlamentar şi a constituit deja Alianţa Liberală împreună cu membrii celorlalte două forma= jțiuni liberale. p: (PNL-AT şi P "Unităţii Naţic i Ron “PUNR), de asemenea partid ” parlamentar) şi-a anunţat, pe de * altă parte, disponibilitatea unei -

„ alianţe polit î se vor limpezi la Conferinţa Naţională a PNL, programată pentru 26-27 februarie 1993. Cert este că se conturează po-.

LIBERALII intre agonie și refacere

Că P.N.L. ar fi avut inițial toate datele şi şansele să fie, să devină cel mai puternic partid al opoziţiei ne-o dovedeşte însăşi spargerea sa în cîteva consistente bucăţi ce poartă acum nume şi sigle diferite: PNILA TI, PNILCD NP. și P.N.L..-Câmpeanu sînt cele mai reprezentative, căci nu mai socotim curentele şi grupuleţele subsidiare, mai mult sau mai puţin compacte, ce le însoțesc. În fapt, la noi, mai mult decît oriunde, partidele sînt făcute .din oameni şi nu din principii, iar aceştia poartă după ei un bagaj de patimi şi ambiţii mult mai voluminos decît bagajul ideologic, Păcat, deoarece-0 «ţară modernă, un stat de drept tînăr are nevoie vitală de un partid liberal închegat, care să se opună cu reală putere de convingere neo şi criptocomunismului ce încă ne guvernează. Pentru mulţi dintre cei care au îmbrăţişat cu credinţă şi speranţă această ideologie, ceea ce

se petrece acum cu liberalismul,

românesc reprezintă o adevărată dramă. Ei asistă neputincioşi la “luptele intestine” duse între personalităţile devenite adverse din motive peste care s-ar fi putut trece, dacă s-ar fi înţeles cît de importantă este pentru România o mişcare liberală puternică şi unită. În intimitatea gîndului lor, ei consideră că oculta putere dirijată de la Cotroceni, sesizînd această adevărată primejdie, şi-a propus şi a reuşit dezamorsarea ei; că, deci, „ poate întimplarea, poate nepriceperea, dar măi sigur reaua intenţie organizată printr-o strategie bine plasată, au dus la sugrumarea idealurilor liberale; ei nu pot fi împiedicaţi să socotească ce s-ar fi întîmplat dacă, după cîştigarea alegerilor locale din februarie, conducerea P.N.L. n-ar fi fost ameţită de succes şi ar fi rămas în continuare în Convenţie: astăzi țara ar fi fost scutită măcar de pericolul restauraţiei comuniste şi cu totul altfel ar fi arătat eşichierul ei politic, componența guvernului şi structura parlamentului; ei au tot dreptul să-l învinuiască în primul rînd pe d Radu Câmpeanu şi. pe

consilierii săi de tot ce s-a întimplat ca. urmare firească a gestului necugetat de a considera C.D. un simplu'şi trecător cartel electoral. Carn aceasta ar fi astăzi starea de spirit liberală la nivelul membrului de partid sau al simpatizântului obișnuit. Dar la nivelul liderilor? Aici'S-au creat trei să le zicem “alianţe”, fiecare considerindu-se purtătoarea adevăratului liberalism: Alianța Liberală - P.N.L.A.1. plus P.N.L.C.D., recent fuzionate - cea care a urmat fără şovăire Convenţia, obligată prin însăşi obstrucţia creată de Radu Câmpeanu să devină C.D.R.; după “şocul” din 27 septembrie, P.N.L,-Câmpeanu complet vlăguit, încearcă disperat o refacere prin afilierea cu N.P.L., măi degrabă o absorţie, dar se pare că nu-i prea convine “cocoşului” să fie răpus definitiv de “săgeată”; şi, oricum, această alianţă are cusurul unui oportunism violent şi al unui mercantilism jenant; mai există iniţiativa (iniţial ieşeană şi apoi generalizată printre foştii parlamentari liberali) “P.N.L. fără Câmpeanu”, care încearcă să funcţioneze pînă la atingerea scopului propus, atrăgind aici pe toţi care cred că, odată scăpat de dictatura Câmpeanu, partidul se va putea purifica şi reface, “Toate aceste trei alianţe acţionează acum pe cont propriu, fiecare cum se pricepe, încercînd să atragă bunăvoința liberalului de rînd, mai derutat decît oricare alt membru de partid. Reuniţii liberali din Convenţie, dat fiindcă şi-au cîştigat statutul de parlamentari, par îndreptăţiţi să revendice cele 2.200 de sedii ale filialelor ca şi bruma de zestre din dotare. De altfel, filiale întregi din ţară au venit la ei cu arme şi bagaje: Constanţa, Argeş, Galaţi, Organizaţia sectorului |, condusă de dna Mimi Ţeţu şi cea a sectorului 2, condusă de di ing. lon Guţulescu, şi desigur mai sînt; la ultimele două şedinţe de birou executiv, dl Caramzulescu, şeful Organizaţiei P.N.L. sector 5, s-a exprimat categoric pentru reorganizarea partidului, a ceea ce â “mai rămas din el, semnalînd că atit veteranii cât şi tinerii pleacă in cor-

pore din partid, existind riscul ca din toată organizaţia să rămînă doar el singurul membru, cu portretul lui Radu Câmpeanu pe birou! Zilele acestea circulă, răspîndit pe la toate filialele din ţară, un manifest al P.N.L.C.D. Un manifest prin care se cere tuturor mer: brilor, ale căror nemulțumire şi neîncredere sînt cunoscute şi înţelese, să se alăture Convenţiei, să nu lase acest mare partid să moară din cauza incapacității conducerii sale; ei sînt asiguraţi că se va cere în curînd convocarea unui mare Congres pe ţară al liberalilor. Pe de cealaltă parte, concomitent fuziunii cu N.P.L., P.N.L. prin vîrstnicul său vicepreşedinte, dl Nicolae Enescu, specialist în “tratative delicate”, face un tur prin ţară, colectînd adeziuni de, fidelitate pentru R.C., date sub semnătură, conform “modelului” oferit, sub presiunea psihologică desigur, de patetica declaraţie de credință pînă la moarte a dnei Sanda Tătărăscu Negropontes. Asta pen: tru că P.N.L. nu mai ştie deloc pe ce efective reale să conteze şi nu ar vrea să aibă cine ştie ce surprize neplăcute la adunarea generală anunţată pentru 31 oct. a.c. Nu este exclus - şi avansăm asta doar ca o pură supoziţie - ca liberali activi, precum Radu Ciuceanu - Crin Halaicu, să aibă în' vedere chiar preluarea frîielor executive şi marginalizarea prin “promovare” a “liderului naţional” într-o supra= poziţie onorifică dar anihilantă. Despre mişcarea ad-hoc “Un P.N.L. fără Câmpeanu” nu avem deocamdată veşti proaspete, dar cu siguranţă le vom auzi în preajma mult aşteptatului şi mereu aminatului Congres naţional liberal. Aceasta este situaţia liberalismului românesc la ora actuală. Şi e ciudat că partidul cu cea mai coerentă şi modernă doctrină politică, bine adaptată timpurilor pe care le trăim, traversează acum deşertul dezbinării şi al unei degringolade de credibilitate greu de refăcut. Dar nu imposibil. |

Olga Micu

Pa i ia