Jocul piramidal Caritas

ŞI LA IAŞI A EXPLODAT BOMBA JOCURILOR COLEGTIVE

Pugen Erhan, domiciliat în Braşov şi vărul său Dorin Ivan din laşi au înființat la laşi Firma „Romprosper“ SRL. Obiectul de activitate l-au constituit sistemele de întrajutorare, Ciîra de afaceri era după şase luni de la înființare de peste şapte milioane lei. Profitul net era aproape identic, reprezentînd peste 95% din cifra de afaceri. Eugen Erhan răspundea de varianta de 1000 lei. Dorin Ivan se ocupa de o variantă avînd taxa de înscriere de 1 500 lei. Fiecare. variantă avea casieri proprii. Foarte mulţi bani s-au investit în mărfuri, respectiv zabăr, vin şi se intenţiona echiziţionarea unei cantităţi de 30.000 de perechi de blue-jeans. La un moment dat se produce ruptura între cei doi veri şi asociaţi. În cont mai aveau circa 15 milioane lei iar Eugen Erhan avea di-

ficultăţi cu plăţile la varianta lui. Pe 3 septembrie apare în cotidianul ieșean „Monitorul“ um articol în care se anunţă falimentul firmei „Romorosper“. În jur de 3000 de oameni asediază sediul firmei din strada Sf. Andrei în încercarea de a-şi recupera banii. Cei mai mulţi dintre aceștia au participat cu sume de pînă la 100.000 lei folosindu-se mai muite chitanțe, Există câteva cazuri în care o singură persoa-

nă a depus o sumă echivalentă cu.

500.000 lei. Intervin patru echipaje de poliție ieşene și reuşesc să-i scape pe cei doi patroni. Mai multe registre au dispărut. Nu se știe care este cifra totală a depunerilor, În jur de 5000 de persoane au reușit să-și recupereze bamii. Alţi 40.009 de oameni au rămas

ă ţi. La cîteva zile după incidentul din 3 septembrie Dorim Ivan s-a

retras din afaxere prin hotărire judecătorească. Păgubașii continuă presiunile şi se organizează pentru a depune plingeri la Procuratura mumnicipiului lași. Eugen Erhan şi Dorin Ivan au dispărut. Despre Erhan se spune că avea asupra sa un CEC cu limită de sumă în valoare de 12,8 milioane. Poliţia economică şi Garda Financiară laşi au început investigaţiile în cazul firmei „Romprosper“. Printre primele nereguli descoperite se numără: întocmirea unor chitanţe pe nume fictive la efectuarea plăţilor (banii fiind încasați de patron sau de rudele acestuia), favorizarea anumitor persoane. Au încasat mari sume de bani fără a le mai depune în contul firmei. Cornel Paicu patron al SC CLASS SRL din Iaşi a dispărut după ce a lăsat importante sume neachitate. A fost

reclamaţ de către mai mulţi cetățeni pentru înşelăciune. Garda Financiară Iași a înaintat Procuraturii un dosar întocmit în urma controlului făcut la SC „CRONOS-COMEXIM“ SRL, filiala ieșeană a firmei cu acelaşi nume din Brașov. Gherman Florin este acuzat de abuz în serviciu. A încălcat regulamentul de acordare a primelor băneşti atribuindu-şi lui și personalului din subordine prime în sumă de peste 300.000 lei. Mai este acuzat de fals intelectual. SC CLASS SRI, Braşov, firma-mamă și-a sistaţ activitatea, patronii fiind arestaţi. Actualmente Serviciul Economic al Poliţiei Judeţene Iaşi încearcă să lămurească situaţia sistemului „CLASS“. Pentru a preveni noi tulburări. Serviciul Economie al Poliţiei Iaşi a apelat la Cotidianul „Monitorul“ pentru publicarea unui text prin care se asigură depunătorii că „se vor lua toate măsurile legale pentru acoperirea prejudiciilor. personale ale fiecărui depunător, în conformitate cu regulamentul semnat “.

ROMULUS NICOLAE

Întrajulorare sal escrocherie ?

Woată lumea este încrezătoare, banii se depun, banii se restituie. Atmosfera se încinge şi mai: mult cînd o doamnă escortată. de membrii familiei iese de la casierie cu: o sacoşă

lină de sute. Toţi ochii privese pofticioşi spre plasticul galben care adăpostește aproape un sfert de milion ! Am. nefericita inspiraţie să-mi declar scepticismul şi sînt efectiv la un pas de linşaj. Cu greu, şi după ce sînt chestionat de şoferul-judoka, reușesc să pătrund la patronii firmei: dl. și d-na. Udreseu. Soţ şi soţie. şi mai nou asociaţi. Interiorul, mai degrabă auster, nu are calculatoare („deocamdată facem contabilitate manuală“) dar are o impozantă casă de bani. Firma se ocupă printre altele de import-export, vînzări en gros și cursuri de coafură-cosmetică dar „jocul se plătește numai din joc, nu amestecăm afacerile“. D-na - Udrescu este contabilă iar dl. Udrescu a lucrat în comerț. A făcut parte din CFSN — București, a fost membru în comisia Primăriei pentru eliberarea avizelor contorm legii 54 şi comisia pentru atribuirea spaţiilor şi terenurilor „dar n-au avut nici un avantaj din asta !“. Aflu că are circa 100 deponenţi pe zi printre care şi „lume subțire, senatori, poliţişti, SRI-iști, ofiţeri M.Ap.N., actori, profesori, doctori, inclusiv ţiganii cartierului“ (!!). Nu-mi poate divulga secretul producerii banilor din... nimic, dar mă asigură că este. „un algoritm care funcţionează în

ia de ani de zile“. Convingerea că aveam să mai aud curînd de firma „CELLESTA“ s-a materializat zilele trecute cînd, după o sistare a plăţilor, se zvonise că patronii au păzăsit țara cu bani cu tot. Este nevoie de intervenţia unuj echipaj de poliţie spre a-i scăpa pe cei 5 funcţionari de furia deponenţilor strînşi cu sutele ca la miting în faţa sediului. Locul asigurărilor este luaţ de „să moară mama, le dau foc!“ şi brunetul din fața mea nu pare că glumește. O altă parte trece la ceea ce-a făcut de două luni încoace : liste, Dar nu pentru depu-

"neri ci plingeri. Sumele sînţ de-a drep-

PR N a

tul stupefiante, de la 2'000 lei smulşi

dintr-o pensie amărită, la 250000 lei |

şi 1035 dolari, Într-o singură zi s-au

Acţiunea de căutare a nată de un sescu fiind depisirmei (Şerdusă la Secţia de se întîmplă un inedit : sediul este at cu asalt. de 150—

la un al sediu al Vodă nr.

iție nr. A fapt cu ad pur şi simE 200 potenţiali sistent „s-o inter tuaţia devine cu

şi este nevoie de prezența de spirit a comandantului secţiei dl. col. Popovici, care pentru a calma asistența

recurge la un procedeu care cu sigi ranţă va rămîne în analele Poliţi bucureştene : interogătoriu preliminar. cu public. Treptat, păgubaşii masaţi iei se reg e în între-

bările + e ale ofiterului devenit acum stăpîn pe situaţie. Vociferările izbuenese din nou la răspunsuri de

genul „firma mai are în cont 100.000 lei dar vom plăti tot pînă la ultimul ban !“. Un profesor de matematică demonstrează ie imposibil şi mă mir că nu a făcut asta înainte să-şi depună s i și nesiliț de nimeni economii. ineva spune că a as. fără banii de înmormîntare, altul fără ajutorul de șomaj sau pensie. Romii grupaţi într-un colţ comemțează ceva lesat de „trasul în piept“. Incredibil, dar cea mai spimnoasă problemă pare aceea a decontării unei expertize contabile — absolut necesare — căci: „Poliţia are mijloace materiale limitate“. După mai bine de două ore de discuţii, deponenţii sînt convinși să plece acasă spre a reveni cu plînseri serise după

înregistrat peste 1000 de plingeri şi

tipicul oficial. Cercetările fiind la în-

ceput, dl. colonel Popovici a refuzat să facă vreo încadrare ' asigurîndu-ne

însă de „intransigența anchete; pe care .

o considerăm demarată “.

A doua zi, la secţia de Poliţie a fost o afluență ca la votare şi pelerinajul continuă. £

vY AD TEODORESCU

ton conspirativ : i-au rămas doar lanțurile.

in scurt timp, de opt ori.

rea cu p Mafia, n-o fi Mafia ? Ce conte: un al treilea.

Ca la o comandă

braţe.

Oraşul Cluj suferă

de o gsihoză.

Numele ei e CARITAS

Cuvintul revine obsesiv pe buzele tuturor, de la primar la nebunul Miau, cel care bate străzile făcind ca pis cite. Caritas, miau ?

Evident, nu e vorba de celebra socictate internațională de binefacere. Caritas-ul transilvan cultivă, ce-i drept, în mod sistematic iluzia actului caritabil, dar, în calitate, activitatea sa e de societate lucrativă, profilată pe organizarea jocurilor de întrajutorare.

mÎntrajutorare” înseamnă, conform dicționarului, ajutorare reciprocă. Dintr-un act de întrajutorare ambele

P.U.N.R,

Agenţia din Cluj a firmei Caritas țeu sediul în Braşovi), deschisă în urmă cu aproape un an de zile, ţine evidenţa cîtorva site de nzii de cetățeni dornici de „într-ajutorare”, Ulterior au apărut alte citeva societăți de mai mică taportanţă („Help” Com S.R.L., „Flash* Cora S.B.L.), care deja efectuează plăţi primilor înscriși, şi altele care abia acum încep să-şi tacă reclamă (î & R SRL.

Autorităţile locale nu numai că nu au impiedicat acest gen de activități, ci par să le suporte din umbră. Greu să găsești autoritate publică în muni piul Cluj-Napoca care să nu fie bă gată, ea însăși sau un membru al faîniliei, în vreunul din jocurile enumerate,

Simptomatie e cazul Societății Caritas, Legăturile dintre aceasta şi executivul Consiliului local sint nu nuimai de notorietate, ci chiar rediatizate cu o stăruință ce ascunde interese lesne de bănuit. Iată adevărata întrajutorare : afacerile Caritas-ului capătă prin legătura cu primăria aura de respectabilitate și credibilitate absolut necesară pentru atragerea cît mai multor clienţi ; iar primăria domi-

Abia coborit în gara Cluj, țăranul din Apahida întreabă cu „Nu știți cum se ajunge la Caritas?“ În staul Vacile le: compenseze sentimentul de vinovăţie prin graba de a: banii cît mai repede la loc sigur, acolo unde ei se vor înmulţi,

în tramvaiul supraaglomerat doi mosnegi își dau cu părt ixe la posibilele surse de î , bani s:

privirile tuturor călătorilor se rotesc spre dreapta cînd tramvaiul trece pe lingă Sala Sporturilor. A: coadă prea mare, constată profesionist o bătrină cu un coș în

numele bunăstări

nl „Caritas” „ad milan de tip I i

vindut. Acum încearcă să i vedea

anțare ale societă i ! se viră în discuţie

nu e

părţi trebuie să iasă ciştigate, pe cînd în jocurile de intrajutorare vor exista întotdeauna. ciştigători şi păgubiţi. De aceea, „jocuri de întrajutorare“ e o contradiiție în termeni. Un fel de a zice „hoţie cinstită“. Sintagma a făcut însă 'carieră, ceea ce ne obligă să o folosim.

pe întreg cuprinsul țării, citeva sute de firme particulare se află în cercetarea poliţiei şi procuraturii pentru vina de a fi escrocat cetățenii prin intermediul jocurilor. de întrajutorare. (O listă parţială e oferită de Cuvintul, nr. 17 şi. 18 din 1993.) L-a făcut asta mai precauți pe amatorii de cîștiguri facile ? A determinat asta organele de control să încerce să prevină dezastrele în loc să intervină atunci cînd nu mai e nimic de făcut? A potolit asta elanul organizatorilor de astfel de „jocuri“ ? Ș Experiența clujeană arată că răspunsurile fa toate cele trei întrebări e negativ.

nată de Partidul Unităţii Naţionale a Românilor (P.U.N.R.) foloseşte succesul Caritas-ului în scopuri politice, Lozinca nerostită, dar continuu sugerată, este: P.U.NR. aduce belșugul (chiar nemeritat !) pentru cei ce l-au votat.

La începuturile sale, Societatea Caritas a obținut sediu chiar într-una din clădirile aparținind Primăriei clujene. Faptu) că nu era (i încă nu este !) înregistrată la Registrul Comerţului al județului Cluj n-a constituit un impediment în acordarea spaţiului. Legea 31/1990 privind societăţile comerciale nu vorbeşte decit de obligativitatea sucursalelor şi a filialelor de a se înmatricula în judeţul unde vor funcționa. Or, Caritas Cluj se cheamă că este „agenție“ (cuvint sinonim, după Dicţionarul de Sinonime al Limbii Române, cu „filială“) a societăți mamă din Brasov. La nevoie s-ar fi

punct de lucru“, „reprezenw, de ce nu, „metoc“. Slavă Domnului, cuvinte şi — implicit — câi

de a ocoli legea avem destule ! Datorită acestui joc de cuvinte, societatea nu poate fi controlată din punct de vedere financiar la Cluj. Ev denţele contabile se află „la Braşov:

CARITAS — un perpetum mobile financiar

Incepind din 22 martie 1993 agenţia Caritas s-a mutat în spaţioasele holuri de sub tribunele Sălii Sporturilor. Imensele cozi, din plin centrul orașului începuseră să deranjeze, Şi-apoi, spaţiul acordat de. pri! devenise insuficient pentru a servi miile de solicitanți care zilnic luau cu asalt sediul fie pentru a intra în joc, fie pentru a-și ridica așa-zisele „premii“.

Premiile reprezintă de opt ori suma depusă „de cetățean pe o simplă chitanţă. Ele se acordă la trei luni de la data depunerii. Între deponent și firmă nu se semnează nici un contract,

că tot omul cunoaşte re-

se presupune respectiv. avantajele

gulile jocului,

cestuia. Despre riscuri nu se suflă nici o vorbă. Impresia cultivată prin mijJoace propagandistice e de perpetuum

mobile financiar, Socistatea Caritas e o mană cerească, înființată pentru ca tot clujeanul — și, în curînd, toată. “Transilvania —, să prospere.

la joc e însă conștientă de riscul de

e a participanţilor

area majorita

pierde, Cu toate acestea, încredințea: banii firmei si apoi, timp de trei luni, se roagă, să nu fie ei primii păcăliţi.

în esenţă, asadar, Caritas, este o

bancă ce acordă o dobîndă de 700% 1a o depunere pe termen de 90 de zile.

Salut clujean:

Zilnic, în Cluj şi la celelalte trei agenţii din judeţ (Turda, Dej și Gher1a), 7—8 mii de participanţi sînt chemaţi să-și ridice premiile. Anunţarea lor se face prin. fostul oficios al prefecturii și, apoi, al primăriei, Mesagerul transilvan. Citeva pagini și un supliment zilnic sînt dedicate în exelusivitate publicării listelor cu preate: ciţii „premiaţi“, Tată, aşadar, un al doilea aspect al întrajutorării : apariţia listelor în ziar conferă legitimitate întreprinderii, iar ziarul (cu un pronunţat caracter pro-P.U.N.R.) s-a salvat asttel de o- dispariţie ce părea la un moment dat iminentă.

Un mic calcul poate crea o imagine mai exactă a dimensiunilor întregii afaceri. Considerăm că toate cele 7000, de persoane invitate să ridice banii într-o singură zi au depus în urmă cu trei luni suma minimă de 20.000 lei (atit acceptă firma pe o singură chitanță, dar fiecare doritor se poate înscrie cu mai multe chitanţe). Aceasta le dă dreptul la a primi

Întrajutorarea bânească e

În domeniul jocurilor de întrajutorare culmea o' reprezintă existența unei decizii a Curţii Supreme de Justiţie (nr. 150 din 15 septembrie 1992) prin care se anulează autorizaţia de tuncţionare a Societăţii Comerciale de Ajutor Bănesc „Rodoet“, cu sediul chiar în... Cluj. Firma „Rodoet“ obținuse autorizaţia de funcţionare la 27 septembrie 1991 prin sentința civilă nr. 3417 a “Tribunalului din Cluj. I-a fost însă refuzată înmatricularea în Registrul Comerţului datorită faptului că avea înscrise, între altele, la obiectul acti- „prestări de 'servicii și activitate de întrajutorare bănească“, Or, printre actele de comerţ enumerate de Codul comercial nu figurează întrajutorarea bănea:

Conflictul ajunge în instanţă şi, în urma recursului extraordinar declarat de procurorul general, Curtea Supremă hot te că în mod greşit instanţa locală a încuviințat funcţionarea Societăţii „Rodoet", deoarece „activitatea

Afaceri de miliarde ictime ale jocului acestor forme fără fond par a fi în special cel îndrituiţi s controleze activitatea acestor societăţi. Starea lor, surprinsă adesea, este de paralizie amestecată cu admiraţie.

„Aşa mare amploare a luat afacerea că nu e bine să dai cu băţul în baltă“, a declarat Horia Eremia, comisar șef de secţie la Garda Financiară Cluj. După părerea sa, o intervenţie la Societatea Caritas ar declanșa mari convulsii sociale și s-ar putea lăsa chiar cu vărsare de singe. În consecini „rămîne în discuţie doar dacă această formă de joc trebuie sau nu impozitată“.

„Căci, la ora aceasta, societăți cu citre de afaceri de miliarde nu plătesc impozit. Nu plătesc pentru simplul

motiv că lipsesc precizările legale referitoare. la activităţile de întrajutorare. finan În urma unor con-

troale efectuate la toate firmele organizatoare de astfel de jocuri, Gârda Financiară Cluj a întocmit un raport pe care l-a înaintat la sfirşitul lunii martie. 1993 Gă Financiare. Centrale. în raport se cer lămuriri cu privire la statutul acestor firme. Răspunsul nu a sosit-pină în ziua de azi. Sosite cu handicapul întirziatului, societăţile de întrajutorare „Help“ -şi „Flash“ încearcă să se impună pe piața Clujului: prin oferte mai avantajoase: decit cea a Caritas-ului

LA REVEDERE

Astfel, „Help“ ”

4 o altă bancă din România sau din lume nu se poate apropia de o asemenea ciiră. Ca urmare, e lesne de înţeles că de tentaţia jocului nu scapă aproape nimeni, fie ei ziarist, polițist, procuror, angajat al primăriei sau membru al Gărzii Financiare. Cu toţii au de suportat insuficienţele tranziţiei,

Un mister dens învăluie căile de multiplicare a banilor, Specialistii consultați dau din umeri neputincioşi. Proprietarii firmei se arată cu atit mai puţin dispuși să facă dezvăluiri, O aritmetică elementară demonstrează că dacă jocul s-ar baza doar pe acapararea a tot mai mulți participanți — pe principiul progresiei geometrice — în scurt timp toată populația țări! ar fi fost epuizată. Or, jocul merge deja de un an și nu dă semne că ar fi intrat într-o fundătură,

ÎN „MESAGERUL“!

160000 1el. Suma totală de care trebuie să dispună teoretic firma — chiap dacă în practică oamenii sînt încurajaţi să lase măcar o parte din „premiu“ pentru un nou termen — atinge ameţitoarea valoare de 1,12 miliarde Iei.

5 miliarde lei săptăminal. Sau liarde lunar...

Cifra a fost de altfel confirmată de însuşi primarul Gheorghe Funar, care în şedinţa ordinară a Consiliului local din 26 martie ac.. întrebat fiind de relaţiile dintre instituția pe care o conduce şi Caritas, a afirmat că aceştia vor plăti pînă la mijlocul lunii aprilie 15 miliarde lei sub formă de premii.

„Relaţie economică directă la ora actuală nu există, a mai adăugat dl. Funar. „Poate o vom face peste cîteva luni, pentru că ei aduc foarte mulți bani. lar clujenii apreciază foarte mult activitatea acestei societăți şt sînt mulțumiți de veniturile pe care le realizează.*

ilegală doar pe hirtie

de întrajutorare bănească nu poate fi realizată prin acte de comerț nefiind o activitate de bancă şi schimb, dar nici o activitate de asigurare mutuală contra riscurilor şi daunelor“.

Decizia Curţii Supreme nu atinge decit aspectul formal al problemei. A fost interzisă activitatea unei firme care în mod corect încercase să-şi înscrie în statut ca obiect de lucru Întrajutorarea _bănească. Celelalte firme nu-i repetă greşeala. Ele se înscriu la Registrul Comerţului eu luczuri mult mai vagi ca „alte activităţi recreative“ (cod 9273 în nomenclatorul folosit de RC.) sau „alte activități de servicii“ (cod 9305).

O logică elementară ar spune că forma nu schimbă fondul problemei. Întrajutorarea bănească nu poate face obiectul unui act de comerț indiferent de denumirea sub care e practicată.

În Balcani, însă, forma a dominat dintotdeauna fondul. rămin neimpozitate plăteşte de nouă ori suma, după 90 de

zile de la depunere, iar „Flash de

10 ori, după patru luni.

Un al doilea cotidian, tot de colora= tură P.U.N.R., Adevărul de Cluj a început să publice graficele de plăţi ale Societăţii „Help”. În articolul de prezentare a acesteia («„Help“.... ajută», Adevărul de Cluj din 30.03.1993) se încearcă acreditarea ideii că înmulțirea banilor s-ar face printr-o, „intensă activitate comercială interi

Surse ale poliţiei ne-au asigurat că singura activitate suficient de... intensă care! ar putea, eventual, aduce venituri de 800 la sută sau mai mari într-un răgaz atit de scurt este comerţul cu droguri.

Într-o altă variantă, avansată de Liviu Man, director al săptămînalului clujean NU, Societatea Caritas ar avea legături cu Mafia italiană,

De-o fi una. de-o fi alta, pînă cînd cineva se va hotări să descifreze căile oculte de multiplicare a banilor perfectate de. Societatea Caritas și altele asemenea, rămîne valabilă propunerea. avansată de unul din consilierii mumicipali ai Clujului la şedinta din 26 martie a.c.: „Primăria ar trebui să se înscrie cu tot bugetul la Caritas. Poate așa şi-ar rezolva problemele. financiare. Pe aceeasi cale s-ar putea rezolva și problemele bugetului de stat al României..

HARALD ZIMMERMAN

De Crăciun se cumpără porcii cu banii de la “CARITAS”!

* Mai ales la noi! Conducerea Agenţiei Române de Dezvoltare trage nădejde ca la început primăverii '94 să intrăm în “clubul țărilor cu investiții străine de 1 miliard de dolari”. Opinia noului preşedinte al acestei agenții, di Nicolae Jantea: “În toate țările foste socialiste, dar mai ales la noi, birocrația continuă să fie inamicul public nr. 1 al promovării investiţiilor străine”. De ce la noi mai mult decit la alţii, rămîne o întrebare aproape . filosofică. * Capitalism comunist. În 1965, salariul unui director general putea fi de 10 ori mai mare decit salariul minim, iar în 1989 de 5 ori. În acest an, o seamă de

rupuri sindicale cred că un raport de 4 a 1 ari cel mai potrivit. Ceea ce şi tov. Ceauşescu ar fi hotărit, probabil, dacă nu i se sufla în luminare şi nu i s-ar fi luat microfonul. + Valută şi viteză Conform unei circulare a Băncii Naţionale, valuta cumpărată de către întreprinderi şi neutiizată în termen de 30 de zile de la data scadenței prevăzute în contractele lor externe, va putea ti cumpărată automat de către

ăncile comerciale, la cursul zilei. În acest fel, valuta neutilizată de unii ar putea fi utilizată de alții, care ştiu mai bine să ruleze banii. * Cu măturica, înaintea supergreilor. Consiliul pentru

Coordonare, Strategie și Reformă Economică intenționează să adopte o serie de măsuri pentru depășirea “barierei psihologice” privind rolul marilor deținători autohtoni de capital în desfășurarea procesului de privatizare, Dacă posibilităţii acestora de a investi masiv în achiziţionarea de acțiuni ale societăţilor privatizabile i se asociază temerea că s-ar crea, pe această cale, o nouă. oligarhie, există în schimb consolarea că o astiel de oligarhie a și apărut. + Tot mai săraci! Date furnizate de Comisia Naţională de Statistică atestă că diferența între indicii prețurilor de consum şi salariul mediu net a tot crescut, pe parcursul acestui an. Altfel zis, ceea ce a crescut este sărăcia. * Cișmeaua lui Halaicu. Un șef de la Regia Generală de Apă din București a spus, recent, la şedinţa Consiliului local al Capitalei, că apa potabilă livrată populaţiei este curată, deci “conform standardelor Ministerului Sănătății, chiar dacă ea prezintă oxid de fier și nisip steril de filtru”. După atita oxid de fier, n-ar fi de mirare ca bucureştenii să arate tot mai ruginiţi! + Şi patronii se enervează, nu-i așa? Datorită prejudiciilor enorme înregistrate de societăţile comerciale ca urmare a deficienţelor sistemului bancar, mai exact a întirzierii cu care se desfășoară operaţiunile de decontări şi plăţi, Uniunea Naţională a Patronatului Român ameninţă că va da băncile în udecată. + Domn! Georgescu n-are

ani! La noi, unde rostul unei afaceri rentabile este acela de-a susține alte afaceri nerentabile, nu-i de mirare că Ministerul Finanţelor invocă lipsa fondurilor necesare drept explicaţie pentru faptul că, în ultima vreme, n-a putut tipări timbre fiscale. = Dar mielul de Paşti? Se povesteşte că deunăzi, coborind printre cotizanții la “Caritas? pentru a potoli o ceartă care începuse să tulbure rîndurile acestora, loan Stoica, patronul “jocului” de la Cluj, i-ar fi asigurat pe toţi că de Crăciun vor putea cumpăra porci cu bani de la “Caritas”. Despre mielul de Paşti nu s-a spus nimic. De altfel, atunci vor apărea ștevia

şi loboda. D.CONSTANTINESCU

CARIIAS —

semnele sfirsitului?

Ziua de 6 octombrie 1993 ar putea fi încercuită cu negru în calendarele multor sute de mii de români. Mulțimea adunată în fața caselor de plată ale firmei “Caritas” află cu stupoare că în următoarele două zile nu se vor mai face plăţi. O explicaţie oficială va fi oferita oamenilor doar către seară, prin distribuirea unor mici afişe. Redactate și tipărite în mare grabă. foile nesemnate dau drept motiv al acestei “unice greşeli” o nedorită “suprapunere a borderourilor de plăţi”. Se menţionează că acestea se prelucrează nu doar în Cluj, ci şi în alte localităţi din țară.

În paralel cu apariţia informaţiilor tipărite, patronul firmei, loan Stoica, apare de mai multe ori la un post local de televiziune prin cablu, încercînd să liniştească spiritele, uneori cu ajutorul lacrimilor. Clujul trăiește, totuși, o stare de incertitudine, mascată de un optimism aparent. Oamenii trebuie să creadă că a fost doar o eroare a calculatorului, au de ales între a accepta explicaţia și a-și vedea spulberate doar iluziile. Totuşi, în umbra încurajărilor reciproce, mulți viitori “cîştigători” marturisesc că nu vor mai lăsa în circuit decit o mică parte a banilor obţinuţi. Să fie acestea semnele sfirşitului? Se pare că hotăritoare vor fi zilele ce urmează

datei de 8 octombrie, cînd plăţile au fost reluate la cele trei clădiri din Cluj, Nu trebuie exclusă din calcul nici imensa popularitate de care se bucură loan Stoica: în timp ce se îndrepta, în după-amiaza zilei de 7 octombrie, spre studioul local de televiziune, oamenii din staţiile de autobuz îi făceau semne încurajatoare. De asemenea, se cuvine menţionat că în aceeași zi (a doua zi de criză a er alui mai mult de zece mii de oameni au depus, în continuare, bani la sediul din Sala Sporturilor.

În ciuda aparentei ușurinţe cu care firma “Caritas” a absorbit șocul celor două zile în care, după cum am aflat din surse avizate, nu au existat bani pentru efectuarea plăţilor, situaţia patronului Stoica și, mai ales, cea a sutelor de mii de” participanţi la “circuit”, nu este deloc de invidiat. După ce a promis în stil funariot, că va scoate o ţară întreagă din mizerie,precum s-a autosalvat baronul Miinchausen din mlaștinile rusești, loan Stoica trebuie să se pregătească pentru zile mai puţin roz. Ăfirmăm aceasta din mai multe motive: în primul rînd, conform declarațiilor oficiale trebuie să se plătească pentru banii depuși de participanți în luna iulie, suma incredibilă de 1061 miliarde lei (adică mai mult de un milion de milioane)! Nu ar fi o problemă prea

mare pentru vrăjitorul din Brașov, dacă majoritatea acestor bani ar fi reinvestiţi în “circuit” SS

Însă elementul cheie al funcţionării întregii afaceri este psihoza în masă. Zecile de mii de cîştigători zilnici, vecinii și prietenii care își cumpără case sau maşini, acei metri cubi de lei pe care stau casierițele i-au făcut pe mulți să uite orice considerente de ordin moral sau logic. _

Această psihoză s-ar putea întoarce relativ uşor împotriva lui loan Stoica, deoarece jocul “Caritas” a pierdut în 6 și 7 octombrie un atu esenţial: stabilitatea. Dacă “circuitul va supraviețui şocului de săptămina trecută el nu-şi mai poate permite o astfel de “unică greşeală”. Fie că se vor defecta calculatoarele sau că OZNurile din pădurea Baciu vor alunga depunătorii, “Caritas”-ul are zilele (sau lunile, dacă doriţi) numărate. O ultimă remarcă: deşi redactorul Radu Nicolau “dispunea de aprobare” (citat din |. Stoica), patronul “Caritas”-ului a omis să spună la postul naţional de televiziune ceea ce deplînsese cu o zi înainte (6 octombrie) la TV Cluj, anume că nu se făcuseră plăţi timp de două zile.

DANIEL NECŞA

Un fost ofițer de securitate inițiază un joc de întrajutorare ia Constanţa

Înfuzia monetară de pe piaţă, mai ales în urma unor tensiuni sociale, a împins puterea reală a leului în corzi, Mulțimea jocurilor tip CARITAS depare de a revitaliza moneda, prin derularea unor acţiuni economice (de obicei cei care ciştigă citeva milioane îi investesc imediat în obiecte neproduelive) - nu fac altceva decît să stimuleze inflaţia și să genereze starea de hibernare a leului românesc.

CHITANŢIERE DUBLE ȘI SEDIUL SFINȚIT CU CRUCE ȘI

AGHEASMĂ

Ca în mai multe locuri din țară, jocul tip CARITAS a fost importat și la Constanța. Pe lîngă faptul că patronii unor ăsemenea iniţiative se gindesc, la modul firesc, mai întîi la buzunarul propriu care poate fi umflat din dobinzile şi comisioanele substanțiale încasate din banii depunătorilor, transpirind numai cu dirijarea pe orizontală a sumelor, jocul are totuși un chip caritabil: dă speranţe de prosperitate, Și atit. Cite din cele nou înființate, vor avea șansa de existenţă a celui de la Cluj, rămîne de văzut. Deocamdată flucnţa depunătorilor este în creștere,

La începutul lunii septembrie mare s-a constituit firma PROCENT, copiind sistemul din Transilvania. Cu sau fără bine-păzitul secret al lui Stoica. Iniţiatorul: un fost ofiţer de securitate, domnul Saimanov Nicolae. Conștient de nebunia oamenilor de a ajunge la îmbogăţire rapidă, a implantat - scurt şi în pripă - jocul în localitate. Negăsind spaţiu disponibil în oraș a închiriat o vilă la Techirghiol, făcindu-şi cuvenita publicitate, promiţind ca în 60-80 de zile să întoarcă sumă înmulțită cu 12,5. Depunătorii nu s-au lăsat mult aștepta, ase că, pînă la această dată, s-au încasat citeva zeci de miliarde lei

Un control inopinat al Gărzii Financiare Constanţa, pe care patronul Nicolae Saimanoy l-a interpretat ca element de presiune pentru a-l scoale: din cursă (717), a constatat 0 organizare dezastruoasă: angajarea casierilor nu se făcuse conform legii. Mai mult, persoanelor ce au solicitat angajarea nu li s-a făcut o verificare de cazier prealabilă. Și de aici restul: lipsa unui regulament statutar penru organizarea jocului de întrajutorare, evidență contabilă necorespunzătoare, chitanțiere nenumerotate sau duble; chiar avînd regim special aceste acte se găseau peste tot, pină şi Sub birouri, Registrul de casă nu exista, cum nu existau condiții peniru păstrarea și manipularea banilor. Capac peste toate: zece chitanțiere, înseriate și ştampilate au dispărut, Cîţi bani or fi fost depuși pe acestea, numai păgubașii au să ştie

Garda sesizează Comisia Administrativă a județului Constanţa care, în frunte cu prefectul, fac o şedinţă fulger pentru a lua o decizie privind banii concetăţenilor lor. Şi dacă toleranța are limitele ei, atunci sigur - în ceca ce privește jocul PROCE

în oraşul de la

s-a trecut mult mai departe: a fost făcută o rmei PROCENT și iniţiatorului ei pentru a intra în legalitate şi a-și pune Nicolae Saimanov se conformează și, citeva zile mai tirziu, după obținerea jeamă reprezentanţii lui Dumnezeu pe pămînt să sfințească

recomandare călduroas

ordine în dezordine,

unui spaţiul Ja hotel “Aurora” din Mamaia, ci

cu cruce și agheasmă, jocul şi sediul. Că pe patron cinevafl iubeşte acolo sus, nu este nici o îndoială.

La Focşani, fabrica de milionari se numeşte

“GERALD”

Febra “jocurilor de întrajutorare”, care

URMIND EXEMPLUL LUI|.+supin? aţa de n Cats încoace FUNAR, SUBPREFECTUL DE care E Amara un galben şi a visat că a CONSTANȚA SE IMPLICĂ ÎN] esse sora i ban Și e nd i

CEL DE-AL DOILEA JOC) ia Focşani demartază un nae. joc, care

Firma “PROCENT”, avînd încasări din ce în ce mai substanţiale e

de guler şi înființează cel de-al doilea joc de întrajutorare sub titulatura de: “M.D.M. CARITAS”.

Nu, nu este vorba de o filială a fratelui de la Cluj. Ba

chiar doamna M.D.M afirmă ce denumirea de CARITAS nu e: numele firmei (de Ia Cluj sau de la Constanța) provine de la o celebră (779) “ întrajutorare sub diferite forme, de tip CARITAS”, foarte puternică în Europa de Vest

noi n-am prea auzit

Mai organizat şi mai elaborat acest joc, adaptat

la nivel de computere, toată problema pentru deschiderea lui era spaţiul necesar funcţionării. Plină de bune intenţii, M.D.M. a apelat la Societatea de Turism din Mamaia, pentru închirierea în extrasezon a unui parter de hotel. Lucru nici prea greu. nici prea ușor de realizat, deoarece Ordinul 51 al Guvernului prevede că “este interzisă schimbarea: oricărui spaţiu hotelier sau de alimentaţie publică dat în locaţie de gestiune”. În contradictoriu, o circulară a Ministerului Turismului pune la colţ ordinul Guvernului: 15% din spaţii pot fi disponibilizate, Pentru rezolvarea diferendului dintre cele două ordine guvernamentale, era necesară o intervenţie a unei autorități, usă să înțeleagă caritabilitatea sistemului. Lucru care s-a și întîmplat. La discuțiile dintre patroana M.D.M. cu directorul staţiunii Mamaia a. participat, ca din partea Comisiei Administrative Constanţa, și subprefectul Nicolae Moga afirmând că “a primit însărcinarea să se ocupe de jocurile de întrajutorare”. Subiectul discuţiei respective: facilitarea unui spaţiu în hotelurile; pusti. Tot subprefectul Nicolae Moga este cel care găsește soluţia: acordarea spaţiului comercial de la “Hanul Pirailor”.

În noul sediu au început amenajările, iar zilele trecule jocul a înregistrat primele mii de depunători Aici totul se face ca pe roate și pe computere PHILIPS. Constănţenii, cu ajutorul subprefectului or, pot spera. Măcar atil deocamdată.

0. C. HOGEA

prins rădăcini. Drept urmare 0 doamnă agronom, Mihalache Marilena, ia iniţiativa

e apanajul lui Ioan Stoica și că lișcare mondială de

Aşa o fi, sincer

multiplică de 10 oi

suma depusă, Fără legătură cu afacerea din Cluj, caritasul focşănean este organizat de firma GERALD din București, al cărei patron este dl. Gorduna Gerald Corneliu. De ce. Focşani? «Pentru că este O zonă “virgină unde nu avem concurență în acest domeniu», ne răspunde dl. Sorin Isa recomandindu-se a fi un “ditectorași Inaugurat la 1 octombrie, după 6 zile Spun Au se ridicau la peste jumătate de miliard de lei, La uşa birourilor de depuneri. aşteaptă cîteva sute de oamen

supravegheați atent de nişte bodyguarzi mioritici ce învînt între: degete bastoane de

cauciuc. Atracția e mare, numărul depunătorilor crescînd cu 20% zilnic, Primul “detaşament” de cîştigători va fi anunţat în gazeta locală “Milcovul liber” la jumătatea lunii decembrie, prilej de Creștere neașteptată a tirajului ziarului. Caritasul focșănean are şi el un “secret”, 6 speculație legală (ne spune dl. Isac) a raportului. plăţi încasări. Programul jocului a fost realizat de un grup de matematicieni, nd verificat zilnic de calculator. Firma lucrează cu specialişti (chiar și paza e. “specializată” - în lovitul cu bita, poate), numărul angajaţilor fiind de aproape 80 de oameni. Afacerea merge bine (firma percepind un comision de 10%): a fost închiriat şi primul etaj al clădirii în care “Gerald” are sediul, amenajindu-se încă 20 de casierii plătitoare. Conștient că jocul va avea un sfirșit, dl. Isac declară că firma va returna 70% din, um depusă de cei din ultima linie” ntrebat fiind care este intenţia organizatorilor jocului, același “directoraş'* a răspuns clar: “transformarea iului într-un oraş de milionari”. Vom răi și vom vedea!

CIPRIANENE.

Foto: Nicu Dirdliac

ză incapacitatea acestui om de a raţiona. Incapacitate ce atrage, ca un magnet, oameni simpli a căror mizerie este atît de mare, încât nu se mai întreabă ce-i cu “secretul” jocului "Caritas". Întreruperea

Fotoreporterul nostru pe vremea cînd avea blitzul nevătămat

„Stoica a adus haosul şi în București. În timp ce la Cluj depunătorii îşi cer banii înapoi și organizează comiţii şi comitete pentru recuperarea acestora, în Capitală apar demonstranți ce vor să obţină, prin blocarea traficului, dreptul de a-și oferi economiile buzunarelor dlui Ion Stoica.

Oamenii continuă să se lase înşelaţi. Siguranţa cu care loan Stoica declară greva foamei, împreună cu 90% dintre angajaţii societăţii, siguranţa cu care cere audienţă președintelui Iliescu şi dreptul de a se exprima de la microfonul Parlamentului demonstrea-

circulaţiei în Piaţa Progresul de către simpatizanţii lui Stoica a dus, firesc, la intervenţia forțelor de ordine. Poliţiştii chiar au afirmat că ziua de 3 martie a fost “cea mai furioasă zi a deponenţilor”, furie provocată de Stoica cu ajutorul afişului prin care convoca deponenţii pentru participarea la un miting la Primăria Capitalei. Primele victime ale debandadei create au fost tramvaiele și pasagerii acestora, TIR-urile și camioanele cu mărfuri. Exact înţepenirea acestora în mijlocul mulţimii dezlănţuite a dus la apariţia Poliţiei rutiere, a cărei sarcină era descongestionarea arterei.

Bătind ziarişti, Poliția "CARITAS"-ul

apără

Poliţia rutieră na rezolvat mare lucru. Era necesară intervenţia celor de la pază şi ordine. Pînă la urmă au apărut. Fără a fi extrem de eficienţi. Demonstranţii ajunseseră la concluzia de a nu părăsi zona pînă nu apare Primarul General al Capitalei pentru a lămuri situaţia "Caritas”- ului.

Domnul Crin Halaicu n-a apărut. Doar trupele de jandarmi, coman-

Foto:Şt. Ioniţă

date de însuşi general maior Niculae Niţu, şeful Poliţiei Capitalei, care a declarat: “Intervenţia trupelor de jandarmi nu a fost solicitată de Prefectură sau de Primăria Capitalei. Noi nu am folosit forța, încercînd să-i convingem pe oameni să plece doar prin simpla noastră prezenţă. Au fost reţinute pentru verificarea exactă a identităţii lor circa

Poliţiștii care bat ziariști

50 de persoane.” Destul de

Foto:Şt. Ioniţă

stranie afirmaţie, avînd în vedere că fotoreporterul revistei “Expres” a fost agresat de jandarmi. Este drept, după ce s-a întunecat. Asta, pentru a nu se ști cine loveşte. După ora 19,30, forțele de ordine au început să-şi folosească armamentul din dotare (bastoane și gaze lacrimogene) plus propriile picioare şi pumni pentru a îndepărta demonstranţii. Surprinşi de blitzul fotoreporterului Ştefan Ioniţă, au trecut la represiuni fizice şi asupra aestuia : i-au cărat picioare şi coate în intenţia

Ioan Stoica pe vremea cînd nu era nevoit să facă greva foamei

de a-i confisca acestuia pelicula compromițătoare. Ştefan Ioniţă s-a ales cu vînătăi, buzunare rupte şi blitzul de la aparat spart. Şi-a pierdut banii şi acumulatorul. Paguba materială se ridică la suma totală de 900.000 de lei, doar blitzul valorînd 750.000 lei. lar ăsta este doar prologul. Poliţiştii l-au ridicat pe sus şi l-au transportat cam 300 metri în curtea Întreprinderii Autobuzul. În momentul în care a fost ridicat, șeful Poliţiei Capitalei, aflat la doi metri distanţă, a fost strigat de fotoreporter: “Ce e porcăria asta, ce-am făcut ?” Domnul Niţu “nu a auzit”. Din curtea întreprinderii, fotoreporterul a ieşit doar la intervenţia demonstranţilor, ce scandau zgomotos şi ameninţător. Menţionăm că fotoreporterul nostru are imprimată pe hîrtia fotografică figura agresorului său, pe care intenţionează a-l da în judecată. Mai multe persoane aflate în zonă sînt dispuse a depune mărturie în favoarea acestuia. Mai puţin reporterii televiziunii independente SOTI, cărora li s-a confiscat, de către Poliţie, caseta video pe care imprimaseră întreg incidentul.

Mai există şi un epilog. Plîngîndu-se generalului Niţu :de agresiune, fotoreporterul “Expres”-ului a primit un răspuns stupefiant: “Lasă, bă, că demonstranții te-au bătut, nu poliţiştii. Cît despre pagube, vino miine la mine să te despăgubesc”. Pentru agresivitatea demonstranţilor ? Din ce fonduri, domnule general ?

LIA BEJAN

40 DE PATRONI

SE VOR ÎNTRAJUTORA ÎN PUŞCĂRIE

__ Din 1992 jocurile de întrajutorare au intrat în vizorul Poliţiei. Aceasta datorită reclamaţiilor făcute de depunătorii păcăliţi de patronii circuitelor care promiteau multiplicarea substanţială a banilor depuşi.

e multe ori nu cîştigau decît primii depunători care, coincidenţă, erau ba rudele, ba prietenii patronilor. Despre depunători păcăliţi s-a mai scris. Dar o listă completă încă nu a apărut în presa română. continuare vă prezentăm o parte a circuitelor de întrajutorare care au băgat mîna în buzunarul românului, alegîndu-se cu cîştiguri, de acolo, între 3 milioane şi câteva miliarde.

Bucureşti

1. Autentic SRL. Patronii Moscu Dorina și Atanasoaie Dan au fost arestaţi pentru înșelăciune în paguba avutului personal. La adresa lor au fost 35 de mii de reclamaţii pentru un prejudiciu de 800.000 dolari SUA.

2. Costimex SRL. Constantin Dumitrescu, Dumitru Dumitrescu şi Iulian Burlacu sînt cercetaţi în libertate pentru înşelăciune. 27 de mii de depunători nu și-au primit banii. Au reclamat 18.000 de persoane, un prejudiciu de 170 milioane lei.

3. Celestra SRL. Patron Ion Andreescu. 5.300 de persoane au reclamat 2.200.000 lei:şi 88.084 dolari SUA.

4. Rompetrol SA. Ionela Conciu a derulat un joc de întrajutorare, fără autorizaţie și regulament de unieționare pe calculatoarele societăţii. A promis depunătorilor garantarea cîştigurilor promise cu capitalul Rompetrol SA. Au fost înşelate 2. de persoane, prejudiciul fiind de 100.000 dolari SUA.

5. Orizont SRL. Patroni Cornel Andrei şi Ştefan Paraschiv. 500 de persoane au depus 3.000.000 lei.

6. Pedo-Seri/ Prod Impex SRL. Patron Preda Dorina. 1.000 de persoane au depus 15.000.000 de lei.

Hunedoara .

7. Mimi SRL - Deva. Patronul Graur Ion a folosit banii depuşi de oameni în interes propriu. Au fost 12.800 de plîngeri fiind audiaţi 9.600 de reclamaţi. Graur Ion a fost arestat pentru înșelăciune, -fals intelectual și uz de fals.

Bihor

8. Agroserv - Onolda Impuls SRL - Oradea. Patronul Nicolae Răduţă a derulat circuitul între 2 aprilie şi 14 august 1992. Au fost 51.270 de participanţi, 185 de plîngeri şi 5.000.000 de lei prejudiciu. Alexandru Covaci şi-a însuşit din gestiune 2.300.000 lei.

9. Autentic SRL - Bucureşti, filiala Oradea. 903 plîngeri pentru un prejudiciu de 7.119.000 lei.

Arad

10. Burbing SRL. Teodor Ciubotaru, patronul circuitului, a fost arestat pentru înșelăciune.

11. Alin SRL. Alin Mazuru a avut 5.000 de reclamaţii împotriva sa, dar s-a propus neînceperea urmăririi penale.

Botoşani

12. Attos SRL. Gabriela Hriţcu a fost reclamată de 500 de persoane pentru înşelăciune.

Timiş E ce

13. Kitty SRL. Patronii Ecaterina Copra, Viorica:

Gherasim au fost reclamate de 100 de persoane din cele

87.575 care nu şi-au primit câştigurile. S-a propus scoaterea de sub urmărire penală la data de 12 ianuarie 1994. Parchetul de pe lîngă Tribunalul Timişoara nu s-a pronunțat încă.

Cluj

14. Riona Impex SRL - Bucureşti, filiala Gherla. a patronului Mariana Popescu au fost depuse

1.200 de plingeri. Urmează stabilirea prejudiciului.

15. Roba Aurel CO Roba SNC - Cluj. Împotriva patronilor Aurel şi Vasile Roba au fost depuse 38.732 plîngeri urmînd să se stabilească prejudiciul.

16. Rollex SRL - Ploieşti, filiala Cluj. Dumitru Mărgărit a dispărut de la domiciliu. Împotriva sa au fost depuse 12.511 plîngeri.

17. Flash Com SRL - Brăila, filiala Cluj. Împotriva patronului Constantin Viscut au fost depuse 87.537 plîngeri urmînd a se stabili prejudiciul.

18. Hellp SRL - Cluj. Impotriva patronului Alexandru Someșan au fost depuse 151 de plîngeri pentru înşelăciune. Firma a început din nou plăţile.

Prahova

19. Carusel Iorgulescu SRL - Ploieşti. Gheorghe Manoliac, Cornel Iorgulescu, Florica Cosma și alţi 5 învinuiți au fost trimiși în judecată. Împotriva lor au existat 23.600 de plîngeri.

20. Rollex Roşca SRL - Ploieşti. Împotriva patronului Dumitru Mărgărit au fost depuse 80.000 de plîngeri pentru un prejudiciu de 300.000.000 lei. Acesta a dispărut, în stare de libertate fiind cercetat numai administratorul Liviu Paul.

21. Gemenii Bălan SNC - Ploieşti. Împotriva lui Bălan Dumitru au fost depuse 2.000 de plângeri.

22. Sib SRL - Ploieşti. Împotriva patronului Cornel Dumitrescu au fost depuse 2.000 de plîngeri.

23. Mari Constant SRL - Ploieşti. Împotriva atronilor Vlad Gheorghe și Bungeanu Maria s-au depus

„500 de plîngeri.

24. Premius SRL - Ploieşti. Împotriva patroanei

Vasile Monica s-au depus 2.300 de plîngeri.

25. Magellan SRL - Ploieşti. Mai modest, Gheorghe Magelan nu are împotriva sa decît 100 de plîngeri.

26. Salvo Derina SRL - Ploieşti. Împotriva patroanei Ecaterina Teodor s-au depus 1.500 de plîngeri.

27. Practic Ceauşu Mitan SNC - Ploieşti. Alături de patronii Ceauşu Sonia și Mitan M. au fost inculpate alte 6 persoane datorită celor 300.000 de plîngeri pentru un prejudiciu de 3 miliarde lei.

Buzău

28. DC Diomarcom SRL - Buzău. Marin Diogen de 34 de ani din Călăraşi a împrumutat banii primiţi de la depunători altor persoane și a cheltuit nejustificat pentru dotarea societății. La 18 ianuarie 1994 trebuia să înceapă plăţile. A început restituirea banilor. A fost reţinut pe 3 februarie 1994 şi arestat o zi mai tîrziu. Au participat 66.800 persoane cu 460.700.270 lei.

i e : hai

29. Scorpion SRL. Patronul Dima Ștefan își extinde activitatea firmei de 23 septembrie 1993 Ia jocurile de

întrajutorare. În urma vizitei Gărzii Financiare, restituie banii deponenților fără plîngeri.

Covasna

30. Stasi Com SRL - Sf.Gheorghe. Circuitul a funcţionat între lunile februarie - octombrie 1992. Patronul alelaa Scarlat, impiegat de mișcare, a întrerupt plățile Au

ost 1.979 de plîngeri pentru un prejudiciu de 17.141.500

lei. La 15 octombrie 1993 patronul a fost trimis în judecată.

31. Independent San Marco SRL - Sf.Gheorghe. Mult mai modești, Clocea Maria şi Clocea lon au fost trimişi în judecată datorită a 200 de plîngeri pentru un prejudiciu de 2.000.000 lei.

32. Pacotex SRL - Com.Prejmer, judeţul Braşov, filiala Sf.Gheorghe. Ion Palachian și Jeno Egeto au primit 35 de reclamaţii pentru 400.000 lei. Au achitat toți banii.

33. Maniga SRL - Sf.Gheorghe. Circuitul patronului Jon Maniga a funcţionat între lunile martie-august 1992.

otriva sa au fost depuse 8 plîngeri pentru un prejudiciu de 1.300.000 lei. Nu a existat evidență financiar-contabilă, actele trebuind să fie reconstituite.

Suceava

34. Alinax SRL - com. Vereşti, cu filiale la Vereşti, Ragsuţi şi Suceava. Împotriva patronului Acosteoaie Liviu Romică au fost depuse 17 plîngeri pentru nerespectarea ordinii de plată.

laşi

În prezent, în judeţ nu mai funcţionează nici o societate comercială care să aibă ca obiect jocurile de întrajutorare.

35. Fulger-Median SRL - Iaşi. Patronul Teodor Burcă, în perioada iulie-august 1992, în calitate de administrator al societăţii Podu Roş, prin depășirea regulamentului şi a obiectului de activitate, a înființat un joc de întrajutoare. A încasat de la 2.700 de depunători 14.333.500 lei după care a fugit din ţară. Se judecă în lipsă.

Argeş

36. Philadelfia Impex SRL - Piteşti. lon Megeuţă a încetat plăţile din lipsă de fonduri pe 23 decembrie 1993. A încasat 25 de miliarde lei și a plătit 23 de miliarde premii.

mpotriva sa au fost depuse 145.000 de plîngeri pentru un prejudiciu de 9 miliarde lei. A fost arestat și este cercetat pentru înșelăciune şi fals. :

Constanţa

37. ADS Cris Impex SRL - Constanţa. Buricea Lenuţa a deschis un circuit de întrajutorare, pe valută, fără a avea autorizaţie. 11 persoane au reclamat un prejudiciu de 11:450 mărci germane. Este cercetată în stare de arest.

38 Procent SRL - Constanţa. Patronul Neculai

“ Saimanoy nu a respectat contractele încheiate şi statutul

societăţii. A efectuat plăţi preferențiale şi s-au restituit sume multiplicate înainte de termen, în detrimentul altor persoane. A fost arestat preventiv şi s-a pus în mişcare acţiunea penală.

39. MBM Trading SRL - Constanţa. Administratorul Mihalache Marilena Zoie a fost arestată pe 13 ianuarie 1994. A virat 152 de milioane de lei firmei Tores Trading SRL din Bucureşti, patron Pilli Emil, pentru 200 de tone de motorină. Firma din București însă nu avea repartiție pentru motorină.

40. Lupuşorul SRL - Năvodari. Patronul circuitului, Petre Lupuşorul,: a făcut plăţi o săptămînă și apoi a dispărut. Impotriva sa au fost depuse 22.150 de plîngeri pentru un prejudiciu de 500 de milioane de lei. Plîngerile se depun în continuare.

BOGDAN MAIOREANU

La zi

Sansele de recuperare a banilor de la““CA RITA S” sînt nule

"CARITAS" a fost conceput ca un sistem ermetic,

În care

România deține, probabil, un alt trist record în privinț numărului de "iocuri de întrajutorare” pe cap de locuitor, Sutele sau, probabil, chiar miile de jocuri de întrajutorare care au functionat în ial în “epoca” celebrului "Caritas" de la Cluj, ca firme particulare care promiteau multiplicarea unei sume de bani, au demonstrat de fapt că credulitatea oamenilor (și a românilor în speţă) nu are

in mod reciproc, cei care au înfiintat aceste carusele financiare au speculat la maxim amintita credulitate românească, atit de dilatată în actualul context economico-social. Surprinzător, cei în măsură să stopeze proliferarea

7 jănești” le-au

at în speranta că ele vor rezolva o problemă pe care regimul actual n-o poate stăpini: Asigurarea unor venituri consistente pentru. populatie. Chiar dacă se știa SĂ aceste circuite nu

i rotesc, hotărivile judecătorești de înfiintare a lor au curs rîuri, dumneavoastră,

“EXPRES” vă pune în față cumpăna încaresăvă cînțăriţi şansele de a vă mai vei iată banii depuși fa “CARITAS”,

Justiţia nu poate face mare lucru

Majoritatea dintre participanţii la circuitul de întrajutorare “Caritas” care au rămas cu buzele umflate, au depus plîngeri penale împotriva aminlitei societăţi şi a patronului ei, Ioan Stoica. Plângerile au fost adresate Parchetelor care, la rîndul lor, le-au remis Poli pentru cercetări. Cum tot mai multe informaţii confirmă că, în conturile “Caritas” suflă vîntul şi că, în consecinţă, aşa-numita definitivare a întocmirii listelor de restituiri se va amîna pînă la Sfîntu! Aşteaptă, va urma probabi! o judecată, Ce "bucurie" îi va aduce păgubaşului o hotărâre judecătorească, rămîne de văzut.

O instanță de judecată va lua, neapărat, în considerare natura juridică a relaţiei (contractului) dintre participant şi societatea “Caritas”. Dacă acest contract va fi declarat ca aleatoriu, adică un contract în care şansele de cîştig sau de pierdere au fost egale pentru cele două

ărţi, victimele “Caritas”-ului nu ar fi îndreptăţite să-şi revendice banii depuşi sau sumele multiplicate de opt ori. Articolul 1638 din Codul civil arată că "pierzătorul nu poate în nici un caz repeti ceea ce a plătit de bună voie, afară numai în cazul cînd câştigătorul a întrebuințat dol, înşelăciune sau amăgire”. Participarea benevolă la, circuitul “Caritas” nu poate fi contestată. În ce priveşte modul în care Toan Stoica şi-a amăgit depunătorii, răspunsurile ar putea fi la fel de numeroase ca şi numărul victimelor.

S-a comentat faptul că un circuit de tipul “Caritas” nu putea însă să fie; considerat ca funcţional în baza unui contract aleatoriu. $-4 motivat prin faptul că, în acest joc, firma nu avea nimic de

jerdut şi oricum, nu la fel de mult cît un jucător. Luind însă în considerare faptul că acest circuit de întrajutorare a fost unul de tip piramidal (în care baza alimenta Vârful), evenimentul aleatoriu de care ar depinde câştigul sau pierderea (atit pentru depunător cât şi pentru firmă) ar putea fi considerat - în cadrul fiecărui contract în

Foto: Ştefan toniţă

toamna trecută

SA o e," SA e i SA ee e z LI ăoubiţi să fie doar depunătorii cinstiţi e Singura soluție ar fi să-i dea în judecată

pe cei care au luat bani peste rînd

câştigul (depuneri care să tepe iul multiplul sumelor depuse anterior) nu s-a realizat.

2. Potrivit legii, jucătorul-necîştigător nu are acţiune contractuală nici pentru restituirea” ul sumelor plătite de PANA AF bunăvoie (miza pusă în iezi joc). În nici un caz, o

asemenea acţiune nu ar

utea fi intentată Aia aia - jucătorilor-câîştigători.

(...) În cazul jocurilor de întrajutorare nu s-ar. putea susține că Je căioalsc igă au folosit manopere dolosive; în măsura: depunerilor ulterioare ei au încasat cîşfigul la care aveau dreptul potrivit contractului încheiat cu societatea, organizatoare.

3. În eventualitatea unor împrumuturi acordate, în cunoştinţă de cauză, jucătorului în vederea sustinerii jocului şi folosite efectiv În acest scop, împrumutătorul nu are acţiune împotriva

parte (N.B.) - participarea sau neparticiparea unor alţi depunători. În această eventualitate, s-ar putea ca Socec ce s-ar intenta împotriva lui loan

toica să se disjungă în zeci de mii de procese individuale, între fiecare reclamant şi Stoica. Ceea ce, cel puţin teoretic, ar dura O veșnicie.

Dacă mulţi petiţionari vor renunţa la pretenţiile lor în ideea de a scuti timp şi cheltuieli de judecată, o altă parte dintre victimele “Caritas-ului se vor agăța cu. disperare de şansa pe care ar putea să le-o ofere justiția. Aceştia sînt cei care şi-au ipotecat casa, maşina sau bunurile de valoare pentru a obţine un credit de la o bancă. Credit care, depus la “Caritas” şi multiplicat în 3 luni de $ ori, să acopere nu numai valoarea sa iniţială ci şi dobînda aferentă şi un'comision” substanţial. Se ştie însă că mulţi dintre cei care au procedat în acest fel au pierdut tot ce agonisiseră, au rămas pe drumuri, au înfundat puşcăria sau şi mai trist, s-au sinucis. Pentru cei care au rămas însă în viaţă şi se află într-o astfel de situaţie, le-ar mai rămîne o şansă, Deşi lipsesc reglementările speciale, din analiza Codului civil rezultă că persoana care a obținut un astfel de împrumut bancar, special Bego a-l juca la “Caritas”, va fi exonerată te datoria returnării acestui împrumut. Din păcate însă, juriştii băncilor Greditoare au avut grijă să

revadă o clauză în contractul de împrumut, conform căreia "banii nu vor fi jucaţi la «Caritas»”. Deci cu această prevedere, băncile nu vor avea mare lucru de pierdut.

În vremurile de glorie, cînd rîndurile făcute de depunători la agenţiile “Caritas”. erau deosebit de consistente, cei cărora le lipsea răbdarea necesară pentru a-şi depune banii, căutau (şi de multe ori găseau) cîte un "mandatar". Acesta era "dotat" cu relaţiile necesare pentru a depune şi chiar a ridica sumele încredințate de diverse persoane, E cazul şi al unor parlamentari despre care se spunea că veneau la Cluj cu cîte un porbagai de bani strînşi de Ia colegii de partid. În privinţa acestor mandatari, Codul civil face referiri exprese şi de această dată. Conform articolului 1541 C.c., cîştigătorii care au participat la joc printr-un mandatar (al cărui mandat a fost cu sau fără reprezentare) vor avea acţiune împotriva acestuia pentru a-i cere socoteală. În cazul mai multor astfel de câştigători, cînd doar unul dintre ei a încasat câştigul, ceilalţi vor putea avea pretenţii de Ia acesta.

Cine şi-a luat banii

nu-i va mai da înapoi

Cât îi priveşte pe cei care au profitat de pe urma acestui joc (persoane care pot fi încadrate ca şi "cîştigători”) conform art. 1092 din Codul civil, ei ar putea fi obligaţi la repararea pagubei suferite de ceilalţi participanţi rămaşi fără bani: “Orice plată presupune o datorie; ceea ce s-a plătit fără să fie debit este supus: repetiţiunii”. În mod firesc însă, în momentul constatării păgubaşilor ca părţi civile într-un proces penal, acţiunea împotriva acestor câştigători ar urma să se facă din oficiu, conform art. 17 Cod.

rocedură penală, articol referitor la, 'exergitarea din oficiu a acţiunii civile”, Cu tite acestea cei care au reuşit Să îşi ridice cistigurile (în paguba celorlalţi) nu

„pot fi socoiiţi învinuiți conform art. |

C.pr.pen.; neexistînd nici o legătură directă între participanţii la circuit, decît între ei şi societatea “Caritas”, nu se va utea face referire nici la art. 992 C. civil: cel ce din eroare sau cu ştiinţă primeşte ceea ce nu-i este debit, este obligat a-l restitui aceluia de la care l-a primit”. Chiar dacă nu poate fi ignorată buna ştiinţă a celor care ridicînd sumele multiplicate de opt ori le lăsau celor din urmă tot de atîtea ori mai puţine şanse de cîştig, returnarea. banilor citați este cu sigurânţă imposibilă. Forţată, această returnare a banilor n-ar putea decît să-i facă pe unii mai puţin bogaţi, iar pe alţii mai puţin săraci. Adică exact opusul regulii de bază a “Caritas”-ului, regulă pe care un coleg de breaslă o califica plastic, astfel: "se ia puţin de la mulți şi se dă mult Ia puțini”.

n privinţa celor 40 de miliarde pe care Guvernul le-ar datora lui loan Stoica, ca sumă încasată necuvenit, legislaţia românească actuală are suficiente lacune pentru ca problema să nu fie clarificată. Şi oricum se ştie că ce a intrat în buzunarul statului e "bun dus”. Aşa că, nici din această direcţie nu va sosi 0 soluţie care să rezolve problema zecilor de mii de "caritaşi” rămaşi cu buzele umflate.

În încheiere, ne permitem să reproducem unele concluzii ale prof. dr. Francisc Deak de la Facultatea de Drept Bucureşti, concluzii publicate în revista de specialitate "Dreptul":

1. Jucătorul nu are acţiune în justiţie pentru a-și reclama cîşticul. De altfel în caz de blocare a plăţilor (falimentul societăţii organizatoare), jucătorul nu are calitatea de "cîştigător" odată ce evenimentul aleatoriu de care a depins

jucătorului pierzător. În Schimb, acțiunea este; admisibilă dacă împrumutatul a cîştigat. Tot astfel, dacă două sau mai multe persoane au participat la joc împreună şi câştigul a fost încasat de una dintre ele, vor avea acțiune pentru cota-parte din câştig ce li se cuvine. De asemenea, dacă participarea la joc s-a realizat printr-un mandatar,

4. În ipoteza în care în sarcina organizatorilor sau a altor persoane (de exemplu, sau jucători care, în complicitate cu organizatorii, au încasat cîştiguri cu nerespectarea regulilor de joc) s-ar reține săvîrşirea unor infracţiuni (ca de pildă, înşelăciune în convenţii, bancrută simplă sau frauduloasă etc.) ei ar urma să răspundă solidar faţă de persoanele păgubite, potrivit regulilor răspunderii civile delictuale, devenind urmăribil nu numai patrimoniul societății dar şi patrimoniul propriu al persoanelor responsabile. Evident, sumele primite de diferite organe sau organizaţii în scop de binefacere, plătite de societate în scopuri publicitare, tot din depunerile jucătorilor, nu sînt supuse restituirii”.

Stoica va lua o pedeapsă simbolică

În final ne mai permitem un singur comentariu referitor la concluziile de la punctul 4, singurele în urma cărora păgubaşii ar mai avea O şansă să-şi peecească măcar sacul financiar. Este arhicunoscut că persoane de primă mărime (locale sau naţionale) au încălcat (în complicitate cu organizatorii jocului “Caritas” şi nicidecum din greşeală) regulile prevăzute de statutul “Caritas”, încasînd sumele multiplicate de opt ori după un interval de timp deseori hilar de scurt. Pentru ca aceste persoane să fie trase la răspundere ar urma să se facă dovada certă a faptului că au încălcat regulile, de joc. Apoi să fie acţionate în instanţă, în solidar. Numai că cineva s-a îngrijit ca numele lor să rămînă bine tăinuit. Dacă loan Stoica cunoaşte numele acestora, atunci, cu siguranţă, le va duce cu el în spatele gratiilor. Nu pentru multă vreme, întrucît patronul loan Stoica riscă. o condamnare de maxim $ ani. Mai aproape de realitate, Stoica va primi o condamnare atît de mică încît ar merita ca fiecare dintre noi să ne deschidem în viitor cîte un "“caritas”". Numai să avem participanţi...

HORAȚIU HULEA

"DRIADA" / A murit şi ultimul pui de Caritas : Incă nu s-a pus în discuţie

arestarea

Cetăţenii care au depus bani la "Driada", ultimul joc de întrajutorare clujean, post-"Caritas", au început să-şi recupereze o parte din pierderi. Sumele returnate variază între 40 şi 60 la sută faţă de cele depusșe iniţial. Ele se primesc Sea pe bază de cupon poştal.

"Driada' şi-a închis casieriile cu aproape şase luni în urmă, după mai puţin de trei luni de funcţionare. Minunea returnării banilor, cumulată și cu faptul că, la vremea respectivă, n-au prea existat câştigători, demonstrează foarte clar un lucru: patronii circuitului şi-au calculat lovitura mult mai atent decât lon

escrocilor

Stoica, renumitul escroc. Conform

regulamentului de funcţionare, în cazul blocării jocului, Societatea “Driada" se obliga să returneze un procent din depuneri. Ceea ce se şi întâmplă în acest moment.

Intre timp, capitalul acumulat - zeci de miliarde lei - în scurta perioadă de funcţionare a fost bine investit. Culmea, suma depusă nu este integral dată înapoi! Astfel, s-a pus pe roți o afacere prosperă, pe banii altora. In ciuda escrocheriei pe față, nici poliţia şi nici Parchetul nu au Aaaa aj d | încă.

Daniel Stătescu