Conflictul militar din Transnistria

DE FRÎNGHIE Ţinutul idră Dumnezeu

Cînd vorbeşti cu cineva venit din străinătate despre Transnistria, de obicei prima întrebare va fi: „Care este conflictul etnic cel mai important de acolo ?“ Vei încerca să le spui că nu este un conflict etnic, te vei pierde în subtilităţi care lor nu le spun absolut nimic şi, după cîteva minute, îţi vei da seama că eşti așcultat politicos şi cu totală neîncredere, practic deja te-au clasat în rîndul naționaliștilor români care nu. vor să recunoască cu nici un chip că principalul conflict etnic: opune pe ruși moldovenilor, savu pe găgăuzi, sau pe ucraineni etc.

Adevărurile aparente au cea mai mare şansă să facă o lungă carieră. Cu toate acestea în Transnistria nu este un conflict etnic, aşa cum, la vremea asta, nu mai este nici măcar un conflict sponsorizat de la nivel central. Transnistria, din nenorocire, este insuliţa care s-a desprins din aisbergul în descompunere și pe care nimeni nu o mai putea recupera. Nu se mai poate recupera ea însăşi, deşi se revendică uneori fie din Rusia, fie din Ucraina, și cu ocazia unui congres „al popoarelor mici“ din noiembrie trecut, organizat la Tiraspol, liderii locali și-au scris singuri telegrame de felicitare ca din partea lui Elţin şi Gorbaciov, pe care aceștia le-au dezminţit, şi nici măcar imediat, ci ceva mai încolo, cînd a ajuns ştirea, ca.o dovadă în plus de indiferenţă. Mica întîmplare lămurește bine psihologia liderilor nistreeni. Eliberat din închisoare în urma blocadei căilor ferate din septembrie trecut, Igor Smirnov nu mai are cale de întoarcere. În biroul său stă sub portretul lui Lenin cu care seamănă, de altfel, destul de bine fizic. Crimei de a se fi- alăturat puciuuu, îi .-+:. alăturat mereu alte crime. Din fotnliu! prezidenţial următorul pas va fi .a închisoare. Cît va mai dura ? Cît vor ama muniţiile, hîrtiile de o sută din bânci, exodul mercenarilor rămaşi 1ă-ă piine și care nu mai: cer nici măcar c<o!nă, ci votcă şi hrană. Uneori nici atît: arma, cu care rămîne să-şi procure singuri de-ale traiului.

Populaţia este 90% inertă. Românii (400%) nu se simt români, îţi vor spune că sînt moldoveni, dar asta cu îndoială în voce. Eventual vei auzi de la ei că cea mai bună perioadă a regiunii a fost cea pînă în primul război mondial. N-ai motive să te îndoiești. Acum ar vrea să fie lăsaţi în pace. Se vorbește numai rusește. Mercenarii adunaţi în Garda Nistreeană, cu bucăţi de echipament de la felurite arme și trupe, îţi vor spune că ei sînt sovietici. Cu toate acestea, comandantul lor, colonelul Chiţac, este un român.

Galina Andreevna, cea care a condus atacul asupra unităţii militare din Tiraspol amintește fizic de femeile care aplaudau la venirea minerilor : e grasă şi treningul fi plesneşte pe coapse. E avocată și primul mandat de arestare emis pe adresa ei o îngrijorase. Acum blocadei i s-au adăugat morţii. Cale de întoarcere nu mai este. Şi Galina, care nu-ţi va spune niciodată că este rusoaică, nici sovietică, el de-a dreptul nistreeană, nu mai are altă soluţie decît s-o ţină înainte.

Aisbergul e în derivă, la doi paşi de Dubăsari, un orășel liniştit, nimeni nu are curaj să ridice morţii de pe maluri, vor zace zile întregi, pentru că se. trage. Mediatori cu mai mulţ sau mai puţin succes se perindă prin zonă, E inutil: încă mai sînt g oanțe, şi combatanții sint deciși să reziste pînă la ultimul cartuș, remake sovietic al vreunui film hollywoodian de acţiune prost. Ei îşi apără ţara. Care ţară ? La referendumul din 1 decembrie Comisia Electorală Centrală din “Tiraspol îţi putea spune orice, dar nu și cîţi votanţi sînt în total. E o ţară care nu-şi cunoaște nici frontierele, nici locuitorii. De Dumnezeu nici nu mai vorbesc.. În derivă, aisbergul se tot micşorează. Supraviețuitorii se string la mijloc, disperarea creşte, și, de două ori pe lună. seci depeşe ale agenţiilor de presă anunţă că s-a mai înecat încă cineva. - :

ALINA MUNGIU

(O noua

Suspicioși din fire sau mai mincaţi de istorie - şi de vecini — decit alții, românii sînt dispuși oricînd să vadă în spatele unor evenimente forțe oculte și măiestre lovituri de biliard în care ținta e abia întrezărită. Asociaţiile sînt dintre cele ma: neaşteptate, dar au un mare merit: ele pot fi credibile. Transnistria este un cuvint care s-a vehiculat enorm în ultima vreme. Contextul a fost de fiecare dată altul. Şi are conotaţii diferite. Sensibil diferite. Dacă în viziune istorică, Transnistria semnifică durerea evreilor pentru anii '40, în actualitate ea înseamnă durerea românilor. Refuz să mă pronunț decisiv în absența unor date și documente pe care să le fi cercetat personal în cazul istoriei, după cum, în absența mea de la evenimente, nu-mi pot asuma judecăţi absolute. Dar, singurul lucru cert în care cred și pe care mi-l asum este durerea.

Românii noştri de dincolo de Prut știu ce este durerea. Imaginile recepționate prin intermediul televiziunii de la Chişinău îmi vorbesc despre oameni care nu înțeleg de ce sînt omoriti şi pentru ce trebuie să omoare pentru a-și ocroti familiile și vieţile lor. E o stare aproape de buimăceală. În care se amestecă și sentimentul că vor fi lăsați singuri, că alte şi alte rele se vor abate peste ei. Departe de ei trufia războinicului. Din dexteritatea acestuia. Din blazarea celui obișnuit cu moartea. Sînt oameni nevoiaşi, obligați să-și părăsească sapa şi 0gorul. Care se uită pînă și către iapă cu priviri rugătoare : „Spuneţi-ne şi nouă, ce se întîmplă?“

Am crezut, am sperat că, sensibilizată de istorie, contemporaneitatea va reactiona mult mai prompt și mai acut la ceea ce se întîmplă în Moldova. Pentru că, nu-i așa, un istoric foarte vehement ne reitera cu multă convingere : trebuie să spunem adevărul pentru ca istoria să nu se mai repete. Dor, nici isto-

ria nu este un joc mecanic care, pe diverse trepte, să aibe aceiași oameni în aceleași evenimente.

durere

Reacția asta întîrziată și cam apatică mă face să cred că fiecare ia din istorie numai ceea ce-i convine. Că adevărul este en mijloc şi nu un scop. Mai mult decit focurile de armă, decit barajele şi casele zdrenţuite de gloanțe și obuze, m-au speriat comuniştii moscoviți care demonstrau în contra Moldovei. Ce ciudat, ce repede au trecut de la frăţietatea popoarelor, de la internaționalismul proletar la partizanate şi instigare la violență. Şi, totuși, slogamurile lor le-am mai auzit. Fac parte din acel principiu după care se conduc, trăiesc și prosperă unii: „la tu jarul că ip eu!”

Nu știu pentru ce însă trebuie ca mai mereu noi, românii, să luăm jarul în miini și alții să tipe. Oare numai în acest fel să se repete istoria? Dacă-i așa, atunci singurul adevăr din istorie rămîne durerea.

lar un zvon despre durere încă n-am auzit.

CONSTANIIN SIAN

ZVONURI

aloe E. PÂRVU

UP CCA SEE IEEE a a

LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI

Potrivit comunicatului MAI al TR citat de ITARTASS, subunități speciale ale poliţiei mo!dovenești au intrat miercuri (1 aprilie a.c.) în oraşul Bender (Tighina) şi au încercat îndeplinirea sarcinii de lichidare a formațiunilor banditești.

La ora 11,30, poliţia moldovenească a început asaltul Benderului.

La Varnița, de la periferia Benderului, au loc lupte între polițiști” ş' gardiştii din Transnistria.

ROMPRES

RĂZBOI PE MALURILE NISTRULUI”.

cel pe care apuci să-l serii.

In tranșee, imunitatea parlamentară i putea închipui că eva 0 să se Inlimple şi IA își pierde, sensul S rebarea, pusă de uni băttin în tren, exprimă starea prin care: i trec cei mai mulți dintre moldoveni. Uimire, îngrijorare și încertit vint io dine, deși Chișinăul se arată prin puţine semne a fi capitala unui stat Size si ad, , ă : a pa Ă i near ge caro 3 flat în stare de război : posturile de control de la intsările în oraș fala care lanseaza si doua mia Pr : in âţini, mu pere că abă mal mii de. | ca, de altfel, pe toate arumurile Moldovei — și cite un tricolor cu | apiodire aeniiezieni a doua mima Prea a cat ata ine panglică neagră ce flutură pe vreo clădire a Poliţiei. În sediul Mi Re 7 Ma TANA ADE Mad) avea ne, problema ajutorului aşteptat din nisterului de Interne, în holul de la intrare, pe un piedestal, zilnic se cade cam unde a căzuj prima, a pa! Domnie. VE: aere Eu perindă fotografiile polițiștilor în ziua precedent Incertii prea, n artie fim cu mai. int să me trimită oare, teştui noi perindă fotografiile poliţi căzuţi precedentă: Incertitud Tesează pe himen, Unde va cădea. Deza: cei de at. Ne urebule tehnică, mal ale la cele două forțe între care sint prinși, | mâgirca se tala Arncătsru mata ai fe izola Arta și România. Prima declară că nu intervine, dar la anal AI St eu, 9 Madink în alu, parte Mnfeebntat, de o. iemenee evinivaliite:. [. separatștilor porțile depozitelor intredeschise, a doua declară-(rater. |. oratii nt,di DOOPICA sta dă fină i muia apa 7 continvăi tinărul șefer.1a e mitate dar. „după părerea lor, o dovedește prea puțin. între aceste | 73 îi cii-va ae ie aprin me | donă atitudini ambieui, singura certitudine le pare a se găsi doar pe Cazacii lunetiști Pe drum se vă din loc In Joe urme malurile Nistrului, la bi artar Lana ferma "eu ereu ţa, Pogrebea dă piele, ua st 0 Cauta

umătate în urmă, au fost

camien. Un camion ma aia a fost cure

îm oma eo e să de tnt pi cama mun ame : Gilda pt materia Meme apucă dee incendii ea tipa dat za Sima Vela apare, Chaldul de. cămine, pe Jumătate civil Jemătale mi- col 'ceta răelte, biţi din Polhia Spr: teiune Și uni Gale de cete Aeuițiă | ST minaieră masă i atacul cu rochele ai n mă, e aa tncumeat să atace came

Hopiele aa început În urmă cu aproape tice, Pentru a afla dacă ala! polii rel săptămini și de atunci moldovenii au voluntari trebuie să întrebi per (impins «zona de conflict cu vreo şase Ki. În parie. Unii dintre ei poartă Veste a a. plpă dincolo de glont sau un fel de dilaei i satul Coșniţa, Pe pod sint baricade de sunare: În care îi ți În

Pentru oamenii din tranșee, aproapeutot +. pli de sustinere a tavanului uhdeemaj fa ei să piară vreunul Azi au avu ce se afla în spatele lor. de in Ştabul multă siguranță. Ciţiva dintre bi stau afară păi un rânit, Linia lor de apârare este imn peegeita „i Pină de Bucureşti, este - sicomenteară ce se întimplă, Cită vreme | (har In mijlocul unei Nivea. i cărei eo îmi la PE de Iza see 409 iti Mpa

un AEvometru înainte de linia înti se află

un hambar în care se odihnese lupi

cu shimbul, după ZA de pre de sat în ansce. Aici este, rum «e spune. baza

le de - tirul cazacilor nu este „reglat

salvare, în doc să stea ii lingă icHin. | apus ca oneztita carat reu d i i arcăto în Ming till ăi a fo Jinime: IuRlAC-! cesem ln! cuttea, fabricii | de omdeee, LIma pate Catalina amiăle, Pele Mia le o Ala 08 Raba ae omul Biti moni metil cotă a eeade n end i emăoră incă Il mi Cod ao tă Gai al ie, bi de ont «e pere Că n nelu era vanat 0 Pena Gl fut ate lei tema i A ta de vorbă cu zia- calmul din curte e tul retragerea de seară. tinindursi în înde- — nevoi 8 ROIitii Bovesteşie cum da fa - „mai degrabă ham m din împușcat unul și azi ditul iza Ivat locul ful, Duceţivă si stai de vorbă ca dla marină se ierta plin 6 ni nrmele e un tevi bucâu de cr. . Vrretri pentr EA Gahvarău Pie clAMa * fabrica de conserve. O rachetă palace . pmtulcaă anul e azi leu a leat lect tabele are aie Sine Rn romă pe ponnă Dim ele oboata Ca tag e tie ii prafului IE PER eh Savârea n venit săi ză în apropierea Ge ogmali de ligă 7 Pe aceea e ine e tanc (tn me i junol dn ei, arățind cu mina peste mpa râbit Un polițist cu Casca și Neag ni e “doua.trel. Inrărentoare. legate, APĂ. 0 să a Diet; 0 după. cate, iese Hugind un po de pomi, Desi. pătruini -. de. Aportanț Nistruhui, E înalt, solid, mustâcios. De lanț. Veni eobsil pir ni mitoza du (i rase. cel mal isetele,celrlalil Omul na ati. Alei core datei pia RIC pata ăzoleri de cleva "Ale ca automat în A te „Pa URĂ pol eenn ați aeniarie. DI lait aut, SRI DA „case că ese operatupeș eee alu ul acneei ia e a ina i pia în old Mi Nm ral vita um a ricette în rea în Care ră ajunae de aie dor e ni | IMRITAl sinea, Pain ea gti ie ae lauda ela VESTA ot a Panou de tabl tacă mat maci ete pl cite o ăgaai CXPIOZI Pentru a fi „reluate“ setă o prenadă Dar ăsta ramina da mine. ter General sau Coma: îi ptelor din ziua preceden; af zi ta cet lore ua, nb primese lect pror „5, de Băere Mon poli. 00 ta O ea Ra aa ne, pe puseşte și mai pe, scurt, ȘI de altfel. ziua cea mai și up iaz alor, ii eat zincul n pi titi ela 60 Patisi or Să depună armele. VA dași Sanie, oameni Înarmai! așieapiă să torii de În Coniţa.: trei morţi i a a at) cel dă Preon i A] ED icpliaa ma” ciți pamint mai pot muri Inir-o Yoluntar proaspăt Al treizesi de civil Mu ie iai i re peris fa Vie De pl cl AD gi pu aa a du: exemplul un. voluntar! slobozete. o, re li se tot promit de ln Chişinău, Un voluntar și doi poliţişti, ambii coman- colo sint sobe la care se înc pe sie Aţile Moldore matocielistul prin dreptul 1ui. A: în Al să I 280

jarul a patru mașini de salvare folese danţi de echipaj pe bin

: ie, Unul ln. Umpu amp, cu einâul neo roagă Î, Pire di, în cum perii: seen de A tal anraplte mele 4 AA prențn de a mer mica aa, Cine ialsilică istor ia?

at, Boris ceva mai mare, patru polițiști au încins

duneri în halate” albe, pregătiţi a se duce ei

e aa : : | Eur, Singură ura împotriva cazacilor e stau afară, Spre deosebire de alte daţi. «iile „3:nu stmnalat focuri răzlețe” sau „Vă, rog să fiţi implacabili. Uma- Acest Document reproduce distursui ez adr regine dh Mer ae Cta EGEE fai a E tati Et ea că mi tei d ama iată Ton BE [tu et Et ze. m, Pit et me ecanoscuți după uniforme ca celui mai bun echipaj de TAB. rile pe care au fost mevolți să le pără- ce stau la căldurică și îl mai (ine pe wo- nica ati te) ia Micu) CEjANIIntă ve: ietinele de știri, Ș ul alei. ul de a nu fi înțeles "gta nel oră alla ne i Bana as pi d iale (Peg 1 pre releele edeme Sile 9Xle ae cam maue aaa ea ELE EIN a a tată dept tie ile e că dn că

preciată ziua de azi și la Slab. unde au ÎN. incă printre due alele deeuta a 1e place să spună câ după ee. vor termi. |, FOtOBratul de la Sfatul Tărit cere din fost aduși doar doi câniți Unite) de ni [N atat piei în Basa na leu cazarii, vor” vena Chisinaw.ă „nou o casă se promite si cască și vestă mie nov'pe frontul de vest Unul dintre aruncaţi pes: termine și cu paraziți Cu' deputații adi- / antișlonț. dar nu 1 se dă nimic. De ali: răniți. eșit în mure, are ambele miini ÎN fe pacatia SE (re ul parancați pes: Aeiraere, molunea dă imurnate 10, aupă tra o-lumalte devră arm. fiare eu anda, rose rin care ÎL vesta emirii

parlamentară îi pierde sensul încetează „Pheiţi de motecieiat. malde- A, răzAArUl ineele „inză, poarlă, elita

Racheta silite venii oprese și controlează la singe e. imbrcat sărâcăeioa și fac haz de €), fără

Dă dosarul, ia dosarul!

mașină eu trei pasageri speriaţi de moar- | rulate htivl se nimeșie Tva Nicole Papă aralanța de dezvăluiri dia presa română, ctitorul ui bun amic: „cine şie cunoaște”, Cine are în: Pe Ia ora tei Incep explozie, Sint pa: si e. Sînt miiidoviai a Eee — RIA. are Aa Oe a și 0 Aron dă poate crede că nimic nai mai spor Be Mumea astă detii tă re, Virtuale și puleele ghete solul de tip Grad al se spuneică -. eieva intormații despre cazaci, Sint mulţi — ERERăuni în ap, Probabil că a văzit nrea [Î. rrebuie să fiţi fără milă-. Eu nu știu SD sili sn dovar, Stă zinc așa medii a e Gulcnca și Mom uemăți ca inerea procesul diui Magarrana intentat Otaai0r0l de Up Grea at se spuneică incă) multe fime “n Rambo la video. E din ÎN cina, “după cite eteolee alianta Vine un om de bine și întreabă: mu vrei mn dosar? Si publicației drlul avea loc. Dacă na de beton sint în stâre 8! ipaă. Dap. |. AC0l0. în marginea sâtului, şi au blindate Sura Mare, județul Sibiu, și a venit alei [N cima duPĂ cite, secole: națiunea 2, iati, fn marea îl pitisală eee: dăm osarul ȘI. Cumva Mintia let sim CA eventunitaea ea se contră [e anten nt a |. a rachete pe ele. Fiul unuia dintre pe- să lupte: S-a pornit de acasă în urmă cu ÎN uivertale Votate ea meu oma ear au mm, În, emma dna a ot aimă n erenimaltoea, cl pen mlaaipe arme. le cot tag 1 CT Pa ea niieaena at ecran clare ale da a 8 te, dia turnat telefonul, ete figuri 44 făcut contorul și ct ie rele au” inceput 43 facă” specul din țevi și privere înspre turnul de apă. def ea e d Riu aaa Die iauteie.— Duzunar. A meta cu nașul Pină da și de bine au fost contabilizate Injurăturile impersonale din tocmai la „Tinerama” a apărut Cei patru care jucau cărți își reiau locul ii nde a schimbat toți banii ce i-au Casă se crueește cum el na poste alla de la cinci a tras Că de ce există această ofensă itmal dupe tul

treacă mai deparie.

bor re în tranșee. Se “dau comenzi în rusește, ma. pă a:fută, de ruble. A doica unei vize de Bulgaria, în schimb poate citi dosarul — deschis Peire Roman = Virgil Măgurcanu e CA ne. în. î A pe la Uneheni, de acolo a perse: Sri Maurenna nula dretăm cre un at ia pa sir ina ta doi limba, pe care. ioți an Sorbit-o în armngtă Doar automate, o mitralieră Pai 'pină, la. Ohisintă, apoi un autobuz surcann nu este maistru 9, East

e. supravegherea, compromiterea” sau îndepăr. [Își care Ie e mai în Indemină în ceea ee iteva grenade pina ia Vadul ji Vodă, Mai departe a ice săi pi totul?

în pirit de subofițer de tarca incomozloe ndversari al puterii: CA apropierea alee. privește termenii militari. Un fotoarat de i ireun pe ine. pe lină tente prmiurin dt. Padiuatle polii Arca Sa Tineti

Na, domnia sa este aiccloral Serv. rilor instamnă e ascut Ta Statul Tari, vit incomodat de cele - Pe la ora cine, un TAB adure pentru — contral. unde “poliişii dau Moat drept [E inascut PONca, Dacă, vea

fiului Român de Informaţii Adică, omul cel mal bine În. serviciului de informati Sau inte eri mail 7 Arată a cei “aim Manea mumii Și uni aruncâter | oeanie, fară adi controleze actele. Cei (rateti a, mitraliera ea ioni

format din întreaga Românie secete: pei aenrateile „Morratiat ritate de . de. mine Tenre” sirneşte turiontatea. În — care “st acum. în Jurul Jul îi explica, ae ete Iese. vor intocmai de "Așadar, omul Care știe totul despre fiecare dintre noi nu gl! și de geantă, cere si i se dea o cască sfrit "nu Și-si eva miai serios mai pu mai în lumă, mal, în serios, ce scarii ciale dar ma renantat je nici

SA vedem cine-și va mai pierde dosarul pe drum. ȘI, poate să stie pe unde se plimbă, documente. compromiță. ş, a S

S i ela ti oa : di Sin matii cai ve atata Din no, mars land pare în fugă on tere “Amimehio ete montat mediat Dutut intimpla Oa-ărar (“fit acceptat. cpreiderină. că, dieeziție lesalee foare sngre vila și opera a Otee alu ae a cms citea cat ne orga A camu "ie e ai i 48) în fa că iar fi prime enen- primii care e; vină mit: Apadar, ciudat ee A ete GONSEANTIN STAN... ne prea: ia n tt e ae ceai Șieu ăn copca an e SA Ylite ) l ie eme mtel aiti a

a icoană ve Dică a pri Vocati mica Ata. 0 umeşte n vatunar. Iaca acu or

șaupin „tatele tranșegor, Be mpntarce cl met 9 A tanc: imperf eram Patul e sera Prin Memo pe taie d acte înceapă că sina. iempereară anl de a de cemgaate letal comeeue — României în Sărhite 9) hr 10 mara, în Antena

că inlatca apatic primelor Jora sea în de Z Y | alturi. Explore continuă să se mea im Mg AMA SAUl,Gamtetenl0 uta rca regal? îteeauă Totu level eter Am ela ea Sia umar si Are fi at Ce eul gel nici stă

8 !a intervale de citeva minute, unele! Iuntar mărunțel și egrieios Încearcă săi. de. ravitatea) evenimenielori la care ar 1 i inte &mislune de cele o miri de întormma i tere se aproape. Davă „convingă pe ceilalti să Penira a trage cu i i ini departe, ditele, vii aproape, Dali: v “a ruocato d A RRRea E e că ate ea

chete, trase, iurea pimerese în satul

: : n mul. SA mimeanmur i lee Doenlă Va dz sandra

Bină în git. ore oroțkaia și aprind două clădiri. din da o lecție cazacilor e prea, -nar mi , le Ba ien A (etate Corul 5 ein a Care ie atom negre Cineva are m. Duţă 2 male de oră taranăă aie A eee ce imperii or iuti Deac e oaiă mom nur pn Ce Strazi Brabantul ode 2 mita arm uda dei ame

coda 13 atent Pete varia e daratenla crina TE.

tătari "o des, drumul de. pravută ce far ar îi scoala, Noi, arii, ne metragem | îmNul a0ACPIBISAzĂ ini panel Tura Pg, Nur Tamine dec aa înteunte cu neeași citeva sute de metri mi în spale, îndă- . mina picacă în Văzduh, de e faca casate ut ata dam a ătnl- unui dim, însă urme de explozii — mătate de minut ina se întimplă nimic. eo AVE ANU arată că nici locul âsta nu e co mult O fi luat-o vintul -Incearcă unul să flu „Foto: EDEN:

În virect, Chișinăul

Transnistria reprezintă o zonă strategică pentru Rusia e Tiraspolul este o bază strategică a Moldovei. e Transnistrenii nu sînt un popor, ci o minoritate națională și, conform Dreptului Internaţional, nu pot pretinde autodeterminarea. e Transnistria încearcă să rămînă, cu ajutorul Rusiei, o enclavă pentru exportul de bolșevism, dar şi un fel de Cisiordania est- „europeană, un măr al discordiei care să-i împiedice pe basarabeni a visa la Unirea cu România.

De la corespondentul nostru din Chișinău, Cristian Harnău, aflăm :

e La lucrările celui de-al 6-lea Congres al deputaţilor ruşi a fost invitat şi atamanul cazacilor de pe Don şi din sudul Rusiei Serghei Mescereakov. Iată ce a declarat el: „Am fost invitaţi la Congres de delegaţii din regiunea Rostov şi din ţinuturile Krasnodar şi Stavropol. Am sosit la Moscova circa 60 de cazaci din Kuban. Intenţionăm să discutăm aici problemele ncastre, respectiv situaţia căzăcimii, SITUAŢIA DIN TRANSNISTRIA şi dih Caucazul de Nord.“ În ce context poate fi vorba de discutarea. situaţiei dintr-o regiune care aparţine unui staţ, independent, respectiv Republica Moldova ? e Recent s-a observat că voluntari ai armatei ruse au început să-și desfăşoare forţele pe Nistru. e Protocolul încheiat între Tiraspol şi Chişinău, care priveşte în mod special problema dezarmării forţelor aflate în conflict, face în aceste zile obiectul lucrărilor Comisiei bipartite. În şedinţa din 16 aprilie ac. a fost din nou abordată problema încetării fceului, deşi termenul prevăzut de documentul citat expirase în aceeași zi (16 aprilie) la orele 14. Mecanismul de aplicare a controlului asupra dezarmării este dificil pentru că nu s-a stabilit limpede cine exercită acest control. Reprezentanţii Moldovei şi Transnistriei au propus, fiecare, soluţii divergente. Chișinăul a avansat ideea ca armele să fie predate organelor legale ale puterii de stat, în perscana lucrătorilor de poliţie. Tiraspolul a propus ca armele să fie predate unităţilor Armatei a 14-a de la care, de fapt, au şi fost preluate de gardiştii separatişti, cu consimţămîntul tacit al comandantului Ghenadi Jakovlev,

(RODICA CHELARU)

În direct, Chișinăul

Situaţia din Transnistria continuă să facă obiectul comentariilor de presă. Acolo mor alţi şi alţi oameni, români, ruşi sau ucrainieni, în timp ce la Chişinău puterea pare a se preocupa de alte „urgenţe“. e Precum desființarea Centrului de presă, care a transmis ultimele ştiri în seara de 20 aprilie a.c, Faxurile au fost luate de „Moldova Pres* . (strunită cum se cuvine de Mircea Snegur şi ai lui), teleimprimatoarele au ajuns la MI. republican, Corespondentul nostru, Cristian Harnău, ne mai semnalează ; 9 In Republica Moldova au scsit ajutoare din partea „TAROM“ constînd din haine, pături, articole pentru copii. e Numeroşi ofiţeri moldoveni, ruşi şi ucrainieni au “depus jurămînt de credinţă la 22 aprilie a.c. faţă de Republica. Moldova. Nucleul armatei naţionale moldoveneşti a fost felicitat de Mircea Snegur şi binecuvintat de preotul Pavel de la Biserica Sf. Dumitru din Chişinău. e Tot în ziua de 22 aprilie, la sediul preşedinţiei republicii, Mircea Snegur a început prima. rundă de convorbiri cu partidele politice din Republică. Primul invitat — Partidul Democrat din Moldova - e Transnistria : conform datelor oficiale, în prezent sînt peste 12 000 refugiaţi, din care 8000 copii ; deşi la Varnița continuă dezarmarea separatiştilor, iar în Tighina deblocarea drumuri= lor la Cocieri pacea nu s-a instalat, rachete „Alazan“ ucid civili nevinovaţi, au apărut şi alte puncte de confruntare sînge- _ roasă la Bicioc, Guga Bicului. (RODICA CHELARU)

Chişinăul se află da 56 de km de linia înţii, Tunurile şi răpăitul mitralierelor nu se aud pină în capitală şi poate de acea Snegur are impresia că în limia întâi totul este O.K. Cel puțin aşa vorbesc poliţiştii în timp ce înghit în grabă, prânzul format din piine şi tocană de cartofi. Atlceva n-au pentru că în ţară este sărăcie. iar pe ei i-a uitat toată lumea, doar sătenii din zonă le mai aduc din cînd în cînd p'rioale şi cîte un bidon de vin. Dar poliţiştii nu se pling că n-au mîncare cum nu s-au plins nici în iarnă cînd n-aveau haine groase. Ce-i doare cel mai tare pe ei este lipsa tancurilor şi a muniției. Cu cîteva TAB-uri şi mitradiere de calibru mic e greu să ţii piept tancurilor şi aruncătoarelor de grenade miîmuite de soldaţii Armatei a 14-a. Dacă pînă acum reuşeau să se lupte cu gardiştii şi cazacii, mulţi dintre ei chiar neinstruiţi, după ieșivea Armatei a 14-a din cazărmi, moldovenilor nu le mai râmîne decît să lupte şi să moară, La Chișinău, în holul central al Ministerului de Interne, în fiecare zisint expuse fotografii înrămate în negru ale celor căzuţi în luptă. Poliţişti tineri pentru care lumea a apus undeva pe malurile Nistrului.

Ofițerii superiori a! Ministerului de Interne se perindă zilnie prin acest hol, dar probabil că închid ochii atunci cînd trec pe lingă pozele oelor căzuţi în linia întfi. “e sublim să mori apărînd pătîntur patriei, dar parcă e mai bine să stai în biroul tău și să centralizezi imformaţiile de pe front.

e 'Transportorul blindat 104 se mai numeşte şi „COBRA“, Asa l-a botezat echipajul său, toți luptători din Afganistan, înrolați voluntari în trupele Poliţiei. Ei au cunoscut războiul adevăraţ unde au învătat să lupte si să-şi apere viața. Excelenţi diversionişti au băgat spaima în gardişti şi cazaci, La Tiraspol s-a pus un premiu pe capul lor. La

Chisinău, autorităţile aproape .

că ignoră echipajele de voHuntari. Anatol e cea mai bun ochitor. Are o proteză în locul piciorului drept, 1ăsat undeva în mlaştinile Afganistanului unde a luptat

Moldovenii luptă şi mor

Şase ani sub steagul armatei sovietice. Şi poate comandanţii sau camarazii săi de ieri sînt printre cei care au ieşit acum din cazărmile Armatei a 14-a şi au pornit ofensiva împotriva Moldovei. „COBRA “ s-a săturat să lupte cu stomacul gol si cu muniții pe sponci. De nenumărate ori au cerut să |i se trimită gloanţe, dar la Chişinău se pare că toată lu-

mea a surzit. Și atunci. „CO-”

BRA“ a hotărît să facă un drum pînă la Chişinău ca să-i ceară direct lui Snegur muniţia mult așteptată. Cu mare greutate au putut fi opriţi ca să nu-l deranjeze pe prezident cu cîteva salve sub geamurile reședinței de pe strada Eminescu. Costaş, ministrul de Interne, s-a gîndit că e mai bine totuşi, să-i asculte şi pe voluntari şi să le trimită ce vor. Şi așa „COBRA“ s-a reîntors în linia întâi.

e Imediat ce preşedintele Iliescu a sosit la Chișinău, la Radio Tiraspol au început să se transmită ştiri despre semnarea iminentă a Tratatului de Fraternitate şi Integrare dintre România și Republica Moldova. Se pomenea chiar despre trupele armatei ro-

mâne ce aşteptau la Prut uimirea şi ordinul de a taia către Transnistria,

tiştii stiu că moldovenii

dispun de armament greu şi atunci vehiculează date aberante despre dotarea armatei române şi despre apropiatul ajutor militar pe care românii urmează săi dea fraţilor de peste Prut, Radio Tiraspol transmite în limba rusă, iar ofiţerii şi subofițerii Armatei a 14-a ascultă în fiecare zi cum românii se pregătesc să-i atace. e Luni şi marţi, 18 şi 19 mai a.c.. luptele s-au întețit pe toată linia frontului. Moldovenii cad seceraţi de gloantele lunetiştilor şi de grenade. Numai marţi au murit patru poliţişti şi alţi unsprezece au fost răniţi. Cu mare greutate o ambulanţă a reuşit să culeagă răniții rămaşi în spatele liniilor, dar la întoarcere, lunetiştii au deschis focul. Um asistent şi medicul au sporit numărul răniților din acea zi. La două sute de km de linia frontului, fostul secretar de partid. actualmente prezident, împreună „cu fostul secretar de partid, actualmente președinte după ce degustazară la fiecare oprire cîte o cană cu vin. acum priveau încălziţi manechinele ce le defilau prin față în sala de expoziţie a Fabricii de blănuri din Bălţi. Ba chiar Iliescu, eu ochii sclipind poznaşi la apariţia uneia mai tinere cu picioare lungi şi dezgolite şi-a permis

Foto: EUGENIU SALABAŞEV

Parlamentul rus ameninţă...

“Sovietul. ture. al Federa. ției: Ruse e adoptat o declaraţie cu privire : la evenimentele din Tranenistria.. Documentul. :preluat" de' agenţia ITAR.TASS; condamnă escaladarea situaţiei diri această reziune a Moldovei. considerind oportună utilizarea armatei ruse în separarea părilor. beligerante pină la intrarea. în actiune : a fortelor :de

menținere . a păcii ale. CS. Totodată, declarația apreciază

că acordarea pentru Transnis-

tria a: unut statut politie: si eco--

nomic în- componența Republicii Moldova, participarea reprezentanţilor nistreni la negocierile. vrivind soarta acestor teritorii. precum si conferirea dreptului la autodeterminare ventru locuitorii acestei. în cazul modificării statutului de stat el- Republicii Moldova; ar putea deveni temelia solu. ționării paşnice a conflictului. În declarație se arată eă, dacă acordul de încetare a osti-

zone;

_ 1itătilor “atita. eemnaţ la 1

iulie -19%,. nu-va -fi respectat si dacă nu vor înceta actiunile forțelor armate ale Republicii Moldova - pe teritoriul Trans.

"mietriei, parlamentul rus va fi constrins să adopte măsuri ur

gente pentru stoparea vărsări. lor de singe. proțeiarea vietii oamenilor si respectarea cu

strictete a acţelor. internaționa. la cu privire la drepturile omului. -

„iar Armata a 14-a atacă

“În comunicatul Ministerului Avărării al Moldovei ee precizează : cazurile de încălcare a acordului tripartit de încetare: a focului, comise de partea adversă, pun din hou sub semnul în-

trebării valabilitatea noului armistițiu. - îi i Astfel, ve platoul. Cosnita

a-a- deschis miercuri la ora 12,00 foc de armă automată asupra poziţiilor ocupate de _apărătoriț integrității Moldovei. iaz la 15.30. în pofida înțelegerilor

convenite, pe pozițiile de luptă ale părții adverse au reapărut ? tancuri, La: ora 20,10. în urma unui atac violent din partea gardistilor smirnoviști. La Cocleri la ora' 9.30 s1..reepectiv. la ora 945; exact cind expira ter-

menul fixat pentru retragerea tehnicii blindate si a sistemelor de artilerie de toate tipurile inamicul a tras două salva da tanc asupra barajului hidrocentralei Dubăsari si două salva din aruncătoare de mine asupra pozitiilor tfortelot armate -ale Moldovei. Mulţ mai încordată a fost situația la Ti. ghina, unde. după retragerea de pe poziţiile de luptă a tututor blindatelor si a artileriei părții moldovene conform înțe: lezerii. inamicul: a făcut uz. de arma. interzise. conditiile armistiţiului. le armate ale Moldovei nu au deschis foa de răspuns precizează comunicatul Ministeru-

lut Apărării al Revublicii Mol-

dlova.

„că pe prima pagină

separatiste

încălcind -astfel

Forţa. terului:

Sub țitlul „Ofensiva Tiraspotului e proiectată pentru 10 iule“. ziarul „Sfatul Ţării“ publiurmătoa. rea stire : Din surse demne de încredâre aflăm că'la comandamentul Armatei a 14-a se întocmesc planuri serioase ce vizează o ofensivă generală a fortelor asupra poziţiilor apărătorilor: integrității: Moldovei.. Operațiunea este proiectată pentru 10 iulie. Informaţia ne-a parvenit direct de la Sta. tul Maior al respectivei arma. te. Potrivit informaţiilor. Minis. . Securităţii: “Naţionale, în epriiinul. forțelor anticonstitutionale din stinga: Nistrutul a sosit un tren cu 50 de tancuri, în plus. se observă-o concen: trare de torte în sectoarele ouerațiunilor militare.

CADAVRE ŞI ŞAMPANIE

Puţină lume în România ştie că, în timp ce dl. Mircea Snegur, preşedintele. Republicii Moldova, bea şampanie în cinstea Convenţiei semnate cu Rusia şi liderii nistreni, la Chişinău continuă să nu existe gaz.

Cum s-a ajuns nu doar la pierderea în fapt atit a Transnistriei cât şi a Tighinei, cit la această totală îngenunchere şi abdicare de la independenţă a Moldovei ? Pentru că dl. Sne= gur, deși nu a dorit nici un moment reunificarea cu ţara, nu a dorit nici această poziţie derizorie de administrator de gubernie pus la punct. Președintele Moldovei este însă "in om submediocru înconjurat de consiiieri — cu rare excepții — semianalfabeţi. El a evaluat greșit poziţia ucrainsană, scontînd în permanenţă pe un suport al Ucrainei — paralela cu Srimeca — şi pe conflictul de interese ruso-ucrainean. S-a văzut că Ucraina s-a reconciliat cu F. Rusâ. şi a dat un comuni-

cat sprijinind autonomia Transnistriei.

în cel mai. greu moment cu putință pentru Moldova, armatei a. 14-a. A doua eroare de judecată a conducătorilor de la Chișinău priveşte pe liderii Federaţiei Ruse. Întrucît, cu un an îi urmă sprijinul rusesc. pentru separatişti era aproape înexistent s-a scontat pe lealitatea liderilor ruși faţă de conducerea Moldovei „care intrase în CSI fără a se lăsa mult rugată. DI. Snegur nu a luat în calcul faptul că atunci exista interesul ca să se realizeze acordul de formare a CSI din decembrie trecut. În plus, la Chişinău se avansează cu destulă naivitate teoria celor două centre de

putere Elțîn contra Ruţkoi. Se uită că Andrei Kozirev, foarte democratul ministru de externe al Federaţiei Ruse a dat în „Le Monde“ un interviu în care poziţia sa nu se deosebea cu nimie de cea a lui Ruţkoi, care, de la vizita-gafă la Tiraspol, a revenit pentru a lua o nouă. poziţie, mai apropiată de a lui Kozirev. Pe lingă toate aces-

tea, la Moscova sînt întreţinute, pen-

cel al intervenţiei .

tru auzul Occidentului, zvonuri privind o tăcută lovitură de stat, prin câre Ruţkoi și oamenii lui ar lua puterea lăsînd lui Boris Elţin doar aparența ei formală. Lucrul acesta îl auzeam nu demult apropos de Gorbaciov, e o tactică verificată a KGB : se crează un lider „democrat“ dar fragil, pe care Occidentul trebuie să-l susțină, și să-i treacă cu vederea unele durități, acelea fiind preţul menţinerii sale la putere. În realitate, imaginea aceasta e falsă: cu excepţia unei minorităţi de economiști care sînt conștienţi că doar retrăgîndu-se acasă, Rusia poate să se ocupe cum trebuie de economie, în cercurile politice, poziţia faţă de enclave de tipul Transnistriei nu diferă. Dovadă e numirea generalului Lebed şi - menţinerea sa Chiar după ce gafele sale au luat proporţii internaţionale.

Nenorocirea este că o parte din aceste erori de judecată le-a făcut și opoziţia. Frontul Popular “și-a arătat neputința în două: momente : importante : constituirea noului guvern şi schița de lovitură de stat a luptătorilor de: la Cocieri. Din păcate, toată energia formaţiunii se consumă pentru candidatura prezidenţială a lui Mircea Druc, a cărei valoare simbolică nu justifică aceste neglijenţe. —

Ceea ce, în România, e doar o schiță, în fosta URSS capătă dimensiuni barbare : supravicțuirea' elitei vechiului regim printr-o monopolizâre a puterii economice. Toate întîrzierile şi ezitările au un singur scop : ca această clasă să aibă timp să-şi pregătească trecerea la un nou regim, și pentru ei evident inevitabil. Partidul Comunist reuşise să-şi vîndă clădirile încă înainte de puciul din august: e rîndul nomenclaturii agricole, care are mai nou un președinte și un prim-ministru, să se consolideze economic înainte de procesul electoral care le va mai subţia capitalul politic. Ei pregătesc noua societate, dar o pregătesc numai pentru ci,

ALINA MUNGIU

La 2 martie anul acesta se “oțicializa” un conilicţ care mocnea de mai mult timp pe malurile Nistrului. Transnistria, țară inventată de Moscova, s-a ridicat împotriva Moidovei. Garda transnistreană, întărită cu mercenari și cazaci, alimentată cu arme şi muniții de Armata a 14-a a Husiei - care, apoi,

adevărată vinătoare de români.

evenimentelor. murit, şi mai mor, încă, oameni. Peste 40 000 de români | basarabeni şi-au părăsit casele,

Acest război ciudat, nedeclarat, în cele din urmă s-a dovedit a fi un joc sîngeros la care, conştientă, a participat şi conducerea Republicii Moldova, sacrificind nu citeva sute, ci

joc 'al cărui. rezultat va fi reintrarea Moldovei în Comuni-

Din culisele războiului depe Nistru UD

PREȚUL PĂCII. răminerea în C.S.].

s-a încercat crearea unei

s-a implicat direct - a început o -

Nu insist ASURȚA desfăşurării . n fiecare zi au

„de Moscova și Chişinău. Prin

este 3 000 de moldoveni. Un :

tatea Statelor Independente. Atirmaţia poate părea gravă, înşă argumentele-nu lipsesc.

n 1990, din iniţiativa Frontului Popular Democrat-Creştin,

formaţiuni militare de apărare a Republicii Moldova'- Batalionul TIRAS-TIGHINA. Această armată, formată din adevăraţi profesionişti (cei'mai:mulţi cu experienţa războiului din Afganistan) nu ar mai îi permis desfăşurarea războiului de gherilă, gîndit, cum spuneam,

Ucataite batalionul-a fost desiințat.

artidul' politie dominant în Parlamentul Moldovei este Clubul: agrarienilor. Partidul prezidentului:Mircea Snegur şi al-noului' prim-ministru, Andrei

„. “Tudor Artenie (continuare în pag. a 8-a)

PREȚUL PĂCII - rămînerea în C.S...

„(continuare din pag. 1-a)

Sangheli. Partid al nomenclaturii comuniste.. Un fost ofițer. KGB îmi spunea că o mara parte a membrilor Clubului agrarian au fost colaboratori ai Poliţiei secrete. Pînă aici, nimic ciudat. Numai că, din dispoziţia fostului -şef al KGB-ului, Kliucikov, dosarele de colaboratori şi informatori au fost distruse. Opinia publică nu îi mai poate controla : pe foştii securiști “amatori”. În schimb, ofiţerii de legătură îi pot ţine în şah. Şi îi pot determina să "joace" cum vrea "creierul" da la Moscova. Acest lucru este valabil şi pentru kaghebiştii din armată, Ministerul de Interne, procuratură etc, Un alt argument, Atacul sepa- .tatiştilor a determinat un răs=

puns din partea populației civila ...

moldovene. Voluntarii. Mulţi dintre ei cu experiență militară şi de război. Grupele de voluntari luptă independent una de “cealaltă, Unirea lor ar fi dus la crearea unui corp de armată „redutabil. În aprilie s-a format un Centru .de coordonare al! voluntarilor. Desfiinţat urgent de conducerea Moldovei, care avea nevoie, indiferent da'sacriticii, de un război da hărțuială, în cara nimeni să nu cîştige. Esta bine cunoscută opinia luptătorilor di, tranşee în legătură-cu politicienii „de la Chişinău: “Să terminăm războiul, apoi terminăm şi bu dinşii” fe Aș Cu toate că prezidentul Sne- "gur a decretat starea excepjională, armata naţională s-a

format cu o inexplicabilă întirziere. Din nou, politicienii de la Chişinău au acţionat, intenţionat, cu încetineală. lar starea excepțională nu a schimbat cu nimic situaţia de pe front, însă îngrijorarea manifestată de Snsgur şi ai lui a reuşit să păcălească, pentru un timp, opinia publică, ; Interesant de urmărit este şi procesul de informare - mai bine zis, de dezinformare = din Republica Moldova. Să luăm un singur exemplu, edificator. Biroul de presă al Ministerului Atacerilor interne al Republicii Moldova intormează că în ziua de 7 iulie au tost înregistraţi 29 de răniţi (10 din poliţie, 1 din armata naţională, 18 voluntari şi 5 civili). Ministerul Securităţii -comunică, pentru aceeaşi dată, 2-morți şi 39 răniţi (21 din arma= “ta naţională, 9 din poliţie, e voluntari, 1 civil). Ministerul Apărării vorbeşte doar despre situaţia care “a continuat să île încordată”. Neconcordanţa din “tre citre nu poate fi întimplătoare. În acest timp, televiziunea olicială rusă “Ostankino", ca şi posturile de radio din Moscova şi Tiraspol bombardează opinia publică din fosta Uniune cu. ştiri aise despre atrocitățile comise 9 moldoveni. Pe de altă parte, ziarala din Moldova-care nu s-au mulțumit să redea comunicatele oficiale, ci au trimis reporteri în linia înții au fost aduse aproape de faliment. Reporterii:de la “Sfatul Ţării” = de pildă - nu mai au nici măcar benzină pentru cei

49-50 de-kilometri pînă la linia , întilnesc...

frontului. lar salariile = cu toate - că "Sfatul Ţării” este cotidianul Parlamentului = le iau o dată la două-trei luni..Nu pot să mă. abțin să nu scriu despre absenţa din tranşee a. Televiziunii. române, care, iată, se descalifică încă o dată. in-acelaşi context Întră şi eliberarea lui Igor Smirnov, actualul preşedinte al Transnistriei. Arestat la Kiev, adus, în secret, la Chişinău, este eliberat din dispoziţia Parlamentului Moldovei, cu acordul telefonic al lui Mircea Snegur, plecat strategic din-Chişinău. La fel, eliberarea generalului lakovlev, fost comandant al Armatei a 14-a. . Acesta a fost schimbat pe un grup de poliţişti moldoveni din ubăsari, deţinuţi la Tiraspol. La puţin timp după eliberare, la 4 octombrie. 1991, :generalui lakovlev a fost schimbat pentru că nu dăduse arme gardiştilor. Argumente mai sînt.. Spaţiul, este insuficient. Mai trebuie. temarcat un lucru esenţial: dezangajarea militară, coordonată, din nou, de mesageri de la Moscova, a început numai după ce prezideritul Siiegur '& înaintat arlamentului, un proiect de intrare a Moldovei în C.S.. E limpede, nu? scotea

- țermă a Fomâniel ar (| tost imperios necesară, Riscăm să

avem,:dih nou,. o: Moldovă Sovietică. Dar, cînd te gindești că lliescu şi Snegur:vorbesc adesea 'ruseşte cind se

Sub ochii noştti se mistuie o mare tragedie a românilor. Dar cea mai mare pepe nu o ştiu sau nu o simt. De cîteva luni, străvechiul ținut românesc al Tighinci este din nou ocupat de armatele Rusiei, Dar nici la Chişinău, nici la Bucureşti, autoritățile na par prea seasibilizate. Şi comunitatea internațională ignoră tragedia Tighiinei, chiar dacă ca este cît se poate de lămuritoare asupra M0ilor. zvârcoliri ale forţelor de la Răsărit.

magazin cîțiva militari "nistreni” care î-au „ Bta SUTA aveau cu ce pt, dar pentr trei sticle de vin i-au lăsat un pistol automat, E adevărat, facă încărcător. Poate data viitoare, a încheiat el cu amărăciune, "Sub juricăieia lor a trecu aproape totul = continuă maiorul. Moldovenii sînt amenin= Multe familii de poliţişti au fost nevoite şi ă le. Şi noi sîntem aciinișiți tot timpul. Prima mereu ame; pina Cu mila însă, har astre conlucrează. Au pază comună la diiective. ŞI ei declară că dacă sediul E tcat miiesli a ate

În cetatea lui Steian, militari ruşi

“Operaţiunea Tighina” este parte a ui sceniriu amplu, bine clu de către forţele postsovietice, nco-imperiale. Este prima. mişcare citigată- cl puțin deocamdată - de „autorii jocului hazardat a refacerii imperiue timp, Kremlinul a anepgat căsi va eiragerea irupelor din rile bati. Vinul de gheaţă Care sună dinspre Mosceya peste țările şi popoarele robii de ea timp (ge decenni sau de secole se întețeşie din non. ama sing, la Tighina, timp de 0 zi, răsuarea: tous, alia: c-un amplu articol-reportaj publicat în ziarul "Rustkoe Slovo” din New York, orisa americană Elena Danielian dezvăluie ficient de convingător planurile noilor rperialişi. În această urzeală, Tighina şi zonele transnistrene ale Republicii Moldova. iu ir deci un prim experiment Un tes. ŞI, Gin păcate, o primă victorie pentru forjele. Ama fost la Tighina la pete ei luni dup”

şi o "republică moldovenească nistreană”, după ce la Chişinău, într-un mare enziasr popular, se adopta în Parlament Declaraţia de inde; din 2 septembrie; 1990, Este adevărat că Gorbaciov n-a recunoscut abezaţia statală nisreană, declarind-o, prinirtn decret din 22 decembrie; 1990, anliconstivaţională. Dar Lukianov o va sprijini în con. tinuare, Forța de şoc, pulerea Teală în stinga. Nistrului şi Ia Tighina o reprezentau fai-. moasele OSTK, prin preşedintele lor Igor. Smirnov, Ele au incitat Ja grevele de citeva. sute de min de oameni care au avut loe în stînga Nistrului în august 1989 în legăuză cu fete despre limba de sat a Moldovei ce exercită şi acum o putere ocultă în zană, funcționind, după cum ni se spune, ca în. echivalent al sizucturilor dispărute île par. ul comuni Merceari de arirgandă și comunismului imperial s-au gindit din dm Şi la vremuri de rsarșie Încă in 1999 cet e ststragere Sistematică de armament in depozitele Armatei a Jâ-a, Gardistii misteni eriu încă din 1991 bine înzesteai cu srmmament. Și nu numai cu pistoale automate,

timp ce armele încă; î continuare - pe miina oricui, cale, judecătorile, procuraturnle, secţiile de polii i cllaie iati i singe Nistrului şi din Tighina erau treptat lichidate. Ziarele care se pronunjau pentru independența Republicii Moldova, înclusiv sels de limbă zusă, erau supuse unor „adevărate pogromuri.

Prin cenuşa imperiului, cu o Moscovă dorutată, un Chişinău cuforizat și un Kiev, imobilizat înre diverse tendințe, directorii” din Tiraspol ridicau mai sus Ca oricare în fosta Uniune şi steagul roşu, şi Jozincile: “marii Rusii”. “Transnistria = spunea una din căpeteniile Operațiunii Tighina - este ua simbol: e primul loc în Uniune unde

Să facă poliţia sa de a 1 august, de cînd a preluat comanda. Şi ce cazuri sisu înregisirat în acest răstimp fa oraş: 1043 de infracțiuni, 108 oameni dispăruţi, 62 mori, 12 asasinate, 44 Furturi din avutul obitesc, 461 din avuzii personal. Acţionează, în raza oraşului, două bande de mafioi, La înmormintarea unui banâi, cu puțin timp în urmă, a venit, ca fn Mtalia, crema mafiotă din Chişintu, Kiev, Odesa” Moscova.

“Trccema în fogă prin dreptul Cetăţii Tighipă a dul Sie ca Mare. Degată nai cpri, căci mu am putea pltrunde în incinta ei, Se a[ă sub ocupație roseascl. Mai pudie spus, ici se af încartiraite “orele de pacificare” ale areaei rase,

(La intrarea fa oraş, binecunoscuta şi îpoeriia pancariă ce se punea în toate oraşele din Est: "Bine aţi venit”. În rusește şi româneşte. Dar şi în româneşte cu litere

chirilice. Secera şi ciocanul, ghirlande de. Comandantul Bobeică ne comunică, beculețe roşii stema fostei U.R:S.S, = peste mulgumit, că de tei luni în rîndul poliţiştilor tot. Ca şi drapelul roșu-Verde-roşu al fostei . pe Care-i are în subordine nu s-a înregistrat

R.S.R. Moldoveneşti, preluat ca drapel oficial de căure “republica nistreană”. Firmele, inscripție - ae în rasete. Nimic: su grafie latină. Iar străzile se numesc,

nici o victimă. Dar oamenii lui nu circulă noaptea pe străzi, prin oraş, Noaptea în oraş: se irage iar ziva! maşina poliţiei circulă în securiiale don peniru Că nu are însemne Cu

somolstaia, Lenin, Dzeși Sediul. litere latine. ANUcl, s-ar rage în ca. În curtea liții e chiar, pe stradă Dzerjinsăi. Parcăm . interioară a Poliţiei; căpitanul Mihai Grosu. inză o tanchet stă lingă în semn P,de ne spune: "De fapt, aici e singurul teriloria

parcare adică, pe care se specifică: "Numai pentu maşini de serviciu." Aşadar, aici tanCheta e maşină de serviciu. Ceva mai depare, înire zidurile dărimate ale unci ciăăiri, ciiva băietani în uniforma de acum a armatei. ase, croită după tipicul celei americane, se încăizese a un foc. Sint din Tula şi ac pârte din "forţele de pacificare”. Inirazea în clădirea cu trei firme, Poliie - Comandatură - Miliție, e păzită tot de un soldăyel care are. pepiepe culorile alalbainroșa Și cuvintul

Poiiţia - sinturul teritoriu liben.al - oraşului

BirouiComandantilui poliţiei din Tighina. Vorbeşte la telefon, în rusește, Agenda de tirot 6 în rusește. Formularele pe care le are pe birou sân în rusește. Cei ec vor intra în, timpul discuţiei să-i vorbească, îi vor vorbi | pier Vi, în rusește. Noi însă, ca maiorul Gheorge Ilie id. Bobeică, comandant al poliției din Tighina, vorbim în româneşte. E fi

mai tre şi prin biroul dinsului ziariști, O fac, în ultima. Vreme, cam rar şi cei ce Vin sint mai ales ziarişă din Moscova,

La Tighina totul doare, Discuţia cu compatriotul aflat în Druniea poliţiei de ai bărbat în putere (35 de ani), nu se prea încheagă. Ne pune la îndemină citeva

iberal oraşului Şi totuşi, polilia moldovenească încearcă să-şi facă datoria, Jar atunci cînd rea

condiţii. Poliţiştii stau aici cam 1-2 luni, maximura 2 luni şi jumătate. Sub ammeninjăre, continuă. Şi fără putinţa de a-şi face datoria. așa cum ar trebui, Şint înarmaţi doar cu

istolete automate. În acecaşi clădire sînt incaniraiţi şi milițieni pistreni, care au 10 armamentul pe care-l vor şi câre se mișcă după cum vor şi cînd vor prin oraș. Tighina, oraşul ca două. Dar şi cu două sâmiistații locale. Documentele de identitate se: eliberează şi de către poliție, şi de cănre miliie. De accea, comandantul Bobeică nu ne poate spune, decit aproximativ;care e în

rezent populăția oraşului (160-180 000,

ocuitori) nici. câţi oameni şi-au părăsit în ultimele luni locuințele. "Mulţi. Moldoveni,

snur că craşul e nesigur Nospta se ate.

Nicăieri, ca la Tighina, n-am mulţi oămeni, mai ales tineri şi copi irie, cu un picior amputat.

primeşte scrisori de mulțumire. De la măol.:

dar şi ruşi, şi ucraineni”. Oamenii pleacă

se ştie de unde, nu se știe cine. Ziua, dacă te îndepănezi-de drumurile bătute, rit să-şi au, în caz mai fericit, să răni

impuri întinse de mine rămin în are activate în perimeizul urban. at de

te foarie mult armmaruieni în oraș, de asta imminalitatea e foarte ridicată” - constată

maiorul Bobeică. Fororeporterul de la Moldova-Pres care ne însoleşte îmii

corp comun cu poliţiştii împotriva atacanţilor.

Un pian bine ticiuit

Cine îşi închipula că 'xidicolul politician, exiremist de la Moscova, Vladimir Jirinovski, avea să-şi vadă visul cu ochii la relativ scut timp după ce abera că Moscova re

bule să-şi reimpună puterea prin şenilele tancurilor jar aceasta trebuie să înceapă cu Republica Moldova? Privesc la tancheta.

“parcată în faţa sediului Poliţiei-Miliici, la

soldaţii puşi ce se încălzesc Ja foc şi constat

cu amărăciune că aşa. -

“Tragedia Tighinei este do fapt tragediă Basarabiei. Semnificaţia acesiel tragedii e; sncă şi mai largă. Cine s-a culcat pe urechea să imperiul se Va destrăma rapid și [ără

1988, încă nu se eindea

moimă s-a înșelat, rea multă lume la aşa ceva. Dar atunc

inainte ca la Chişinău să înceapă miineurile In sare se cercău drapel iricolor, limbă

zomână) de stat, independenţă în stinga Nistrului se porzise.0 aişcare "în apărarea drepturilor populaţici musofone”, La Tiraspol s-a creat atunci. un ciudat "Consiliu al directorilor”, reunind

moldovenească (adic:

populația de limbă rusă a reuşit să-și apere drepturile”. lar "roşienii* de dreapta clamau sus şi tare, spre ridicarea moralului tuturor - mostalgicilor după defuncta U.R.S.S. “Renașierea Rusiei va începe de Ja Nistru. Declaraţii iscate din capeie înfierbtntate? E posibi, dar mi numai ati. Cai ce făceau ase menea declaraţii aveau un sprijin solid şi concret la Moscova, Lucrul acesta a devenit “Şi mai clar după puciul avostat din august 1991, cind acte incriminaloare pentni pucişti, aflate la Procuratura Federaţiei Ruse, au. ajuns la cunoştinţa generală. S-a aflat asufel că Anatoli Eekianov, acum în temniţă, unde 36 tinguie în Versuri, era direct implicat în formarea unor “republici mici”, după con= sacratul brevet stalinist, în republicile exsovietice centrifuge Georgia, Estonia, Lituania, Moldova. Acesici i sepublici se hărăzeaui două "ici republi “Transnistria şi Găgăuzia. Pe tin document din 19 mai 1991 al Republicii Nistrene prin care uceasta cerea să fie xccunosculă de noua Federație, Lukianov se grăbea să pună apostila: “Tov, Nişanov, trebuie să elaborăm sirategia acestei participări, să propuneta varianie de soluționare a acestei probleme”, dur iniro Timoasă decuraie pub, cel anov îi ameninţa pe parăzanii independen de a Chişinău eX dată nu se astm, vor avea parle de "două Moldove”.

virfurile homenclaturiste, din conducerea

* industriei locale, În, 1sor Smirnov, directorul uzinci Elecuromaş,

iodul Jor, şi un anume

De aici va începe

venit de la Moscova în 1987, Acest Smirnov

este acura "preşedinte 4 republicii istrene”, Vendticul de acum cijiva ani se voiește acum şef de stat! Şi tot cam pe atunci, ridicolul dar

periculosul Jirinovski vizita Transnist Tigăduind să-i şteargă pe moldove

anieni de pe faţa pimîntului”. începutul lui trecut la formarca nor "detașamente:

toreşti de sprijin al Miliiei” şi "Consilii unite ale colectivelor de muncă”, Aceste Consilii, ce aveau să devină apoi. 1ot mai cunoscută

îniialele OSTK, s-au constituit înt -, Virt de lance al însolenţei rusofonilor m

Anal

premierului de la Chişinău, Ion Sofrone, fostul preşe URSS, Lukianov, mijloacele posi

i-a sprijin

pe separatiștii iraspoleni

e niseprins venalite d a atat pi asigtra

zecunoașterea republicii neconsti

9, "Consiliul directorilor” a

de pomiri: imperiale. Do fapt, OSTK este o, creaţie moscovită, ma precis; o creație a lui

i Lukianov, la acea vreme nr. 2 în Kremlin, după Gorbaciov. *În spatele acestuia - obscrvă secretarul de presă al

e al Sovietului Suprema ai it prin toate,

renaştenea VBRSS*

Nefericirea Republicii Moldova nu este: numai că reprezintă un bogat inut agricol, că. ește locuiti în majoritate de români şi că immperiglii de la Moscova și-au propus ca ici să emită primul semnal de resuscitare, U.R.S, Pe teritoriul republici şi mai ales a

i "Transnistria se află un puternic complex

militar industrial. Fabricile de conserve alimentare, bere, confecţii, atit de răsfățate în “presă penru succesele lor în producție, nu putcau masca întreprinderile în care se produc componente pentru armamentul racheto-nuclear cel mai performant. Şi chiar. 1a Tighina, allăm, se produce între altele

brană pentru cosmonauți. De aceea, nu dormea nici K.G.B.-ul. Siujbaşii săi din Republica Moldova puşi pe r cu ocazia creării propriului serviciu de

Aşa se face că la Tiraspol a fost proclainați. informaţii al noului stat, s-au regrupat în

- putea ing a Nistrului devenind cadre Ton datoare de zdejăe ale Iountler insa le iezi egale creat în pipi. Ca spinul

Ier în stinga Nistrului, 3 organizat n I99

stim selersndun privind “mesjinegsa URSS"

Su putin timp înzinte de piciul in soti

După care, și Laidanov 3 ace Sri a

crisoare, mina! că costa dn urnă erat de către pregedimele Snegu cu'o promptitudine stuptiastă (Acum, Sac

oraş moldovenesc" = declara Gusleakoi

„gar se căeşe patiie că »

Ocuparea Tighinei de către trupele ruse a fost pusă sub o aparenţă legală prin "forţele do pace” care prin acordul Elgin-Snegur, în Iarna unci uriaşe mistificări de presă. Timp de patru luni, clădirea poliții orăşeneşti a fost asediată şi apoi supusă unei puternice canonade. Dar comisarul „ras al poliției moldoveneşti din acele zile, Viktoc Guslealov şi colaboratorii săi, între care cel puţin o treime ruşi, au dovedit o „mare dirzenie şi n-au cedat. "Ea nu recunosc republica nistreană, Bender-ul (Tighina-n.n.) a fost şi continuă să rămînă

ziariştii care veneau în acele zile fierbinţi Ia Tighina, ocoleau sediul poliţie, adică tocmai locul în care se dideau luptele cele

E elibera: url. Oricum, în loc de puşeăriaş ae în aţă ca partener, ba chiar ca "şef de stat”, iimmele din augus ai incuo-m, deşi nu prea mult, iţele neo-imperialilor. Î.uhiaovia intrat în închisvare car daca gest siunii Republicii Moldova n-a muci. Căci el a ra dez opiesă pi um osii angrenaj funciionind în umbră, Însuşi Elia. în faimoasa lui adresare "Către cetățenii Rusiei”, din prima zi a puciului, 19 1991, chema la “cimentarca URS: ie pc î urmat O setimhure de cap în propamoscovit faă de Mepub ee MR început Si ze ap, pi ae Po aa Sperietoarea "alipiri la Rumania

A aa naţi,

e şcolile moidoveneşti ra î roptănă din pou sugcurată,palrioli asasinați

chişi sau persecutați, presa din Moscova. zăcnea împotriva "najtonal- fasciemalui moldovenilor”. y

Va fi greu de stabilit iţi moldoveni mu murit în războiul de exterminare favizibil declanşat în stinga Nistrului cu mult înainte, e confruntările armate cesctise din această | vară. Se ştie, oricum, că | oameni au trei să-și tocuințele.

pure

La 1 marie sediul polei din Dubai, asediat, timp de citeva Juni de căuwă secesionişti, era “cucerit” de călre Cazaci, în mijlocul lamentărilor Tele cereau Le cmco aaa O chipurile, rusofonii. La 6 aprilie, Ma eri mima pai eul a secesioniştii, nisireni. vrimițindu-l pe vicepreşediniele Rulkoi a Tiraspol. EI şi Ea Stankeici, consilier al lui Ela, aveati. misiunea Să facă tuturor cuhoieut că "Republica Nistreană a existat, există Fii exista”. La Moscova, preşedintele Elita trecea Armata a 14-a din componența CSL. în cea a Rusiei. Din luna mai, Armata a 14-a, a intrat direct în conilictul armat iar Elţin, abia păşind pe pămintul Rusiei după um

părăse: terorii exercitate de

resei de la Moscova. „De

turneu în S.U.A., amenința conducerea de Ja Chişinău în termeni de un grobianism fără precedent în analele diplomaţiei. În [unica Armatei a 14-a, în locul generalului Netkaciov, considerat "liberal", e numit colonelul Aleksanăr Lebed, ce va fi ridicat rapidă la gradul de general. Maiorul Bobeică nu la cunoscut personal pe generalul Lebed, "Dar ştiu, în orice caz, că e înconjurat de foşti combatanți în Afganistan şi cu ci am avut ocazia să mă întilnese, Ei îmi.spun că generalul e mai degrabă n om molatec,

și, dacă judeci după cum îi arată privirea, a iclevizor, crezi că ai de-a face mai degrabi. cu un bandit. Oricum, e un om complicat, tare complicat” - conchide maiorul, care, sc vede, ar avea mai multe lucruri de spus asupra straniului personaj.

Lupta armată împotiva alfabetului latin"

Rolul principal în ercarea "sindromului mistrean” 1-a jucat mass-media, Au făcut înconjurul lumii valurile de cernală ale scri» ilor cu litere chirilice care relatau despre "atrocitățile fasciştilor români”, despre:

a instalat aici

oraşului

“Semnificativ este că Danielian”,

Şi ne arată o cerere bătută la maşină, în niseşle, prin care atamanul acestora din Tighii= na solicită în modul cel mai serios poliției să-l inzestreze cu armament. La ce bun 0 asemenea formalitate, cînd În Tighina are

“ment, numai simbolie păzit, este cu duiumul?

Nici cinematograful "Drujba” nu e ras de pe fa pămîntului, cum 4 pretins presa 'oscovită. L-am văzut cu ochii, în picioare, și imediat ce Viaţa Va reintra în normal în oraş, cu reparaţiile necesare, dapă luptele eriicene Ce-au avut loc, Îşi va relua activitatea. La fabrica de frigidere, şiafectată de lupte, s-au instalat betoniere şi s-au început reparaţiile. Şi locuitorii oraşului

are au casele deteriorate se pregătesc să intre în famă: iu feri zidurile IMI Sa SE

un geamurile Îa ferestre, În general, oraşul re vo cui Webne pei 2-4 duce o vilă Porti. Magazinele funeţionesză. dovadă cozile lungi și pașnice în faţa aie mir ee sub inscripția geheralzatoare "Feodecti.

Vilă înceareă șă inte în free, dar ce a Tost ni se uită. Pe aceeaşi stradă Kalinin, pină-n zare, doc şiruri de munc, tn dtobuz uleinat, În fosta Cabint, un buchet de flori froaspete. Acolo 4 muri un on. All, la o Pissruea te vlițe, unde un îlt mănanebi 6 aştemut pe o piatră publică. Într-un spaţiu Verd, cruce de lemn po care sri,

oaspăl. ca vopsea: Maria Spiriceaa. P'oLioră armată împotriva SIP iu lat pe costinenial european mu trece fă urme” = marcă un conirate.

„Adică, un oraş cotropit de autorităţile propriei țări! Se mai vorbea despre orașul care “zace în ruine” ca un fond de Jocuințe "distrus în proporție de 40%",

Tighina prin care pășiri nu este o ruină materială, ca toate rănile pe care i le-au produs confruntările din vară. Dar perpetarea ocupații strline şi starea de teroare racaținulă şi fitreţinută de secesionişti poate, cu siguranță, ruina viaţa i a locuitorilor săi, În acelaşi climat mistificator. Ziariştii care încearcă să elucideze tema în cauză sînt ameninţaţi de «necunoscuți». prin telefon - notează Elena

Adevărul despre Tighina se lasă în continuare aşteptat.

„Există însă cîleva certitudini fandamentale. Între ele, cea dindi este faptul că prin această operațiune, practica intervenţiei armate a Rusiei în republicile vecine a fost legalizată, Imperiul contraatacă, Iar una dintre primele victime este Tighina, orașul care doare,

Tighina, noiembrie:

mai crincene. În schimb, sc bătea monedă pe “tancurile româneşti”, "grădinițele de copii mitraliate de moldoveni”, “minele-jucării moldoveneşti” şi tot felal de asemenea bazaconii. Aş se face că "Operaţiunca Tighina” a fost clştigată în bună măsură, în ochii lumii, şi de mijloacele de (dez)informare ale Moscovei, Chiar şi în Occideat, presa şi oamenii politici s-au lăsat induşi în eroare de bombardamentul propagandistic al presei moscovite care acredita aserțiunea “cotropirii barbare a Benderului” de către Republica Moldova.

+ Pagină realizată de CORNELIU VLAD Fotografii: Boris Savcenko