Primele alegeri locale

“RADU POPA. -.

PATRIMONIU MONDIAL

— cei adevăraţi, plecaţi cu peste de ani în urmă din inima Euopel... de unde au coborit în Plada si Bazinul egeic, dind naştere, civilizației clasice . care a rămas, printre cele mal înalte culmi ale istoriei omenirii — au saresistrat și tronsmis ştiri despre cele săpte - mimumi ale antichităţii, creațiile exceptionale si fără de seamân ale geniului omenesc,

Mult mai aproape de noi. cu numal două - decenii în urmă. după incercări guccesive mai ment Sau mai puțin reusite de departajare valorică unanim acceptată m creațiilor generatiilor petrecute de atunci si pină Ja noi, conelavul specialişţilor patronat de generoasa . alcătuire mondială cunoscută sub - numele de

UNESCO a căzut de acord si a instituționalizat conceptul de Patrinoniu Mondial. "Oomvenţia constițuirii și protejării, pati-

moniuhui mondial, a fost încheiată 1972. Extinzind sfera noțiunii de pat moniu apaârținind fntregii omeniri, _alăburi de motsumentele istorice celebre — şi de ansamblurile de nzhitectură cu caraeter de unicat au fost incluse siturile pafazele mostenite din epoci. . geologice, iPrezervarea tuturor acestor obiective, inferesează în mod prioritar şi genesal întreaza colectivitate umană, căreia îi aparțin dincolo de granițele politice . fi. mâministrative actuale. Micșorarea fi pierderea. lor. sint considerate în egală, măsură drept sărăcire individuală si. cojectivă. atentat asupra: cadrului de viaţă al generațiilor viitoare,

Pină în ianuarie 1991. un număr de 115 state au aderat la Convenţia PatrimoniuMi Mondial. țara noastră fiind din păcate si din motive prea bine cunoscute printze uatimele semnatare, Departe de a fi doar. motiv de mindrie națională. de subliniene m contribuției proprii Ja constituirea tetaurului civilizaţiei mondiale, sati de, incitare a vinul interes, care poate produce venituri — ajutoare internaţionale şi tusism cultural —, participarea la patrimo-

să și de perspectivă, tot mai larg. accepSată, după care creația, amtecesonilor fiecirui popor, indiferene de dependențele acte. este componentă

= fie si în scbite — întrcaga. colectivitate. umană. Lista monumentelor şi siturilor, propucea mai mare parte a statelor, semale Convenţiei. si inscrise ca făcind in patrimoniul mondial este mult prea variată pentiu a pu: ută în revistă. Printre tămai, numeroase. inscrieri se mumără Indiă (19), Franța” (17). Statele

(6) şi Grecia (12). în timp ce Ia: s-a limitat la înscrierea a numai 7 0: din fabulosul ei patrimoniu.

pu ajuns țări vecine nouă, ca Bulgaria,

sau fosta - Uniune, Sovietică, să pe listele patrimoniului mondial 2 şi respectiv 5 obiective. Acelaşi Comitet este îndreptățit ca in anumite casă - decidă radierea temporară sau definitivă din liste a unor obiective ca din diferite motive, si-au pierdut cali ile necesare. considerării lor ca. părţi onstitutive ale categoriei patrimoniului mondial

În afara justificăritor Istorice, artistice, sociale, geografice sau de sită natură memite să susțină atribuirea calității de patrimoniu mondial uni obiectiv. oarecare, este fiese ca decizia 'să fie condiționată de existenta în . țara respectivă a unui sistem de siorme legale şi de garanţii care să asigure protejarea şi prezervamea viMoare a monumentului. ainsazmbh sitului respectiv, certitirdinea conservării riguroase a tutusor elementelor care-l definese. de la substanța proprie şi para. metrii utilizării sale si pină ia mentinerea neschimbată a mediului înconjurător condrept zonă de protecţie. Întizzie. cu care se adoptă în țara noastră, leislația specifică protejării. monumente-

nu poată fi iată în dis. grupul mănăstirilor din secolele XV—XVI din nordul Mol-

-dovet avind bisericile decorate cu picturi murale exterioare, de ansamblul compus din biserica fortificată de ia Biertan din st Ea ai dea ipeleaă, iea

urător, precum si de mânăstirea Hurezi din nordul Oitenici, cu întregul: complex de coristzucții. care-o -inconjoază.

Anestor. tnei - obiective îi s-a alăturat, <a reprezentind categoria monumentetor naturii. porțiunea semnificativă a Deltei ssivată de inovațiile si intervențiile cri. minale din ultimul deceniu, amenințind cu distrugerea acestui, sit ou caracter” de unicat. Spre - deosebire de monumentele amintite mai sua lipsite deocamdată de un cadru jegal protector. măsurile administrativ-legislative luate în jegătură cu salvarea Deliei au fost considerate, suficiente pentau ca în comisia internaționaJa de specialitate să fie acceptată inscriesea abicctivului conform dosarului întocmit, :

Cit priveşte monumentele noastre îstorice. centrele urbane vechi şi prețioase su siturile cu încărcătură artistică și istorică excepțională, pentru care s-ău intocmit liste ivterhe si se pregătesc doSarele necesare prezentării lor ja foruri ie intemaţionale de apeciălitate, persistă periculoasa iluzie că ele vor fi accepti te ca atare si finanțate internațional fără a se asigura pe plan intem complexul de conditii impus de reguli. Fără o iegislație corespunzătoare, fără inițierea unor activităţi specifice 'din categoria drumurilor de acces şi instalațiilor energetice fam în vedere cetățile dazice din munţii Orăștiei). fără blocarea hotărită pe plan central si mai ales local a taturor aci: unidor dedlansate în ultimul deceniu în detrimentul monumentelor noastre. acţiuni care din păcate mai continuă în tutea unei apumite inerţii şi a apaziției nor iterese moi, pui avem şanse de a ne inscrie montmeniele. de virt în listele patrimoniul mondial: Iar în- spatele momupentelor de excepție așteaptă sute ei mii de monumente, ansambluri și situri istorice, scăpate de urgia ultimelor decenii. pentru a bencficia de atenția” care

ti se cuvine.

tupte în primul rînd. Yoate_ acestea sint. însă de domeniul trecutului. — Realitatea prezentului este însă aceasta: pină la alexeri mai sint patru luni, far televiziunea este aceeasi ; „ipocrită, mincinoasă- și supusă prin conducerea sa bicetală în ex: clusivitate puterii. Nu cred că este nece. sar-să mai argumentez, -că fără o schim. -- bare, alegerile viitoare vor fi un nou fi.

asco (pentru opoziție, desigur): — - ii

Fără a face apologia jumătăţilor de măsură, un lucru este insă evident, puterea nu va lăsa din mină singura forță de care dispune în momentul actual. În acest context schimbarea structurilor. din televiziune, a menialităţii şi a celor două personaje nefaste : Emanoil Valeriu — și Răzvan 'Pheodorescu, pare. iluzorie. Dacă se cere tot, nu se Va. obține: nimic. Vor exista” discuţii nestirşite, tirguieli în cel mai balcanie stil, vizite ia preşedinte și prim-ministru, câre vor amina. tergiversă, vor spune 'că nu este de: competen lor, tar în final problema se va impotmoli în angrenajele maşinii - de vot. feseniste teare pină una-alta funcționează impecabi). Iar timpul presează, se lucrează deja conira cronometru, eficienţa unei campamii fiină, conform unor studii americane, de minimum trei luni. Asitel, obținerea unor schimbări, chiar esențiale, pe ultima sută de metri, nu ar fi decit un blut. O nouă capcană.

Că rezultatul nu va fi decit o cosmetică, este clar, mai ales dacă analizăm întervenţia Convenţiei Democratice pe lingă primul ministru, care, desigur. principial a fost de acord, repetind printre zimbete, stirnite de nu se ştie ce (probabil de comicul. propriei situaţii), chiar cuvintele a-lui Manolescu, dar pasînd, problema în grădina parlamentului, care la rindul său a trimis-o în lipsa legii audio-vizualului, presedintelui. Tot ecea ce s-a reuşit a fost înființarea unei comisii (compusă din reprezentanți ai partidelor) de supraveghere a echilibrului şi corectitudinii campaniei televizate. În fapt, a unui echitabil acces feare oricum nu cred că s-ar mai fi pus

ANDREEA PORA ŞCOALĂ ELECTORALĂ

Mă gindesc la oboseala și lipsa de speranță din jur, La oamenii (uneori aceiaşi) care aprind luminări la. iroițe, dar si la mormintul Ceaușescul! La pesimismul care pluteşte în aer de care vor. bim mereu, transmiţindu-l ca pe un cod secret. La acest pesimism injectat în doze vilnice, care (ca și speranța), șlisează din sfera cotidianului în cea a politicului. Care îsi are sorgintea în cozile de la piine n bălțile de răpadă înnegrită, în gunoaiele urit mirositoare ce au invadat orașul (noroe cu gerul care omoară microbii și go. meşte o parte din șobolani), în intunericul de pe sirăzi și frigul din case, în copiii care cer şi părinții care ridică din umeri. Si care moare (Sau reinvie) în fața Parlamentului şi a ului ecran.

Mă gindesc la cit s-a murit peniru accastă televiziune, - Dependentă şi independentă. La cite speranțe s-au risipit pentru şi prin ea. Mă gindesc la acuzaţia care s-a adus greviștilor foamei de la Universitate, de a-și fi transferat sacrificiul din slujba unui ideal („Vrem adevărul“, „Fără comunişti“) în cel al unui fapt ati de concret — independenţa televiziunii. Atunci gestul a părut o abdicare. Acum, o premoniţie. Poate singurul de după 21 decembrie care necesita și justitica sacrificiul. Pentru că tot răul ce s-a construit şi consolidat în aceşti doi _ani, toată forţa puterii s-a bazat și se DA. wează pe televiziune. Pentru ea, indepen. denţa, trebuia făcut mal mult decit demonsiraţii, greve, şi sforării politice de

culise, peniru ea ax fi trebuiţ opoziția să

în discuție de data aceasta) 14... programele deja. elaborate de dl. Theodorescu, un acces Ia liniile direșioare ale domniei țate câre nu se deosebesc prin nimic de tipicul trecutei campanii, Să ne amintim emisiumile „În faţa naţiunii“ sau „Acum parti. dele politice“, un amalgam lipsit de indi. vidualitate, o ciorbă făcută din -sase partide pe seară, din care nu se reținea nimic, nici măcar titulatura său semnul electoral și care se pierdeau într-o unitor. mitate plicticoasă... Iar aşa cum ne-a aver. tizat gomos preşedintele TVR, se va merge pe același drum (al cărui succes a fost doar verificat î), cu. diferența că acum, nou înființata comisie va controla păr: țirea plăcintelor.. Timpul acordat fiecărui partid, conform calculelor făcute de ace. lași domn (50—60 minute pe săptămină) ar fi arhisuficient. Ne-au fost deja oferite citeva mostre de asemenea emi i raton, ultima, în care PNȚ, PNL, UDMR, PAC şi FSN au fost înghesuite într-o singură oră precum sardelele intr-o conser. vă. Nu mar mira dacă în curînd vor în: cepe să sosească la redacţie acele binecunoseute scrisori care cer inlocuirea acestor emisiuni cu filme „de acţiune“, Deci pe bună dreptate, ne putem întreba care va fi rolul acestei comisii, căci la prima vedere seamănă cu o binecuvintare adusă inovaliilor d-lui Theodorescu, care, fără discuție, este bine întipt în jilțul de la etajul unsprezece,

San poate comisia are alte planuri de care noi nu ştim ? Şi odată la post va purcede Ia solicitarea. schimbării strategiei programelor, va încerca realizarea unei campanii după „modelul“ democrațiilor occidentale ? Căci „acolo“ oameni, specializaţi în domeniu - au descoperit de mult ineficacitatea monolozului în. faţa camerelor de luat vederi (cînd spun mo. moloz. în acest context, mă refer la întru. -nirea unui singur pariiă care să îşi pre. zinte minute n șir programul și planurile de viitor). „Acolo“, în Occident, au loc dezbateri fie între mai multe pârtide, fie eu jurnaliști. Care indiferent ce ar gindi

dl. Theodorescu sint mai interesante, ne-

„vezi lapta politică pe viu, să vezi contri

ținină 1oe de somnifer. Căci una este să _

“mai ales să le vezi prin comparație. și alta

tarea de idei, interese si personalităţi

să-i aseulți pe reprezentanţii partidelor expiimindu-şi pe rind, ca” la şcoală, pi rerile despre demoeraţie. Este o mare di. ferenţă între a urmări de exemplu, pe reprezentanţii opoziției şi ai feseneului, tontrazicindu-se și -combătindu-se (va. fi puţin probabil să-si cînte unul altuia în strună), sau răspunzind întrebărilor zii tilor în cadrul unor conferințe de pres netăiate și cenzurate (de' asta va: avea grijă. comisia), şi între a urmări aceste emisiuni insipide, menite parcă să_ taie orice. interes pentru politică. Ca să nu mai discutăm ce interesant ar fi ca în loe de discursurile-monolog ale domnilor Dieseu şi- Roman (â căror candidatură nu. se va- mai lăsa mult așteptată), să-i vedem pe aceștia doi faţă în faţă, eventual im. preună cu domnul Manolescu.

m America sau Iialia, de exemplu, toate aceste dezbateri electorale se destă. soară după anumite reguli; existind și un organizator din partea televiziunii (spe: răm să nu fie d-l Emanoil Valeriu). care nu permite ca întrebările sale să fie mă lungi de un minut și răspunsurile de cinci. Deci ceea ce sper este ca noua comisie să ceară iniţierea unor astfel de dezbateri publice. Să nu uităm însă, că aici există si un rise, acela că oamenii pot face comparațiile necesare și că cel mai bun Ya

inge,

lar ca să fii „bun“ şi să învingi (vorDese tot de. ceea ce. se petrece „dincolo”), pe lingă calităţile morale, intelectuale. sau de politician, pe lingă biografia care este disecată la-vedere, mai trebuie să posezi şi arta apariţiei în public. Iar cine nu 0 are, este învățat. Cum să se imbrace, cum să se miște, cum să vorbească, cum. să Stea în fata unei camere de luat. vederi (fără să se uite speriat în stinga și . în dreapta), cum.să zimbească (degeaba ne revoltăm. acum împotriva d-lui Iliescu). Este o întreagă școală electorală aici, care poate părea superficială, dar care în cistifarea unei campanii electorale joacă un rol important. Nu ne putem imagina. un viitor preşedinte.american privindu.și pantofii în timpul unui înterviu (unde exist un punctaj acordat funcţie de concretețea si deschiderea cu care răspund). sau arun. cină zimbete nătinge si fără rost în jur Mă gindeam că poate ar trebui şi viitorii nostri lideri politici să înveţe aceste miei wirucuri“. sau: eventual să „importe“. o; menij care să-i învețe... Mă gindeam. că îm această campanie, opoziția nn trebuie să se bazeze numai pe deruta eicetoratu. lui, pe lipsa de popularitate și greselile aetualei puteri. Care să nu uităm, este mult mai versată în asifel de treburi si poate scoate în ultimul moment niște asi din minecă. Cum ar fi împărțirea acelor 30% bonuri de valoare către populaţie sau chiar un nou candidat popular.

Mă gindeam că doi ani s-a cerut un canal de ieleviziune independent. Că au fost oameni care au ajuns în pragul morţii pentru el. Mă gindeam la toate acestea privind. SOTI, receptat acum de aproape 1 milioane de oameni. Mă gindeam și îmi venea să pling privindu-i pe cei doi pre. ventatori.cu iz de Cintarea României care işi citeau textele ca pe o poezie pairiotică prost învățată. Mă gindeam că poate și opoziţia priveste această emisiune atit de independentă şi de un nivel atit de scăzut. Desigur, lipsa banilor, a reporte. rilor, a utilajelor, a profesionistilor. Mă sîndeam însă că e păcat...

35 luptă pentru a lua în stăpinire infernul Bucureștiului

Chiar şi cele mai pesimiste (sau optimiste, mă rog, cum vreți să interpretaţi) zvonuri privind candidaţii la tuncţia de primar general al Capitalei au fost infirmate, Cifra este de 35 de candidaţi, Dacă facem socoteala că unii candidați reprezintă alianţe electorale — formate din mai multe formaţiuni politice — putem deduce că nu există partid sau partiduţ care să nu fie prezent în lupta electorală din Capitală. Avem orice : scriitori, ziarişti (de care, personal, n-am auzit şi nici de ziarele la care scriu dumnealor), ingineri, economiști, juriști, arhitecţi. Toţi participă din partea unui partid. Deci, nici un curajos independent. De fapt, legea favorizează din plin partidele. De ce? Pentru că un partid a luat ființă şi s-a inscris la judecătorie dacă a tăcut dovada că are 251 de membri, La noua campanie electorală nu s-a mai cerut nici o dovadă, pentru partidele deja înscrise, că ar mai poseda cel 251 de membri (eu, personal, mă îndoiesc că foarte multe dintre partidulețele astea ar mai avea şi altceva decit sediul transformat în spațiu comercial și preşedinte !). Aşadar, partiduțul şi-a înscris câți candidaţi a vrut el sau câți a găsit. Unui independent. în schimb, i se cere, pentru a participa la lupta electorală. dovada că ar întruni 1 la sută din adeziunile masei electorale, Mă îndoiesc. să nu le fie cu supărare, că d-nii Nica Leon, Nahorniac MihaiPlorin, Popilean Gheorghe, Brătianu 1. Ion sau Frumuşelu Anarora ar fi putut aduce dovadă că 1 la sută din alegătorii Bucureștiului s-ar înscrie ca susținători ai lor. Dar ei reprezintă partide (fantomă sau nu, nu contează) si astfel s-au văzut pe liste. Cu ce şanse. o să vedem. Sau or să vadă dinști singuri !

Lista lungă de candidaţi la funcția de primar general al Capitalei se înscrie, perfect, în inflaţia, de toate felurile, In care ne ducem viața, Este clar că voturile se vor disipa (pe vreo treizeci dacă-i vor vota măcar simpatizanţii parțiărlor. familiile lor și oarece vechi miloşi de felul lor)

şi că se va ajunge la un al doilea tur de gerutin. Jocul alianțelor politice va fi plin de neprevăzut şi out-siderii îşi vor vinde scump stropul lor de adeziuni. În schimbul unor promisiuni, bineințeles. Iată cum, numărul mare de candidaţi nu mai surprinde ci devine chiar o strategie politică,

Nu putem încheia fără a semnala că, în materie de politică, dezicerile sint la mare preţ. Abia anunță domnul Cazimir Ionescu Benedict că se retrage din viaţa politică şi F.S.N.-ul îl şi propuse drept candidat. A fost o luptă aprigă, vreo 10 frontiști aspirind la candidaţie. În speranţa că ulciorul merge de 7 ori la apă, cind el, săracul, zice zicala, a treia oară se face cioburi. Dar și dl. Cazimir crede în povestea cu istoria care se repetă pentru că şi Frontul a anunțat odată, demult, tare demult că nu va participa la alegeri. Un alt fapt curios: 10 dintre cei ce candidează au domiciliul în sectorul 1 al Bucureştiului. Greu sector, domnule, şi reprezentativ, probabil, pentru toate necazurile bucureştenilor !

CONSTANTIN STAN

ZVONURI

ÎNTRE ALIANȚĂ ELECTORALĂ ŞI COEZIUNE POLITICĂ

SEMNUL LUI SE PARE

In interviurile cu liderii principalelor partide ala Conveniiei Democratice, publicate în acest număr, am incercat să aflăm dacă există o sirategie elec torală cu durată mai lungă decit cursa pentru aiegerile locai,

Pentru a nu re-dezamăgi opinio publică şi mi cu seamă acea „peliculă subțire a societăţii din mediul urban“ la care făcea referire d | Câmpeanu, voi pune cele ce urmează sub semnul lui se pare.

Aşadar, se pare că deși mult-aștepiata unire a porii a realizat, mai mult sub presiunile opiniei publice decit ca rezultat al unei matupolitice, ea nu va avea viață lungă. Adică nu va supravieiui pietrei de incerca:e a alegerilor locale. Intere:ete de partid vor triumfa ! Interese care au la bază alte interese. Pe cele personaie. lar cu acestea din urmă chiar nu-i de glumit !

Se pare că după alegeri se vor face niște analize temeinice, niște studii comparative intre ceea ce „s-a ludt“ mergindu-se pe liste comune și ceea ce ws-ar fi putut lua“ pe cele separate. Care vor fi metodele de apreciere e greu de spus, din moment ce pini şi la ora actuală este aproape imposibil de ctiai numărul exact al membrilor fiecărui partid, existind în ultimul timp valuri de inscrieri care an epuiza: pină și stocurile de cartoane pentru legitimaţii şi cu atit mai puţin pe cel al simpatizantilor. Se va face probabil un calcul intre numărul celor care au vatat efectiv listele comune şi numărul ce lor care se pare că ar fi preferat să-voteze numai un anumit partid. Oricum, se pare ci, în interiorul va pariide va urma o perioadă de adinci ne-

RADU CÂMPEANU

„Nu avem nici un avantaj din aceasă strategie unită“

— Ce avantaie sau dezavantaie v-a adus participarea la Convenţia Democratică ?

— Nici un avantaj, şi stiam de la început asta. Nu puteam să avem ni avantai din această — strategie unită. O să ana să avem. toate rezul-

ci bilanţul pentru P.N.L, imaginea pe care o aveti

tatele, care este ex — Poate avanlaiul a constat m în ochii opiniei publi

nu stiu dacă ne-a apreciat pentru că ă Convenţie. Va referiti poai A pel'cuă ublice foarte. foarte subt cătuită din persoane d iiul urben i din ora — In ce măsură aţi reuşit să acoperiţi cu candidaţi în-

treaza suprafată a (i Suprafe i

după informatiile mele. i unde am depus

în ponor în Jiste scptrate sub „semnul partidului. din cauza unor neînţe pe care am încercat să le rezo'văm prin impul'iuni de la centru. dar.nu peste tot a. fost posibil. Au existat situcţii unda nu candidat. eram noi. doar liber si pe ie un țărănist, și atuhei. cvident. s-a mers pe listă liberală, Nedorierile nu a fost insă utoate, motivele o să vi le |

inu a nu se repe

. unde se stie, nu a nici observatori, ce măsuri ati luat îi - "Ca o enes de prinelviu. pen fost o imvențivne făcută de lea fe amo ze moblome'e care meritau un. od văi „n în România. Pe noi referendum nu ne-a în, plen 1ceșl toată lume; e ă i ceva în lene. care. 3 5 Noi am prevăzut comis o,

campanii

n [ cane u logitimpt

« este veci enuizate: Dar nu prin cotizătii

pu e campa Am cerut uno.a

dini r s facă donaţii, 10—20 de mi

Au ut să a, 4 ridicat si da niJul întecaii ntit de mari do!

pi ep i între două-trei

negre frustrări și amarnice regrete. Este o perioadă care se profilează încă de pe ocui concluzia va fi clară : se pare că ar fi fost mi dacă mergeam pe liste separate ! Teoriile politologiler occidentali vor fi asttel confirmate ! De aici ina. e pare“ va dispărea lăsind loc certitudini legerile legislative, fiecare partid va fi cu li tele lui, și cu candidații lui la presedinție. Locurile de listă fiind foarte importanie se pare.că nu vor exista discuţii ap inse decit în cadrul fiecăi partid, iar numărul animozităților va scădea în timp ce al deputajilor opoziţionişti va scădea și el... Se pare insă că asta n-o putem afla decit după. Tot prin analize aprofundate.

Se pare deci, că ne-am bucurat zadarnic aplaund unitatea. opoziției, uitind câ partidele noastre mai mult sau mai puţin istorice nu sint învățate să stea strins unite...“. Așa cum tac alţii care, în douăzeci de ani de comunism au invățat bine măcar Folositoare acum. Căci se pare că Frontului nu i-au zburat decit citeva pene fără de care va rezista chiar unor zboruri în picaj în timpul alegerilor legisia'ive. Se mai pare că duetul Hiescu-Roman va cinta iarăşi la unison sau cel puţin îl vor mima cei doi, împinși fiind de oamenii și instituțiile aflate în spate'e lor, care au inţeles că numai unitatea poate fi salvatoare. Dar de !, dinşii au tradiție şi de ce să n-o recunoaștem ceva mai mult

în timp ce noi.vom Gnaliza implicațiile „strategiei unite”.

Se pare că tocmai la momentul cheie din ConDemocratică nu va mai rămine decit osatura, ă PNTCD şi PAC.

Să dea Dumnezeu să mi se pară mie !

— P.N.L.-ul este unul dintre partităete bogate ?

— Nu. nu sintem cei mai bogati. P.A.C.-u] are posibilităti materiale destul de mari. poate chiar mai mari decit noi.

— Vă sprijiniți campania în exclusivitate pe cea televizată ?

—— Aceasta are o pondere enormă. dar. totodată. avem în județe oameni care isi plătesc singuri benzina. cotizează cite patru lo 0 masină si circulă prin judet pe banii l0r. Punctul meu de vedere este că nu sînt necesare intilniri masive cu electoratul, cea mai utilă propagandă fiind cea de rup. de cartier.

— În acest context credeti că este.avantajos tipul de campanie electorală făcută Ia televizor, niiă refer la strate. sia ci. la modul de conceptie, pu la timp.

— Ultimul nostru clip cred că este. bun. Cum trebuie ăcută campania este ueaba specialisiisor, Unii 0 fac Chiar

„fără a lua nici un ban.

— S-au gindit acesti specialişti 1 o schimbare de stratezie. 1a iniroducerea unor dezbateri pubiice. a unor mese rotunde de exemplu ?

— Sistemul în care este acordat timpul. fiecărui partid cite 5 minuie, exciude ideea unor dezbateri publice. Mai nou, din cauza acordării a trei, minute si partide:or fără reprezentare in Paisament, emisiunile: s-au translormat înW-un potpuriu politie. Este o democratie bolnavă.

— Care credeţi că sint competentele omului din administratia publică ?

—, Prima competenţă este să fie cinstit. Ce înseamnă cinstit 2 Să cunosti și să aplici legea şi să respecţi dreptul administratului. A doua. o să vi se pară curios ce vă spun. nu este cea tehnică. ci competența, iuridică si econom Și asta o spun spre stupourea multor peisoane care s-au obisnuit în acesti 40 de ani de comunism șă creadă că numai ing.nerii au competentă administrativă, care nu este o simplă probiemă de construire de canalizări si de străzi. În al treilea rind. trebuie să fie un om cu un suflet „polivalent“, adică un om care să stie si să poată intelee nevoile oamenilor. Cu insusiri de omenie si de suflet,

= Ali aplicat aceste criterii în aleserea candidatilor ?

= În general. da. La posturile de primar mai ales am ajuna'e& corceiarea, oamenilor Pliă. a2019 Inel eu dum! am spus că se exaserează.

— Care este pozitia dv. fată de sindicate ? Unele dintre ele s-au plins de o siabă colaborare cu opozitia si de faptul că nu au candidati pe listele Conventiei.

— Noi ne-am arătat deschisi în a primi pe listele noas. tre si candidați lde la dinşii : din păcate. aceste liste ne-au :nit. unele, prea tiiziu. Sint foarte puţini pe lingă ciţi ar tut. să fie, dacă înțelegerile dintre noi s-ar fi mate= t în timp util.

— La alegerile legislative veti articiva tot pe' liste comune ?

2"Noi am hotărit că după alegerile locale vom, studia cu mare atenție rezultatele. ca să vedem, dacă această strategie unită a fost bună. As vrea să vă spun însă un, lucru. foarte cunoscut de politologi : o listă unită nu ia niciodată cit Jistele separate. Noi am făcut aceasta pentru ca electoratul să aibă o viziune mai clară asupra OBOZIţiei. O să constatăm după. dacă în consiliile comunale și judeţene vom avea mai puțini reprezentanti ai opozitiei decit dacă am. fi mers pe liste separate. La primari e di cutabil, dar Ja liste cred că an eresit. rezultatele vor firma strategia unită;

— Sia Iuat în cadrul Conventiei decizia de a antilini candidatura d-lui Manolescu Ia functia de resedinte ?

— Desigur că.nu, cu atit mai mult cu cit d-I Manolescu s-a propus candidat fără să ne consulte pe niei unul. :Pro. punerea dinsului îi aparține. Dar noi nu sintem aniitati cu nimic,

— Dumneavoastră veți mai candida ?

— E-ereu să spun.acum. nu stiu. pentru că nu eu hotă răsc, nici în primă. nici în ultimă instantă. Poate în ultimă instanţă voi, spune da. dar partidul hotărăşte,

CORNELIU COPOSU

„Neleităţile nu vor ține seama de interesele obștești“

— Exis din partea celorlalte partide din Convenţie că in final ea nu va avea, eficiența scontată şi că s-ar fi ciştigat mai multe voturi mergindu-se pe liste separate,

— Cunosc această teorie şi nu sînt de acord cu ea Chiar dacă în anumite zone s-ar ciștiga mai multe voa ce nu este deloc sigur, mergindu-se pe liste separate, impresia pe care o face asupra opiniei publice. solidarizarea opoziţiei compensează eventualele voturi pierdute,

— eţe şi localităţi te s — P.NIP.CD, nu a mers nicăieri pe liste separate, ar şi în localităţile unde opoziția era reprezentată mai de partidul nostru s-au depus liste sub egida

a mers PU .D. pe

Convenţiei (oemai pentru a marca unitatea opoziției Ne-am, abținut de la acest lucru şi am dat cuvint de ordine să se facă orice concesii pentru a, salva această unitate.

— La conferința de prasă a Co cratice, spre deosebire de d-1 cmul famirea tură cu des

EA ccaiia delitaitate a optimismul d-lui Mario

E decani în mod, indi-ect pune. ob. ş

cuopinia pu mijloace, de tra ea sînt imi

dimente

tă puterii.

— Veţi reuşi acoperirea tuturor birourilor electorale cu reprezentanți ai partidelor în comisii şi cu observatori

— Vom fi, fără diseuţie, prezenţi în. toate birourile electorale. Delegații noştri, în număr de 13.000, au pr mit recomandări despre, prevederile legii electorale şi despre Ielul cum trebuie să asigure onestitatea alege rilor şi să contracareze tendinţele de fraudă, cari

mod cert, vor exista. În plus, am antrenat o categorie importantă de independenţi şi voluntari, care Vor, supraveghea desfăşurarea alegerilor.

— Cum veţi reuşi totuşi obstrucţionarea fraudelor, din moment ce, conform legii electorale, nu se prevede

participarea partidelor politice în Comisia Electorală Centrală, iar datele vor fi comunicate numai prin întermediul pretectilor ?

— Acum Biroul Central Electoral este mai puțin important decit la alegerile legislative. Importante, sînt birourile și circumscripțiile electorale locale. Ele. trebuie supravegheate şi aceasta vom face. Ne, vom înarma cu procese-verbale de consemnare a rezultatelor la fiecare bisou și vom desfășura o acţiune paralelă de înregistrare a rezultatelor, astfel. încît tentativa de f-audă Ia birourile judetene, unde se centralizează reultatele, nu va fi posibilă.

-a propus vreo alternativă din partea Convenţiei în momentul în care s-a cerut înlăturarea d lor Emanoil Valeriu şi Răzvan Theodorescu ?

— Convenţia nu-și putea permite să vină c ternativă, ca să nu fie suspectată de subiectivism. In plus, orice recomandare ar fi determinat tocmai înde părtarea acelor. oameni. Oricum, trebuie să se ia măi întâi hotărirea de înlăturare a celor doi, măsură ca intră în obligația forurilor guvernamentale,

— Ati lăsat să se înţeleagă la un moment dat că, în cazul în care această problemă nu se rezolvă, P.N.Ţ.C.D. va boicota alegerile.

— Da, ca un ultim protest în faţa refuzului puteri de a asigura condiţiile minime pentru desfăşurarea alegerilor libere

— Nu vă este teamă că veţi fi din nou criticaţi de

radicalism ?

— Radicalitatea noastră nu reprezintă decit o atitudine rectilinie de la care partidul nu face abatere. Înțelegem să fim toleranţi în amănunte, dar nu în pro-

blemele de principiu. — Cum reușiți să v

adunaţi fondurile necesare

pentru această campanie ? — Am lansat un apel către opinia pu

cerut aderenţilor noştri să ne sprijine, Spe

cotizații, donaţii si subscripții să încropim un

minim. Situaţia este aceeași la toate p e

excepția feseneului. Avem informaţii

hiculele care sint în dotarea autorii

puse Ja dispoziția Front — Care sint criteriile ce au stat la baza alegerii car didaţilor ? — Onestitatea, buna-credință și spiritul + gospod rese, În acest sens, noi am recomandat să fie alesi chiar o ni din afara partidului nostru sati a Can

venţiei, dacă ei întrunesc aceste

obiectivul principal este înlocuirea actualelor structuri corupte şi abuzive; -

— In vedereă alegerilor legislative, consideraţi ca: necesară păstrarea unităţii opoziției ?

—— Absolut. Vom milita pentru aceasta cu toate. forțele şi sperăm chiar să o consolidăm. Pentru noi. analiza rezultatelor nu va fi concludentă şi oricum nu ne va determina să ne schimbăm atitudinea,

— Consideraţi ca oportună lansarea mai multor candidați din partea Convenţiei pentru funcția de preşedinte ?

— Ideal ar fi să existe un singur candidat al opoziiei pentru funcţia de preşedinte. Nu ştiu însă dacă se va realiza acest lucru, deoarece veleităţile sînt multipte şi probabil că aceste veleităţi nu vor ține seama de interesele obşteşti, Cu cit apar mai multe candidaturi, cu aliţ se reduc şansele de a înfringe criptocomunismull

— În acest context, cum apreciaţi candidatura d-lui Manolescu ?

— Oficial nu a fost adusă la cunoştinţa nici a partidului, nici a Convenţiei. La momentul propice se va discuta oportunitatea acestei candid: i

DOMOKOS GEZA

„Există o confuzie între alegerile locale și cele legislative“

— Care au fost motivele inizării în Convenţia Demo. - eralică avind în vedere faptul că U.D.M.R..ul ar fi avul

wrobabil acelaşi număr de voluri şi fără participarea la

Convenţie ? = A-fost o continuare: firească a participării noastre la Convenţia peniru Instaurarea Democratiei. Am. consi derat intotdeauna că problemele cetățenilor maghiari nu pol îi tratate separat de realitatea societăţii româneşti. Să nu uităm. că maghiarii din Transilvania dețin majori tuica în două-trei județe; iar în altele sint în proporție

10. de aceca. mai ules in aceste locuri, sperăm, ca

prin listele comiine şi această populație din „diasporă“ să lie reprezentată în consiliile comunale,

— în ce județe s-a mers pe liste separate și. care este ponderea candidaților, U.D.M.R. pe listele comune ?

mers pe liste sepurate în acele județe unde popu-

lalia maghiară este majoritară sau unde ca este în număr stificient de mare pentru a avca şanse de succes. Din cate nul S-a reusit să se meargă pe liste comune și în unele orase, mari ca Satu Mare, Arad, Tirgu Mureș. No um depus liste separate în 516 localităţi și pentru 136 de iar liste comune in 310 localitati si pentru 569

Stă pe aceste liste comune și candidaţi maghiari ? — Da, există consilieri si chiar primari,

— Cum credeţi că va fi receptat un primar maghiar într.o zonă cu populație preponderent românească ? N Iua naștere conflicte ?

Acest argument ni

a adus și în cadrul Convenţiei

pentru a ne determină să renunțăm. Eu cred că un pri.

mar care se va bucura, de increderea oamenilor. va depăși

situaţiile neplăcute. Oticura. asemenea cazuri —— de exis-

tență a unui primar de origine maghiară într-o zonă cu ție majoritară. romăzi vor îi o excepție.

-— Formarea, la Tirgu a alianţei, dintre Vatra

tomânească, Partidul Soci

ationale, România M ucție la Convenţie sau la UDMR? Probabil că la amindouă, Se pornește de la ideca că

U.D.M.R.-ul este foarte u toață populaţia va vota

cu el. In cazul fărimițării voturilor româneşti ar creşte

sansele U.D.M.R.-ului. Este un rezultat al situației din

“Tirau-Mure; păcat că la doi ani de la acele eveni

menta mai persistă incă această incrincenare. Dar. ma

este vorba şi de altceva. Ace: partide pe care le-aţi în-

Sirat sint conservatoare; mai mult, au puternice nostal-

Ei, hai să nu zic comuniste, ale centralismului oameni

care sint legaţi de vechea ideoloaie si nu pot accepta plu-

ralismul și deschiderea spre Fiiropa. În acest sei constituită este și impotriva Convenţiei. Nu este-o pro. - biemă numai a maghiarilor ci chiar a inaintării-spre denevrație, — Cum, vă deseureați din punct de vedere financiar ? — Ne aflăm intr-o situa .. Fondurile, noastre se bazează pe cotizații. dar cu sărăcirea accentuată. a populaţiei aceste cotizalii sint in jur de cinei lei. Nu de mult „arm primit o statistică din îiueului din care retese că suma sirinsă din cotizatii este de 145 lei pe Om. Pen leu noi a/105t o mare leramâgire respingerea legii în Parlameul. căreia oricum nu i-au tipsit decit 3 voturi. titi că aceste 200. de niilivane erau o Incestiţie pentru democrație. & 4

-— Cum vi se pare campania electorală televizată ?

— Îmi aminteşte de vremeu C.P.U.N.„ului, Eram atune convins că-este un fel de sabotai peniru-a discredita ideea „de viață parlamentară, onecpila A ale ca npanl sale cotul ritna vedere ca este cratic, da vine IT EE alei e Ea Jocal al alegerilor. cred că este sita ja&eă de a aduce toute aceste probleme. pe canalul

aul. de televiziune; Este a confuzie intre, alegerile: 10cale gi. cele generule. SI mul este ceva. costul acestor emi suni eătă de 400 milioane lei. deci dublul sumei. luate îni diseuțieu pentru finanțarea. campaniei, “Tare. mă. lem - câ

ui acestor 3-5, piittile de emisie va.fi exact invera îndepărtarea. electoratului, - lezislative” credeţi că strucura

. Frontul Sal stituie o re-

bi) că vom £i mal puținii. dar

Rob

presupun că fiecare. partid va participa pe liste separate. Sau se vor forma convenţii după, este şi. aceasta. o posi bilitate.

— Nu consideraţi riscul prea mare ?

— Da. riscul există. Dar trebuie să vedem mai îniti cur vot decurge alegerile din februarie,

— Spre ce tip de candidat Ia preşedinţie se vor orienta voturile electoratului maghiar ?

Au trecut doi ani și sper ca întreg electoratul nostru să ne mai atent. Voturile U.D.M.R. se vor orienta spre ucei candidaţi care vor avea o atibidine pozitivă faţă de problemele maghiarilor,

NICOLAE MANOLESCU

„Noi susţinem pe oricine este dorit de colectivitate“

— S-au depus foarte multe candidaturi şi, așa după cum putem vedea la televizor, mulți nu au habar de atribuţiile şi competențele unui primar. Care sint aşadar competențele unui om din administraţia locală, în afară de accea de a fi un bun administrator, pentru că ca este de la sine înțeleasă.

— Aceasta ar fi, evident, cea dintii. Apoi cred că ar trebui să-l vrea oamenii. De aceea noi am şi spus că nu dorim să propunem. candidaţi nişte militanţi ai partidului, ci, susţinem pe oricine este dorit de coleetivitate. Dar nu este vorba atît de competențe. ci de un număr, de însușiri. În al doilea rînd, trebuie să fie cinstit, Nu contează că a fost sau nu membru de partid. Noi am dat o declaraţie de reconciliere, de multe ori invocată şi totdeauna prost înțeleasă. Nu am, spus niciodai aceia care au fost membri de partid sau au şeli înainte arginalizaţi şi nu mai au cîştige pii aibe şi, eventual, din țară, Am spus doat că oamen ii la un'anumit nivel, cel puţin o bucată de vreme, să stea deoparte. Deci, în cazul primarilor, să tie oameni cinstiţi, care să nu fi făcut înainte poli şistă şi după revoluție afaceri necurate. A treia însușire este legată de 0.anumită capacitate organizatorică, și de o anumită rezistență fizică, Ne-am orientat spre oameni tineri, pentru că cineva peste o anumită Vitstă nu rezistă la presiunea teribilă care este într-o ptimărie. Și nu în ultimul rînd, să fie un om care să fi avut, prin protesie sau experienţă, contact cu anumite zone ale cotidiene. Evident că un poet poale fi cinstit stent, dar nu o să ştie niciodată ce e cu canaliza: au cu celelalte, E preferabil un inginer.

— P.NPCD. a propus în Parlament, cu vreo trei săptămini în urmă, aminarea termenului de depunere a candidaturilor, şi asta a creat în ochii opiniei publice impresia că partidele din Convenţie nu au fost capabile să-și aleagă candidaţii. S-a creat o senzație de lipsă de profesionalism.

— Motivele au fost că, în e ă grea din anumite zone ale țării, în Maramureş de exemplu, nu se putea pătrunde nici cu mașina, nici cu calul, nici pe jos, poate doar cu tancul. Or, în termenul stabilit de lege, se putea eventual comunica telefonie numai sigla, dar nu și candidaţii. Oricum nu se admitea comunicarea telefonică, Cum să ne lăudăm cu profe; nalismul, cînd facem toţi pentru prima cară n alegeri

— S-a invocat faptul că alegerile locale sint aşteptate de cel puţin un an...

Degeaba ştiam de acum un an ca într-un timp foarte scurt să aju pun listele şi să evit toate contestaţiile, Să fac un număr uriaş de acte. să gi notariate care să mi le autentifice.. deci era o problemă practică. de vrganirare. După informaţiile mele, nici feseneul nu a pătruns în anumit

— Care este situaţia actuală ?

— După părerea mea, bună, dacă nu vrem luna de pe cer. Convenţia acoperă întreaga țară, în proporție de. 100%, în oraşele de toa cele şi circa 90%, în comune şi sate. . fireşte, un procent de comune şi sale unde nu avem organizaţii. Dar dacă nu avem „P.A.C.-ul, după numai cinei luni de existență, nu ne poate 'certa nimeni prea rău. Nu au pătruns nici

niştii, ni

— Cum vă descurcaţi financiar ?

— Ca si pină acuma. Folosind ma; ales banii personali. Eu sînt impotriva acestei plingeri repetate. că nu se dau bani. M e un lucru inutil de vreme ce

blema mea era a peste tot. să de

vamenii nu au bani să-şi cumpere carne. imaginea pe care o lasă un politician care. cere bani pentru propagandă este... Intr-o țară civilizată şi democrată trebule să existe un sistem de subvenlionare a campaniilor, pentru că altfel partide sponsorizate de te miri ce fel dă trusturi şi care vor face jocul acelor trusturi. Pulverizarea aceasta în sute de paslide se explică şi prin lipsa de fonduri. E mai uşor să faci zece parlide mici decit unul mate şi puternic.

SERGIU CUNESCU

Alegerile sint pe jumătate compromise

ati 1 avut vreo sansă, nu aţi ti făcut parte din Conventia

— Considerati că alecerile locale, da Democrată ?

em unele dreaputernice. De altfel s-au si depus liste separate. se că pe plan local se vor obtine mai multe i în această variantă. Si U.D.M.R.-ul şi P:N.L.-ul au eat la fel. Ca exemplu putem lva judetul Caras Severin, unde sint localități în care s-a mers pe Conventie, te Reşiţa, iaz în alte localităţi muncitoresti pe Lista

— In foarte multe iudete da, fiindcă pizăţii

Cum apreciaţi desfăsurarea de pină acum a campaniei electorale pun că alegerile sint pe iurătate comoromiee. pentru că am fost pusi în situația de a desfăşura o campanie cu miiloace extrem de reduse. Îmi permit să aoun că noi sintem niste misionari pentru democratie. Nu pot spune exact dacă această strategie pertidă a fost corelată de. către auvern cu formaţia maioritară sau dacă a rezultat din lupta dintre cete două clanuri Iliescu si Roman. De fapt, clanul fliescu a blocat în Pariament votarea legii. Totusi nici organizarea în teritoriu nu este corespunzătoare, Se dau diferite interpretări legilor. Sint partide acceptate de unele comisii, în timp ce altele sint refuzate. Oricum. alederile sint foarte prost pornite,

— Sneraţi 'să obţineţi înlăturarea conducerii feleviziunii ?

— Prezența, celor. doi. Theodorescu si Valeriu, irită în. treaza populație, Chiar si deputatii fesenisti au spus că vor să-i schimbe, întrebindu-mă pe mine dacă am vreo propunere. Nu ar, si nici partidul nostru nu a prezentat nici o propiinere. Au prezentat liberalii o varientă a d-lui Câmpeanu, dar Ja nivelul Convenţiei nu s-a discutat. Tre. bilie întii să se producă actul schimbării si dună aceea să ne întilnim si să aăsim persoanele cele” mai indicate. Fap. tul că. teieviziunea a dat timo egal pentru toate partidele constituie un fapt pozitiv. Noi am fost de acord să facem o reducere de timp uniloi ontru toate fornile. Am mers pe ideea prezentării tuturor candidaujtor organ judetene. Prezentările. făcute de orszanizaţiile noastre: au fost foarte bune și unele nu au fost deloc regizate, Camnania are însă și efecte negative. Prin faptul că este atit de concentrată, că au apărut atit de mu ide s-a produs o dezorientare a nublicului. care s-a cam <ătutat si nu mai distinze exact formațiunile. S-ar putea să se creeze o retinere fată de partidele politice,

— In această situație v-ati sindit să schimbaţi ceva in modul de realizare a acestor emisiuni >

— Se bare că s-a gindit chiir televiziunea. care ne-a vor fi unele dezbateri publice, Poate se va ajunge chiar să facem şi un „face ă face“ între persona

vtăţi ce — În momentul actual, oei

Pină acum Ier

iratie irebu Ce însuşiri con-

facă faţă unor Wii eu totul deose iderati că le sint indispensabile ? Acestea sint clar înscrise în “Trebui nişte oameni care să-și iubească localitatea, c 0 cultură în domeniul cerințelor dezvoltă să pună suliet si să fie cinstiţi, pentru a elimina corwotia — Există unele „hibe“ ale lesii electorale. ca di exemplu faptul că militarii vor vota în centrele militare. deci pentru adlminisbrajia unei localităţi de care nu abarCum le veti rezolva ? —- Cred că sinţ trezolvabile. L, bui să fie modificată printr-o altă sînt si unele contradicții între comisia - elevtorală le va da

rile legi

do atent.

— La aleserile lesislative veti particiva în aceeasi i opozitiei ?

ă avantaie si dezavant

im ce s-a intimplat în aceste alegeri si să vedem

dacă această unitate a fost favorabilă. Princivalul deza-

vanta) este că partidele din Conventie nu vor sti exact

care le esta scorul, Fiecare vrea să site cit de acceptat

este de electorat, Listele comune nu du acest tezult

Ele au st drzavantaiul unor tratative fonrie aprinsa pentru

elor, La „legisativeii, loci pe listă este

. Noi vom cintări” Trebuie să rezulte număril cel

mat mic de animorităţi şi numărui ce! mai roare de

taţi ai onazitiei

— Cum apreciati candidatura d-lui Manolescu ?

— Convenţia nu a propua. nici um candilat pină i

Stiu că s-au propus singuri dai candidați. domnii Nicu

Stănceeou Manelese-i. Fiecare cale liber să fas

lege.

Mai e imite a ferite interor

lezca va trebui dezbătută extrena

e. Noi va trebui să

ce vrea. dar n dintre cannidaturi nu este a Con- - ventiei, ci a partidul sau a amirui. — Din aceasta să înțeleg că P.S.D. nu-l v-a sprijini pe «-1. Manolescu ? coosla, va tre.

Sn piei lun caz vu se pune Drobeta bul să stim care sînt si ceilalti ca venţiei S-ar putea ca si Consi prezinte propriul candidat.

— Întcevedeti la ora actuală un real contre; d-lui. Hieseu ?

— Iliescu este un om mediceru. deci există sute de oameni înai capabili, evident. care trebuie să [ia oameni politici. Nu as putea să vă dau un niime: nui nantru că nu l-as avea. dar mi-as exprima o opinie si nu pot să o

Ati. miau ron I Naţ

- tac, pentru că partidul va holări

Panini raxticnta de ANDREEA PORA Desene de BOGDAN DUMITRACHE

G În mmfinile cui se află

O CARAVANĂ PENTRU PUSTIUL BUCUREŞTIULUI

Candidaţi la tuncția de Primar al Capitalei: Aristide PRuzulotu (Partidul Democrat), Ștefan Ciurel (Partidul Revoluţiei Române), Crin Halaicu (Convenţia Democratică), Constantin Hoţulete (FSN — Social Democrat), Cazimir Ionescu (FSN). Călin Tăriceanu (PNL-AT), Mihai Voiculescu (Partidul Republican) Foto : EUGENIU SALABASIA

n multe locuri ?

La circumscripţia electorală nr. 116 (acolo unde a votat şi preşedintele Ion Iliescu) pe listele de alegători au figurat

auşești : Ioan, Maria Elena şi Zoia. Nici uhul dintre ei nu şi-a exercitat dreptul la vot. Deh, dacă n-au mai avut dintre, singurul care eandida altădată! e La Săpinţa nu s-a votat. Situaţia e confuză. Însă nu vom ajunge niciodată la un stat de drept în care să se aplice legea dacă fiecare se conduce după legea bunului. plac, Indiferent cine e ăla sau cine sînt âilalți. e A propos de lege: U.D.M.R. infirmă un comunicat oficial, difuzat la TVR, al Inspectoratului General” al Poliţiei. Cine are dreptate ? Și cum se va aplica legea dacă cele relatate sînt reale? I.G.P-ul trebuie să-şi asume întreaga responsabilitate pentru cele afirmate, iar procuratura trebuie să acţioneze, (A se citi

şi trei Ci

niunăr mai mare decit ale;

m 7—8. Singurul un singur vot?

Bi 1. Așa incepe votarea : cu sigilarea urnei BI 2 torii din Bucureşti

BI 1. învăţind lecţia democrație

şi instrucțiunile cu privire la infracţiuni legate de alegeri din „România liberă“ de simbătă'8 februarie. e La ora 16, pe programul II, televiziunea română. continua propaganda. electorală _transmiţind prognoze ale unor agenţii de presă privind. rezultatul alege lor locale, Nu ştim pe cine a favorizat o astfel de ştire, dar amintim televiziunii că, mai erau 5 ore pină la închiderea urnelor! e Şi tot legat de propagandă şi de încălcare de legi: ni s-a semnalat că în interiorul secţiilor de votare mulţi, cu treabă sau fără treabă, ziarişti de ocazie, dar acreditaţi (atenţie !) întrebau de zor oamenii cu cine au votat, motivind că fac sondaj de opinie. Ce vorbiţi, iraților! e La ora 2115, geamurile de la FSN sector 2 au fost sparte de un grup de turbulenţi. Să fi fost o provocare sau o diversiune? e Apatia şi dezo-

tatea

larea au domnit asupra unei părţi a. electoratului brașovean. e La întilnirea cu TVR, sarea şi piperul l-au consti tuit candidatul Mihai Imbrea care după spusele martorilor. interni şi a celor care au vizionat programul, era într-o acută stare eutorică etili tunînd şi fulgerind. impotriva fulgilor şi llieștilor (prefectul de Braşov a fost profesor de

ialism ştiinţific „prenumele lui” Gheorghe Fulga şi fost consilier la Preşedinţie). Noroe de montaj, că s-a mai salvat ceva. $ Convenţia Democratică simbătă 8 februarie era încă în dilemă dacă să acţioneze sau nu în judecată „Gazeta de Transilvania” pentru atacurile calomnioase făcute împotriva candidatului „Cheii" la postul de primar, Adrian Moruzzi. Aşa se ata: că, băieţi, pe ultima, sută“! e ci în perioada campaniei electorale plinea nu a fost

2 BI 5. Ingrămădeală la

urne. BI 6- Alegători cu

HEIA smulge petale dintr-un TRANDAFIR ofilit!

La aproape 2 ani de la Duminica Orbului mai exi

stă, totuşi, chiori 9 Prontul nu poate fi spart decît de o opoziţie democratică unită 9 În umbra Convenţiei

i a FSN-ului, partide mai mici pot căpăta un cotul d eul de spus în noua distribuție a cărților pe eşicherul politic. Aceste partide par a nu fi aceleaşi în diferite zone ale țării încercări de fraudă 9 Agresări împotriva unor reprezentanţi ai opoziţiei 9 Ce se va întîmpla la al 2-lea tur de scrutin, previzibil

mai bună la Brașov. Tot din griu furajer se plămădeşte, Prefectul nu aude, candidatul FSN la primărie — ce este i actual primar — nu. aude. in ei la Postăvarul

turcii şi n-or să mai cască publicitate în „Gazeta de Transilvania“ cu 'textul „Piinea este bună“ e O veche cunoştinţă ce a dus de rîpă o întreprindere vinzindu-i utilajele la bucată şi în bucăți, supranumit şi. „directorul-termită“, dl. Radu' Gheorghe, a candidat pentru consilier din partea FSN, Aveţi grijă, fraților, să nu vindă petalele trandafirului bucată cu bucată! e La Cimpina la unitatea de jandarmi, votindu-se „disciplinat“, pe plutoane, votarea s-a încheiat la orele 14. La Şcoala de Poliţie, ca urmare a protestelor Con venţiei Democratice, elevii au fost împrăștiați în cele patru vinturi. Au rămas în şcoală

Sute de semnalări privind nereguli

ce. se întinde pe citeva zeci de hectare numai 145 din cei 680 de elevi poliţişti, aceştia neputind influenţa prin voturile lor situaţia pe oraş. La unitatea de jandarmi, alegexile s-au desfășurat în stil cazon. Apariţia unui candidat era privită cu o notă: de ostilitate, mai ales dacă acel candidat era altceva decit FS.N. În unitate erau înscrişi pe listele electorale aproxima tiv 450 de militari în termen. e V-aţi întrebat de ce televiziunea şi radioul au insistat în primul rind asupra „gravelor nereguli“ din procesul electoral ? Noi ne-am întrebat. Răspunsul îl vom primi, şi noi şi dumneavoastră, la începerea dezbaterilor parla= mentare, cînd se vor auzi, am putea să pariem, invocări ale „neclarităţilor“, „iregularităță= lor”, „fragilităţii“ etc, etes ete. Poate — cine ştie? — aşa se poate ctștiga timp

PAVEL CÂMPEANU

ALEGERILE LOCALE:

Yisoarea, predilecțiel. peoteu astă sursă ar

a. reziliența electoratului faţă de adunările publice €= leciorale nu indreptățește un diagnostic general de: pasivi= tate. Alegătorii înclină spre pasivitate in raport cu for. mele de acţiune care li'se propun din afară şi renunță la PER e în raport cu formele de actiune pe care ei insisi de inițiază ; e: E: ş i b. inferiorițatea relativă în care se situează celelalte surse ar putea semnala un anumit scepticism general faţă de acuraielea intormaţuloc vehiculate pia ce liul pu, blic. În măsura în care această supoziţie ar fi plau Ca âr constitui un obicei de reilediie pentru oamenii. poli. tici şi pentru profesioniștii mass-media, indiferent de 0-

SFÎRŞIT DE PARTIDĂ

SONDA! DE OPINIE C.I.S. —

CENTRUL INDEPENDENT DE SONDAIE

Sondajul relatat în continuare a avut loc Ja sfirsitul

poziţia Rompres, ziarului „România liberă“,

lunii ianuarie ac. Rezultatele lui au fost puse la dis-

BBC, reprezentantului „Europei. Libere“, grupului de ob.

servatori străini, unor oameni politici ca dl. Ion Raţiu, al. Stelian Tănase ş.a, Deşi accesibile înainte de ale.

geri, aceste rezultate nu văd lumina tiparului decit după. Ceea ce în acel

interval constituia element de

prognoză a devenit între timp element de redundanță. Enormelor dificultăți pe care le presupune realizarea sondajelor, li se adaugă dificultatea de a le difuza rezultatele. Televiziunea a creat modelul exclusivismu-

lui : pentru motive nu prea greu de ghic

t, ea nu ia act decit-de sondaiele IRSOP. Să sperăm că nu după

acest model se vor structura relațiile altor instituţii ale coraunicării în masă cu alte echipe de. investiua a opiniei publice, recent constituite. Opinia publică are, dreptul să cunoască propria sa imasine. asa cur ae i coasta este schițată de cei care o studiază. Iar instituțiile comunicării în masă nu au dreptul să exercite în

acest domeniu cenzura de care ele

Miza

i. Competiţia electorală pe cale de a se închela poate: fi caracterizată, prin coniradicția dinire anvergura, mizei ei politice şi iragilitaiea premiselor care au pregătit-o. Miza politică supicină nu constă în distribuția totoliilor de pri-- mari şi consilieri, ci în verdictul prin care electoratul va ralifica său va dezavua put pe care el insuşi a legi. timat-o cu ZI da luni în urină. Fragilitatea premiselor nu rezultă d.n.-o altă contradicţie, ci dintr-o convergenţă : avea care asociază ineditul competiției cu vitregia ucută a coniu..c.urii. Coniradicţia își pune pecetea asupra relațiilor din.re principalii agenţi ai acestui episod, Guver. nul uici c.ize politice integrate, dar nu rezolvate, sortit efemeri cheamă un electorat exasperat de mi ie, de irip şi de n.urduria așezărilor, să aleagă intre candidaţi &i înire io.iiliuni care nu ii pot oferi decit vagi promiSiuni, Rolul guvernului, logistic şi legal, este în bună mă. sură asuiiat pe teren de şci adminisiraţiei locale care aclioricază asilel atăt ca pârticipanți cit Și ca oranizatori ei compesițici (ăupă exemplul Frontului din 1990). Strecu. rată intre un referendum inexplicabil de precipitat şi o convocare inexplicabil de tărăgânată a alegerilor parlamentare. compeiiţia din februarie 1992 reprezintă un test pentru fiecare dintre aceste două evenimente : un test de control pentru evenimentul consumat si un test de an-

” dicipare pentru cel care urmează să aibă loc. i:

Dar împrejurările în care se ţin alexerile locale sint de matură nu numai să le stinjenească desfăşurarea, ci şi să 1e sporească, importanța, Aceste alegeri ar putea da un impuls considerabil procesului de descentralizare — iar descentralizarea este 0 componentă hotăritoare a. tranzi. ției : stalinismul nu poate subzista sau reinvia decit ca putere supracentralizată, Cu condiţia să fie corecte, alegerile în curs pot reduce considerabil acest risc. schimbind. raportul dintre centru şi teritoriu. Ele pot aduce autorităților. locale, indiferent de coloritul lor politic. un a-

nțial faţă de autoritatea centrală : avantajul . Pină la alegerile gencrale, acest avantaj ar modifica în sensul menţionat două relaţii de putere : cea dintre noile autorităţi locale alese pe o bază constituţională şi instituţiile puterii centrale — preşedinţie, parlament — alese pe: bază neconstituțională. pe de o parte, iar pe de alta relația dintre un guvern neales Și ansamblui autoritătitor locale alese, afectind serios capacitatea celui dintii d= a le controla pe cele din urmă.

Comunicarea

Orice cambanie, electorală poate fi văzută şi ca o versiune specială a comunicării politice. După unii autori, protagonisti comunicării politice, ar i „trei actori investiţi cu dreptul legitim de a-și exprima public poziţiile politice, si anume politi-ienii, ziariştii şi opinia publică prin inter: mediul sondaielor de opinie“ (Dominique Wolton. Political Communicaiion : The Construction 01 a Model. în Euro. poan Journal o Communication, Vol 5, Ne. 1, March 1990). Pe parcursul unei campanii electorale, comunicarea politică tinde să se metamortozeze în ceea ce se numește propaganda electorală, o ipostază paticulară a acestui tip de comunicare.

În generalitatea lut, actul comunicării constă. într-un schimb de informaţii. Convertit în propagandă electorală, acest act suferă o dublă distorsiune : funcţia lui de informare cedează funcţiei de influențare a-unui comporta— ment determinat. iar mecanismul desfășurării lui nu mal este. recinrocitatea. inerentă, schimbului. ci sensul unic; AL treilea actor pomenit în definiția de mai sus — publiciştii — sint în în campaniile noastre. electorale să-si echimbe în bună măsură rolul şi să se transforme, datorită propriului Jor partizanat, din mediatori al comunicării în competitori ai intreceri. Socletatea se polarizează asttel în două grupări fundamentale : cei care soli. eită voturile — candidati, partide. coaliţii. publicisti — și cel cara urmează să voteze. La soi retorica electorală nu a senerat dezbateri de idei sau confruntări programatice, Mai curind repetitivă decit persuasivă, parametrii el sa fost univocitatea, fihalitatea, monotonia şi eficacitatea

tată. -

Univocitatea comunicării decurge din lipsa reciprocității. Gruparea solicitatorilor de voturi a adresat nenumărate mesaje rupării alegătorilor, mesaje cărora acestia din urmă nu le-au putut da decit un răspuns comportamental : recenționindu-te sai evitindu-le. Monologului care a caracterizat relația. dintre cele două grupări 1 s-a adăugat monologul care s-a instalat inăuntrul grupării solicitatoritor de voturi, ai cărui componenți au preferat adeseori să se ignore dăcit să se înfrunte. Nerealizarea sau nepublicatea în. acest răstimpa unor sondaje de opinie nu a dat grupei alegătorilor posibilitatea de a-şi face cunoscute reacțiile la mesnţile celtilalte grupări. Distorsiunea i-a afectat astfel pe int ani trei agenţi ai comunicării politice. mentianați în modelul citat: pe politicieni (în fapt candidați), care nu s-au combătut între ei decit incldental. pe publi: cisti, era au acționat mai curind ca politicieni decit ca protestani-ți ai miiloaezlor de comunitare. si pe electori, ipilitate de a-şi face cunoscute public. opiniile,

Finalitatea Mesaiele nronagandel! electorale apartin unei retoric! e.

(N.B ; Acest text a fost redactat înainte de 9 februarie)

însele spun că S-au eliberat.

minamente teleglogice. Scopul lor este transparent - clusiv : intluențarca, deciziei, ae! votațe ei ra sensul dorit de emițător. Monotonia provine din această unicitate de scop şi de sens. Doi opozanți care se adresează aceleiaşi audiențe cu intenția: de a obiine acelasi efect vor folosi în linii mari aceleași structuri retozice. antazonismul lor politie se va dizolva în similitudinea stii listică a discursului lor. Această predispoziție la monoto. nie a fost puternic accentuată în campania la care mă re. fer de, presiunea circumstanțelor generale. prea puţin fa. vorabile unei diferențieri efective a intențiilor programa tice, În stirşit, eficacitatea limitată este imaneniă acestei specii de discurs, Pe de o parte, numeroase; mesaje lansate de competitori nu sint receptate de alegători — pe de alta, dintre mesaicle emise de competitori şi receptate de ale. sători o bună parte nu sint asimilate de acestia din urmă. nu influențează decizia lor de votare — corespunzător cul scopul urmărit. Acestor reductori generali ai mesaielor eiectorale li se adaugă unul circumstanial : disproporția flagrantă dintre numărul funcțiilor supuse competiției şi numărul competitorilor” pentr. ocuparea acestor. funcţii, Coneret, pentru cele 2.951 fotolii de primar au concurat 12.173 candidați — 9.222 trebuiau să piardă. ca proporție, inglicacitatea mesajelor lor era predestinat,

„Cum s-a comportat electoratul nostru în această ara. biantă comunicaţională ?

Informarea

Sondajul C.L.S., care incearcă să schiţeze unele elemente de răspuns la această intrebare, a tost realizat la stirşitul lunii ianuarie 1992 pe un eşantion național format din 1.010 persoane în virstă de peste 17 ari, domiciliate în 30 de localităţi urbane şi 56 rurale. din 36 de județe, Aspectele abordate priveau gradul în care alegătorii dețin Informaţiile de bază asupra organizării competiţiei electozale în localitățile lor. sursele predilecte prin care se în.

formează și influența acestor surse asupra deciziei lor de

votare.

In momentul sondajului, 80% dintre cei intervievaţi iși declaraseră intenţia de a se prezenta la secţiile de votare : 30), dintre ei verificaseră dacă sint inscrisi în listele electorale. 840 stiau unde se află secţiile lor de votare, 18, cunoşteau cel puţin numele unui candidat pentru funcția de priraar, iar 56% cel puțin numele unui candidat pentru funcţia de consilier, Prin urmare, marea majoritate a alegătorilor — aproape toti aceia care intenționau: să voteze — detineau două informaţii indispensabile pentru exercitarea. suiragiului ; una privea locul, cealaltă “ candidatii,

Osteneala de a-şi verifica înscrierea în listele electorale mu si-o luase insă decit circa o treime din eşantion. Ne făsim în prezența a doua comportamente distincte față de două categorii de informaţii : unele facultative, care sint oferite, si altele a căror procurare prin etort propriu este considerată ca o obligaţie cetătencască, Inegalitatea cifrelor care indică răspindirea celor două comportamente sugerează că o majoritate consistentă a electoratului este destul de interesată în alegerile locale pentru a reţine în. "formaţii indispensabile participării la ele, dar nu destul de interesată pentru a acționa ca un Căutător activ de in- 'ormaţii,

Aceeași apetență scăzută pentru angajarea activă, în campania electorală reiese și din altă cifră : numai Te dintre subiecți au luat parte la vreo întilnire cu candidați. A. ceastă reținere este însă mult mal semnificativă decit cea semnalată anterior : verificarea listel electorale reprezintă 9 operaţie tehnică de asigurare a participării. pe cînd întilnirile cu candidaţii reprezintă modalitatea cea mai temeinică de orientare a acestei participări în cunoştinţă de cauză,

Sursele informări

Attica cite sint. aceste intormaţii au toat preluate din diferite surse. Sase dintre acestea au fost incluse în sondaj, intervievații avind latitudinea de a o desemna ei însiși pe a saptea. Solicitaţi să indice sursele pe care s-au bazat cel mai mult, subiecții au construit prin răspunsurile lor următoarea terarhie + A

Au primit cele mai numeroase informatii 1. Prin discuţii cu rude, prieteni, colegi

2. Prin Televiziune 213 3. Prin Presă 260 4. Prin afisa 150 5. Prin Radio Si A 8. Prin adunări publice, întilniri cu candidaţi LUA 7. Prin alte căi 2%,

Pe marginea acestei ierarhii, citeva remarci +

1. sursa de informare categorie. prioritară este repre. zentată de cercul familiei, prietenilor, colegilor. Spre deo. scblre de celelalte surse menţionate în acest inventar. care apartin toate circuitului public, aceasta este singura care apartine circuitului privat. și care îi togăduie alesătorului să se manifeste concomitent ca receptor, producător si comentator al informatiei electorale,

rientarea lor ; 5

c; superioritatea in această privință a micilor grupuri informale asupra marilor instituții specializate. ar avea numeroase. implicaţii. Una dinire ele : potenţialul intormativ prioritar al micilor grupuri informale reprezintă. o formă prin care socielateă civilă îşi recuperează în mod spontan prerogativele :

2. după protagonisti lor, aceleași şase surse de mal sus pe i mteate ră cale ceai ca

a. cele de pe poziţiile 4 și 6, prin care candidaţii ape= lează direct la inetederea alegătorilor ;

b, cele de pe poziţiile 2, 3 şi 5, mijloacele principale ale comunicării în masă, care pe de 0 parte mediază între candidați, si alegători şi pe de alta îi intluentează pe aaceştia din urmă prin comentarii proprii ;

e. cca de pe poziţia 1. singură tare ii permite alegăto-

“rului să acţioneze .nu numai ca Obicet, ci si ca subiect

al informării sale electorale :

3. comparind pozițiile 2 şi 3, se observă că' Televiziunea şi presa detin ponderi egale în informarea alegătorilor, Prin această egalitate, Televiziunea se distanțează atit de practica, internațională cit si de aşteptările politicienilor noşiri. Pe pian internaţional a fost de mult timp recunos= cută „afirmarea Televiziunii ca principal vehicul al cam. paniilor politice“ (Steven H. Chattee and Sun Yuel Chos, în Mass Communication Review Yearbook, Vol. 3, p, 561, Ed. Sase 1982),

De ce atunci la noi, în campania alegerilor locale 1992, impactul Televiziunii 'a fost sefisibil mai slab decit cel ai comunicării interpersonale şi doar egal cu cel al presei ?

Televiziunea

Angaiurea aveviziunii Roinâne în această campanie S-a. pitcuult SU0 Semnul Ulici arăinatiue aktayari a CEiei de Csaiizivăte, care Submintăza de atia vrcine această in. Sat, ATIBCIPAIEIG — Sinptomne ae acesui agtavazi ati 10si iu umar Ge aouă. Fruimua ? aenusa cunuucerii 1vR nu mai este reciamnată doar de pe strazue Capitalei şi als atior așezali, ci Şi dinăunitul guvernului. Amiaeiunt Ser muliauiV : această exigeuţă este exprinuia ae aceiași re. piezensânţi ai b.N.L, care în calitaie de membri ai comi. siei pauanentare de specialitae escamotus:ra cu peste Un an in urma demisia prezentată atunci de dl. Răzvan “incouoicscu şi de principalii săi colaboratori. Al doilea simptom : presat să ia masuri în acest sens, actualul prim= INinistru iace prima deciaraţie oliciala care aiesiă că "1VH se atlă n subordinea preşedintelui. Absenia oricărea reactii dinspre Cotroceni coniirmă aşumarea de către pre= sedinie a uaei competenţe pe care nici 0 lege nu i-a con. zerit-o, Criza de legalitate, adinceşie criza de credibilitată a uelcviziunui, reverberimd şi asupra sefului statului.

Insiituua din Calea Dorobanţilor a incercat să se adapteze acesiei agravari nu schimbindu-şi conducerea, ci punind-o la adapost, adică sustrăgind-o răspunderilor care îi sint iminente. Implicarea Tv în această campanie e Jectorală a pornit de la două idei care apar, în raport cu oractica internaţională. cel puţin extravagante. Prima : par. ticiparea Televiziunii în această campanie este trecută formal din- competenţa conducerii ei in aceea a unei improvizaie comisii parlamentare (destul de improvizată peniru ca presediniele ei să fie tocmai unul diatre prinei= palii candidaţi). Şi astfel, contestata conducere a TVE ia decizii asupra serialelor şi spectacolelor de varietăţi. dar nu asupra. părticipării la viața politică a țării : ea îşi amină demisia din funcţia ierarhică demisionind din func. Ha sa socială, Dar recurgind la o asemenea mânevră, echiva cu pricina depune cea mai zărobitoare mărturie despre criza de credibilitate în care se zbate Și care face absuidă perpetuarea ei in această poziție, Speranta acestei echipe, că-și poale păstra. pozițiile abandonindu-si răş= punderile, nu are cum să treacă dincolo de gardul care înconjoară faimosul turn,

A doua idee bizară a fost aceea potrivit căreia. pentru a ajunge la audiența locală care ii interesează, candidaţii trebuie să se adreseze unei audienţe naţionale, Numeroase personaie de anvergură strict locală se adresau unei au diente naţionale căreia. fie şi numai prin dimensiunile ei, nu aveau ce-i comunica. Sub pretextul de a-și prezenta candidaţii, şefii unor partide, a căror unică intăptuire fu. sese inregistrarea la tribunal. se foloseau de prilei pentru a descrie aceleiaşi audiente naţionale virtuțile imaginare ale imaninarelor lor formaţiuni.

Multe dintre aceste emisiuni au fost vizionate. Puţine. au trecut insă fără a stirni contrarietatea. Peste 60% din. tre intervievaţi. declară că au vizionat cel putin una dintre emisiunile speciale dedicate campaniei electorale => ceea ce este enorm. Nume şi sigle cu rezonanță da cartier s-au strecurat astfel în memoria. a znilioane de oa. meni din toate zonele tării. Audienţa medie zilnică a ace. loraşi- emisiuni nu a atins. 20%, ceeace nefiind în ana. rentă enorm, reprezintă toiusi un numâs de ordinul, milioanelor. vi

Problema acestor emisiuni nu este însă numa! citi telespectatori le-au văzut. ci si ce efecte au avut asupra loc. Peste 50. dintre subiecţi declară că nu îi intetesează să li se înfățişeze pe micul ecran tandidaţi-a căror alegere Sau respingere nu depinde de votul lor. De asemeni, în. majoritate, el socotesc. nepoizivită prezentarea „unor, can= didaţi locali în faţa unui public naţional. Consecința a cestor Insatisfacții a fost o stare de contrarietate ala cărei ecouri au putut fi percepute cu ajutorul sondajului numai parțial. sau numai indirect, De exemplu. faptul că jumătate din efectorat se arăta sceptic cu privire la co. rectitudinea, organizării alegerilor s-ar putea datora. într.0 anumită măsură, şi carențelor “Televiziunii. Unii tete> spectatori au putut vedea pe micul ecran candidați din propria lor localitate. În. urma acestei întimplătoare întil. niri. 209, dintre ei s-au hotărit să voteze pentru candidații respectivi, şi 37%, impotriva lor, Trecină peste stingăciile individuale; mai. mul decit abundente. o presupunere, se impune : linsa de credibilitate a, Televiziunii reverberează asupra candidaţilor. prezentaţi de ea. Din aproape în a. proape s-a ajuns astfel Ja o situație paradoxală, care răs. toarnă bazele, strategiilor. electorale contemporane : san. sele candidatilor de a îi alesi pot creste nu atit prin folo. sirea, cit prin evitarea Televiziunii,

În următoarea :relatare asupra aceluiasi sondaj : popa tretul.robot al primarului ideal, atitudinea fată dd can didaţii care reprezintă diverse minoriţăţi s-a.

Un interviu cu NESTOR RATEŞ

1. Îmi dau seama că nu dispunem, acum cind vorbim, de rezultate defin!- tive ale alegerilor locale de duminică. Mi se pare, totuşi, că avem suficiente date provizorii sau neoficiale pentru a trage unele concluzii. Care ar îi ele, în opinia dv. ?

— Sint, într-adevăr, citeva concluzii ce se pot trage chiar inainte de publicarea rezultatelor definitive şi oliciale ale acestor alegeri. Întii, alegerile au conlirmat într-un mod categoric ceea ce unele sondaje de opinie semnalau de citva timp, şi anume diversiticarea pronuuţată a labloului. politie românesc. Electoratul Frontului Salvării Naţionale s-a redus drastic, posibil la jumătate sau ceva mai mult de jumătate din ce lusese cu numai 21 de luni în urmă, Ia alegerile de la 20 mai 1990. Este destul de greu de găsit în lume €xempie similare de prăbuşiri electorale intr-un termen atit de scurt. Acesta mi se pare principalul înțeles al scrutinului de duminică, În al doilea rind, este extrem de imbucurător că o mare parte din masa de alegători care a părăsit Froniul nu s-a retras în apalie (date provizorii plasează participarea la alegeri la peste 68%) şi nici nu s-a atașat de extreme, ci a votat cu opoziţia democratică unită, dindu-i acesteia o victorie de proporții, chiar dacă în aproape toate oraşele mari (cu râmarcăbila excepţie a Timişoarei, plus Tg. Mureş) va fi un al doilea tur de scrutin. În al treilea rind, mai importantă decit diversificarea tabloului politie este oglindirea ei în distribuția puterii în țară. Dominația absolută a unui singur partid a luat sfirşit, deşi proporțiile exacte ale deplasării de putere rămin să fie decise în al doilea tur de scrutin. în care surprizele nu pot fi excluse cu desăvirşire. În al patrulea rind, rezultatele de duminică, indiferent cum se vor contura în cifre şi procente finale, creează două blocuri politice principale care polarizează în mare măsură electoratul : F.S.N. şi Convenţia Democratică cumulează aproape trei sferturi din corpul electoral. Acest lucru ar fi do natură să prevină o fragmentare scrioasă şi debilitantă a forţelor politii cu toate că vreo 5—6 partide mi: demonstrat că sint viabile la periferia spectrului politic pe plan naţional, dar destul de central în unele locuri (vezi, performanța, electorală a P.U.N.R-ului în unele părţi din Ardeal).

în sfirşit (dar nici pe departe cel mai putin important), aș remarca atmosfera, gradul de intormare al alegătorilor, disponibilitatea lor de a examina alternativele, calmul şi corectitudinea aproape generală a alegerilor (neregulile, tentativele de fraudă sau de intimidare, violența fiind relativ rare şi de gravitate redusă). Virtual, la fel de mult ca maturitatea opțiunilor. politice, acest contrast. puternic față de mai 1990 con: sacră. într-o, măsură considerabilă, deşi poate nu definitiv, autenticitatea tinerei democraţii româneşti în ochii românilor şi în cei ai străinătăţii.

2. Nu sinteţi cumva prea optimist ? Nu cumva situaţia reală ar pretinde şi unele rezerve ?

— Nu cred că sint optimist sau pesimist. Tot ce încerc să spun este că se pot desprinde unele concluzii imbucurătoare din alegerile de duminică, îmbucurătoare nu doar pentru opoziție, ci şi pentru trăinicia democraţici românești. Aş adăuga chiar, încă un element pozitiv, anume, existența, mi se pare, a unei logici în votul electoratului, N-a fost un vot la nimereală, Esenţialmente, a fost un vot pentru schimbare, dar nuanţat adesea după nevoi, interese şi percepții locale, Normal, coaliția opoziției a fost principala beneficiară. Dar, de exemplu, la Suceava au ciştigai ecologistii. Şi nu întimplător : problemele mediului inconjurător sint acolo atit de severe, încît ele au primat: în considerentele alegătorilor. Alt exemplu excentric : la Galaţi, în frunte a ieșit Uniunea Stîngii Democrate. Este poate regretabil, dar nu neapărat ilogic. Căci cu un mare număr din alegători angajați la mastodontul siderurgic amenintat de rigorile economiei de piaţă, a parte a corpului electoral local a devenit vulnerabil Ia retorica stingistă. Se cuvin introduse unele rezerve ? Fără îndoială. În marea majoritate a orașelor există balotaj şi se va ține un al

LOGICA VOTULUI |

doilea tur de scrutin. Aceasta deschide posibilitatea unor manevre şi alianțe care nu numai că ar putea să lipsească în cele din urmă de victorie alianța opoziţiei democratice, dar ar face acest | lucru în felul cel mai rău cu putință. O idee de ce s-ar putea întimpla ne

situaţia din Satu Mare, unde s-a format, încă din primul tur de scrutin, o

alianţă ciudată şi, într-o măsură, chiar contra naturii, între F.S.N„ PUNR, | România Mare, Mişcarea Ecologistă și Partidul Democrat Agrar, peniru a-l intrunta pe candidatul Uniunii Democrate Maghiare. Deci, asttel de aliante | nu sint imposibile, iar conducerea ES.N. a spus că a dat organizațiilor locale libertate deplină să realizeze alianțele pe care le consideră necesare și avantajoase, Mai sint şi alte împrejurări care recomandă reţinere şi precauţie, între ele posibilitatea destrămării Convenţiei Democratice, a unei reactivări a forțelor care se opun proce-. | sului democratie sau absența probabilă |

a unui contingent numeros de observa. tori străini.

3. A propos de observatorii sttăi Cit de mult vor fi contribuit ei la desfășurarea corectă a alegerilor ?

— Greu de ştiut. dar nu neglijabi Rolul lor, ca observatori nemijlociți ai campaniei electorale, ai alegerilor și numărării voturilor, ca îniţiatori şi susținători ai unei vaste rețele de observatori români, ca un for spre care se îndreptau plingerile privitoare la nereguli, ilegalităţi sau fraude şi ca o prezenţă care descuraja eventuale. încercări de fraudă, a fost, cred, substanțial. Dar, mai presus de toate, ei au simbolizat interesul şi implicarea comunităţii internaționale în procesul demi cratie din România. La încheierea misiunii lor, grupurile de observatori internaționali, organizate de Institutele democrat şi republican pentru — relaţii internaţionale din Statele Unite, au refuzat să declare direct și, fără echivoc, alegerile de duminică au fost libere echitabile. Ei au avut, în general, aprecieri pozitive despre ele (dar şi cri tice). Alegerile libere şi echitabile alcătuiesc, desigur, una dintre condiţiile pe care Washingtonul le doreşte îndeplimite inainte de a realiza progrese majore în relațiile cu Bucureştiul. Sint convins că, asemenea observatorilor, oficialitățile americane vor saluta (dacă nu cumva au și făcut-o) deosebirea foarte vizibilă între alegerile de acum şi cele din 1990, dar vor astepta al doilea tur de scrutin, precum şi alegerile parlamentare şi prezidenţiale, înainte de a trage o concluzie finală asupra caracterului lor.

NUANȚE ȘI CONTRASTE POLITICE

S-a insistat mult pe ideea că la aceste alegeri pentru oficialitățile locale, — primul criteriu ar trebui să fie calitatea canaților şi nu apartenența politică. Joia trecută, la Cotroceni, președintele Iliescu spunea ziariştilor un lucru asemănător. Atita doar că astăzi, în România, prin calitatea candidaților: nu putem înțelege o seamă de trăsături generale fără legă-

ei politice foarte precise. Adia unui mare oraș, bunăoară, poate fi făcută în atitea și atitea felu sint atitea probleme, că numai stabil

priorităților presupune deja o prealal opțiune — ideologică. Deocamdată nu putem cuprinde toate implical

practice pe care le va avea un mod de indire sau altul, chiar. nedeplin conşti tizat, dar care se va obiecliva în deciziile cele mai neinsemnate. Din diferite motiv: cei implicați în campania electorală. s-au făcut că nu știu toate aceste lucruri, aficel mai adesea, ideea de cinste şi cie.

De aceea, insist a spune că apartenenţa politică a candidaţilor e - mai insemnată acum decit cinstea şi caracterul. Noi încă în dualitatea dintre vechi şi nou și votul de duminică va spune cu siguranță ceva despre modul acesta de a concepe politicul. Preşedintele . li făcea că nu intelege şi. acuza. pol excesivă a acestei campanii electoral oarece domnia sa mai crede că un vechi comunist cinstit şi harnic ar fi cel mai potrivit să administreze satul sau orașul în care trăim. Lăsind deocamdată la o parte motivațiile uneori complicate ale alegătorilor, ziua de 9 februarie a fost, primul rind, un test politic și o repetiţie pentru alegerile următoare.

Frontul. Șalvării Naţionale s-a străduit cit a putut să deturneze propagandistic semnificația votului, inventind pentru uzul electoral un mare dușman, comun și fără de partid : corupția. Și pentru a da con. sistență ideii a constituit şi o comisie de anchetă care va măsura umbre mişcă:

toare şi nu va descoperi nimic. În at doilea . rind, prin ideea aceasta a _res-

PROTEST

Federaţia sindicatelor

dependente ale medicilor din România

protestează vehement împotriva gravelor încălcări ale secretului me-

dical, comise în cadrul emisiunii

neobişnuit de lungi a TVR din

noaptea de 12.11.1992, realizată de către directorul TVR. i Intrucit secretul medical este un drept al individului, considerăm inadmisibilă maniera de a prezenta în mod repetat, atit numele cit

şi figura în clar a bolnavului.

Că Informaţiile deţinute de medic despre o anumită persoană şi obținute în urma exercitării profesiunii sale nu pot fi împărtăşite, sub

nici o formă, unui terţ.

Doi dintre medicii prezentaţi în emisiune au comis inadmisibile abateri deontologice. Din păcate, nici reprezentantul Ministerului Sănătăţii nu a fost permanent la nivelul așteptat.

Deviaţiile etice din timpul deceniilor de comunism 'explică dar nu justifică greșelile menţionate. Rămine de văzut dacă actuala formă de organizare a corpului medical va fi capabilă să cîntărească

aceste erori.

Cu mai mult profesionalism şi mai puţină rea credinţă, realizatorul emisiunii putea totuși să facă ancheta pe care, în mod evident,

şi-o dorea.

Credem că fapta gazetarului care profită pină la batjocură de nişte semeni ai noştri cu raţiunea tulburată este deasupra judecății

oamenilor. A

In numele Consiliului Naţional al

F.S.1.M.R.

Preşedinte, dr. Dragoş Nicolescu

ponsabilităţii naţionale, dincolo de partide, şi-a creat alibiul pentru a respinge proiectul de finanțare a campaniei electorale.. Cu toate că in România s-a instituit pluripartidismul, de fapt şi de drept, cei aflaţi la putere n-au recunos-

ă, decit cu jumătate de gură, că partidele politice sint instituţii fundamentale pentru o societate democratică. Acest lucru n-a scăpat nici observatorilor străini veniţi în țară doar cu citeva zile inainte de alegeri. La intilnirea de joia trecută cu reprezentanţii misiunilor americane acreditate pentru observarea alegerilor, primul-ministru, Theodor Stolojan, făcea impresia că se află în fruntea unui guvern slab, incapabil să-și impună punctul de vedere in citeva probleme care nu admit nici o discuţie. Noi am susținut un proiect de lege pentru finanțarea pati delor, dar Parlamentul I-a respins, a' declarat domnul Stolojan. Cu toate acestea, guvernul, a observat un membru al misiunii IRI, va fi primul răspunzător. de calitatea alegerilor. Oricum, a fost evident că Parlamentul (dacă lăsăm la o parte președinția) a rămas instituția puterii cea mai puţin adaptată noilor exigențe. N-a fost cu putință în acest cadru să fie denunţată hegemonia fesenistă, dar. putem remarca că domnul |. V. Sândulescu, ca liberal în Guvern, a fost cei mai puţin ceritic şi a manifestat un entuziasm cu totul exagerat pentru inlesnirile: acordate Opoziţiei. Poate că marele diplomat liberal este adeptul spălării rufelor în familie, dar nimic nu l-a obligat să se arate mai bine dispus. decit primul ministru. În aceeași zi, aceiași observatori, străini au putut auzi la intilnirea cu liderii partidelor politice lucruri, destul de diferite. Dacă domnul Săndulescu spusese că de data aceasta Opoziția a putut pătrunde preşe- „opoziția s-a aflat în imposibilitatea de a face campanie in teritoriu, Partidele politice din Convenţia Democratică nu au putut tipări broșuri şi afișe, iar - singurul cotidian al unui partid din opoziție a trebuit să-și intrerupă activitatea . datorită problemelor financiare.“ În plus, a mai declarat președintele P.N.Ț.C.D., „s-au înregistrat violenţe in mai multe localități unde şefii organizaţiilor locale. țărăniste au fost ameninţaţi sau chiar bătuţi“, A fost o ironie a întimplării că duminică seara liberalii anunțau maltratarea _părintelui Andreescu. într-o comună din Dimbovița. Trecind deocamdată peste această schizofrenie a opoziției, care este ind în Guvern, cind în afara Guvernului, cind obsecvioasă, cind cirtitoare, să observăm, chiar şi din puţinele — violenţe înregistrate, că lupta electorală a fost, în primul rind, una a partidelor. Activitatea de observare a alegerilor, în principiu. cu totul nepartizană, a fost şi ea foarte discret polarizată. Cele două misiuni americane prezente în țară, International. Republican Institute şi National Democratie Institute for International — Affairs — reprezintă, s-a spus, două puncte de vedere diferite, cristalizate la nivelul Departamentului de Stat al Statelor Unite. Primul ar fi că trebuie sprijinite acele forțe reformatoare din cadrul . structurilor actuale, deoarece opoziţia ar fi slabă şi incapabilă de a prelua sarcina guvernării. Desigur că observatorii. străini nu au un cuvint de spus în stabilirea rezultatelor alegerilor, dar rapoartele — lor pot prin nuanțele cele mai fine să legitimeze o tendință politică sau alta. Nu e desigur întimplător că Puterea actuală a încurajat dezvoltarea unui organism naţional pentru observarea — alegerilor, fise dă

fără obstacole în sate și comune, dintele P.NȚ.C.D. declara că

nanțat, la origine, de NDI. Băt acum la nuanțe și unii au crezut că le este de folos să existe un raport alterna-

tiv la cel LADO, care s-a dovedit pină acum necruțătoare cu toate deviaţiile nedemocratice ale Puterii în ultimii doi ani de zile,

HORAȚIU PEPINE

PAVEL CÂMPEANU

ALEGERILE LOCALE: SFÎRŞIT DE PARTIDĂ v

SONDA! DE OPINIE C.I.S. —

CENTRUL INDEPENDENT DE SONDAJE

Sondajul ale cărui rezultate le-am intăţişat parția! în numărul trecut nu a abordat alegerile locale numai

ca un eveniment politic în sine, ci și sub, aținse pe acest plan au lost: gradul de implicare a

Implicarea | : Localitatea

Există un patriotism local ? Dacă da, în ce măsură? Dacă nu, de ce pu? Orice comportament electoral este, în cazul alegerilor loc: de natura legăturii alegătorului cu localitatea respecti: Legea însăși are ca prezumție această legătură atunci cînd cere fiecărui cetățean să voteze în localitatea în care iși are domicili brecizează durata minimală a acestei stabilități. Evident, durata şi constanța nu pot determina prin ele singure gradul în care o persoană este sau nu ataşată de locali. tatea în care trăieşte la un moment dat. Vechimea nu este măsura acestui atașament. dar este unul dintre proPabilii iuj parametri comensurabili. O întrebare introdi să în sondaj a fost prin urmare : de cîtă vreme trăiesc alegătorii în localitatea unde au votat la 9 februarie 1992 ?

Răspunsurile ofereau o primă clasificare dihotomică, aciimitină două grupări ; cei care continuă să trăiască în localitatea lor natală şi cei care au părăsit: Potrivit răspunsurilor, obținute, prima grupare tabilii, cuprinde 40%, din eșantion, iar a doua — mobilii, 60%. Se pare deci că majoritatea alegătorilor S-au mutat cel putin. odată dintr-o așezare în alta. votind într-o altă localitate decit cea patală. Acest coeficient ridicat nu este egal zepartizat pe teritoriu. Sensul acestei inegalităţi este seneul mobilităţii sociale din regimul trecut — cel al urbanizării. În cinţă, două treimi din gruparea celor rămaşi în localitatea lor nâtală se află în mediul fural și numai 0 treime in mediul urban. Din gruparea celor mobili. 13% s-au stabilit în localitatea actuală în ultimul deceniu -— 6%, în ultimii 4 ani —, iar 471, trătese în aceste localităţi de peste 10 ani.

Aşezarea într-o anumită localitate este condiţionată cu precădere de două facilităţi : cea a domiciliului şi cea a jocului de muncă. Se poate presupune că cei care dispun de ambele facilităţi sint și cei mai ataşaţi de localitatea care li se asigură. Această categorie, a persoanelor care îşi au atit locuinţa, cit şi locul de muncă în aceeași localitate, înglobează 60% din eşantion : peste 30%, lucrează în altă localitațe decit cea, în care domiciliază, iar restul nu au loc de muncă.

Alte coordonate care pot contribui la descifrarea “aceluiași aspect şi pe care sondajul le-a inclus privesc legăturite de familie şi proiectele de viitor, Am aflat astfel

1, trei sferturi dintre intervievaţi au rude apropiate: părinţi, copii, fraţi, surori, în localitatea în care domici= ilază acum — şi

2. 80%, ar prefera să rămină în. viitor în '1ocalitatea unde se află. 15% ar prefera să se mute în alta. iar 5% au sînt hoțăriţi.

Recapitulind, constatăm că 60%, dintre intervievaţi trădesc în alte localități decit cele în care s-au născut. peste 30% lucrează într-o altă localitate decit cea unde domiciliază, 23% nu au rude. apropiate in această din urmă localitate, iar 20% nu intenționcază să rămină în ea. Pe ansamblul lui, acest tablou sugerează că o bună parte a electoratului trăieşte în condiţii care nu stimulează o implicare activă în viața localităţii unde işi exercită dreptul de a alege. Existența acestor premise nu secretă patriotism local, dar inexistența lor îl fac improbabil,

Implicarea ÎI : Judeţul

Pentru a explora acest orizont. sondajul a introdus tema judetelor, desființate : cum priveste opinia publică aceas. ță mult dezbătută dispută? Se poate presupune că în mod diferențiat, şi: că principalul generator al acestei diferen. ieri va fi aşezarea teritorială : persoanele domitiliate in caza tostelor judeţe vor susține mai frecvent reîntiințaeca lor, iar cele provenite din zonele originare ale actuatelor judete se vor opune, refacerea judetelor desființate ziscind să reducă importanţa relativă a judetelor existen-

Consultaţi asupra acestei probleme, intervievaţi şi-au distribuit răspunsurile asttel :

int pentru refacerea judeţelor. desființate 4997,

Sint numal pentru refacerea unora dintre acestea 12% „. Sint impoteiva refacerii județelor desființate

în general 16%

Nu se pronunţă 23%

Majoritatea, formată din primele. două clase de răspunguri, decl peste 60%, are o atitudine binevoitoare faţă de eceastă aspirație. Multi dintre aceştia sint probabil tocmai locuitori ai fostelor judeţe, care manitestă astfel un

triotism local zecuperator.. Marea majoritate a ponu-

aţiei, provine însă, din actualele judeţe ; patriotismul lor

Jocal s-ar manitesta ca împotrivire față de reconstituirea fudeţelor desființate, dar această impotrivire este expri. mată de numai 16%. Cei mai mulţi subiecți proveniți din zonele originare ale actualelor județe manitestă astfel, în înod, ce e drept, indirect, o implicare. aproximativă în soarta județului lor de baştină. Acestora li se adaugă gruparea celor care nu se pronunță — şi deci nu se implică — aproape un sfert din total,

Moderat la scara localităţii, patriotismul local nu excetează nici la scara judeţului,

Primari şi pretecţi

Pînă acum primarii erau, ca şi prefecţii, cel puţin în mod formal agenţi ai puterii centrale care avea latitudi-

incidența articulaţiilor lui cu ambianța gălorilor în viaţa localităților . şi primăriilor cu aparatul de stat şi în special cu prefedii, viziunea despre . actorii primari — portretul-robot al primarului Ideal în reprezentarea opiniei publice,

stabil şi cînd *

socială dată, Aspectele judeţelor, relaţiile

cei. mai - potriviți să devină

nea de a-i numi și de a-i înlocui. După instalarea - eclor aleşi la 9 februarie, cele două funcţii vor dobindi statu-

fite : prefecii vor rămine--reprezentanţii locali al puterii centrale. aflaţi în subordinea formală a acesteia, pe cind primarii, ca şi consiliile respective, vor fi rep, electorătului local, aleși de acesta în mod de: . Prin aceste alegeri nu se schimbă, aşadar, numai persoanele care exercită funcţia de - primar, ci se schimbă natura politică a acestei funcții, relaţiile ei cu puterea centrală, cu prefecturile și cu populaţia localităţii pe câre o administrează: Ce direcție va lua aceaștă schimbare ? Va avea orientarea ei tin caracter prepondeatic, demagogie, sau birocratie ?

-i pe interlocutorii noştri asupra unor posi. evoluții sub acest aspect, am obținut următoarele răspunsuri ;

1. procedura democratică este preferată nu numai pentru instituirea primarilor. ci şi pentru a prefecţilor. Numai 129, dintre cei intervievaţi, sint de acord ca. pretectii fie numiţi de guvern ; 19 ar pietera ca. asemeni . pri. marilor, prefecţii: să fie şi ei aleși de populaţie, Este o primă reacţie prin care populaţia iși vădeşte dorința, de a ţine puterea centrală la distanță de treburile locale :

2. transformarea primarilor din funcționari numiţi în 1i= deri aleşi nu ar trebui să le confere ceea ce se cheamă autonomie. Numai un sfert din eşantion consideră că primarii aleși ar trebui să se bucure de mai multă independenţă decit predecesorii lor ; aproape două trelmi ar prefera insă ca noii primari să acționeze sub un atent control :

3. această doleanţă ridică insă o altă întrebare : sub al cui conirol ? Sub al consiliilor locale, sint de părere o treime dintre subiecți : sub al prefecților, opinează aproape 40%,. Sub al guvernului, recomandă fiumai 14%, reliefind asitel a doua reacție prin care electoratul își manifestă preferința pentru un amestec cit mai redus al autorităţilor centrale în treburile locale.

Din ansamblul acestor răspunsuri se poate deduce că electoratul privește cu circumspecție atit tendințele spre autoguvernare, cit şi riscurile recăderii într-un centralism înăbușitor. Rezistentele, sint însă mai clar definite decit alternativâle pozitive, de unde și înclinația de a încre. dinta controlul primarilor nu atit consiliilor locale alese în acest scop, ci unor imaginari pretecți aleşi.

Portret-robot al primarului preferat

Electoratul a. votat pentru a alege aproape 3.000 de primari — 3.000 de indivizi diferiți și. incontundabili. Carac. teristicile personale ale candidaților par să fi avut în această. competiție o pondere cel puţin egală cu cea a afiVerji lor politice. Se stie cite ceva! despre impactul carac. teristicilor. politice, dar. nu şi despre cel al caracteristici. lor personale, Cele mai evidente dintre acestea — - semnalmentele — sint accesibile și unul sondaj, putind avea o, anumită relevanță. De pildă : ce influență. poate avea virsta candidatului asupra optiunii alegătorului ? Se gru. pează alegătorii în mod spontan în comunități ale solida. rității de generaţie ? Pornind de la patru asemenea date : sexul, virata, ocupaţia și starea civilă: sondajul şi-a _propus să schileze cu ajutorul lor un foarte sumar, dar nu nesemnificativ. portet-robot al primarului preferat, — Iată rezultatul :

Optiunile (in 9%) Bărbaţi 71% Inditerent 23%

Caracteristica Sexui Pomel 5%

Virsta 20—30 ani 4%

30—50 ani 72), Peste 50 anl 13% Indiferent 109%

Ocupaţia Scriitor, ziarist 2% Indiferent 37% Inginer 24% Doctor 2,5% Agricultor 8% Intreprinzălor Muncitor 5, Protesor 9% privat 3% Funcţionar 3% Casnică 0

Căsătorit, cu copii 71%;

Starea civilă Necăsătorit 3 Inditerent 22%

Căsătorit, fără copii 3%

Conform acestor predilecții. primarul preterat ar fi un bărbat in virstă de 30 pină la 50 de ani. de profesie ingi. ner, căsătorit, cu copii. Anti-portretul, cel al unui candidat cu şanse minime, înfăţişează o femeie care nu a implinit încă 30 de ani, necăsătorită dar casnică sau, dacă exercită o profesie, fiind scriitor ori ziarist. Ş

Examinarea acestor date permite citeva remarci :

1. caracteristica în raport cu care se produce cea mai mare concenirare de opțiuni este virsta : 72% dintre întervievaţi îl plasează pe primarul ideal intre 30 și 50 de ani. Aceeaşi caracteristică scoate la Iveală o foarte accen. tuată rezervă fată de candidaţii tineri: subiecţii care preferă primari de virsta a trela sint de trei ori mai numerosi decit cei care preferă primari sub 30 de ani, Un amănunt : proporția subiectilor care nu au implinit 30 de ani în totalul eşantionului a foşt de 23%. pe cind proporţia opţiunilor pentru primari de aceeaşi virstă a fost de numai 4%. Nici chiar alegătorii tineri nu doresc primari tineri : L!

2. atit constelația candidaţilor, cit şi predilectiile alegă-. torilor alocă profesiei de inginer. o. poziție _ privilegiată. După cum indică tabelul de mai sus, preferința pentru ingineri nu este pur si simplu prioritară, ci categorie prioritară, următoarea, preferință — pentru profesori — întrunină 'un procentaj de aproape trei ori mai mic. Opțiunile sensibil mai frecvente pentru agricultori decit pen. tru muncitori degajă unele sugestii. Una — sesizarea În-

semnătăţii hotăritoare pe care 0 va avea în anii următori “refacerea pe alte baze a aariculturii, alta —— absență oki. “ KEroe scenele provenind din ideologia aşa-zisului „roi conducâlori al clasei muncitoare — rol de care aceâsta avbencticiat în practică Ja fel de . puţin ca şi de cel de Șroprictar al mijloacelor de producție: S-ar putea ca înHarâlul acestei atitudini să acţioneze un mecanism cor. - pensator populația este tentată să recuze ex-post ceea ce dictatura stalinistă o silise să accepte și chiar să laude. Și asttel, absenţi din guvern şi din parlament. reprezen-. tanţii fostei așa-zise clase conducătoare lipsesc şi din pre: ferințele populaţiei pentru funcția de primar. “ Ereeveni opțiunilor. pentru ingineri și agricultori, deci pentru proîsi de homo faber, ar putea avea și o semnificaţie simbolică, — sentimentul că țelul societăţii noastre este auto: reconstrucția, o operă ce se cuvine încredințată celor care tiu să cobstruiască, ai a stie ” Printre cele mai puternice. reticențe sugerate de acejeași cilre atrag atenția două. Una îi privește pe înireprinzătorii, privaţi ; slabul lor impact electoral aduce 0, nouă confirmare a rezervei cu care lărgi segmente ale populaţiei privesc geneza acestei pături sociale şi mai ales formele perceptibile în care, această geneză are loc. A doua este reticența record, față de gruparea seriitoriziarişti, cea mai putin cotată dintre profesiile active in. cluse în chestionar. Severitatea acestei reticenţe pare Să, contrasteze flagrant cu unele: circumstanțe istorice specifice, de la care s-ar fi putut aștepta să producă un efect conirar, Am în vedere faptul că, neacceptată - pentru funcţia de primar, profesia de scriitor a fost cel mai larg reprezentată în disidență, precum și în primul organ al puterii instituit îndată după revoluție — după cumn-am, n vedere rolul de prim plan pe care unii membri ai breslei literare îl joacă în viața politică,

Sint posibile însă si dlte implicaţii. Astfel. ampla opţiune pentru ingineri infirmă alegațiile despre o ostilitate generală, de masă, impotriva intelecțualilor. Contrastul dinire popularitatea inginerilor. şi impopularitatea în acoastă accepție. a seriitorilor. şi ziariştilor. ar putea, confirma insă o altă alegaţie — cea referitoare la distincția netă pe care populaţia ar face-o între . intelectualifatea tehnică şi acest segment al intelectualității umaniste. Contrastul presupune, firește. o larsă reprezentare, crițică a-, supra presel. Dar, mai ales, el evocă indirect destinul politic al fostei disidențe în Care nu abundau inginerii, ci scriitorii şi ziariştii ; ii

3. tulburătoare prin dimensiunile și implicaţiile ei apare şi o altă reticenţă-: cea față de femei. Preferinţa penţa primari-femei este de 14 ori mai restrinsă decit, cca penteu primari-bărbaţi, Rezervele nu vin numai din pari PSA bărbaților, ci și din a marii majorităţi a femeilor, Ca Și tinerii care nu-i susțin pe tineri, nici femeile nu Vor Srimari-temei. Această inaderență â. electoraiului, «este Pi ngruentă cu situaţia reală a femeilor în viaţa publică de după decembrie 1989. Impărtăsind oarecum soartă mun: Sitorilor, femeile nu au deţinut. nici un fotoliu miniatoriai îi ici unul dintre; guverne, sint prezente într-un număr, intim “pe băncile parlamentului și au candidaț,. cu totul episodice pentru postul de primar în care, după Cum se vede. nu sint dorite şi nu se doresc.

S-ar putea ca şi în cazul lor să acţioneze un mecanism compensator. Este vorba de amintirea „savantei“. intrupate a abjecţici în mitologia populară, precum şi a surateJoc ei promovate pentru a-i proteia puterea, de genul Suzana Gidea, Lina Ciobanu. Maria, Bobu. Ana Muresân, Alexandrina Găinuşe ş.a. Desigur. femeile din România mu poartă răspunderea pentru . performanțele acestor doamne, după cum nici bărbaţii nu sint răspunzători pentru pertormânțele la fel de puțin. glorioase ale mult mai numeroșilor domni cu care se impresurase dictatorul, De

supoziţia că, fie această interpretare nu este plauună, supoziția, 2 ră enteie, indeosebi cele reziduale; nu sint nici raționale, pici echitabile

4. în privinţa stării civile, gruparea, răspunsurilor evi. denițiază două momente, Pe de 0 parte, un virtual exclusivism : singura formulă cu adevărat acceptată este aceea a primarului căsătorit, cu copii : pe de alta. egala intoleranță faţă de necăsătoriți și fată de. căsătoriți, fără copil. Situaţia familială pare a reprezenta un puternic argument electoral — de altfel: asimilat ca atare. de. folclorul. politic al multor țări, de . pildă Statele Unite, dar deocamdată cu desăvirşire ignorat la noi. Potrivit acestei optici - ru poate fi un primar serios şi responsabil decit un serios Şi responsabil tată de familie. Atunci cînd structurile sociale moderne se. năruie, speranţele se întorc, . vrind-ne. Vind. spre structurile sirăvechi — cele de rudenie. Disfunctionalitatea instituţiilor publice dilată spaţiul . social de acţiune a instituțiilor private — familia. De asemeni, nu ar fi exclus ca importanța atribuită copiilor să. albă Unele conexiuni cu reticențele faţă de angajarea temei. 1or în viaţa publică ;

5, fiecare dintre caracteristicile urmărite are propriile ei variabile. Singura constantă care le străbate pe. toate este indiferența. Orice opțiune.pentru o variabilă 'semnifica interesul față de caracteristica respectivă, pe cind indiferența semiiitică lipsa acestul interes, Atunci cind, aşa cum îndică tabelul de mai sus 5% dintre intervievaţi preteră” ca primarul să fie femeie, 71%, bărbat. jar. 2394 declară că le e inditerenţ, inseamnă că pentru 76, (7145), caracteristica sex prezintă interes, iar pentru 23% nu. Prin urmare, cu cit mai redusă este proporția inditerenților, cu atit mai puternic este interesul pentru caracteristica pes. pectivă — și viceversa. Operind. cu aceste repere, putem zeține că dintre cele patru caracteristici cca mai! întere. santă pentru funcția de primar apare vista — indiferenți 40) şi cea mai puțin interesantă ocupaţie — inditerenţi

Cred că în ciuda extremului său. s-hema! robot al primarii preferă cat Nea (lam portretul taţii atit episodul alegerilor locale, cit şi așteptările Ime_ diate fată de liderii comunali. Conotaţiile la care mă te. fer semnalează posibila aspirație spre un anumit pen de virtuţi publice și deci spre o anumită ierarhie de valori,

ÎNCEPUTUL SFÎRŞITULUI

ww ocalele“ de la 9 februarie marchează, după părerea mea, un inceput al sfirșitului : indiferent de configurația exactă a repartiţiei fotoliilor de primari ce va fi cunos: cută, in multe cazuri, de abia după 23 februarie, se poate spune deja, cu destulă certitudine, că incepem să ieşim din nesuferita „perioadă de tranziție“, din „etapa post-revoluționară“ că se poate intrevedea deja, la orizont, conturul unei democraţii mai stabile şi mai „normale“, Trei motive -principale mă determină să afirm aceasta :

a. Marea majoritate a celor ce au votat (cca 75%) a optat fie pentru F.S.N., fie pentru C.D. Aceasta inseamnă să, în pofida necazurilor economice, a dezamăgirilor, a inflaţiei galopante, a şomaiului. în plină ascensiune, a blocajelor financiare, a criminalității explozive, a corupţiei generalizate etc., cei mai mulţi alegători: au arătat că doresc continuarea reformelor, intrebarea de căpetenie fiind doar a. decide cui să incredințeze mandatul realizării lor. Pen: tru unii, Frontul este inconsecvent, ezitant, a înșelat așteptările, ori conţine prea mulți foști nomenclaturişti interesaţi în menţinerea

unor structuri anacronice. Pentru alţii, Convenţia rămine nesigură, ori prea radicală. în ansamblu, insă majoritatea dorește progresul reformei.

ie că „înainte era mai bine“, extremismul de stinga sau de dreapta au rămas clar minoritare și chiar scorul bun al U.S.D. de la Galaţi rămine mai curînd o curiozitate. Şovinismul exacerbat, antisemitismul, campania-fluviu de calomnii, terorismul de limbaj şi strădania de a reabilita Securitatea, practicate de „România Mare“ timp de aproape 2 ani, i-au adus partidului cu același nume doar citeva procente în București şi în alte citeva mari orașe, şi chiar P.U.N.R.-ul n-a izbutit în Ardeal decit un scor mediocru. Extremismul și „nostalgismul“ patent nu au trecut !

b. Au început să se contureze două mari „blocuri” politice: F.S.N. și Convenţia Democratică. Dacă primul nu se va scinda și dacă cea de-a doua iși va păstra unitatea, s-ar putea să avem astfel schița unui viitor sistem bipartit pe care se.va baza o democraţie românească stabilă. Se poate prevedea că la viitoara!e alegeri legislative circa 70-75%, din totalul voturilor exprimaie se vor împărţi. oarecum în mod egal intre aceste două formațiuni. lar colaborarea din cadrul cabinetului Stolojan poate prevesti alte colaborări din cabinetele ce vor urma.

o nouă conștiință politică a romă: nilor a luat naștere. Deşi absenteismul tinerilor pare a fi fost destul de ridicat, în general românii au votat în proporţie de cam 2/3, ceea ce este un record de participare în Europa de Est după doi ani de reforme chinuite. Mai mult, în pofida inflației partidelor, a buletinelor de vot devenite adevărate broșuri, a cozilor la urne, a deficiențelor administrative, cit și a ridicolei campanii electorale la TV, oamenii par să fi votat în cunoştinţă de cauză ; au votat diierenţiat, dar nu şi-au distribuit opțiunea electorală la întimpiare. Chiar în nordul Moldovei — regiune încă predominant fesenistă — rezuitatele de 80-90%, în favoarea F.S.N.-ului de la 20 mai 1990 sint, daia, un fapt da istorie. Alături de această conștiință politică în plină afirmare în. România, a apărut și o conștiință civică pe care am văzu!-o manifestindu-se în chip admirabil în acțiunea observatoritoi naţionali, inițiată de organizaţiile neguvernamentale Pro Demosraţia și LADO. România nu mai este astăzi acea societate amorfă din prima jumătate a anului 1990, unde o insulă de radicalism inte! tual, generos dar inetficace, era înconjurată de o mare de osti tate și de indiferenţă. Ş -

a a Evideni, totul este încă la înce. : put, Pentru ca opțiunea fundamentală peniru reformă, dar şi cea pentru democrație să nu slăbească, este necesar ca reforma ezonomică să înceapă a da unele rezultate paipabiie, chiar dacă parțiale, și aceasta indiferent dacă viitorul guvern ce va rezulta în wma alegeiilor generale va îi dominat de F.S.N. ori de C.D. De partea Convenției, este necesară o clarificare a programului aiternativ de reformă și, mai ales, păstrarea unităţii, Frontul, de partea sa, trebuie si -renunte la balasiul nomenclaturist, la obsesiile populiste şi să-şi rezolve tensiunile interne. Organizatoric, Convenţia şi Frontul ar trebui să tindă spre o anumită asemănare : Convenția să devină tot mai unită, iar Frontul să-și legitimizeze fracțiunile ; prima să capete aspectul unei unităţi în multiplicitate, celălalt al unei multiplicități în unitate. Ideologic, cei doi adversari trebuie să tindă către centru, ție că se așază ceva mai la stinga, sau ceva mai la dreapta acestuia. În sfirșit, progresul civismului și al unei conștiințe politice sănătoase poate fi cultivat doar prin: refuzul gesticulației teatrale, prin recursul. la adevăr şi seriozitate, printr-o activitate de construcţie şi organizare continuă și pragmatică,

Sint mulți „trebuie“, iar drumul e anevoios și pieptis. Dificultățile economice și, in general, ale vieţii ne copleșesc și ajutoarele din afară vor rămine, probabil, cam subțiri. Ne trebuie, inainte de

_ toate, adevăr, simţ al realităţii, iar în plus, Frontul trebuie să învețe să și piardă. Dar cred că avem deja în mină capătul firului. Totul e să ne ţinem de el şi să nu ne rătăcim pe parcurs.

ANDREI CORNEA

Exercițiul schimbării,

arele cîştigător al alegerilor locale este schimbarea. Nu faptul în sine că un partid anume a înregistrat un eșec şi altele au repurtat un succes trebuie să bucure, ci victoria asupra unui imobiism. Căci eşichierul politic românesc părea să fi încremenit în vechile tipare, în ciuda deschiderii legale spre pluripartidism. În cazul unui electorat obișnuit decenii cu partidul unic și care, la 20 mai 1990, deși a avut mai multe opţiuni, a plătit tribut aceleiași înclinații — întrucît Frontul încerca să promoveze o idee similară, proclamindu-se o mișcare de uniune a diferitelor forţe de „salvare națională — nu este puţin lucru a fi înţeles că are în propria mină, prin votul său, schimbarea celor care îl conduc. Şi nu este mai puțin important un asemenea lucru pentru cei aflati la guvernare.

ezultatele alegerilor locale nu pot fi interpretate doar ca o penalizare a formaţiunii la putere pentru guvernarea realizată, cu toate că despre aceasta pare a fi, înainte de toate, vorba. Fără îndoială, gestiunea economică şi poliuca a treburilor ţării sub guvernarea fesenistă a fost un eşec. Acesta, se poate spune, este copleşitor în plan politic. Din punct de vedere economic, aprecierile trebuie, însă, nuanţate, pentru că datorită gravelor dezechilibre din economia românească şi a dificilelor probleme pe care le ridică tranziţia spre mecanismele de piaţă, dureri ar fi apărut sub guvernarea oricărui alt partid, chiar dacă nu s-ar fi ajuns la degringolada actuală. Esenţial este, însă, faptul că electoratul s-a acomodat pluripartidismului, că a dobindit deprinderea de a încerca şi o altă variantă decît cea anterioară.

Pentru prima dată, cel puţin unii din cei aflați la putere sînt schimbaţi de către populaţie prin vot. Mesajul către politicieni este clar: aceasta vă aşteaptă dacă nu veţi da încredere celor ce au la îndemină votul că ceea ce faceţi serveşte intereselor lor, cu fapte și nu cu vorbe! Suspiciunile de meocomunism la adresa structurii feseniste s-au probat. Și nu atît pentru că această structură a fost inventată spre a oferi adăpost şi celor care doreau doar să cosmetizeze trecutul fără a avea însă grija de a da socoteală de balastul acestuia. Și nici pentru că, în consecinţă, sub oblăduirea fesenistă, desprinderea de trecut a fost ezitantă și marcată de împovărătoare incertitudini şi jumătăți de măsură. Ci mai mult pentru faptul că atiţia şi atiţia aciuiaţi sub faldurile feseniste s-au considerat (aidoma comuniştilor get-beget) de neînlocuit şi de neclintit, comporiindu-se ca atare. S-au înfipt în plăcinta țării ca în a lor proprie, gîndind probabil că so-

rocul schimbării nu va veni vreodată sau, dacă va veni, să-i prindă bine chivernisiţi. Au dat iama în bucate, unii mai abitir chiar decît predecesorii pe care au încercat să-i copieze, deşi de fațadă îi incriminau. Iar cînd a fost să vadă cu proprii ochi perspectiva iminentei cedări a poziţiilor dobindite, s-au arătat, ca şi predecesorii lor, a nu şti să piardă. Poate acum regretă că au lăsat sulicient loc democraţiei spre a se produce ccea ce nu credeau de fapt că se va întimpla vreodată: schimbarea lor.

ste un tîlc de substanțială însemnătate al alegerilor locale. Un tilc de care și zentanţii opoziţiei — cîştigătorii ivi ai alegerilor locale — nu pot ii ă nu ţină seama. Ei nu au avut pină acum posibilitatea ca, guvernind, să demonstreze dacă sînt mai buni, mai onești sau mai competenţi decît cei ce au preluat puterea în decembrie '89 şi şi-au prelungit-o în urma alegerilor din 20 mai 1990. Dar o mare parte din electorat i-a creditat ca atare în alegerile locale, considerîndu-i o alternativă ce merită a. fi încercată. Creditul trebuie rambursat pentru a se menţine credibilitatea. Electoratul însă — şi acesta este lucrul cel mai important — inaugurează exercițiul democratic al supunerii la probă a alternativelor. Şi, neîndoielnic de acum încolo, tocmai un asemenea exerciţiu îi va .cerne treptat, prin sita competenţei şi onestităţii, pe cei ce se vor încumeta să aspire la funcţiile publice eligibile, indiferent din ce partid vor proveni. Acesta este, de fapt, marele cîştig al primelor alegeri locale libere din ţară după atitea decenii.

n alt cîştig major este tendința spre echilibrarea puterii în eşichierul politic. Pentru Front au votat acum de aproape două ori și jumătate mai puține persoane decît în 20 mai 1990, respectiv ceva peste 4 milioane faţă de circa 10 milioane. Dar, datorită masivului absenteism (triplu în comparaţie cu cel din mai '90), căderea Frontului ca reprezentare procentuală pe scena politică nu apare cu o amplitudine tot atit de severă, coborînd doar sub două cincimi de la peste două treimi. Căci voturile obţinute se raportează acum la un total de aproximativ 10 milioane şi jumătate sufragii exprimate, față de 14 milioane şi jumătate în 1990. Datorită aceluiaşi absenteism, partidele care au format acum alianța electorală Convenţia Democratică au realizat aproape o du-

blare a reprezentării procentuale pe scena politicii (ajungînd la circa o treime din total), cu toate că voturile dobîndite în mod absolut nu au fost

premieră politică

nici măcar o dată şi jumătate mai multe, Frontul şi Convenţia (în cazul în care partidele competente îşi vor păstra alianţa) — devenite forţe sensibil mai apropiate — domină acum împreună eșichierul politic, şi o fac în acelaşi grad în care pînă în prezent o făcea Frontul singur. Pe segmentul de electorat sub 30%, lăsat liber, mai multe partide se află în competiţie, dintre care doar citeva par să conteze, unele cu un posibil rol de arbitru în viitorul parlament care, avînd în mod sigur o mare dispersie, nu va permite o guvernare decit pe bază de coaliţii.

Pornind de la o asemenea situaţie, multiple supoziţii pot fi făcute asupra evoluţiilor politice în perspectiva alegerilor generale şi după acestea. Supoziţiile — mai mult sau mai puţin certe ori, dimpotrivă, mai mult sau mai puţin hazardate — se învirt inevitabil în jurul cîtorva problemepivot.

Prima se referă la deznodămiîntul confruntărilor din F.S.N. A doua privește frămîntările din sînul Convenţiei. A treia vizează strategia partidelor mai mici, care simt că pot juca un rol datorită distribuției dispersate a cărților pe eşichicrul politic. Le vom analiza în numărul viitor.

ără a anticipa concluzii, un lucru este aproape sigur. În cazul în care distorsiuni politice majore, de genul mineriadelor cu sau fără mineri, nu vor interveni, judecăţile şi derulările păs3 trîndu-se deci în normalitate, și chiar dacă atît „Cheia“ cît şi „Trandafirul“ îşi vor regla propriile conturi în modul cel mai profitabil intereselor lor în competiţia pentru întiietate, problema coaliţiilor se anunţă a trece în prim-planul scenei politice. Sistemul guvernării va fi nu de tipul „ori-ori“, ci de tipul „cine cu cine“ şi mai ales „pentru ce“. Și ca o conotaţie de mare însemnătate, momentul alegerilor va cîntări sensibil. În plus, în sistemul semi-prezidenţial pentru care a optat la noi Constituţia, nu se poate vorbi în bloc de alegerile generale, avînd importanţă dacă cele două componente ale acestora — legislativele (parlamentarele) și prezidențialele — se desfăşoară în același timp sau separat. De foarte curînd, dl. Câmpeanu a pledat pentru o disociere a acestora. Și să ne amintim că nu de mult — deși înaintea localelor — preşedintele Iliescu a lăsat a se înțelege că ar fi partizanul concomitentei. Vom

analiza de asemenea aceste aspecte care au toațe şansele -să devină obiect de dispută şi jocuri politice, Căci, prin comparaţie cu legislativele, există şi un tilc special al prezidenţialelor.

ILIE ȘERBĂNESCU

$. — CENTRUL INDEPENDENT DE STUDII SOCIALE ŞI SONDAJE

ALEGERILE LOCALE

ÎN RETROSPECTIVĂ »

Memento : Sondajul post-electoral s-a efectuat între 15 şi 20 februarie a.c. pe un nal de 1231 persoane cu drept de vot, domiciliate în 30 de localităţi

eșantion na! urbane

29 rurale

PAVEL CÂMPEANU REZULTATELE

Tema rezultatelor a fost abordată în sondaj din trel unghiuri : notorietatea lor după circa.0 săptămină, sentimentele de satisfacţie-Insatisfacție pe care ele le-au produs şi urmările la care alegătorii se aşteaptă, după instalarca noilor administeajii locale. E

Lentoarea şi lipsa de transparență a Comisie! Electorale Centrale se regăsesc şi la scară locală. La 6-—10 zile după primul tur. de scrutin numai cu: puţin peste o treime dintre. intervievaţi cunoșteau - numele candidațului ales. în. funcția de primar, 55%, cunoşteau cel puţin numele unuia dintre consilieri” 'şi cam tot atiția ştiau care formaţiune obținuse în Jocalitătea lor cel mai mare număr de voturi. AL doilea tur de scrutin s-a ţinut în prea puţine. citcumscripții: pentru a putea explica amploarea acestui deficit de. informaţie, Sintem, prin urmare, oarecum obligaţi să ne explică acest deficit fie prin carențe de informare, fie printr-un interes scăzut al electoratului, fie priv ambele.

In măsura cunoașterii lor, rezultatele, alegerilor au fost apreciate ca satisfăcătoare de 41%, dintre cei consultați, ca nesatisfăcătoare de 26%, 31% nefiind. nici satistăcuţi, nici nesatistăcuţi (subliniez că intrebarea a fost pusă atit celor care, au votat, cit şi celor care s-au abținut). S-ar, putea crede că acest sentiment este condiționat de victoria sau intringerca candidaților. pentru care a votat flecare alegător. Din acest punct de vedere motivele de satistacție par însă mai curind precare : nuriai 24% dintre intervievaţi declară că au votat pentru primatul care a fost ales şi doar 11, pentru consilieri.

In ceea ce privește urmările, sondajul n căutat să afle ceva despre telul în care electoratul . vede conexiunea dintre schimbarea . administrațiilor „locale şi eventuala schimbare a condiţiilor de viaţă din respectivele localităţi. Viziunea de ansamblu reprezintă o mixtură de oplimisin moderat şi de nesiguranță. O treime dinire cei întrebaţi speră că sub oblăduirea noii administrații aceste condiţii se. vor îmbunătăţi, 139, se așteaptă, dimpotrivă, ca degradarea lor să conținuie, 20% nu contează pe schimbări semnilicative, iar 34% se abțin de la orice pronostic,

CORECTITUDINEA. TRADIŢII

Sentimentul de satisfacţie-insatisfacţie al electoratului faţă de aceste alegeri putea avea doi referenţiali : rezulfatele — cine şi in numele cui a fost ales, sau felul cum aceste rezultate au fost obținute, pe căi mai curind corecte ori mai curind incorecte. Imaginea pe care electoratul nostru şi-o poate face cu privire la acest din urmă aspect este profund condiţionată de circumstanțele. istorice. Imensa majoritate a, alegătorilor din România. nu are în materie electorală dătit experiența alegerilor ostentativ mistificate de tip stalinist. Toate ţările est-europene au trecut prin această lungă experiență, Dar, spre deosebire de unele dintre acestea, în România” practici ale fraudei electorale au existat şi inaintea celui de al doilea război mondial. Iată, pentru ilustrare, două exemple culese de la;cele două extremităţi ale anilor '30. Primul, de la inceputul decadei, consemnat în Jurnalul lui Ga fencu ; „În alegeri libere partidul (N.B. : Naţional 'Țărănese) ar fi putut obține jumătate din voturile ţării. Alegerile guvernului Iorga au dovedit de alitel că, în ciuda unor intense măsuri de falsificare a votului, Partidul Național Ţărănesc a reușit să scoată mai mulți deputaţi decit oricare alt partid“. (Grigore Gafencu, Însemnări politice, Ed. Humanitas, 1991, p. 185). Al doilea, citat din jur-

palui lui Armand Călinescu, La data de 25 ianuarie 1938 el reproduce documentul prezentat regelui Carol II, cuprinzină măsurile prin care monarhia constituțională” pregătea abolirea Constituţiei, Capitolul intitulat „Planul electoral“ cuprindea între altele următoarele : „3. Demonstraţii de forță, jandarmerie, concentrare, î trare (a-

arte armata nu are nevoie. de somaţii)“.. După opt zile,

2 tebruarie, este relatată discuția avută în acea zi cu regele : „Intreb dacă putem face uz de arme. Regele răspunde da. Adaugă să uzâm şi de gaze și spune : «Asta nu inseamnă ca Să nu faceţi uz de arme» (Armand Căli-. nescu, Însemnări politice, aceeași editură, pp. 268 și 373). Deprinderea electoratului nostru cu alegeri efectiv, libere

corecte reprezintă nu atit intoarcerea: la tradiţiile elec-

- torale pre-staliniste, cit intemeierea unei noi tradiţii. Fără aceasta, şansa noastră de a instaura o democraţie auten-

tică s-ar pierde din nou în retorica juridică şi politică.

CORECTITUDINEA — FEBRUARIE '92

Destășurarea alegerilor locale din februarie 1992 a fost presărată cu numeroase, incidente, Unele dintre. acestea, raportate de observatori, cum ar fi pene concomitente de lumină electrică la diverse secjii de votare, evocă, prin eosrența lor, posibile strategii ale distorsiuni. Covirşitor a fost însă respectul regulilor, chiar dacă frecvent afectat de inexperiența comună a organizatorilor şi alegăto-

rilor, Incluzină tema corectitudinii în sondaj, noi nu ştiam

cum” vor decurge alegerile din acest punct de vedere,

Ştiam în schimb că „în afara unor sporadice excepţii, poli- „fologii se concentrează asupra prezunativelor alegeri iibere “și competitive în timp ce le ignoră cu dispreț pe cele în care candidatul ciştigă 99 din voturi“ (Guy Hermet,

State-Controiled Elections : A Framework).

“Tendința spre acest gen de distorsiune, care părea să

33 de judeţe, plus Bucureş

se menţină în mai 1990, nu s-a mai făcut simțită în februarie 1992. Iregularitățile şi chiar tentativele de fraudă mu au putut să disimuleze, ci cel mult să diminueze schimbările substanțiale intervenite în orientarea electoratului. Corectitudinea fundamentală a alegerilor - locale a fost recunoscută de mai toți factorii politici. Iar după cum arată sondajul, ea a fost în linii mari contirmată şi de electorat.

Scopul urmărit era acela de a detecta prezenta său absența unor procedee posibile de denaturare a rezultatelor, Cel mai grav dintre acestea este totodată şi cel mai bruțal : trecerea de la manipularea la intimidarea alegătorilor. Asttel a fost introdusă întrebarea : „A, încercat cieva, în mod direct sau indirect, să vă oblige să votaţi într-un anumit fel 7. Au răspuns, „Da“ 7% şi „Nu 929). Disproporţia face inutil orice comentariu.

Mai departe, intervievaţii au fost solicitaţi să compare organizarea alegerilor locale din. februarie '92 cu organizarea relerendumului din decembrie '91. Referendumul a fost organizat mai bine după 57, alegerile locale au fost organizate mai bine după 30%, 31%, nu fac vreo diferență între cele două episoade. Două întrebări s-au referit la posibile incidente în ziua alegerilor, Declară că au avut loc incidente în localităţile lor. 1% dintre subiecți, incidente în secțiile, de votare fiind semnalate de 2%, — ambele procente se situează sub limita semniticaţiei statisțice. Nerespectarea secretului votului este acuzată de 4, iar funcționarea necorespunzătoare a birourilor, de votare de 177. Dintr-un punct de vedere mai general, data aleasă pentru ținerea alegerilor locale a fost considerată nepotrivită doar de 11%, dintre subiecţi. În sfirşit, la întrebarea care. solicita o evaluare generală asupra corectitudinii-incorectitudinii alegerilor locale, 62% apreciază că acestea au fost cinstite, 9, că au fost necinstite, iar 290% se ablin de la orice evaluare de acest fel.

In contrast cu atmosfera de suspiciune de care campania. electorală nu a. dus lipsă, electoratul pare în majoritatea lui mai satisfăcut de felul cum s-au destășurat alegerile decit de rezultatele lor imediate, Este o inegalitate care pledează atit în favoarea. democrației, cit şi a maturităţii politice a electoratului. Poate că cea mai semn ficativă sub acest aspect este reacția la întrebarea : „Fe1ul cum au decurs alegerile locale vă îndeamnă mai curind să participaţi sau să nu participaţi Ja viitoarele alegeri parlamentare?“ Răspunsurile : să particip — 85%, să nu particip — 3, nu ştiu — 12%. Pentru majoritatea electoratului, mai presus, de impertecțiunile lor şi chiar de unele dintre. rezultatele lor imediate, alegerile locale din februarie 1992 par să fie percepute ca un moment benefie al tranziției societăţii noastre spre democraţie. În măsura în care este cu adevărat reprezentativ, eșantionul nostru îndeplineşte, prin aceste răspunsuri, rolul celui mai omniprezent observator,

HOTĂRIREA

Hotărirea de a vota sau de a nu vota, precum și aceea de a vota pentru anumiţi candidaţi şi anumite formaţiuni impotriva altor candidați și altor formaţiuni, reprezintă momentul-cheie al integrării cetăţeanului în procesul electoral. În regimurile democratice, principalul mediator direct al acestei integrări este ansamblul partidelor politice. Diferenţierea modalităţilor de integrare face ca o campanie electorală să nu îi pună pe toți alegătorii în situaţia de a hotâri dacă, şi mai ales cu cine să voteze. O asitel de hotărire se cere luată de către cetățenii care nu participă la viaţa politică decit ca alegători — dar nu

i de către cei care sint aderenti ai unuia sau altuia dinre partidele în competiţie. Hotărirea: acestora din urmă nu decurge din campania electorală, ci o precede. Actul adeziunii la un partid implică hotărirea de a sprijini acest partid în toate împrejurările. Această hotărire politică, generală face hotărirea electorală specifică nu numai inutilă, dar şi inadmisibilă. Integrarea electorală a câtățeanului este cuprinsă în integrarea sa politică.

In societățile unde afilierile de partid sint răspindite şi stabile, configuraţia electoratului o reproduce în bună parte pe cea a spectrului politic. Mulţi specialişti occidentali desemnează fenomenul cu ajutorul conceptului de „membership ceystallization“, construit prin analogie cu cel de „statuş crystallization“ (UIL Himmelstrand, A Theoretical and Empirical Approach to Depoliticizaiion and Political Involvement, Chr. Michelsen Înstitute, - Bergen 1962). Astfel de cristalizări nu au avut timpul să se producă în țările unde, ca şi la noi, sisteme politice pluraliste se află de-abia într-o fază de emergenţă. Inainte de a fi un fenomen politic, destructurarea este însă un fenomen. social. Fluiditatea' diferenţierilor sociale nu stimulează stabilitatea diferențierilor. politice. O situație oarecum asemănătoare pare să se fi ivit în Spania acum 7—8 ani cînd, remarca o echipă de analişti, „pe măsură ce apartenenjele sociale se dărimă, indeosebi printre. tineri, inadeevarea sau irelevanța partidelor contemporane. în. raport cu noile probleme îngreunează identificarea oamenilor cu ele“. Căci „sistemele europene de partide reflectă interesele generaţiilor trecute ; aceste sisteme s-au congelat în actualele lor structuri cu cel puţin o jumătate de secol în. urmă și nu mai reflectă interesele sau liniile de clivaj (delimitările) prezente, Drept urmare, ele sint lipsite de atractivitate pentru alegătorii . tineri sau post-materialişti de orice virstă“ (Volatile Parties and Stable Voters în Spain. Samuel H. Barnes, Peter MeDonough and Antonio Lopez Pina, comunicare prezentată la Congresul mondial al Asociaţiei Internaţionale de Ştiinţe Politice, Paris 1985). Simptomele ne sint bine cunoscute: fluiditatea structurilor sociale, senectutea politică a partidelor tradiţionale şi deruta alegătorilor, mai ales tineri. generează laolaltă nebulozitatea care acoperă peisajul

nostru politic. Adeziunile formale la partide politice sînt rarisime, iar instabilitatea electoratului este nu numai evidentă, ci şi — deocamdată — dezirabilă.

In aceste circumstanțe, alegerile locale au pus, imensa majoritate a electoratului în situația de a lua o hotărire asociată, cel mai des, unei reexaminări critice a hotăririlor electorale anteridare. Pe măsură ce sporeşte labilitatea electoratului, scade predictibilitatea opțiuniloc lui şi creşte, prin urmare, gradul de incertitudine al prognoze= lor electorale. Acţiunea mecanismelor care reglează hotăirea asupra comportamentului electoral este, în atare condiții, greu de anticipat. Mult mai relevantă poate fi învestigarea acţiunii acestor mecanisme ex-post, mai cu seamă atunci cind acest ex-post este totodată şi ex-ante, în raport cu viitoarele alegeri parlamentare. Drept urmare, sondajul nostru a încercat îndată după 9 februarie 1992 să afle cite ceva despre felul cum au acționat cu acest prilej mecanismele deciziei. electorale individuale, Actul deciziei a fost abordat din citeva unghiuri : momentul adoptirii, factorii de influenţă, gradul de coeziunedispersie a comportamentului electoral în micro-grupul familial, motivațiile hotăririi.

MOMENTUL

Hotărirea de a vola ori nu, sau de a vota pentru. anumiţi candidaţi (anumite formaţiuni), a fost luată de marea majoritate a subiecţilor — este ceea ce declară peste 80% dintre ei — înainte de 9 februarie, Proporția celor care s-au hotăcit chiar în ziua aceea (deci în ultima clipă) este totuşi demnă de-a fi luată in considerare : peste 10%. Pe de o parte, decizia tirzie ar putea reprezenta o; expresie a indeciziei — şi deci a improvizajiei ; pe de altă parte, anvergura deciziei de ultimă clipă invită formațiunile aflate, în competiție să-și desfâşoare campania pină Ia cel din urmă moment permis de lege. Mai trebuie adăugat că aptoăpe 7% dintre cel intervievaţi nu. consideră. a. fi luat o. hotărire propriuîn această privință. Acţiunea lor, indiferent de sens, păte a nu fi fost deliberată.

INFLUENŢE

Sondajul din februarie poate fl comparat cu cel din ianuarie 1992 care, întrebiridu-i pe subiecți din ca surse iși procură informaţiile asupra campaniei. electorale, a atins și el această temă. Întrebarea din februarie a fost mai directă, cerindu-le să precizeze care dintre aceste surse de informare le-a inluenţat mai puter= nic decizia lor finală. Cele două sondaje au dus astfel la construirea a două ierarhii — una a surselor de intormare, şi cealaltă a surselor de influență, prima anterioară, a doua ulterioară alegerilor. Rezultatul comparaiei : cele două ierarhii sint preponderent similare, Indicată de aproape 50", dintre subiecţi, comunicarea interpersonală — cu familia, prietenii, colegii — domină cateoric atit ca sursă de informare, cit și da sursă de infiuenţă. Cu un procentaj de peste două ori mai mic, Televiziunea deţine poziția a doua în ambele ierarhii, urmată de presă şi radio, în această ordine. Acţiunile electorale specifice : adunări, întilniri ete., dețin în ambele sondaje ultimul rang, cu acelaşi procentaj intim de 4%.

Informaţia electorală oterită de. circuitele publice ale comunicării este convertită în influență politică indeosebi prin medierca__ circuitelor. private. Acest „pass, doble“ are o asemănare izbitoare cu faimosul model al comunicării în două trepte — The 'Two-Step Flow of Communication — elaborat în anii '50 de Paul F. Lazarsfelă şi Flihu Katz, Temă de meditaţie pentru strategiile electorale : cum pot ele izbuti să se folosească de acest puternic mediator ? și

MICROGRUPUL

Sondajul a pornit de la presupunerea că micro= grupul investit cu potenţialul maxim de influență este familia nucleară (nucleul familial). Tema : a determina măsura în care coeziunea existențială şi culturală a acestui microgrup se convertește — sau nu — în coeziune a comportamentului electoral. Bfecinat în ianuarie, în legătură cu referendumul, și reluat în. februarie, în le2 gătură cu alegerile locale, testul ajunge la aproape ace. leaşi rezultate : tendința familiei spre un comporiament electoral omogen — peste 50, este mult mai pronunțat decit tendința spre un comportament clectoral neomo- (en — 14%. Așa cum s-a văzut, tema alegerilor nu a lipt de pe azenda discuţiilor de familie ; totuşi, o ci cime dintre intervievaţi nu ştiu în ce fel au votat cei_ lalţi membri ai familiei lor. Potrivit datelor din ambele luni, familia pare să fie cel mal activ omogenizator al comportamentului electoral.

MOTIVAŢII

„„Felatarea anterioară deseriam . motiva ab4 de la vot. În același plan, sondajul a explorat insă şi un alt orizont : motivatia politică a orientării votului exprimat. Alternativele luate in considerare

referit la : al 1. obiectul priorita = i - ali, APlectul prioritar al votului — formaţiuni sau can:

2. sensul prioritar al votului — pentru sau contra anumitor candidați sau formaţiuni î Pi

Răspunsurile arată că în alegerile din februarie nu s-a conturat un obiect prioritar al votului, atractivitatea canfajilde și a formațiunilor s-a manifestat cu forță egală. n schimb, sensul votului a fost covirşitor pozitiv :- 80%, dintre subiecti au votat cu scopul de a susține alegerea candidaților preferați și numai 69 cu scopul de a împiedica alegerea unor candidați indezirabili. Electoratul pare mult mai inclinat spre un spirit de parlizanat decit spre un spirit de adversitate, Contormindu-se acestei înClinaţii, strategiile electorale ar trebui să se ocupe senSibil mai puţin de combaterea adversarilor decit de susfinorea propriilor candidaţi.

Atit prin modul de desfăşurare cit și prin rezultate, alezerile locale din februarie 1992 pot fi apreciate ca o contribuţie însemnată la democratizarea. societății noas= tre, la îmbunătățirea imaginii României în Occident. Ce Fanse sint pentru ca runda următoare — cea a alegerilor legislative — să ducă mai departe, sau să compromită acest progres ?

Despre aceasta într-o relatare viitoare,