Alegerile prezidențiale - Traian Băsescu, președinte

Moldova şi Oltenia, iar Alianţa D.A. pe cele din Ardeal şi Bucureştiul.

GABRIELA ANTONIU

„ALBA. La Senat conduce Alianţa D.A. PNL-PD, cu 37,17% din voturile exprimate, urmată de Uniunea Naţională PSD+PUR, cu 27,74% din sufragii, PRM, cu 13,50%, UDMR - 5,01% şi PNȚCD - 3,24%. La Camera Deputaţilor, Alianța D.A. PNL-PD obţine 34,11%, Uniunea PSD+PUR - - 11,58%, UDMR - 4,98% PNȚOD - 3,%.

La Preşedinţie, conduce Traian Băsescu, cu 40,29% din ii. E este urmat de candidatul Uniunii PSD+PUR, Adrian Năstase, cu 32,44%, şi de C.V. Tudor (PRM) cu 13,33%, Marko Bela (UDMR), cu 3,99%, şi Gheorghe Ciuhandu, cu 3,25% din voturi.

Alianţa D.A. PNL-PD - 47,38%, Uni- | unea Naţională PSD+PUR - 30,12%, | PRM - 10,25%, iar la Senat: Alianţa | D.A. PNL-PD - 46,64%, Uniunea |

BACĂU. După validarea rezultatelor din 516 din cele 530 de secţii de votare care au funcționat în judeţul Bacău, în alegerile prezidenţiale Adrian Năstase a fost votat de 48,39% din electorat, urmat de Traian Băsescu cu 29,78%, şi de C.V. Tudor 13,87%. În alegerile pentru Senat, Uniunea Naţională PSD+PUR este cotată cu 44,13%, Alianța D.A. PNLPD cu 28,18 la sută, PRM cu 13,16 la sută, iar PNG cu 5,63%. Pentru Camera Deputaţilor Uniunea Naţională PSD+PUR a fost înregistrată cu 43,77% din opțiuni, Alianţa D.A. PNL-PD cu 28,14%, PRM cu 13,27%, iar PNG cu 3,79%.

BRĂILA. Conform estimărilor, candidatul Uniunii Naţionale PSD+PUR,

Adrian Năstase, a obținut 48,45% din voturile brăilenilor, cel al Alianţei DA. PNL-PD, Traian Băsescu, 28%, iar cel al PRM, CV. Tudor, 16,36%. La Senat, pe primul loc Se află Uniunea Naţională PSD+PUR, cu 44,58%, urmată de Alianţa D.A. PNL-PD, cu 27,72%, şi de PRM, cu 16,49%. Pentru Camera Deputaţilor, cel mai mare procent a fost obținut tot de Uniunea Naţională PSD+PUR, respectiv 42,92%, după care urmează Alianţa D.A. PNL-PD, cu 27,76%, şi PRM,

BOTOŞANI. Potrivit datelor furnizate de BEJ Botoşani după centralizarea rezultelor alegerilor din 47,39% dintre secţiile de votare din judeţ, candidatul PSD+PUR, Adrian a obţinut 55,56% din voturile electoratului, fiind urmat

de Traian Băsescu cu 22,46% din voturi și de C.V. Tudor cu 14,91% din opţiuni. La Senat, Uniunea Naţională PSD+PUR a obținut în judeţul Botoșani 47,35 la sută din voturi, în timp ce Alianța D.A. a obținut 22,18 la sută, iar PRM - 16,73%. La Camera Deputaţilor, Uniunea Naţională PSD+PUR a fost votată de 49,06% dintre botoşăneni, iar Alianța D.A. - 21,51% şi PRM - 16,05%.

BIHOR. La Camera Deputaţilor, Alianța D.A. PNL-PD a obținut

29,31% din voturi, Uniunea Naţională D+PUR 2%, UDMR - % și PRM - 11,95%.

asemănătoare la Senat,

unde. Alianţa D.A. PNL-PD ocupă locul întâi, cu

Situaţia este

[] PREMIERĂ

a politică după

29,47%, fiind urmată de Up. Naţională PSD:+PUR- painea : UDMR - 23,21% și PRM pp din voturi. În cursa pentru pe? dinţie, Traian Băsescu a obţiae, 32,15% din sufragii, iar candidat Uniunii Naţionale PSD+ :

an Năstase, a primit 30,5% a sufragii (84.596 de voturi).

CARAȘ-SEVERIN. Datele de la 216 secţii de votare dintr-un tota] de 364 arătau că Adrian Năstase ş obținut 36,68% din sufragii, în timp ce Traian Băsescu a primit 35,08% iar Corneliu Vadim Tudor, 14,18%. La Senat, pentru PSD+PUR a optat 36,84% din electorat, PNL-PD 34,88 la sută, PRM - 13,90, iar PNŢCD se află pe locul al IV-lea, cu 4,3%. La Camera Deputaţilor, Alianța Drep. tate și Adevăr a fost votată de 35,16 la sută, în timp ce pentru Uniunea Naţională PSD+PUR au votat 32,52 la sută din alegători. Acestea sunț urmate de PRM, cu 13,29 procente, și PNŢCD, cu 4,31 la sută.

COVASNA. Potrivit rezultatelor finale, în județul Covasna! UDMR a obținut 71,4% din voturile: pentru Senat şi 71% la Camersj Deputaţilor, în timp ce Uniunea Naţională PSD+PUR a obţinut 11,8% la Senat și 11,3% din voturile pentru Camera Deputaţilor. Alianța D.A. PNL-PD a obținut în” Covasba-8,7% din opțiunile de vot pentru Senat și 8,6% la Camera Deputaţilor, în timp ce PRM a obținut 4,1% la Senat și tot atâtea procente la Camera Deputaţilor Candidatul UDMR le Preşedinţie, Marko” Bela a obţinut 61% din voturile valabil exprimate, fiind O

Românii din judeţul Harghita | obţin, pentru prima oară după Revo- | Iuţie. un mandat de deputat în Par-

lamentul României, al cincilea loc | eligibil pentru Camera Deputaţilor fiind câştigat de prefectul de Harghita, Mircea Duşa, liderul PSD din judeţ, informează Mediafax. Duşa a

candidat pentru Camera Deputaţilor | pe listele Uniunii Naţionale | PSD+PUR şi a obţinut aproximativ | 13.600 de voturi în urma scnutinu- | de duminică. Duşa spus că a primit voturi în fiecare localitate din | udeţ, fiind preferat şi de unii

alegători maghiari.

După numărarea voturilor în 216 secţii de votare dintr-un total de 364 existente în judeţul Caraş-Severin, la Senat, 36,84% au optat pentru PSD+PUR, 34,86% pentru PNL-PD PRM - 13,90% şi 4,3% pentru PNŢCD. La Camera Deputaţilor, Alianţa D.A. a fost votată de 35, Uniunea

Naţională PSD+PUR, de 32,52% PRM, de 13,29%, şi PNŢCD, de | 34,31%. Candidatul la

din partea Uniunii Naţionale PSD+PUR,

, Adrian Năstase. a 36.68% din sufragii. candidatii Alianţei D-A., Traian Băsescu: 35,08%, lar C.V. Tudor,

în opțiunile constăn: 82%, turmiat de Adi

il Dâmboviţa, Adrian Nastase iunea Naţională PSD+PUR) a trat, conform rezultatelor 49,79% din opțiunile ulecpi âmbovițean, Traian Băsescu (Alianța D.A.) se situează pe locul doi cu 32,61%, iar Corneliu Vadim 'Puder (PRM), pe trei, cu 170%, La Camera Deputaţilor, pe primul loc se situtază Uniune Naţională PSD+PUR cu 45,94%, pe eul doi Alianţa D.A. cu 31,25%, iar pe ti PRM, cui 12,929. La Senat, Uniunba Naţională PSD+PUR înregistrează un procent de 44,18%, situlinilu-se pe primul loc. Pe locul doi se altă Alianţa D.A. cu 31,20%, pe trei, PRM, cu 12,32%,

DOLJ. Potrivit rezultatelor parțiale, la Senat, PSD + PUR obținut 48,600, Alianţa D.A. PNL: PD - 31.95%, iar PRM - 13,59%, La Camera Deputaţilor, pe primul loc se află tot Uniunea PSD+PUR cu 41.27%, urmată de Alianţa D.A. PNL = Pet 32,916, iar PRM cu 14,49% În ceea ce priveşte situația candidaților la preşedinţie, pe primul loc se: află Adrian Năstase cu 44,78%, urmat de'Iraian Băsescu cu 95,179, şi Corneliu Vadim 'Pudor cu 19,82%.

GIURGIU. Uniunea PSD+PUR a obținut 53,01% din voturile alegătorilor din judeţul Giurgiu, Alianța D.A. a obţinut 23,68%, iar PRM a obținut 13 procente în cursa pentru Senat. Pentru Camera Deputațilar, Uniunea PSD+PUR 51.98% din voturi, Alianța D.A. oblinut 29,57 procente, iar PEM a Vhținut 1232 procente din voturile ulegătorilor. În cursa pentru Preşedinție, Adrian Năstase a obținut 57,514 din voturile alegătorilor, Dra

ian obținut 23,62 procente, iar Corneliu Vadim Tudor a obținut 14,19 procente.

SATU-MARE. Dati: final arată

că ln Camera Deputaţilor, UDMR a obtinut 44,1%, (60.188 de voturi), fiind Memată de Uniunea PSD+PUR, cu

Ba (104 Bldvaturi. La Senat. UDMI se situează tot pe locul întăi, cu 35,2% din sufragii (81 765 de voturi). Urmează Uniunea PSD+PUR, ru i (4 Due voturi), Alianţa D.A. PNL-PD cu 20, (99,921 url si PEM cu Gin dit mufragii (94927 de voturi). Candidatul Uniunii PSD+PUR la Preşedinţie, Adrian Năstaae, a obtinut 84,4% din, e 149,047de

rima, fiul turma! de Marko Bela (UDMR), care a

ET procente: mai puțin, PNE-PD,

side candidatul Alianţei raza Băsestu, cart n ut 2296, ca aro aţa 12 pr mai decât Năstase. Cor.

enilor.

Tuse î adunat doar] iile sănmirei

ANIELA NINE

Biroul Electoral Central a con: tinuat ieri numărătoarea voturilor şi prezentarea rezultator parțiale ale nlegerilor generale de duminică, Potrivit BEC, din numărul total al alegătorilor cu drept de vot, s-au prezentat la urne 58.23%.

După numărătonrea voturilor în 87,86% din totalul secțiilor de votare, la arele 11:00, situația era următoarea: la Preşedinţie, Adri an Năstase (UNPSD+PUR) con: ducea cu 40,71%, urmat de Traian Pins (Alinnța D-A. PNL-PD) cu 3 „CV. Tudor (PRM) cu 12,56%, Marko Bela (UDMR) cu 5,66%, Gheorghe Ciuhandu (PNTCD) cu 1,96 3 Gigi Becali (PNG) eu 14777%, Petre Roman (FD) cu 1,433 4 şi Gheorghe Dinu (independent) cu 1,08%. Au obținut sub. 19 Petre Miluţ (AP), Ovidiu Pudo-

zici (URR), Aurel Radulescu (APCD) și Raj Tunaru (PTD).

La Senat, Uniunea Naţională PSD+PUR conducea cu 36,88% din voturi, wrmată de Alianța D.A. PNL-PD cu 841%, PRM cu 13,66%, UDMR cu 6.87%, PNG cu 2,36% şi PNŢGD cu 1.97%, La Camera Deputaţilor, distmubuția voturilor era următoarea: Uniunea Naţională PSD+PUR — 36,37%. i 1%, PRM —12,94%, PNG — 2,28% şi PNŢCD 1,90%, Celelalte partide, alianțe politice sau electorale, organizaţii ale cetățenilor aparținând minorităților naționale au obținut sub 1% din totalul voturilor valabil exprimate,

PERMISIUNE. BEC a permis luni seară suspendarea numărătorii la birourile electorale de cireumseripţie unde, deși nu se încheiase centralizarea rezul

he Dinu 1,08% etenă, Gheoreţie Dinu 1,08%

Adrian Năstase 40,74% | „Aer Moase 30,145

tele BEC, Vinete aa

„Oamenii nu mai rezistă“, a spus, Cameniţă, referindu-se la membrii. birourilor electorale de circum= seripție, la cei ai birourilor eleetorale ale secțiilor de votare, dar şi la personalul Institutului Naţional de Statistică, „Legea le dă 24 de ore, deci ei sunt în termen, ir noi nu putem să îi forțăm pe oameni, Mermenul de 24 de ore ni este un termen de decădere, un termen de amendare“, a afirmat el. Legea privind alegerile parlumentare și prezdenţiale prevede că președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare trebuie să prezinte birourilor electorale de circumscripţie dosarul care cuprinde rezultatul votului în termen de 24 de ore de la închiderea secției de votare.

[lnpnecieRe |

Preşedintele ilescu salută cu satisfacţie modul responsabil şi ok: vilizat în care cetățenii României stau exprimat opţiunile electorale în alegerile de duminică, a declarat ieri purtătorul de cuvânt al şefului statului. Consilierul Corina Creţu a | adăugat că aceste alegeri reprezintă, în fapt, victoria valorilor europene, dovedind maturizarea | deplină a democraţiei şi societăţii | româneşti. Ea a apreciat că| polarizarea opțiunilor de vot este expresia intării în normalitate şi a pragmatismului politic, a dorinţei de a avea un echilibru pe scena | politică şi un mai bun control reCiproc între putere şi opoziţie. |

DECIZIE

BEC a hotărat să dea tuturor | partidelor politice dreptul de a | obţine, pe cheltuială proprie, copii | | de pe copile listelor permanente din secţiile de votare. Politicienii vor putea astfel să compare listele permanente ale alegătorilor cu stele suplimentare existente la nivelul secţiilor de votare, pentru a vedea dacă există persoane care au votat de mal multe ori în localităţi | diferite, ne-a declarat vicepreşedintele BEC, Paşca Cameniţă. Dacă vor fi constatate astfel de infrec- | ţluni, pedepsite de lege cu în: chisoare de la 6 lun! la 5 ani, polii: | cienii vor putea sesiza autoritățile |

TERMENE

O hotărâre de Guvern ulterioară | | precizează că prezentarea dosarelor conţinând procesele verbale şi contestaţiiie privitoare la operațiunile: electorale, precum şi buletinele de: |vot nule şi contestate trebuie să [ se facă cel mal tărziu în data de | 29 noiembrie, la ora 9:00, Potrivit | aceleiaşi hotărâri a Guvernului, cererile de anulare a alegerilor | dintr-o circumscripție pentru fraudă electorală. pot fi formulate în ter-

| men de 48 de ore de la închiderea secţiilor de votare.

atit ai

OPTIMISM „Nu am declarat niciodată că mă voi retrage din cursă, chiar dacă mi-ar fi plăcut să câștig din primul tur. O să câștig din

turul doi, așa cum mi s-a întâmplat la primul mandat” Adrian Năstase Traian Băsescu

candidatul Uniunii PSD+PUR la Preşedinţie candidatul Alianţei D.A. la Preşedinţie

i la muanărătoarea voturilor și a stabiit învingătorii la pariamentare şi a primul tur ai prezidenţialelor. Cu toate acestea, acuzele de fraudă nu au

ă Tralan Băsescu, a venit rândul liderului PRM, C.V. Tudor, care a cerut boicotarea turului doi al prezidenţialelor. Pe de altă parte, Adrian Năstase

retragă din turul al doilea, aşa cum a promis că va face dacă nu va câştiga din primul. ! PAGINILE 4, 5, 6,7 Li i îm va

„(4.318.714 voturi), Mar: Bela (UDMR) 5,10% 446 voturi). Gheorghe Giuhandu (PNTCD) 1,90% (198.394 voturi), George Becali (PNG) 1,77% (184.560 voturi), Petre Roman (EDR) 1,95% (140,702 voturi), Gheorghe Dinu (indepen-

sal îi Tvislor. e da 339.010,

are Edi (3.798.607 voturi), Alianţa PNL-PD — 31,77% (8.250.663 voturi), PRM — 13,63% (1.394.698 voturi), in

UDMR — 6,23% (637.109 voturi), Totalul voturilor valabil exprimate a fost de 10,231.476, iar cel al vaturilor mule de 556.128 (5,15%).

La Camera Deputaţilor,

finale după ce toate. verbale vor

aceste Pro „ajunge la BE Reprezen-

tantul Uniunii Naţionale PSD+PUR în BEC, Dan Ma: tei Agathon, a apreciat că, din acest moment, nu vă iai fi posibilă decât o modificare minoră a rezultatelor alege: rilor, la a treia sau a patra zecimală dintr-un procent.

Şapte membri nu au vrut să recunoască rezultatul final

Sapte din cei 13 membri ai Biroului Electoral al Municipiului Bucureşti au refuzat ieri, după o ședință de peste trei ore, să semneze procesul-verbal prin care sunt anunțate oficial rezultatele finale ale scrutinului din Capitală, a declarat purtătorul de cuvânt al BEM, îudecătorul Adina Cornea

NEMULȚUMIRI. Astfel, au refuzat să recunoască rezultatele scrutinului reprezentanții următoarelor formaţiuni: Alianţa D.A. PNI PD, Partidul România Mare, Uniunea pentru Reconstrucția României, PNPOD, Partidul Noua Generaţie, Acţiunea Populară și Forţa Democrată din România. Judecătorul a precizat că cei şapte sunt nemulțuniiți de

Onisei se

Reprezentantul PD în BEC, loan Onisei, a declarat ieri că îl nemulțumește în continuare atitudinea membrilor BEO și a celor de la Institutul Naţional de Statistică (INS) și a reluat totodată acuzaţiile că scrutinul din 28 noiembrie a fost fraudat. Onisei a apreciat că reprezentanții mai multor

PRM, PNG, sunt obstruc ționaţi în privința primirii pruceselor-Verbale care, sunt controlate de presedintele BEC, Emil Gherguţ, și de membrii INS. Reprezentantul PD în BEC-a mai reclamat faptul că nici unul din comiinicatele prezentate de BEC nu a fost discutat mai întâi în: „Ele au fost puse la dispoziţia ş presei,

imediat de INS, Astfel prin

faptul că la centralizare au apărut nereguli privind numărul de voturi exprimate în secţiile de votare aparținând oficiului electoral al Sectorului 2 pentru alegerea Senatului. Cei şapte aus. țin că datele nu sunt concordante și că, undeva, ar api rea o eroare de aproximativ 200 de voturi, a adăugat Cornea. Potrivit Legii alegerilor generale, procesul verbal, care nu poartă decât semnăturile reprezentanţilor Uniunii Naţionale PSD+PUR, Partidului Socialist Unit și Partidului Muncitoresc Român, precum şi ale celor taci i din componenţa ă înaintat Biroului Ele ntral, urmând ca membrii estuia idă dacă documentul este valabil

ia de membrii BE

BUCUREŞTI Potrivit rezultatelor finale | prezentate de Biroul Electoral Municipal, din cele 1.059.672 de voturi valabi! exprimate pen |tnu candidaţii în cursa prez denţială 48,54% lau revenit lui Tralan Băsescu, acesta find | urmat de candidatul Uniunii Naţionale PSD+PUR, Adrian Nastase, 32,74%, CV. Tudor, |9.12%, şi Marko Bela, 0,4%. La Senat Alianţa D.A. a primit | 46, „84% din voturi, Unlunea | PSD+PUR, 30,17%, PRM, 1,34% şi UDMR, 1,24%. ŞI la | Camera Deputaţilor, cele mal | multe voturi, 47,55%, au | revenit Alanţei D.A., urmată de Uniunea PSD+PUR,| 29,76%, PRM, 10,1% şi UDMR cu 1.57%.

SUPĂRARE. loan Onisei reproşează atitudinea membrilor BEC faţă de reprezentanţii partidelor

mandătelor de parlamentari înaintea soluționării co;

testaţiilor depuse la regis. tratura BEC, printre e!

fiind cele depuse de PRM, PNȚCD, PNG. dar şi o sesizare „foarte bine dorumentată și urgunientată“ a Asociaţiei Pro Democraţia. "Totodată, Onisei a afirmat Să, pasca a diferență de

prezentate ieri de BEC.

„Este o diferență care nu poate fi în nici un fel explicată“. a spus Onisei. „Sunt nule, au fost atribuițe Camerei, Senatului, Preşedinţiei și mai cu seamă cui = pie „S-a între-

1 Onisei. Și reprezentan-

tul Alianţei în BEC, Cristian Ene, a atuzat că la BEC s-au inregistrat >

saca Seama maia 3 Dtmu a sa

n vazul n cara PSD va fi corect în turul doi al alegerilor prezidentiale, să recunoască acel scrutin

ÎRĂSPUNS | Liderul Alianţei spune că va accepta decizia justiţiei, deşi nu recunoaște alegerile.

Traian Băsescu rămâne în cur

Traian Băsescu va

rămâne în cursă

Liderul Alianţei D.A. PNL-PD, Traian Băsescu, anunţă că nu are de gând să se retragă din cursa parlamentară şi că, deşi nu recunoaşte rezultatul alegerilor legislative, va accepta decizia instituţiilor statului.

OANA STANCU andidatul Alianţei afirmă într-o decla-

C rație acordată Media-

fax că, dacă instituţiile statului vor decide validarea alegerilor care, în opinia Alianței D.A. PNL-PD, au fost „fraudate“ de PSD prin intermediul calculatorului şi al „turismului electoral“, el va recunoaște deciziile luate de acestea. „Le voi accepta soluţiile și voi merge în turul doi, contrar presupunerilor lăutarilor PSD care, pentru a înăbuși orice reacție a Alianţei la fraudarea alegerilor, au incercat să «ucrainizeze» România. De fapt, ei au încercat să inducă populației ideea că Alianța PNL-PD şi Traian Băsescu n-ar respecta deciziile instituțiilor statului, fie ele și mincinoase“, a spus Traian Băsescu,

El a adăugat că nu va recunoaşte niciodată alegerile legislative, pe care le consideră „în mod major fraudate“, însă va accepta hotărârile pronun-

țate de instituțiile statului, chiar dacă acestea „acoperă frauda“, „Nimeni nu este mai presus de lege și nimeni nu este mai presus de instituțiile statului de drept. Dar a recunoaște alegerile legislative înseamnă a jigni electoratul Alianţei, care ştie foarte bine că a pierdut; pentru că a fost furat“, a adăugat Băsescu. El a mai spus că, în cazul în care PSD va fi corect în turul doi al alegerilor prezidențiale, va fi dispus să recunoască acel scrutin. „Dacă se vor abține să mai fure, probabil vor putea avea satisfacția să aibă recunoaşterea alegerilor de către mine. Cât timp vor fura, n-o vor avea niciodată“, a completat Băsescu.

TURUL DOI. Cât priveşte recomandarea de retragere din cursa prezidenţială, lansată de Adrian Năstase, Băsescu a arătat că nu are de gând să dea curs acestei propuneri, deoarece, chiar dacă a afirmat adesea că va câștiga din primul tur, nu a susținut niciodată că va renunța să participe la toată cursa. „Adrian Năstase ştie că nu poate câștiga alegerile prezidențiale decât dacă eu mă retrag. Nu am declarat niciodată că mă voi retrage din cursă, chiar dacă mi-ar fi plăcut să câștig din primul tur. O să câștig din turul doi, așa cum mi s-a întâmplat întotdeauna la primul mandat“, a afirmat Băsescu.

ACCEPTARE „Voi accepta soluțiile

; „Adrian Năstase știe

instituțiilor statului și voi merge în turul doi, contrar presupunerilor lăutarilor PSD care, pentru a înăbuși orice reacţie

că nu poate câștiga alegerile prezidenţiale decât dacă eu mă

retrag. Nu am declarat niciodată că mă voi

a Alianţei la fraudarea alegerilor, au încercat să «ucrainizeze» România.

retrage din cursă, chiar dacă mi-ar fi plăcut să câștig din primul tur.

Dar a recunoaște alegerile legislative inseamnă a jigni electoratul Alianţei, care știe foarte bine că a pierdut pentru că a fost furat“

Traian Băsescu, candidatul Alianței D.A.

la Preşedinţie :

O'să câștig din turul doi, așa cum mi s-a ntâmplat întotdeauna a primul mandat“

Traian Băsescu, candidatul Alianţei D.A. la Preşedinţie

[DJ PLÂNGERI PENALE

directorul de campanie al DA Vasile Blaga. Întâmpinarei depusă de Alianţă este înse ţită de o listă cu numele cely 687 de persoane care a, votat de mai multe ori, date de identificare şi secţiile d votare unde şi-au exercita dreptul la vot. Alianţa solicit renumărarea voturilor dh aceste secţii şi refacerea pr ceselor-verbale de constatan a rezultatelor în respectivel circumscripţii.

Reprezentanţii Alianţei ; D.A. PNL-PD în BEC au depus marţi seară o întâmpinare po- : trivit căreia „în mai multe cir- ; cumscripţii electorale au fost | depistate 687 de persoane : care au votat de mai multe : ori“. „Vă dau exemplu o singu- : ră comună din Teleorman — : Olteni — la secţiile 231 şi 232, ! 65 de tovarăşi comunişti : pesedişti au votat de cel puţin : două ori şi există plângeri pe- : nale împotriva lor“, declară :

[O] NICHITEAN RĂMÂNE ÎN PD

Vicepreşedintele PD Sucea- : va, Brânduşel Nichitean, care a: votat în cinci secţii din judeţ, : s-a intemat în spital cu diagnos- : ticul „pierderea temporară a : facultăţilor mintale”. Nichitean _: rămâne în PD, deşi Băsescu

anunţase luni că a fost exclus din partid. Liderul PD Sucean Eugen Uricec a declarat că nu s-a mai discutat excluderea de oarece starea de sănătate : ; lui Nichitean nu permitea o ase : menea discuţie. (Nicu Amorărţe)

argumentele furnizate de BEC şi de Statistică, arătând că nu poate fi vorba de o eroare umană atât timp cât procesele verbale sunt scanate de un ! alt soft. Argumentul că s-au | introdus date greşite nu se | susţine, explică el, atât timp cât totalul dat de voturile va-

„EROAREA UMANĂ ESTE EXCLUSĂ“

Traian Băsescu a respins :

labil exprimate şi de cele nule este acelaşi. „Deşi au dispărut 160.000 de voturi nule, cheia s-a închis, totalul e acelaşi. Ele au fost atunci mutate în altă parte“, a declarat Băsescu. El a adăgat că nu e vorba doar de 160.000 de voturi, ci de aproape jumătate de milion, cu cele de la

Cameră şi Senat, şi chiar şi această cifră se dublează, pentru că nu au mai fost adăugate nici voturile nule, în medie 8% — corespunzătoare ultimului ronson de voturi numărate. Cozmin Guşă a subliniat şi el că „era la mintea cocoşului“ că nu e vorba de o confuzie ntre rubricile de pe procesele-

erbale. „Dacă, prin absuri, contestaţia Alianţie la BEC a! fi fost dată înainte de '89, an fi avut cu siguranţă acelaș ăspuns, nu s-ar fi făcut nicio! erificare şi am fi fost expe! diaţi în disprețul evidenţei şia egii, aşa cum a făcut BE aseară“, a declarat Gușă Oana Stancu)

ESTIMĂRI | Egalitate între cei doi candidaţi pentru Cotroceni

Numâărâtoarea va decide Preşedintele

ZII BO) ze,

ondajele CURS și INSOMAR la ieșirea de la urne arată o egalitate întră cei doi candidaţi pentru 2 Dediu României. Șeful statului pentru următorii 5 ani va fi aflat doar după numărătoarea efectivă Traian Băsescu s-a declarat câștigător, iar Adrian Năstase a fost mai prudent, spunând că va

tru cei care nu l-au votat. Detalii despre alegerile de ieri în paginile 2,

Diaspora și militarii

Viteză la secțiil

din străină

În cele 74 de secții de votare organizate în unităţi ale Ministerului Apărării Naţionale, precum și la cele 10 secţii din afara granițelor țării, procesul de votare s-a desfăşurat în condiţii normale, până la ora 14:00, prezența la vot fiind de 74%, respectiv 62%, informează MApN. Potrivit unui comunicat de presă, până la ora 14:00, au votat 74 % dintre militarii din țară și 62% dintre militarii aflaţi în misiuni în străinătate.

Activităţile din unităţile militare au fost organizate astfel încât toți militarii să-și poată exercita dreptul de vot, fiind asigurate și condiţiile necesare pentru desfășurarea procesului de votare în Irak, Bosnia-Herţegovina, Kosovo și la bordul barjei „Cornelius Drebel“, din portul britanic Portsmouth.

Materialele necesare votării pentru personalul aflat în teatrul de operaţii din Afganistan au fost transportate, în această săptămână, cu o aeronavă C-130 B Hercules, aparținând Forţelor Aeriene Române, precizează sursa citată.

17 SESIZĂRI

ătate

CIFRE. În străinătate, potrivit estimărilor MAE, vor vota 243.000 de români, la care se adaugă 1.506 militari aflaţi în misiune. Cele 142 de secţii de votare amenajate în străinătate sunt arondate circumscripției electorale nr. 42, București. Cele mai multe secții de votare din afara granițelor au fost amenjate pe teritoriul SUA (19), pe lângă ambasada din Washington, dar și pe lângă consulatele generale și onorifice din Los Angeles, Chicago, New York, Dallas sau Detroit. Românii din America au putut vota și în secții amenajate în Hollywood sau Las Vegas. Paza secţiilor de votare și menţinerea ordinii publice au fost asigurate de peste 3.200 de polițişti, jandarmi, dar și de studenţi ai Academiei de Poliţie. Pentru al doilea tur de scrutin au fost tipărite aproape 2,2 milioane de buletine de vot.

Cei care s-au prezentat ieri la urne au putut observa în secţiile de votare afişe prin care erau atenționaţi asupra faptului că a vota de mai multe ori constituie infracţiune, pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

PRIMITE LA BEM |

Biroul Electoral Municipal (BEM) a primit ieri, până la ora 14:00, un număr de 17 sesizări privind nereguli la procesul de votare, majoritatea reclamând faptul că în jurul mai multor secţii de votare se continuă campania electorală. Reclamaţiile care se refereau la continuarea campaniei electorale au fost trimise spre soluţionare către oficiile electorale de sector. Potrivit reprezentanţilor BEM, până la aceeaşi oră, votarea a decurs

; fără incidente majore. Un incident a avut loc, potrivit BEM, la secţia de votare 227 din Sectorul 2, unde a avut loc o altercaţie între un membru al secţiei de votare (reprezentat din partea PNG) şi preşedintele acesteia. Reprezentantul PNG a fost înlocuit. De asemenea, la BEM a fost reclamat faptul că la Spitalul de Arşi a ajuns o umă mobilă, fără să existe o listă cu numele persoanelor care au solicitat să-şi exprime dreptul de vot.

| Candidatul PSD+PUR a venit la urne însoţit de familie

rian Năstase: „Cu umnezeu înainte!''

tilhtățile“ s-au desîntocmai ca la primul scrutin: Adrian Năstase ăcut apariția la ora unțată, 9:30, având-o alături pe soţia sa, Dana, Și cei doi fii, Mihnea şi Andrei. În faţa secţiei de votare a fost întâmpinat de liderii PSD Mircea Geoană, Dan Loan Popescu, pretectul Dan Darabont, primarul Sectorului 5, ian Vanghelie, iar o mână de susținători l-au aplaudat la intrarea și la ieşirea de la urne. Singurul lucru diferit faţă de primul tur a fost frigul pătrunzător de afară.

SEMNIFICAŢIE

Dan Marinescu JURNALUL NATIONAL.

lături pe soţia sa, Dana

ÎMPREUNĂ. Adrian Năstase a votat ieri-dimineaţă având-o al

Geoană a votat pentru coerență [] vor PENTRU BUNĂSTARE

Candidatul Uniunii PSD+PUR la funcţia de premier. Mircea Geoană, și-a exprimat ieri opțiunea de vot la secţia 121, organizată în incinta Liceului „Jean Monnet” din Capitală. E] a venit de data aceasta însoțit doar de soția sa, Mihaela, fără cei doi copii, despre care ministrul a spus că a intenționat să-l ia şi

SPRIJIN. Mircea Gedană a spus un „Doamne ajută!“

pe ei la vot, dar aceştia nu s-au putut trezi, pentru că „au exagerat aseară“. Cei doi soți au pus ştampila pe buletinele devot și au ieşit împreună din cabinele de vot, iar, când au introdus buletinele în urnă, Mircea Geoană a remarcat că „de data asta'e mai ușor“, după care a spus „Doamne ajută!“. E] a declarat că a votat pentru

înainte de a introduce buletinul în urnă

„0 echipă puternică şi coerentă la conducerea României, un prim-ministru care să fie capabil să îndeplinească visul tuturor românilor: o viață mai decentă într-o Românie modernă și europeană“. Totodată, ministrul a spus că este convins că „numai printr-o relație puternică, de echipă, de parteneriat între preşedintele și Guvernul României vom putea să îndeplinim ceea ce neam propus cu toții: o viaţă mai decentă“. El a adăugat că a votat pentru „continuitate şi coerenţă, pentru profesionalism și competenţă“. „Votul de astăzi va confirma votul din 28 noiembrie și, cu o echipă coerentă la Președinția României și cu o echipă guvernamentală deja anunţată de formațiunea noastră politică,

” vom putea să facem ceea ce

românii au nevoie: o viaţă mai decentă, o Românie modernă și o Românie europeană“, a mai spus Geoană. (Carmen Vintilă)

Ion iliescu a ales continuitatea

Ca şi la primul tur de scrutin, președintele Ion Ili-

_ escu și soția sa, Nina, au votat ieri-dimineaţă la secția amenajată în sala de sport a Liceu- “lui „Jean Monnet“. Însoţit de

în colțul sălii de sport, președintele Iliescu a votat „pentru continuitate“. „Eu cred că este datoria comună a tuturor, indiferent de opţiunea politică, să continuăm ceea ce s-a făcut în ultimii patru ani. Este nevoie de acțiunea socială a tuturor forțelorpolitice și sper că aceşti patru ani să.ne dea această înţelepciune și această forță“,

a punctat Iliescu după ce a vatat, Întrebat

torale, să își exprime în mod clar opțiunea de vot într-o emisiune televizată, Iliescu a explicat declaraţiile sale „directe“ ca un răspuns firesc la o întrebare „directă“. „Nu mi-e indiferent ce se întâmplă pe mai departe. E datoria mea morală işi politică faţă de cetăţeni. Mi-am asumat niște răspunderi în această ţară. Nu am făcut propagandă electorală, dar la întrebări directe am răspuns în mod deschis şi cinstit“, şi-a precizat Iliescu poziția. (Aniela Nine)

Araeio Brezolanu/RONPRES FOTO

Preşedintele PUR, Dan | Voiculescu, a venit la vot, ca | şi în urmă cu două săptămâni, | împreună cu fiica sa, Corina. | Cei doi au votat la Liceul „Tudor Vianu“ în jurul orei 13:00. Deşi Dan Voiculescu a primit | buletinul de vot înaintea fiicei | sale, a aşteptat:o şi pe aceasta, cei doi intrând în acelaşi timp în cabinele de vot şi ieşind în acelaşi timp. Înainte de a intra fiecare în cabina lui, liderul umanist şi-a mângâiat fata pe păr, iar la ieşire i-a spus: „A fost mai uşor ca :

LA URNE. Dan Voiculescu a venit la vot însoţit de fiica sa

acum două săptămâni“, referindu-se la faptul că acum au avut de ales doar între doi candidaţi. „Am votat pentru o Românie europeană, modernă, pentru ca românii să cunoască cu adevărat bunăstarea. Eu am convingerea că următorii patru ani vor fi definitorii pentru ţara noastră şi, aşa cum am mai spus şi acum două săptămâni, aş dori să văd mai multă lumină în ochii românilor“, a spus preşedintele PUR la ieşirea de la vot. (Dana Pleiu) i

LÎMBULZEALĂ | Cea mai mare poartă feroviară a ţării a fost luată cu asalt

Cozi la urnele

din Gara de Nord

Alegătorii care se aflau ieri în tranzit prin Bucureşti, dar şi cei care locuiesc în Capitală, dar nu au buletin de Bucureşti, s-au înghesuit ieri la unica secţie de votare din Gara de Nord.

OANASTANCU a ora 10:00, coada care se întindea pe tot peronul ultimei linii

număra cirea 700-1.000 de

persoane. Inăuntrul secţiei special amenajate, doar trei cabine de vot. Ușa se deschide la câteva minute, când polițiștii care o pă lasă să pătrundă câte cinci alegători. „Vă bateţi joc de

noi. Așa aţi făcut și i

tur. Aveaţi timp s:

situaţia să nu mai stăm la

cozile astea. În interesul cui

e situația asta? Al nostru, al

celor care votăm, în nici un

caz!“, le strigă nervoasă o

tânără. Mulţi dintre alegători

au renunțat să stea la coadă şi chiar să mai voteze, alții s-au redirecționat către una dintre celelalte secţii unde

s-a putut vota pe liste spe-

ciale, câte una în fiecare sec-

tor: în sectorul 2, la Colegiul

Naţional „Mihai Viteazul“, în

sectorul 3, la Scoala 70, în 4,

la Colegiul Petru Rareș, în 5,

la Scoala „I.G. Duca“, iar în

sectorul 6, la Biroul de Consiliere pentru cetăţeni, pe

Bdul luliu Maniu nr, 111. La

Scoala Duca, de exemplu,

coada pentru listele speciale

cuprindea 5-6 persoane.

PROTEST. Asociaţia Pro Democraţia a protestat şi ea ieri pentru felul în care a fost organizată votarea în

[ | OTOPENI

| Până în jurul prânzului, | secţia de votare înfiinţată pe

Aeroportul „Henri Coandă“

a fost vizitată doar de circa | 500 de persoane. Mulţi din.- | tre cei care părăsesc ţara sau dintre românii care se | | întorc în ţară pentru petrecerea Sărbătorilor de iarnă s-au oprit şi la urnă, exprimându-şi opţiunile în | alegerea preşedintelui. Spre | seară, fluenţa votanţilor s-a | mai mărit, însă numărul alegătorilor care au votat pe cel mai mare aeroport al României n-a fost nici jumătate faţă de alegătorii din Gara de Nord.

aa e

votează în ac fie mult mai n a a faptului gătorii din alte localităţi pot vota, în București, doar în șase secţii special desemnate pentru acest lucru), secţia a fost organizată într-o încăpere nu mai mare de 15 metri

urm

pătraţi“, a comunicat Pro Democraţia.

ă la secţia de votare instalată la G de Nord. Apariţia sa ai o mică

în jurul cand. DA, curioși si aproape sau să-și sj

„L-am prins și din faţ Ce bine că am cameră fon“, se fălea un puștan în fața prietenei lui, Un altul privea cu înfrigurare imaginile făcute cu „digitala“ proprie... „Este! Îl am în poză“, se lăuda el băgând sub nasul părinților

Gara de Nord. „În ciuda fap- aparatul foto. Pe poziţii au fost

tului că, la scrutinul din 28 şi reprezentanţii presei care

noiembrie, în secția de votare nu au scăpat ocazia „să-l tragă

nr. 1.311 din Gara de Nord, în poză“ pe Băsescu şi să-i ia o

au votat 1.640 de alegători declarație „la cald“. Băsescu a

şi că, pentru alegerile de fost scos din cercul admirato-

astăzi, este de aşteptat ca rilor de câţiva angajaţi ai gărn _ numărul alegătorilor care - polițiști şi agenți de pază. NEBUNIE. Secţia de votare din Gara de Nord a fost cea mai,

| Vasile Puşcaş a fost printre primii clujeni care s-au prezentat la urne

„Întâi « să votăm, şi

apoi să comentăm!'“

loan Rus a votat continuitate, iar Emil Boc pentru un alt preşedinte. Cam acestea au fost opţiunile electorale ale celor mai importanţi politicieni clujeni. E

ELENA STANCIU

omânii s-au învățat R să comenteze după ce un anumit eveniment s-a petrecut, a declarat ieri, la Cluj, Vasile Pușcaș, negociatorul-şef al României cu Uniunea Europeană. Acesta a afirmat că cetățenii români ar trebui întâi să voteze, iar apoi să-și dea cu părerea. „Oamenii ar trebui neapărat să meargă o, pentru că este exprimarea noastră. Noi, ro- “mânii, suntem obișnuiți să comentăm după. Trebuie să “votăm, și pe urmă să comentăm“, a declarat

Puşeaș.

SPERANȚĂ. Negocia- -sefal României cu UE

LA URNĂ. Negociatorul-şef al Român

clarat, la ieşirea de la urnă, că a votat pentru un alt fel de președinte — „un preşedinte dinamic, un jucător, capabil să lupte cu corupția“.

OPTIMISM. Fostul ministru al Administraţiei şi Internelor și preşedintele filialei clujene a PSD, loan Rus, a declarat că și-a dat

votul pentru continuitate. Acesta a mai spus că Adrian Năstase a fost un bun premier „și va fi și un președinte bun“. „Am dat un vot pentru continuitate, în sensul unei dezvoltări economice mai puternice, pentru finalizarea procesului de aderare, dar și pentru mărirea pensiilor și salariilor“, a spus loan Rus.

ÎNDEMN

„Oamenii ar trebui neapărat să meargă la vot, pentru că este exprimarea noastră“

Vasile Puşcaş negociatorul-șef al României cu UE

| mişenii se află la coada clasa-

cu Uniunea Europeană, Vasile Puşcaş, are încredere în opțiunea electoratului clujean

BĂNĂŢENII NU S-AU ÎNGHESUIT |

in bănăţeni şi-au exercitat acest drept constituţional. legerile în judeţul Timiş au decurs normal, fără incidente majore, cele mai aglomerate secţii de votare fiind cea de la Gara de Nord şi Complexul Studenţesc. (Tibi Kiss)

La fel ca în primul tur de scrutin, şi de această dată ti-

mentului în ceea ce priveşte prezenţa la ume. Dacă până la ora 9:00 au votat puţin peste unu la sută din electori, până la ora 13:00 doar 19 la sută :

+ Traian Băsescu va fi preşedintele României pentru următorii 5 ani $ Năstase l-a felicitat pe Băsescu pentru victoria sa şi speră că acesta va ține cont de majoritatea parlamentară negociată de Uniunea PSD+PUR + Harta votului la turul II al prezidenţialelor $ Preşedintele lon Iliescu

I-a felicitat şi el pe Traian Băsescu şi I-a invitat să-l însoțească la Consiliul European de la Bruxelles, la 17 decembrie $ UDMR este în expectativă, Marko Bela anunțând că deocamdată rămâne alături de PSD + PUR şi-a reafirmat independenţa politică şi doctrinară | PAGINILE 2-10

REZULTATELE DE LA BEC INDICĂ VICTORIA CANDIDATULUI D.A.

Tot ...escu

preşedinte

CI enizatizarea rezultatelor din toate secţiile de votare la Biroul Electoral Central a confirmat faptul că C ruaian Băsescu, candidatul Alianţei PNL-PD, a câştigat turul doi al alegerilor prezidenţiale e cu

Adrian Năstase (Uniunea Naţională PSD+PUR) obţinând 48,77%. | PAGINILE 2-10 rep i

Potrivit rezultatelor finale prezentate ieri după-amiază de Biroul Electoral Central (BEC), candidatul Alianţei D.A. PNL-PD la Preşedinţie, Traian Băsescu, a fost votat de 5.126.794 de alegători, obţinând 51,23% din opţiunile electoratului, în timp ce candidatul Uniunii Naţionale PSD+PUR, Adrian Năstase, a fost votat de 4.881.520 de alegători, având un procent de 48,77%. Datele anunţate au fost obţinute după centralizarea rezultatelor din toate din secţiile de votare, respectiv 17.563. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.008.314, ceea ce reprezintă 98,97% din total. Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la ume a fost de 10.112.262, respectiv 55,21% din totalul alegătorilor. (Miruna Pasă)

PRIMUL TUR

Adrian Năstase a reuşit în primul tur să convingă electoratul din 28 de judeţe, în timp ce Traian Băsescu, a atras de partea sa majoritatea locuitorilor din zece judeţe. Adrian Năstase a fost preferat în judeţele Argeş, Bacău, BistriţaNăsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, lalomiţa, laşi, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Sălaj, Satu-Mare, Suceava, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Vrancea şi Vâlcea. Pentru contracandidatul său, Traian Băsescu, au optat locuitorii din judeţele Alba, Arad, Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Maramureş, Prahova, Sibiu, Timiş şi cei ai Capitalei. Candidatul UDMR la Preşedinţie, Marko Bela, a fost preferat de locuitorii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.

PP e EI e e a

Cum s-a votat în primul tur

11! Traian Băsescu | Adrian Năstase la.) Marko Bela

CLUJ — Băsescu a fost votat de 182.556 de clujeni, adică 58,12%, în timp ce Adrian Năstase a primit voturile a 131.505 de clujeni, adică

rență de circa 53% față de Traian Băsescu. Potrivit rezultatelor finale, Năstase a obținut 89.594 de voturi, adică 76,56%, iar Traian Băsescu a obținut 27.421 de sufragii, adică 23,43%,

la comanda și profilele

lrian Năstase, 51,3% femei ați, majori56 de ani și

optat 48% dintre tre 31 şi 55 de ani,

bliceale (61,9%), cei ii liceale și postale având o pondere de 1,5%, iar cei cu studii supeioare de 35%. Exit-poll-ul i relevă că au optat pentru Adrian Năstase 49,8% "dintre români, maghiari —

ată că Năstase a primit ) voturi din 58,6%, orăndu-l în proe 6%. În ceea ce vește votul pe regiuni,

unt votanţii lui Cu şi

Năstase

lui C.V. Tudor, 75,3% din cele ale lui Marko Bela și 30,1% de la restul candidaţilor.

BĂSESCU. De cealaltă parte, candidatul Alianţei D.A. PNL-PD, Traian Băsescu, a fost votat de 48,75% femei și 50,5% bărbaţi, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani (55,9%). De asemenea, pentru Băsescu au optat 52% dintre românii cu vârste cuprinse între 31 și 55 de ani, precum și 36,5% dintre cei cu vârsta de 56 ani și peste. Majoritatea votanţilor lui Băsescu au studii superioare (65%), cei cu studii liceale şi postliceale având o pondere de 58,5%%, iar cei cu studii subliceale 38,1%. Exit-poll-ul CURS mai relevă că au optat pentru Traian Băsescu 50,2% dintre români, maghiari — 29,3%, rromi — 19,6% și alte naționalități — 48,1%.

De asemenea, sondajul arată că Băsescu a primit cele mai multe voturi din mediul urban — 56,4%, locuitorii de la sate preferându-l în proporție de 41,4%. Cât priveşte votul pe regiuni, Băsescu a fost ales în Moldova de 45,7% dintre români, în Muntenia, Oltenia și Dobrogea de 47,4%, în Transilvania, Banat și Crișana-Maramureș de 50,5%,

“iar în București de 61,2%.

Comparativ cu primul tur, Băsescu a fost votat duminică de 97,5% dintre alegătorii săi, 3% dintre aceș-

__tia optând pentru Adrian. „Năstase.

Voturi de la alţi candidaţi

e 31,2, , ș8.x N] |

Traian Băsescu |

Traian | Băsescu | Bella |

Corneliu Vadim Tudor

Adrian Năstase

Vârstele votanţi

31 - 55 ani peste 56 ani

SOCIETA CIVILĂ. în ceea ce priveşte soci- „etatea civilă, orice societate democratică are nevoie de o societate civilă puternică. Nimeni altcineva decât societatea civilă nu se poate constitui într-un sistem de alertă timpurie pentru problemele care apar în societate. Îi asigur pe cei care acționează în zona societăţii civile că în viitorul preşedinte al României vor avea un factor de sprijin. de încurajare, un politician conștient că societatea civilă este în cele din urmă chiar elementul fundamental de susținere a problemelor societății românești în ansamblu. Sunteţi aici ziarişti din toată presa românească. Vreau să știți că un lucru extrem de important pe care România l-a pierdut în ultimul timp a fost libertatea presei. Vă garantez, în calitate de viitor președinte al României, că în România presa va redeveni liberă. Orice stat, orice politician care subordonează, pune sub control chiar libertatea presei se pregătește pentru pasul următor: acela de a lua libertatea poporului. Vă garantez că îmi voi face un titlu de onoare ca președinte al țării din a garanta și a susţine li- „bertatea presei.

RELAȚII EXTERNE. i-a externă, cel mai ant element pentru ra ds iguranței naţio: male : a României va rămâne, apartenența noas- "TO, relaţia de partestrategic cu Statele Anglia și Republica

„RR RO RI AER NR ME INTEGRARE „Prioritatea priorităţilor este în acest moment formarea unei majorități care să permită abordarea cu toată forța a procesului de integrare în UE. Intenţia mea este să realizez această majoritate în jurul grupului parlamentar al Alianţei D.A. Am în vedere atragerea în majoritatea parlamentară a partidelor democratice din Parlamentul României“

AVERTISMENT

„Aș.rea ca toţi șefii de instituții să știe: nu se schimbă stăpânii! Schimbarea PSD de la putere noi stăpâni de la Alianţă

STRATEGIE

„Voi introduce în strategia de apărare a țării problema corupţiei. În momentul de față, corupţia la nivel înalt a devenit sau este pe cale să devină o amenințare la adresa securităţii naționale“

MĂSURI

„pe de o parte, şi statele foste

ale Uniunii Sovietice, iar din. acest punct de vedere, prin bunele relații cu Ucraina. Rusia, Bielorusia, Gruzia, România trebuie să fie un factor de stabilitate la frontierele NATO.

„ Pentru Moldova vom avea o politică de parteneriat. Sper ca în perioada imediat urmaătoare relaţiile București — Chișinău să redevină relații între două ţări care au acelaşi popor pe teritoriul lor. Romănia are obligația să-i trateze pe moldoveni ca pe buni români. Să sperăm că relaţiile noastre cu Guvernul de la Chișinău vor fi de natură să sprijine această voință pe care o exprim în calitate de viitor președinte al României.

UE. Și, în sfârșit, prioritate deosebită în ceea ce priveşte politica externă, dar și evoluția pozitivă a României — integrarea în Uniunea Europeană. Este element de forță al politicii externe româneşti. În același timp însă vreau să fiu extrem de limpede. Sunt un politician care apreciază ca fiind fundamental pentru succesul procesului de integrare ceea ce facem la noi acasă. Orice favor făcut pe baze politice nu face decât să sporească factura pe care România o va plăti la momentul integrării. Și când vorbesc de România. nu mă refer la guvern, mă refer la fiecare român. Cu cât România va fi mai bine pregătită în interior pentru momentul aderării, cu atât costurile aderării vor fi mai mici. Din acest motiv apreciez că lupta pentru aderare la UE se câştigă în primul rând la noi acasă. Aici trebuie să atingem standardele care să facă din economia românească, din societatea românească, din sistemul

APRECIERE. Președintele Ion Iliescu i-a telefonat lui Traian Băsescu pentru a-l felicita pentru câștigarea alegerilor

AUE | Tandem președinte ales — preşedinte în exercițiu

Băsescu, invitat de Iliescu la Bruxelles

Preşedintele lon Iliescu l-a felicitat ieri pe succesorul său, Traian Băsescu, pentru victoria în alegeri, stabilind o întâlnire la 16 decembrie, pentru transferul puterii.

(l IU

onsilierul prezidenţial Corina Creţu a anunțat ieri că Ion Iliescu şi "Traian Băsescu au convenit să aibă o primă întilnire, joi, împreună cu principalii lor cola- 'baratori, pentru a asigura un transfer adecvat la nivelul

[Cl pEsPRE ADRIAN NĂSTASE

La prima sa vizită la Senat, în calitate de proaspăt paria: mentar, preşedintele lon Iliescu a susţinut că „trebuie reflec tat asupra înfrângerii lui Adrian Năstase în cel de-al doilea

denţiale. Iliescu s-a arătat iritat

„Vreţi să vă spun eu ce va fi la

şeful statului, spunând şi că

INVITAȚIE. Potrivit Corinei Creţu, Ion Iliescu l-a invitat pe Traian Băsescu să-l însoțească la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European din 17 decembrie. Ea a adăugat că. prin prezența la Bruxelles a preşedintelui în exerciţiu, preşedintelui ales şi a primului-ministru în funcție, se vă da un semnal

tur de scrutin al alegerilor prezi- :

de o întrebare legată de cine va ; fi preşedintele PSD în viitor. :

Congresul PSD?*, a replicat :

nu ştie cine va candida la acest congres. Conform Mediafax, |liescu a fost vizibil deranjat şi de o întrebare legată de ce se va întâmpla cu Adrian Năstase. „Dvs. îi plângeţi de milă sau ce? E un om politic cu o experiență îndelungată, e preşedintele partidului, e încă premier, a avut Guvemul cu cele mai substanţiale rezultate de până acum. Viaţa politică se aşază”, a replicat el. (Manica tordache)

escu, Corina Creţu a declarat că președintele Iliescu a

înțeles că da.

FELICITĂRI lon lliescu a adresat în acelaşi timp felicitările sale calde lui Adrian

Năstase pentru modul respon-

sabil î în care a înțeles să- -și

și finalizarea negocierilor de aderare la UE, a mai spus Corina Crețu. Ea a precizat şi că actualul șef al statului consideră că urmează o nouă etapă a dezvoltării naţiunii române, când toate forțele politice și toți cetățenii trebuie să dea dovadă de responsabilitate şi de spirit civic, de solidaritate socială și națională. Pe de altă parte, preşedin: tele Iliescu salută modul corect în care s-a desfășurat procesul electoral în cel de-al aice de scrutin al alegerilor) dențiale şi apreciază

Vineri, 10 decembrie 2004

Nu va mai fi guvernarea sfidătoare de până acum

Ce se va schimba după aceste alegeri?

Alianţa putea să le câştige. chiar dacă nu le-a câştigat, lumea politică va fi foarte diferită de cea de până acum, în special de perioada 2000—2004. PSD însuşi nu va mai fi acelaşi.

Lumea politică — adică felul în care va funcţiona societatea noastră?

Felul în care se va guverna, modul în care Parlamentul va adopta legi, toate astea vor fi diferite de ceea ce a fost între 2000 şi 2004. Nu mai există acelaşi dezechilibru politic între putere şi opozi ţie, guvernarea nu va fi atât de stabilă încât să-şi poată permite să facă orice. În condiţiile astea, partidul aflat la guvernare va fi foarte atent cu opoziţia pentru că nu va şti niciodată de voturile cărui partid, chiar din opoziţie, va avea nevoie. Se va pleca pe actuala formulă de guvernare, dar PSD s-ar putea să aibă nevoie la un moment dat de PNL, s-ar putea să aibă nevoie chiar de voturile PRM în anumite circumstanţe şi, de ce nu, de voturile PD. Deci nu va mai fi o guvernare sfidătoare. Pentru că asta am

totuşi această se va întâmpla, ul ei, ru că şi ea va e alt gen de opoziţie). Sigur 4 şi Alianţa necesită după alegeri anumite restructurări. Perioada 2004—2008 va fi o perioadă foarte dificilă din punctul de vedere al integrării europene, iar această nouă guvernare va sta sub semnul ei. Pentru că cel care conduce acum ştie că în 2008 va pierde alegerile. După experienţele din Europa Centrală şi de Est din anul acesta, o să vedem că cei care au fost la o guvernare, în momentul în care ţările lor au devenit membre ale UE, vor plăti costurile integrării. Toate guvernele au plătit, în planul simbolic, al voturilor, aceste costuri ale guvernăi Cei care vor fi la guvernare în România între 2007 şi 2008 trebuie să se gândească de pe atunci la viitorul lor politic, pentru că va fi o erodare foarte puternică, PSD ştie de altfel acest lucru.

Acest dialog a avut loc în două 10 şi 13 decembrie 2004

Problemele Alianţei

Şi totuşi a vrut să învingă!

Da, asta a fost un mare paradox al acestor alegeri, pentru că toţi ştiau ce urmează în 2008. S-au bătut foarte mult să câştige în 2004, ştiind că vor pierde în 2008. Sigur, sunt multe strategii de salvare, şi una dintre ele va fi probabil aceea a unui guvern de uniune naţională, a unui guvern mai larg, să nu existe un singur responsabil. Şi probabil că PSD'va miza foarte mult pe această strategie: să nu-şi asume singur responsabilitatea şi, eventual, chiar să reuşească să se sustragă, la un moment dat, înainte de 2008. Încă un motiv ca să credem că PSD va fi foarte prietenos cu toate partidele, inclusiv cu cele care vor rămâne în opoziţie după aceste alegeri. Sigur, Alianţa, dacă rămâne alianţă, va fi importantă pentru consolidarea unui pol de dreapta la următoarele alegeri. Dar deja în Alianţă au apărut foarte multe tensiuni, chiar după turul |. Şi, în general, dacă nu sunt victorioase în alegeri, alianțele de acest tip se erodează foarte repede în opoziţie. În plus, în Alianţă există un grup, aş zice, destul de zgomotos, care pe termen lung cred că nu face servicii modului de a face politică de dreapta. E un grup zgomotos, care s-a manifestat mai mult în această campanie electorală, a negat totul, a repudiat totul, a fost foarte agresiv. Chiar şi în momentul în care Alianţa a ieşit pe locul doi, acest grup a contestat victoria PSD, a acuzat fraude — fraude au fost, şi au fost dovedite în presă —, dar aceasta, cred eu, a avut un impact negativ asupra comunităţii internaţionale. Mai ales că lucrurile nu au fost atât de grave, aceste fraude nu au modificat de fapt rezultatul alegerilor. Unii din Alianţă au susţinut că de fapt ei au învins şi fraudele i-au privat de posibilitatea reală de a-şi exercita puterea. Cred că va conta foarte mult ce se va întâmpla cu acest grup, care nu este foarte numeros. Sunt mai mulți din PD şi mai puţini din PNL, şi în momentul acesta nu sunt priviţi cu ochi buni, unii chiar îi consideră responsabili pentru eşecul din alegeri. Probabil că acest grup ar trebui să se retragă, să nu mai stea atât de în faţă şi să lase mai mult loc oamenilor care au experienţă parlamentară, care au făcut politică de mai mult timp, şi chiar celor tineri, care vin cu un suflu nou în politică. Până la urmă, întrebarea este dacă PNL va accepta la un moment dat (poate nu imediat) să guverneze alături de PSD. Este o întrebare care macină chiar Alianţa în momentul ăsta.

E posibil să o accepte mai târziu. Dar mi se pare improbabil să accepte acum.

Sunt aproape convins că nu se va întâmpla lucrul acesta acum. Totuşi nici PSD nu e foarte doritor să intre acum la guvernare PNL, care a fost în ultimul an foarte vehement în opoziţie alături de PD. Dar şi PSD realizează că, prin măsurile multe de tip liberal, pe care va trebui să le ia de acum încolo, are nevoie de un partid liberal lângă el. Liberalii, la

SEBASTIAN LĂZĂROIU în dialog cu GABRIELA ADAMEŞTEANU

rândul lor, au frustrarea că nu sunt la guvernare, că urmează încă 4 ani de opoziţie. Şi e foarte greu să accepţi lucrul ăsta. Într-un partid liberal sunt mulţi oameni care au afacerile lor, care au interese economice foarte puternice. Ei sunt mai degrabă interesaţi de putere decât de opoziţie. Aici, poate că PD are un mare avantaj. Dacă vă uitaţi la modul în care a fost construit PD în ultimul an, vedeţi că este construit ca un partid de opoziţie. Are foarte mulţi oameni tineri; practic, nu ştiu dacă mai e cineva dintre vechii parlamentari pedişti în PD. Mulţi au migrat către PSD. Dar în acest moment, PD reprezintă un suflu nou, reprezintă un partid numai bun pentru opoziţie. Sunt în el oameni tineri care au intrat în Parlament fără aspirații de guvernare acum. Ei trebuie să-şi facă mâna în Parlament, să înveţe cum se face politica, sunt agresivi, critici, deci PD e un partid care poate rezista în opoziţie. Nu cred că aceşti tineri vor migra la PSD sau la alte partide. Probabil sunt recunoscători liderului care i-a promovat şi vor sta alături de el în opoziție, La PNL situaţia nu e similară. Sigur că şi PNL şi-a întinerit parlamentarii, dar la ei sunt încă foarte mulţi din vechea gardă, oameni la care frustrarea de a nu fi la guvernare e mai pregnantă. Şi cred că ei au alt gen de aşteptări faţă de ceea ce urmează să facă PNL în această perioadă.

Totdeauna liberalii au fost pragmati

Da, am văzut că şi din guvernarea 1996—2000 ei s-au salvat la sfârşit.

lar înainte au mai guvernat alături de PSD (PDSR) într-o perioadă mai rea decât cea de acum.

Deci au asemenea experienţe şi îi vedem acum mergând mai degrabă spre guvernare decât spre opoziţie.

Înseamnă că nu vedem PD şi PNL unite într-un partid popular — proiectul lui Valeriu Stoica?

E foarte greu să le văd unite pe termen lung. De altfel, şi protocolul lor de colaborare sună foarte ciudat sau, dacă vreţi, a fost conceput greşit de la început. De ce? Pentru că este o alianţă între două partide care se angajează să participe împreună la alegerile din 2004, apoi mai spune că protocolul continuă până în 2008. Dar protocolul nu spune nimic din ceea ce se va întâmpla în 2008. Vor participa împreună şi la alegerile din 2008? Poate unii dintre ei preferă să meargă separat în 2008. Deci e un protocol care se termină brusc şi care nu e deloc realist. lar fuziunea a fost tot timpul refuzată ca subiect. Dacă ar fi existat în protocol o idee legată, să zicem, de o posibilă fuziune a celor două partide imediat după alegeri, indiferent că sunt în opoziţie sau la putere, atunci mai înţelegeam. Dacă erau la putere era mai simplu; mergeau la putere ca alianţă şi în 2008 fiecare îşi alegea drumul. Dar care sunt perspectivele unei alianţe în opoziţie pentru următoarele alegeri? Sunt sceptic că cele două partide vor rămâne împreună, din cauza acestor tendinţe centrifuge ale PNL şi din cauza faptului că PD este construit în momentul ăsta ca un partid de opoziţie.

Cred în renaşterea partid popular

Dar PSD cum va arăta?

PSD nu va mai fi ce-a fost, chiar dacă e la guvernare. Şi acolo s-au pro. dus multe schimbări, foarte repede, în ultimul an. Frustrările apărute şi atmosfera tensionată au fost ținute sub capac pentru că a fost an electoral, dar acum cred că ele vor începe să iasă la suprafaţă. Pentru prima oară în aceşti 15 ani, Ion Iliescu este preşedintele partidului aflat la putere, şi asta poate să aibă mai multe semnificaţii. Cu Adrian Năstase ajuns la Cotroceni

Ceea ce lon Iliescu şi-a dorit.

Da, cred că pentru multă lume din partid e confortabil să-l aibă pe Adrian Năstase oarecum izolat. Iliescu nu era izolat pentru că avea conexiuni foarte bune cu partidul şi, sigur, cu alte structuri din societate.

Serviciile secrete.

Şi serviciile secrete, evident. Pe când Năstase nu are acest gen de relaţii. Nici Constantinescu nu le-a avut. Şi atunci, Năstase s-ar putea să fie mai degrabă un preşedinte izolat, iar mandatul lui să semene mai mult cu cel al lui Constantinescu decât cu mandatul lui Iliescu. Dar destinul partidului său este destul de incert în momentul ăsta, pentru că o. să apară deja frustrările de care vorbeam, grupările care întotdeauna s-au războit. Putem să avem multe mişcări surpriză, s-ar putea ca unii lideri din PSD care au migrat de la PD să se întoarcă la PD, care e în opoziţie. Se pot întâmpla multe lucruri de genul ăsta, care vor însemna de fapt o reaşezare în spectrul politic. Dar marele semn de întrebare pentru următoarea guvernare cred eu că va fi curentul popular. Acum vreo lună, cineva m-a întrebat cine va câştiga alegerile. l-am răspuns că nu ştiu cine va câştiga în 2004, dar ştiu cine le va câştiga în 2008. Cred că în 2008 va fi un curent popular care să coaguleze partidele din zona de centru-dreapta şi care ar putea câştiga alegerile.

Deci prevedeţi că va renaşte din cenuşă ceea ce s-a distrus acum.

Exact, dar pe o cu totul altă bază.

Cu Ciuhandu?

Ciuhandu a lăsat o impresie foarte bună în această campanie electorală. Probabil că mulţi nu l-au votat ca să nuşi risipească votul, dar, în condiții normale, l-ar fi votat. Acesta este un semn bun. Înseamnă că există un lider pe par tea respectivă care poate aduna În jurul lui oameni care împărtăşesc aceste vă: lori. Dar e clar că partidul nu se va mai constitui pe experienţa interbelică, pe ceea ce a însemnat PNŢCD în urmă.

Nici pe aceeaşi denumire?

Nu cred că va mai apărea „dare nesc“, poate că va apărea „naţională: rănesc“, „creştin-democrat“, cu sigurânță „popular“; acestea sunt totuşi cutit cheie. Dar partidul va avea ca fundaţi: (cred eu) integrarea europeană, i, nizarea. Şi văd mulţi lideri care ar pl ra să intre în acest curent, nu sunt Desi rat doar lideri din PNŢCD şi din AP, 55) putea să avem lideri din PNL, din Po

chiar şi din PSD, care vor adera la acest curent. Cu sprijinul probabil din partea Partidului Popular European, acest partid poate câştiga alegerile din 2008, pe fondul unei erodări teribile a celor două torţe care s-au înfruntat în alegerile din 2004 şi '96 (dar sub o altă formă), libera- |ismul cu social-democraţia. Cred că noul pol va fi o speranţă și pentru modernizarea României, pentru că, în 2008, noi vom fi deja membri ai UE, iar aşteptările oamenilor vor fi cu totul altele decât până acum.

Sfârşitul economiei şi democraţiei de tranziţie

Care ar fi diferenţa dintre europenizarea celor din 2004 şi europenizarea celor din 2008?

Ştiţi unde au probleme PNL, PSD, PD în acest moment? Ei au fost de acord cu integrarea, au adoptat legile impuse UE, dar par incapabile să le implementeze. Şi aceasta urmează să se petreacă în următoarea perioadă, mai bine sau mai rău, cu presiuni din afară, probabil. Multe lucruri vor rămâne cu siguranţă însă în urmă. Cred că niciodată nu a fost votul atât de polarizat pe mediul rezidenţial ca în 2004. PSD a fost votat masiv de electoratul rural, ceea ce este, până la urmă, o povară pentru ce urmează să facă, pentru că electoratul rural este un electorat inerţial, tradiţionalist. Or, acum urmează măsuri accelerate; legile adoptate ar putea suna exotic pentru foarte mulţi din mediul tradiţional. PSD va purta după el această inerție, pentru că trebuie, într-un fel sau altul, să-şi conserve acest electorat. La fel şi Alianța. În aceste alegeri, ei s-au mișcat

mult spre centru, au propus politici mai

grabă social-democrate, alături de un set liberal de politici. Toţi aceşti lideri — ai PSD, ai PNL, ai PD —sunt, până la urmă, legaţi printr-un fel de complicitate Cu un anumit tip de economie şi de deMocraţie — economia şi democraţia de Yanziţie — unde, întotdeauna mai există

o nişă, mai ai o scăpare, poţi să mai ocoleşti regulile. Şi tocmai asta va fi noutatea: de la lideri în jos, toată lumea va trebui să respecte aceste reguli. Deci nu ne mai aflăm în tranziţie, în 2008 probabil că nici nu vom mai vorbi despre ea. Şi populația, după liderii ei, a făcut până acum la fel: a găsit tot soiul de strategii de supravieţuire, ocolind regulile, trecând în afara instituţiilor şi din acest motiv aceste instituţii nu funcţionează. Noi avem regulile, avem legile. dar nu se respectă. Şi primii care le încalcă sunt liderii. Dar nici nu putem să-i acuzăm pe oameni, unii realmente supravieţuiesc doar încălcând regulile. Sunt oameni care se îmbogăţesc ocolind regulile, dar sunt şi oameni care supravieţuiesc încălcându-le. Or, acest model nu cred că o să dispară cu PSD, PNL, PD. Poate cu UDMR, care, din punctul acesta de vedere, este mult mai avansat decât toate celelalte partide. Şi faptul că UDMR va fi direct implicat în guvernare s-ar putea să fie un mare atu pentru următorii 4 ani. Pentru că, din punctul meu de vedere, este partidul cu cei mai serioşi, cei mai raționali, poate cei mai luminaţi lideri. Mark6 Bela iarăşi a lăsat o impresie foarte bună în această campanie el rală

A existat o temere că UDMR nu va intra în Parlament.

Noi ne-am dat seama, pe măsură ce s-a terminat campania, că maghiarii se vor mobiliza şi vor vota cu UDMR. Există presiuni din partea UDMR ca Mark6 Bela să se implice în guvernare la cel mai înalt nivel şi cred că acesta va fi un lucru bun. Avem nevoie de experienţa, de echilibrul şi de un anumit pragmatism, care întotdeauna au caracterizat conducerea UDMR. UDMR se va lupta

foarte mult să impună un anumit tip de măsuri, dar probabil că de multe ori vocile de acest gen vor fi reprimate şi cu chiu cu vai o să o scoatem la capăt în 2008. Dar din 2008 avem nevoie de lideri ca Mark6 Bela, care cred că vor veni din zona populară. Ca Ciuhandu. Oameni noi care, fie n-au mai făcut poli-

tică, fie au făcut o politică consecventă din 1990 până acum.

Va conta şi consecvenţa?

Chiar şi la aceste alegeri am simţit blazarea unora, care nici nu au votat. Au spus că de 15 ani alegem între unii şi alţii, dar de fapt ei sunt aceiaşi. Sigur că partidele au încercat să se înnoiască şi au arătat că au şi alte rezerve de cadre şi că le pot scoate în faţă. Dar nu cred că e suficient să schimbi nişte oameni. Pentru că de fapt mulţi dintre tinerii care au intrat acum pe liste au fost din păcate socializaţi cam în acelaşi fel în interiorul partidelor. De aceea cred că ar trebui să apară o nouă structură politică, care să-i atragă pe cei mai buni oameni din toate partidele. Şi, de asemenea, să arate că se poate organiza altfel ca partid, că nu porneşte de sus în jos, ci vine de la cetățeni, şi că poate dezvolta mecanisme democratice. S-a văzut că nici un partid (poate în afară de UDMR) nu are în momentul acesta mecanisme democratice prin care să-şi selecteze elita. În acest partid, în 2008, îşi vor pune speranțele mulţi oameni, pe fondul frustrărilor declanşate de costurile integrării europene.

Durerea începe din 2005

Care va fi perioada cea mai dură, când vom plăti costurile integrăi

Imediat, chiar din 2005 trebuie implementate legi adoptate care nu funcționează. Vor fi foarte dureroase pentru populaţie. Sigur, tot timpul va fi o amânare, o inerție, unii se vor lupta să le aplice, alţii se vor lupta să le ocolească, dar, din 2007, costurile vor fi mult mai vizibile Ia nivelul omului de rând. Cum s-a întâmplat în Ungaria, în mai 2004. Nu avem motive să credem că la noi lucrurile vor sta altfel. Practic, avem un parcurs similar.

Deci nu daţi foarte multe şanse alegerilor anticipate? Societatea românească şi clasa politică nu mi s-au părut niciodată prea dispuse să piardă ce deja obținuseră şi să se arunce în alegeri anticipate.

Nu cred că majoritatea aceasta fragilă va duce la alegeri anticipate, dar e posibil ca cei din PSD să încerce să repete scenariul pe care I-au avansat

acum 2 ani, cu alegerile anticipate. Ca să nu plătească în 2008 nota de plată, s-ar putea să forțeze ei alegeri anticipate, dar nu mai devreme de 2006. Dar şi asta va fi dificil. Conform Constituţiei, partidul aflat la guvernare nu prea are mijloace prin care să provoace alegeri anticipate: ele depind mai mult de opoziţie decât de putere. Or, s-ar putea ca opoziţia să nu înţeleagă că o asemenea manevră o avantajează. Am văzut acelaşi scenariu în 2002, când s-au făcut tot felul de calcule, dar până la urmă toţi şi-au dat seama că nu poţi să păcăleşti populaţia spunând că te retragi de la guvernare, ca să câştigi timp sau să depăşeşti anumite momente dificile. În plus, dacă PSD va provoca alegeri anticipate în 2006, nu cred că le va câştiga, pentru că deja va fi o erodare. Şi-aşa PSD a câştigat alegerile cu greu, erodat, la limită. Deci până în 2006 va fi şi mai greu să vorbim de o creştere a PSD. Partea grea abia acum vine.

Electoratul foarte mare al Alianţei mi se pare impulsionat mai ales de refuzul PSD. A fost în 2004 un vot mai ales negativ? El a adunat segmente sociale diverse, poate nu neapărat toate calate pe un program liberal, deşi se poate vedea înăuntrul lui/oproaspătă clasă de mijloc, formată mai ales din tineri. Asistăm la apariţia unui electorat care-şi caută un partid, care a găsit şi n-a găsit partidul de care are nevoie.

În 2004, votul negativ a avut o pondere mult mai mică decât în 2000 sau chiar în '96.

Deci acesta nu a fost vot negativ.

N-a fost, Şi e un lucru bun. Sigur, au fost unii care au votat împotriva PSD, dar nu atât de mulţi ca în '96 sau în 2000: am avut un vot mult mai raţional. Oamenii au mers pe aspectele pozitive. S-a mai întâmplat un paradox al guvernării 2000— 2004. Vrând-nevrând, PSD a creat după 2000 un electorat liberal. PSD a făcut totuşi nişte reforme incontestabile şi a reuşit să obţină anumite performanţe economice. Se întâmplă asemenea paradoxuri, ca un partid să schimbe aspiraţiile unui anumit grup de persoane. Or, atunci când se dă votul, aspiraţiile, aşteptările contează mai mult

(Continuare în pag. 10)

Doi oameni vor conta

(Urmare din pag. 9)

decât starea de fapt. Oamenii nu sunt întotdeauna recunoscători celor de la guvernare pentru ceea ce au făcut. Cred că asta s-a întâmplat şi în 2004. A existat o categorie de oameni care a prosperat în aceşti ani. De ce? Pentru că a crescut economia, pentru că inflaţia a scăzut şi şi-a găsit o stabilitate mult mai mare. lar acest grup avea nevoie de mai mult decât reuşea PSD să dea. Uitaţi-vă numai la această taxă unică! Eu cred că dezbaterea între taxă unică şi taxă progresivă are şi alte semnificaţii. PSD nu a avut curajul să o introducă. A încercat la un moment dat

A încercat Adrian Năstase.

Exact. Dar nu a avut curajul, pentru că şi-a dat seama că nu este electoratul lor. Pe când Alianţa a venit cu asemenea propunere şi cred că a răspuns acestui grup.

Aceasta avantajează o anumită categorie.

Cu siguranţă. lar ceilalţi nu sunt neapărat dezavantajaţi. Ei nu pierd nimic, dar nici nu câştigă. În schimb, pentru o anumită perioadă de timp, la nivelul structurii sociale, poate creşte polarizarea. Până la urmă, această clasă mijlocie, în formare, va aduce prosperitatea, care se poate redistribui şi la segmentele sărace. Dar, probabil, cu taxa unică pentru o anumită perioadă am fi avut o polarizare mai mare. PSD n-a putut să ia această măsură, Alianţa ar fi vrut să o ia şi s-a adresat exact acestui segment, care a prosperat pe vremea guvernării PSD, dar nu mai era satisfăcut de ceea ce oferea el. Din păcate, liderii au vorbit uneori mai mult despre problemele marginale — homosexuali, căsătorii între homosexuali — decât despre taxa aceasta. Căsătoria între homosexuali era o temă foarte avansată pentru o societate tradiţională, tradiționalistă, cum este a noastră. Deci acesta a fost electoratul Alianţei: cei care nu au fost recunoscători PSD că i-a făcut mai prosperi. Probabil că unii politicieni îşi închipuie că, dacă faci ceva, sigur vei obţine votul în schimb.

Două guvernări legate: CDR şi PSD

Acum, când am ieşit din perioada electorală, cum apreciaţi după patru ani guvernarea PSD, în comparaţie cu guvernarea '96—2000?

Totuşi, aceste două guvernări sunt în legătură. Guvernarea Convenţiei nu a fost atât de coerentă ca cea a PSD; nici nu avea cum să fie, pentru că erau mai multe partide de diferite orientări, pe

“când PSD a avut un conglomerat disci- 'Splinat în guvern. Dar PSD a beneficiat foarte mult de guvernarea '96—2000. Puţină lume are curajul să spună că acea guvernare a avut măcar curajul, cel puţin în primii doi ani, să ia nişte măsuri absolut necesare în momentul respectiv: restructurarea anumitor sectoare. Atunci a început restructurarea sectorului minier, de care PSD n-a avut niciodată curajul să se ocupe. După 2000, i-a tăcut viaţa mult mai uşoară PSD şi ei practic au continuat această restructurare. Dar greul l-a suportat Convenţia. Guvernarea din acea perioadă a mai făcut un lucru important, tot legat de zona minieră: a reuşit să decapiteze acea mişcare sindicală violentă care ameninţa stabilitatea politică şi practic aproape toate guvernele din România. Din momentul acela s-a normalizat situaţia. Pentru că nu era o mişcare sindicală, era, practic, o mişcare anarhică, paramilitară, care încerca să conserve nişte privilegii locale. Cosma e ţinut în închisoare pentru că a pus de multe ori în pericol instituţiile statului — nu numai în

'99, şi în '90, şi în '91. Sigur, ar mai fi şi alţi vinovaţi, dar.

Cei care l-au încurajat din zona politică.

Exact. Dar important este că a dispărut simbolul liderului atotputernic care se luptă cu instituţiile statului. Asta a făcut viaţa foarte uşoară pentru PSD între 2000 şi 2004. De asemenea, guvernarea din '96 a curăţat sectorul bancar, care era în '97 un dezastru. Băncile au devenit mult mai solide, prăbuşirile din *97—2000 nu mai aveau cum să apară între 2000 şi 2004. În perioada aceea s-au stabilit nişte reguli, băncile au fost monitorizate, supravegheate, scoase de sub influenţa politicului. Nu ştiu dacă PSD a recunoscut vreodată public lucrurile astea. Dar sunt convins că ei ştiu.

lar PSD ce a reuşit să facă efectiv?

Cel mai important lucru este că a reuşit să scadă inflaţia. Sigur, şi cu contribuţia Băncii Naţionale, dar, având în vedere că am avut acelaşi guvernator din '90 până în 2000, aș crede că nu stătea întru totul în puterea guvernatorului să ia această măsură, ci depindea şi de o anumită voinţă politică. Beneficiind de acea primă uşoară creştere economică din 2000 pe care a produs-o guvernul Isărescu, PSD a putut să ia un anumit gen de măsuri financiare şi inflaţia a coborât foarte mult. Începem să ne aliniem la ţările din regiune. Un alt lucru important pe care PSD l-a făcut —pentru că a avut o coerenţă mai mare, a avut specialişti mai buni aici — a fost ridicarea vizelor pentru români. Aceasta se putea face cu multă vreme în urmă. S-a greşit în relaţiile externe în perioada guvernării Convenţiei, dar a mai fost ceva: situaţia din țară era foarte instabilă din punct de vedere economic. Şi cred că nici o țară din UE nu s-ar fi angajat în momentul respectiv să ridice vizele, pentru că probabil s-ar fi declanşat un exod. Ei au aşteptat să se stabilizeze situaţia economică, ceea ce în 2002 deja se întâmpla, să crească puterea de cumpărare şi să fie luate nişte măsuri rapide şi simple, de securizare a frontierelor, pe care cei din Occident le voiau; lor nu le era foarte teamă de românii care le-ar fi invadat țările, ci de cei din Orientul Mijlociu şi din fostele țări ale Uniunii Sovietice. Aici a greşit Convenţia, neavând specialişti. PSD a avut şi beneficiul unei stabilităţi economice, care a dat o garanţie că nu va fi un exod al forţei de muncă. A contat şi creşterea economică, care, chiar dacă nu a ajuns la toată lumea, s-a dus spre un anumit segment al societăţii, cel din zona medie care a prosperat.

Şi ce s-a întâmplat cu creşterea

economică?

Din păcate, această creştere economică s-a redistribuit într-o oarecare măsură şi la clientela politică. Un model mai degrabă rusesc, care, iarăşi, ar trebui să dispară din 2004. PSD e conştient că s-a terminat cu licitaţiile aranjate, cu banii direcţionaţi spre clienţi politici, comisioane ş.a. Sau, cel puţin, va fi o monitorizare dură. Dar pentru PSD e important că a reuşit să-şi favorizeze clientela din jurul partidului (care există şi în jurul altor partide). Ceea ce urmează să se întâmple este ca această clientelă (oameni de afaceri) să intre într-o anumită legalitate pe piaţă, în competiţie, şi să reziste acestei competiţii. Acesta e principalul lor obiectiv. Din momentul acesta ei cam ştiu că nu se mai pot baza pe aceste relaţii de clientelă care au existat până acum. Clientela nu va mai fi alimentată în acelaşi mod în care a fost între 2000—2004, '96—2000, '92—'96.

Portretul lui Băsescu

Vă propun să faceţi portretele celor doi candidaţi rămași în ultimul tur. Băsescu este un om hotărât, raţional, care de multe ori depăşeşte limita autoritarismului. Din acest punct de vedere, cred că Băsescu a stârnit teama unora, chiar din zona intelectuală a societăţii, pentru că noi avem o teamă ascunsă să nu ne trezim, în 10 ani, cu un dictator. Sigur, nu e Băsescu un dictator, el înțelege democraţia, dar are tentaţia autoritaristă. A şi spus că nu prea e obişnuit cu democraţia de partid.

Personalitatea lui dinamică şi pragmatică a iradiat mult mai multă atracție decât cea a lui Năstase, ţintă de ani de zile a unei „anumite părţi a presei“ şi care a avut o campanie convenţională, ştearsă.

Aici au contat cu siguranţă şi partidele din spatele lor. Sunt convins că mulţi au votat cu inima strânsă pe Băsescu, dar faptul că era candidatul Alianţei PNL-PD a contat mai mult decât omul în sine. Dar şi la Năstase s-a întâmplat acelaşi lucru. Năstase nu a putut să atragă voturile din zona intelectuală, chiar dacă este un om cu o educaţie deosebită, cu înclinații artistice. Ar fi trebuit să fie mai atractiv pentru intelectuali, dar are în spate un partid cu o imagine negativă, care a fost respins încă din '90 de intelectualii din România. Şi, din păcate, partidul nu s-a schimbat foarte mult. Între 2000 şi 2002, PSD avea un scor foarte mare în sondaje, reuşise să atragă diverse zone de electorat nontradiţional, mai degrabă liberal, dar această arie mai largă s-a îngustat imediat în momentul în care ei au intrat în anul electoral şi şi-au dat seama că trebuie să se adreseze electoratului rural. Au trimis mesaje mult mai conservatoare, mult mai tradiţionaliste, şi atunci au pierdut foarte mult din ceea ce aproape câștigaseră în 2001, 2002.

Să ne întoarcem la portretul candidatului Alianţei.

Băsescu e un pic imprevizibil, ca persoană. Mulţi, şi chiar dintre consilierii lui s-au plâns de acest defect, că nu poţi să controlezi tot ceea ce spune şi ceea ce va face. Deşi pare consecvent, probabi! că e cel mai inconsecvent lider politic pe care l-a avut România. În general, şi-a încălcat deciziile, a spus una şi pe urmă a revenit.

Riscul inconsecvenţei şi şansa popularității conservate

Nu e grav la politicieni?

E grav. Oamenii nu apreciază inconsecvenţa.

Am văzut acest fenomen la Emil Constantinescu: a părăsit scena politică, promițând că nu se va mai întoarce şi, când şi-a călcat promisiu-

nea şi s-a retras, a eşuat lamentabil

Există un anumit gen de sancțiune pe care au cam primit-o toţi cei care pui au avut consecvență. Roman şi-a termi. nat cariera politică încă din '96, când optat pentru Constantinescu. A fost Gal mai bună opțiune, rațională, dar el vea nea dintr-o altă zonă și simplul fapt că a basculat i-a încheiat cariera politică Oamenii au niște aşteptări faţă de up, personaj politic. EI nu are o mariă foare, mare în care poate să oscileze, pentru că aşteptările astea sunt destul de preci. se. Roman a fost multă vreme în zona social-democrată, mai aproape de lliescu, şi brusc a basculat. Repet, a fost o mişcare extraordinară pentru țară, dar care l-a costat cariera politică. Dacă el a fost conștient de acest lucru, putem zice, că s-a şi sacrificat în momentul acela Cred că şi Băsescu ar putea să aibă în curând această problemă, fiindcă a oscilat foarte mult. Eu cred că şi-a supra. estimat oricum popularitatea în această campanie. EI este un lider popular, dar inegal geogratic, pentru că în București, de pildă, are o popularitate imensă, în țară, mai puţin. Cred că anumite mesaje: care au fost numite gate au venit tocmai din această supraestimare. El a crezuț că poate să arunce orice fel de mesaj, oricât de controversat ar fi, pentru că lumea nu-l va sancţiona, că el este deasupra. Este un lider popular, dar nu are, atâta popularitate încât să poată spune, orice. Din punctul acesta de vedere, Iliescu are o popularitate conservată, pentru că a aruncat mesaje foarte controversate şi a reușit să nu piardă capital politic. Iliescu merge pe un capital construit în '90 şi cultivat până în 2004. Sigur, lliescu nu mai are același capital de încredere; el a câştigat cu 80% în '90 iar acum are în jur de 38—40%. Dar e consolidat, ăsta-i avantajul.

E vorba de segmente de populaţie cultivate timp de 15 ani. Niciodată nu i-a dezamăgit pe oamenii aceștia. Şi atunci, sigur că el şi-a permis în această campanie, în disprețul tuturor vocilor care l-au acuzat, să facă campanie pe faţă pentru PSD. A fost conştient că încalcă Constituția, dar a spus că popularitatea lui îi permite să facă acest lucru.

Popularitatea pe segmentul lui. Pentru că de la celălalt segment, care nu-l acceptă de 4 ani, nu avea oricum ce lua.

Din punctul acesta de vedere, şi PSD, şi Alianţa în această campanie au avut mai degrabă strategii prudente. PSD nu a fost foarte interesat de electoratul urban. La locale au pierdut masiv în marile capitale de judeţ și atunci au spus; e important să ne consolidăm electoratul nostru tradiţional, din rural. Toate mesajele au fost pentru mediul rural, toate incursiunile lor au fost mai ales în mediul rural, La fel s-a întâmplat însă şi cu Alianţa. Dacă vă uitai, Traian Băsescu a fast doar în marile:oraşe în turneu. E-adeyărat că aifosttimpul scurt, el a avut o campanie dlezetlzăcprin retragerea lui Stolojan, dar au:fost total neinteresaţi de rural; acolo au'luat;mult mai puţine voturi decât în mediul sii) din cauza asta cred că s-a polarizaţ;alât de tare votul. Dacă vă uitaţi la harta votului, zona de vest e dominată de Alianță şi Băsescu, zona sud-est e dominată de PSD. Lucrurile acestea nu sunt foarte bune, mai ales pentru ceea ce urmează. Asta arată că există clivaje foarte mari, regionale, socio-demografice. Pentru ceea ce urmează avem nevoie de un efort susţinut şi un suport cât mai

larg al populaţiei. Din punctul acesta de .

vedere, poate că un guvern de largi coaliţie ar fi mult mai bun. Pentru că altfel riscă să adâncească aceste clivaje: Ați văzut că Ardealul are mesaje din ce în ce mai vehemente împotriva puterii de la Bucureşti care gestionează resursele. Şi s-ar putea să ne trezim în situaţii foarte neplăcute. [ai Să ne întoarcem la Băsescu. Cei care voiau să-l critice spu-

neau că nu era chiar potrivit CE” pentru funcţia de preşedinte. Nu era tocmai cum îşi imaginau oamenii preşedintele, pentru că, în aceşti 15 ani, Iliescu a modelat funcţia de preşedinte după chipul şi asemănarea lui. Şi atunci, Băsescu a avut o misiune foarte dificilă în campania asta. Şi anume, trebuia să schimbe imaginea românilor nu despre el, ci despre instituţia prezidenţială, Deci ceea ce s-a consolidat în 15 ani de zile Băsescu trebuia să schimbe într-o lună. E greu într-o lună să schimbi imaginea oamenilor despre ce însemnă o institujie. Şi a spus „un preşedinte activ, un preşedinte autoritar“. A mers pe o Stragegie cred eu rațională: n-a vrut să se schimbe el după imaginea instituţiei prezidenţiale, ci a vrut să schimbe instituția după imaginea lui. Era riscant pentru cariera lui politică să arate că e altfel decât ştie lumea, dar ar îi fost mai uşor decât ce-a vrut el să facă.

Portretul lui Năstase

lar Năstase a mers pe linia convenţională.

Năstase a mers pe linia convenţională; un preşedinte neimplicat, deasupra tuturor, pentru care contează foarte mult relaţiile, reprezentarea internaţională. Din păcate, Năstase va fi probabil un bun factor de reprezentare internaţională, va fi probabil lucrul pe care-l va face cel mai bine dacă va ajunge la Cotroceni, dar nu cred că el va fi omul care va asigura echilibrul intern. Eu cred că aici Iliescu, ca şef de partid, va avea acest rol de moderator, de negociator, şi-l va tace când mai bine, când mai prost, aşa cum a făcut în ultimii 15 ani. Din păcate, Năstase n-a avut timp să întărească anumite relaţii în partid pe care Să poată să le folosească ca pârghii în

rioadă, ceea ce lliescu intotdeauna a folosit din '90 până acum, Năstase a avut şi contestatari în partid şi întotdeauna partidul a stat sub apăsarea acestor imagini cu Iliescu.

Aşa cum arată PSD, câteodată mi se părea că Năstase nu e chiar liderul pentru un asemenea partid. Nu ştiu de fapt pentru ce fel de partid ar fi potrivit.

E adevărat. Din punctul acesta de vedere, el nu s-a potrivit cu PSD. Şi unii oameni care au intrat în echipa lui cred că s-au modelat ei după stilul lui, iar cei care n-au reuşit au rămas cumva în afară sau au așteptat venirea lui Iliescu. Ar fi de ştiut cum va rămâne Năstase în istorie, cum se va vorbi de Adrian Năstase peste 20 sau 30 de ani. A fost totuşi o perioadă interesantă de guvernare; a fost altceva decât '90—'92, '92—'96, '96—2000. De altfel, el nu e făcut pentru. funcţii executive. Nici pentru partid. Dar a fost o provocare pentru el; pentru că asta a trebuit totitimpul să facă — să țină lubrume!în) mână Gigur-că a fost ajutat dedoillosu-cu-tpata micile tensiuni căfi teo'apărut. Dar Năstase este mai degtabă un om pentru această fune-

(ie de reprezentare şi nu cred că se va “iai întoarce la o poziţie executivă, indiiterent ce ar însemna ea. Traian Băses- '6W'a avut şi la locale, şi acum, o echipă. 'toarte creativă. Din păcate, nu au reuşit să-şi adapteze bine mesajul pentru zona rurală, a fost o campanie bună pentru Bucureşti, dar ne adresăm de multe ori unui electorat neinformat, temător, tradiţionalist, conservator şi trebuie să ai mesaje şi pentru ei. Eu cred că de fapt scorul bun pe care l-a obținut Alianța la locale s-a datorat tocmai unei Strategii de intrare în terenul adversaului. Asta a făcut Stolojan. Stolojan a umblat foarte mult în rural. Liberalii au pus mare accent înainte de locale pe mediul rural; şi erau așa-numitele breşe în terenul lor. Şi au reuşit să le facă — pantera, Botoşani, Suceava, Călă-

Stolojan era un lider mult mai apropiat de modelul Ion Iliescu.

Era, în sensul de echilibru. Din păcate, retragerea lui cred că a avut motive serioase. Era un lider epuizat, nu mai reuşea să-şi transmită mesajul. Nu a fost un lider de cursă lungă. Are o sănătate mai fragilă, deci nu ar fi putut s-o ducă la capăt. Din ce-a urmat după locale s-a văzut că el nu mai avea resurse fizice.

Se petrec campanii murdare de acest gen (vezi fluturaşii) şi în ţările democrate?

Se întâmplă, mai ales în Statele Unite, unde e o campanie mai dinamică şi mai vie. Mai puţin în Europa occidentală. În America se mai merge şi pe lovituri sub centură. Sigur, există peste tot o limită. De pildă, se speculează mai puţin şi, oricum, mai discret o anumită presupusă sau reală orientare sexuală a unui candidat. Sau, chiar pe această eroare a lui Traian Băsescu (cu mesajul cu căsătoriile între homosexuali), PSD a speculat foarte agresiv gafa lui Băsescu cu homosexualii, dar prin ceea ce au făcut poate că au alienat un anumit grup mai deschis, mai liberal, poate că au adus atingere minorităţii homosexualilor din România. Oamenii fac abstracţie de consecințele gesturilor lor, dar așa e în campanie. De o lună de zile asistăm la multe lucruri pe care nu vrem să le vedem în mod obişnuit.

Luni, 13 decembrie 2004

Guvern de uniune naţională

Cum arată guvernul viitor, după rezultatele oficiale din turul doi?

Acum, după rezultatele oficiale, care arată că Traian Băsescu a câștigat funcţia de preşedinte, ecuaţia guvernamentală devine şi mai incertă. Dacă săptămâna trecută PSD reuşise să semneze nişte înţelegeri cu PUR şi UDMR, parteneri vechi ai PSD, iată că acum avem un preşedinte din partidul care părea destinat să rămână în opoziţie. E greu de spus dacă Alianţa poate veni la guvernare, chiar şi în condiţiile acestea, pentru că simpla ecuaţie parlamentară îi dă o şansă mai mică decât PSD să construiască un guvern. Chiar şi PSD cu PUR şi UDMR mai aveau nevoie de voturile minorităţilor. Rămân foarte multe necunoscute, se aude deja, chiar astăzi după anunţul câștigătorului, că unele partide, din cele care au semnat deja protocoale cu PSD înainte de turul doi, dau semne de îndoială. În orice caz, problema e că doi oameni vor conta foarte mult în România în acest moment: Traian Băsescu şi Ion Iliescu, lată că se întâlnesc, probabil nu prima oară, şi într-un fel sau altul s-ar putea să trebuiască să colaboreze. Se vorbeşte chiar de un guvern de uniune naţională, care într-adevăr e o formulă bună în momentul în care ai această divergență politică între Parlament şi preşedinte. Ar putea să fie un guvern pe un termen mai scurt, de exemplu pentru următoarele 6 luni, până la semnarea tratatului de integrare în UE, cu o misiune foarte precisă. După care perspectivele să fie altele, eventual alegeri anticipate, o altă majoritate guvernamentală. Dar un guvern de uniune naţională ar fi o soluţie în momentul ăsta, pentru a nu prelungi foarte mult o situaţie de criză, pentru că nu am avut această experienţă de, hai să-i spunem, deocamdată, coabitare.

Relaţia dintre Adrian Năstase şi PSD

Puteţi imagina un guvern de coaliţie naţională cu Băsescu preşedinte şi Năstase prim-ministru?

Dacă ar fi pentru următoarele 6 luni, cred că mi-aş putea imagina. Dar Năstase e într-o situaţie dificilă în momentul

acesta, pentru că el a pierdut alegerile prezidențiale, În partid autoritatea este Ion Iliescu, chiar dacă nu formal. E clar că Iliescu va lua deciziile. Aş putea să văd un guvern de uniune naţională cu Năstase premier 6 luni, ca un fel de răgaz care i se mai dă. Dar e foarte greu de imaginat asta. Mai degrabă l-aş vedea pe Theodor Stolojan premier pe o asemenea perioadă.

Victoria aceasta i se datorează lui Băsescu?

Băsescu a reuşit să mobilizeze electoratul din urban mai bine decât în primul tur de scrutin. lar Adrian Năstase a mobilizat mai puţin electoratul din rural. Şi asta spune multe despre relaţia dintre Adrian Năstase şi PSD. Se vorbea de multă vreme de acest lucru, dar cred că acum a fost foarte ilustrativ ce s-a întâmplat; şi anume, că există o ruptură între Adrian Năstase și baza partidului şi că mulţi oameni de acolo lucrează bucuros în folosul partidului, dar mai puţin în folosul liderului Adrian Năstase. Se pare că activiştii PSD din mediul rural nu au lucrat cu mult entuziasm în ziua alegerilor pentru a mobiliza electoratul, pentru că noi ştim că PSD are totuşi această capacitate de a mobiliza electoratul la vot. Dar probabil că nu au avut foarte multă convingere când au făcut asta.

Şi s-ar putea să fie pentru ultima dată când îl mai mobilizau, pentru că până data viitoare segmentul urban se va lăţi.

Da, asta este o tendinţă, şi nu numai asta; şi ruralul începe să se schimbe. Sunt oamenii care se întorc din migraţia în străinătate. Ruralul rămâne, în esenţă, tradiţionalist, dar şi el se schimbă. S-a schimbat cu paşi repezi cel puţin în ultimii doi ani şi probabil că următoarea schimbare la care vom asista şi care va micşora distanţa între rural şi urban va fi una informaţională. Pentru că de fapt marele decalaj între rural şi urban acum este legat de accesul la informaţie. Pro-

Radio & Aface

babil că în foarte scurt timp diversitatea informaţiei prin canalele de televiziune, radio, ziare, va fi cel puţin sau la fel de mare în mediul rural, ca şi în mediul urban. Oamenii vor privi altfel evenimentele şi s-ar putea să se termine cu acea masă manipulabilă,

Preşedintele Băsescu trebuie să înveţe arta compromisului

Să ne întoarcem la Traian Băsescu, preşedintele României, urmaşul lui Ion Iliescu.

Este un om imprevizibil, care nu ştiu dacă stăpâneşte foarte bine arta compromisului. Nu ştiu dacă modul în care vede el instituţia prezidenţială se va schimba mai repede decăt se schimbă România. În zona asta, a Balcanilor, ca şi în România, negocierea şi compromisul rămân esenţiale în politică. Noul preşedinte nu are în Parlament o majoritate confortabilă, care să-i permită orice fel de gesturi, orice fel de declaraţii. Sunt convins că la un moment dat el poate fi sancționat drastic de către anumite grupuri din Parlament care se pot alia foarte repede să formeze o majoritate calificată. Deci va trebui să-şi schimbe stilul; va rămâne hotărât, dar va trebui să privească lucrurile cu mai multă înţelegere şi să încerce să negocieze chiar cu adversari tradiţional declaraţi inamici. În momentul acesta el nu mai poate avea aceleași adversităţi pe care le-a avut în ultimii 4 ani. Mai e ceva de spus referitor Ia predictibilitatea lui. Este un tip imprevizibil. Or, instituţia preşedintelui trebuie să fie predictibilă în ceea ce face şi în ceea ce spune, mai ales pentru partenerii internaţionali. EI trebuie să arate consecvenţă şi să-şi reprime anumite porniri.

Societatea care a învins este evident societatea tânără, urbană, care a împins spre schimbare. Va avea ea satisfacția schimbării?

În mod sigur. Instituţiile din România nu vor mai fi ca până acum. Mă gândesc la cazuri foarte particulare; de exemplu,

la Televiziunea publică.

Nu va deveni acum obedientă sub Traian Băsescu?

Asta-i partea cea mai amuzantă. Televiziunea publică şi funcţionarii de acolo au un instinct de a se duce imediat spre cel care e la putere. Dar în momentul acesta nu se poate spune cine are puterea cu adevărat, pentru că puterea e atât de împărțită, unii au Preşedinţia, alţii au Parlamentul, încât Televiziunea publică va trebui realmente să fie independentă şi să servească publicul, şi nu o anumită instanţă. La fel probabil se va întâmpla şi cu justiţia din România, şi cu alte instituţii publice care au avut acest comportament blestemat de a căuta întotdeauna puterea şi a se mula pe dorinţele ei. De data asta puterea e pretutindeni şi atunci asta poate îm: pinge la mai multă echidistanţă, a, mai multă independenţă. 3,

Reteaua 4M% FM 27 de statii adio în România

ROMÂNIA LA RAPORT

cu Carol Sebastian Un dialog în FM în care întrebările nu rămîn fără răspuns ORA 17:00 si 20:00*

mesaje la: romanialaraporiinfomix.ro

*de Luni pînă Vineri: 20:00 la 21:00 (în direct) si a doua zi:

7:00 la 18:00, (în reluare)

Aderenţa reală a celor două blocuri politice

Dacă ar fi să comparăm alegerile parlamentare din 2000 şi 2004, ce observaţii puteţi face?

Primul lucru care cred că merită discutat este legat de semnificaţia rezultatelor acestui scrutin. La Parlament, diferenţa între cele două mari blocuri politice a fost de circa 5%, Pe această diferenţă procentuală se poate susţine că Uniunea PSD+PUR a câştigat alegerile. În termeni relativi, desigur. De altfel, liderii PSD au punctat imediat acest aspect. Ei s-au lăudat cu două lucruri: 1) în primul rând că au obținut un sprijin electoral mai mare decât la alegerile anterioare, şi 2) că acest lucru e o performanţă notabilă în contextul ciclurilor electorale din ţările est-europene, unde în mod constant cei aflaţi la putere au pierdut alegerile şi partidele chemate la guvernare de către electorat au fost schimbate de la o legislatură la alta. Dacă ne uităm exclusiv la procente, constatăm că Uniunea PSD+PUR a obținut acum 36,6% din sulragii la Camera Deputaţilor şi 37,1% la Senat. Aceste cifre sunt aproape copiate la indigo cu cele din 2000. Dacă ne uităm însă Ia cifrele absolute, adică la masele electorale care au votat pentru un partid sau altul în anul 2000, comparativ cu 2004 — singurele care exprimă adevărul ultim cu privire la aderenţa reală a acestor partide în rândul populaţiei — constatăm că, în 2000, alianţa de atunci a PDSR cu PUR a primit 3.968.464 voturi, în timp ce acum aceeaşi alianţă a totalizat 3730.35; i

de români (o scădere de aproximativ 6%). Privind strict aceste cifre, orice analist ar putea spune că da, în linii mari, guvernanţii nu s-au erodat prea mult la guvernare, ceea ce constituie într-adevăr o performanţă pentru aceste vremuri. Pe de altă parte, unii analişti sau lideri ai PSD au ţinut să sublinieze faptul că Alianţa nu a realizat mare lucru, dacă ţinem seama de faptul că suma procentelor date de sondajele anterioare pentru cele două formaţiuni luate separat era cam tot cât au luat împreună/a alegeri, adică în jur de 31%.

lin Teodorescu a spus lucrul acesta, în cadrul unei dezbateri televizate.

7 Posibil. În cifre absolute însă, în anul 2000, 762.365 de persoane au votat pentru PD şi 747.263 pentru PNL. Au fost deci 1.509.263 de voturi pentru cele două formaţiuni luate împreună. În 2004, alianţa lor obţine 3.891.000, deci mai mult decât dublu (1.681.918 în plus). Privind aceste cifre, un analist cu greu ar putea susţine că Alianţa a fost făcută degeaba! Un politician, ar putea, desigur, dar ar face-o pe riscul lui. Cât despre PRM, acest partid a avut o scădere importantă, de la 2.112.027, în 2000, la 1.316.751 în 2004 (o scădere de 38%). Mi se pare că orice discuţie se închide aici, pe

- aceste cifre, dincolo de ceea ce exprimă (sau ascund) procentele şi dincolo de afimaţii cum că „noi am câştigat! că „ne-am menținut“, că „voi n-aţi obținut. nimic în plus împreună" etc.

C.V. Tudor este genul de personaj conjunctural

Cum explicaţi felul în care au involuat Partidul România Mare şi Vadim Tudor?

PRM a involuat preţ de 38%, iar Vadim cu 41% (în termeni de voturi obţinute la primul tur). Eu cred mai

CĂLIN ANASTASIU

Cele două Românii date de structura electoratului

degrabă că nu e vorba de o involuţie, ceea ce s-a întâmplat în 2000 a fost rezultatul unei conjuncturi speciale, care a favorizat „umflarea“ artificială a opţiunilor pentru PRM şi pentru Corneliu Vadim Tudor, şi care poate fi explicată. A fost, fără îndoială, explozia lui Vadim din campanie, după ce fusese ţinut sub obroc mai mult timp. El este un politician care, în momentul când devine vizibil, poate fi foarte convingător, şi chiar a convins, pe un fond de nemulțumire faţă de principalele partide politice, faţă de eșecul şi fracturarea CDR, la care s-a adăugat votul teribilist al unor categorii de tineri. Analiza profilului electoratului din 2000 a arătat că o parte importantă dintre aceştia s-a dus spre Vadim, poate ca spre un show în care un fel de „arătare punk“ se ia de piept cu toată lumea.

Ar mai exista eventualitatea ca Vadim Tudor să revină? Am în minte cazul Le Pen, din Franţa.

Aş spune că genul acesta de personaje politice, Le Pen în Franţa şi Vadim în România, are mai puţin o evoluţie organică, intrinsecă. Ei depind foarte mult de context, sunt mai degrabă personaje contextuale. Această specie politică reprezintă un fel de cutie (dacă vreţi, o pubelă) în care se pot revărsă tot felul de reziduuri, nemulțumiri, frustrări, în anumite condiţii conjuncturale, Acest tip de partid este un fel de fantomă care bântuie societăţile democratice.

Cu alte cuvinte, nu putem spune că s-a rezolvat cu Vadim şi PRM. Mai ales dacă avem în vedere şocul economic pe care îl va resimţi populaţia în 2007.

Nu, evident. Cinic vorbind, nu ştiu dacă în funcționarea unui sistem politic nu este chiar bine să existe o asemenea supapă, care să focalizeze o serie de frustrări, resentimente şi nemulțumiri, şi care, altminteri, ar putea să explodeze în cine ştie ce fel, mult mai violent, mult mai destabilizator. Eu sper să rămânem doar cu fantoma în castel şi să nu sară în aer castelul.

Dificultăţile guvernului ce va rezulta din alegeri

Cum priviţi sistemul politic cu două blocuri politice apropiate, rezultat din recentele alegeri?

În viziunea oricărui analist politic este vorba de o situaţie ideală. Nu există riscul monopolizării puterii, sunt două forţe relativ egale, e o situaţie de echilibru politic, citată ca ideală pentru o democraţie în orice manual de ştiinţe politice. Din punct de vedere practic însă, lucrurile se complică, pentru că formula asta trebuie tradusă într-o formulă de guvernare eticientă, cu atât mai mult cu cât noi mai avem doar doi ani până la termenul preconizat pentru aderarea la Uniunea Europeană. lar în aceşti doi ani, care nu sunt deloc mulţi, avem încă multe, poate prea multe de făcut. E nevoie de un guvern cu muşchii tari, cum se spune, care să se bucure de legitimitatea unei părţi cât mai mari din electorat, care să se simtă încurajat de sprijinul său electoral pentru măsurile şi politicile pe care va trebui să le pună în practică. Or, această situaţie de echilibru, altminteri foarte frumoasă şi dezirabilă, s-ar putea să încorseteze câmpul de manevră al viitorilor guvernanţi, oricine ar fi aceştia. Noroc că, aşa cum spunea cineva, România e guvernată mai mult de Uniunea Europeană şi de FMI (acesta din urmă mai puţin prezent în ultima vreme). Vedeţi cât de greu se poate construi o majoritate parlamentară pe aritmetica furnizată de alegeri. Apare o situaţie cu totul specială, aş spune a unui fertium datur, a partidului mic (UDMR) care este propulsat în postura de a arbitra această situaţie într-un fel care poate fi considerat ilegitim, pentru că el are o semnilicaţie electorală destul de redusă. Ce să spun? N-aş vrea să fiu prim-ministru într-un astfel de guvern (deşi admit că astfel de formule au funcţionat și prin alte părți în anumite perioade).

Din punct de vedere sociologic, procentele apropiate ale celor două blocuri arată că sunt două Românii? Cum ar fi una şi cum ar fi alta?

Chestiunea asta cu mai multe' Românii nu e deloc nouă, ea a apărut umdeva în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când au început procesele de modernizare şi o parte din România (sau anumite părţi) a început să se mişte înainte, iar alta (sau altele) a rămas mult în urmă. Şi, cum noi n-am încheiat încă acest pro-

ces, deși au trecut mai bine de 150 de ani de atunci, continuăm să avem mai multe Românii intre aceleași graniţe. Fenomenul acesta va mai dura o bună bucață de vreme. Anumite defazări între zone geografica segmente şi categorii sociale, valori și mentalități, adi. că Româniile de care vorbeaţi, se traduc concret în faptul că avem mari categorii şi comunităţi de oameni care trăiesc în lumi diferite. Viaţa lor de zi cu zi este total diferită față de viaţa unei comunităţi aflate la doar o sută de km distanţă, sunt oameni care gândesc alțțel au alte nevoi; alte necazuri, alte motive de a se bucura sau revolta ş.a.m.d. Din acest punct de vedere, ei pot să fie mai asemănători sau mai apropiaţi cu populația din Georgia decât cu populaţia unuia dintre oraşele, noastre mari, Timişoara sau Bucureşti, spre exemplu, În realitate, sunt mai mult de două Românii, dar, cel puţin în structura electoratului, există într-adevăr două care se văd foarte clar din '90 încoace. În toţi aceşti 14. ani, structura de bază a electoratelor nu s-a schimbaţ aproape deloc. Pe o parte votează masiv populaţia rurală, vârstnică, mai puţin educată, din Moldova, Oltenia şi Muntenia, iar pe partea cealaltă populaţia urbană, mai tânără şi mai educată, din Transilvania centralnordică, din Banat şi Bucureşti. lată un posibil decupaj pentru două Românii, care viețuiesc între aceleaşi granițe, dar despre care e mai difici! să spunem cât de mult convieţuiesc.

Cu alte cuvinte, nu contează programul, oferta electorală pe care o fac cele două părţi politice, ci ar fi vorba de o inerție?

Sigur că există o anumită inerție a maselor de votanţi şi a felului în care ele îşi distribuie voturile.

Programele celor două formaţiuni sunt destul de asemănătoare.

Cred că programele nu au contat atât de mult, cel puţin până acum. Cred că seducţia electorală pune din ce în ce mai mult la lucru un alt tip de resorturi, De altfel, despre asta discută tot mai mult psihologii, apropo de ceea ce se întâmplă la alegeri, şi nu numai în România, ci şi în alte ţări (de pildă, recent, în Statele Unite). Voturile maselor mari de electorat sunt mai puţin raţionale, mai puţin fundamentate pe oferte de programe şi de politici. Ele ţâşnesc din zone mai degrabă iraţionale, afective, în care sentimentele, atracţia şi credința irepresibilă, uneori simpla impresie şi spectacolul sunt cele care mişcă voturile spre urne. Mobilizările de simpatii electorale se „dospesc“ undeva în zona asta. Contează foarte mult impresiile, reacţiile afective, probabil anumite sentimente induse oamenilor etc., până la reacţia faţă de un candidat sau altul ca prezenţă fizică.

Câteva caracteristici ale campaniei electorale

Din punctul acesta de vedere, televiziunile, ca

loc în care se transmit astfel de mesaje cu are

i ] ă şi-au făcreacut de afectivitate, șum vi a pate, 6,5

un mediu de comunica! tip de relaţionare a electoratului faţ ţionarea vizuală, impresionistă, irațional i ivă leviziunea este un mediu de impact mare Și medi electe de acest tij Omul se uită la spectacol, în fond. ij Cu siguranţă, dat numai cineva care a stat la televjzor legat la ochi ar putea'spune că am avut spectacț! în această campanie. Anti-spectacol, da. Senzaţia mea este că formatele oferite telespectatorilor în campania electorală, dezbaterile dintre candidaţi, partide etc. au fost în mod deliberat concepute pentru a sugru ma orice manifestare spectaculară, să zicem, Menţinerea candidaţilor în țarc, într-un spaţiu strâmt şi previzibil, în care nu şi-au putut valorifica ideile şi personalităţile — dacă nu chiar sterilizarea lor totală —, a fost cu Sk guranță, dacă nu un plan diabolic, cel puţin un efect scontat. Cred că am avut de-a face cu un puseu de suprareglementare din partea tuturor celor implicaţi (au-: torităţi responsabile, conducerile posturilor). Aşa că, fie h te uitai la televizor, fie ascultai radioul era cam

acelaşi lucru. . PSD a adoptat campania door to door.

De ce credeţi că a ales acest tip de campanie?

Pentru că au consultanţi americani, iar aceasta este lecţia teoretică şi practică de căpătâi a

campaniştilor“ de dincolo de ocean. Aşa se face campanie acolo.

Dar ce avantaje are ea?

Mai întâi e vorba de un efect psihologic. Oamenii se simt bine când cineva îi bagă în seamă şi vine la uşă să stea de vorbă cu ei, să le explice, indiferent din ce zonă politică ar fi. De altfel, acest efect psihologic funcționează şi în viaţa de zi cu zi, nu numai în campania electorală. În al doilea rând, această tactică de campapie ţine de ceva specific vieţii politice americane, anume slaba participare la scrutinul electoral. Americanii votează mult mai puţin, şi de mult timp vin la vot în proporţie mult mai mică decât se întâmplă la noi sau în alte țări. Aşa că una din funcţiile acestui contact personal, din uşă în uşă, cu armatele de voluntari ale partidelor, este să aducă la vot propriul electorat. Pentru că, în condiţii de prezenţă mică la vot, aşa cum se întâmplă de regulă acolo, mobilizarea propriului electorat poate face diferenţa.

Aşadar, nu este indicat să-ţi arunci ochii spre alt bazin electoral, ci să-ţi mobilizezi propriul electorat,

Depinde, sunt strategii diferite de la campanie la campanie, dar prima lecţie este, evident, mobilizarea propriului electorat. În principiu, este mult mai uşor să-ţi mobilizezi propriul electorat decât să atragi altul, ceea ce presupune punerea în Lucia a unor strategii de seducţie mult mai complicate. În orice caz, în condiţiile în care sondajele preelectorale anticipează o prezenţă redusă la urne, mobilizarea electoratului propriu este crucială.

Ce părere aveţi de campania murdară care a fost acreditată în România? S-a spus că, dacă se face şi în America, de ce nu şi aici?

Ce-i drept, se cam face aproape peste tot.

Sociologul ce poate să ne spună? Ce efecte are o astfel de campanie?

Riguros vorbind, sociologul nu poate să spună mare lucru, pentru că sociologii din România nu prea au făcut studii pe tema asta.

Ce părere aveţi de utilizarea temei homosexualităţii în această campanie?

„că e o temă ardentă pentru poporul român, în orice caz nu este în momentul de faţă. Ea a fost proiectată în dezbaterea publică în contextul apropierii de UE, în care legislaţia trebuie armonizată cu acquis-ul comunitar, cu anumite lucruri care trebuie să fie „euroconforme“. Dar nu cred că această temă se află pe agenda publicului, sau a celei mai mari părţi a acestuia. În mod sigur, pentru cel puţin una dintre Româniile de care vorbeaţi e ceva mai degrabă exotic. Va veni însă şi vremea ei.

PSD a editat fluturaşi împotriva lui Băsescu, făcându-l pe acesta adeptul homosexualității. Vreau să spun că mi s-a părut dezgustător să utilizezi această chestiune, ca staff-urile de campanie să accepte să apese pe o asemenea temă.

Sunt de acord. Sigur că este dezgustător, dar nu e mai puţin adevărat că aşa ceva ar fi o mană cerească pentru orice şef de staff al unui candidat de oriunde, care ar trepida de plăcere să găsească o poză cu contracandidatul său într-o postură compromiţătoare. Şi ar folosi-o probabil fără prea mari ezitări. De altfel, s-a şi folosit. Dar e dezgustător, fără discuţie. Prin alte locuri însă, această posibilă temă electorală apare într-un context în care problema minorităţilor sexuale a devenit de mult o temă publică. Nu cred că noi am ajuns pe

i ati te

deplin în faza asta. America de acum 50 de ani nu fierbea pe acest subiect. De altfel, şi Băsescu însuşi a recunoscut că, intrând pe acest teren, a comis o eroare strategică în construirea discursului său electoral, cu atât mai mult cu cât a pus în circulaţie şi nişte evaluări aberante cu privire la răspândirea acestei orientări sexuale în rândul populaţiei noastre.

Care a fost tema centrală a campaniei, dacă putem vorbi de o temă centrală? Mă gândesc la corupţie, de exemplu.

Nu a existat temă centrală. De altfel, pe acest teren se duce un război de gherilă fără sfârşit. Fiecare staff şi fiecare partid încearcă să impună temele care-i sunt la îndemână. PSD a încercat un demers pragmatic: „Noi am făcut, „Fapte, nu vorbe“, „Noi nu vorbim, noi facent', încercând să-şi pună în valoare realizările. Şi au făcut anumite lucruri, nimeni nu le poate nega. A doua temă principală a venit firesc în prelungirea primeia. Au spus: „Nu e momentul pentru alte experimente. riscante, să continuăm pe această. linie, care s-a dovedit behefică pentru ară şi pentru. voi, am. obținut vize Schengen pentru voi, am adus România în NATO, încheiem negocierile cu Uniunea Europeană, a crescut economia, a crescut consumul, a scăzut sărăcia etc.'. Acestea au fost temele lor principale. Pe partea cealaltă, opoziţia a încercat să propună şi să impună teme din zonele în care guvernanţii erau vulnerabili: corupţia, baronetul local, controlul mass-media, cumpărarea cu contracte substanţiale a bunăvoinţei partenerilor politici din Occident, aroganţa şi duplicitatea guvernanţilor (developată, între altele, de conţinutul stenogramelor apărute în presă) — teme care se puteau transforma în tot atâtea gloanţe mortale pentru guvernanţi.

Chestiunea mobilizării/demobilizării politice a populaţiei

După runda aceasta de alegeri, şi de fapt la 15 ani de când exersăm democraţia, cum arată societatea?

Dacă privim numai evoluţia cifrelor de participare la vot (87%, 72%, 65%, 58%), cineva ar putea trage concluzia că lumea nu prea mai crede în acest exerciţiu şi s-a cam săturat

De ce?

* Scriem o carte dacă ne propuhem să răspundem la această întrebare.

Adevărul este că democraţiile vechi, aşezate, nu se caracterizează prin citre mari de participare la vot. Ceea ce, în anumite limite, nu pune probleme funcţionale democraţiei. Dacă însă demobilizarea aceasta trece sub un anumit nivel, pot să apară anumite probleme. Pe de altă parte, în anumite conjuncturi problematice, în situaţii de criză, traversate de acuitatea unor probleme economice, sociale, politice — sau de soluţiile oferite acestora —, în condiţii în care părţi importante de electorat se mobilizează pe situaţia respectivă şi contestă, manifestă, se opun etc., chestiunea participării la vot şi a legitimării unei guvernări doar pe o felie îngustă de electorat se pune în cu totul alţi termeni. În vremuri normale, dacă preşedintele american este ales cu voturile a numai 26—28% din masa totală a votului popular, aşa cum de regulă s-a întâmplat o lungă perioadă de timp, totul este OK, democraţia funcţionează şi lucrurile merg înainte. Dar dacă societatea civilă (sau segmente importante ale acesteia) iese din letargie, se mobilizează şi consideră că are motive să conteste această alegere, s-ar putea să apară probleme fără precedent, chiar şi pentru o democraţie îndelung

exersată (apropo de „cele două Americi, aparent ireconciliabile, developate de recentele alegeri prezidențiale). Problema mobilizării/demobilizării politice a populaţiei este o chestiune crucială şi extrem de sensibilă pentru funcţionarea unui regim politic de tip democratic, Unii politologi occidentali au tot atras atenţia că tendinţa spre demobilizare a electoratelor, instalată de mai mult timp, poate conduce spre o fundătură a democraţiei. Din fericire, s-ar pătea să asistăm în Occident la debutul unui nou ciclu de remobilizare populară, aşa cum s-a mai întâmplat prin anii '60, '70 ai secolului trecut.

Dar nu cred că la noi se poate vorbi acum despre aşa ceva. Problema noastră este tocmai demobilizarea, care cred că se explică prin neîncrederea în partidele politice.

Toate sondajele din România arată un procent de încredere extrem de redus în partide şi în anumite instituții politice. Fenomenul este bine şi îndelung măsurat, aşa că există date certe. Problema e că societăţile occidentale au ajuns la situaţii poate vecine cu a noastră, după o lungă evoluţie democratică. Noi am pornit de la început cu această stare de opinie în rândul populaţiei. Ceea ce nu e deloc în regulă. Pentru că există o axiomă de necontestat în ştiinţa politică: nici o democraţie nu poate funcţiona fără implicarea populaţiei. Acest regim politic presupune un dialog neîntrerupt între politicieni şi electorat, o tranzacţie permanentă de reacţii reciproce, de mesaje, de încredere/neîncredere, de aprobare/contestare etc. Dacă acest schimb nu funcţionează, se subţiază sau chiar se obturează, sau dacă la acest dialog participă din ce în ce mai puţină populaţie, e ceva în neregulă cu democraţia.

Cum aţi comenta acum, la cald, rezultatele de la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale (n. red.: luni 183 dec. ora 11:00)?

În acest moment nu avem la dispoziţie decât rezultate parţiale, comunicate de BEC după numărarea a aproximativ 92% din voturi. Comunicatul oficial îl anunţă câştigător pe Traian Băsescu cu 51,75%. Pe cât se pare retrăim, de data asta la scară naţională, scenariul bucureştrean de la alegerile pentru funcţia de primar general din anul 2000: Băsescu intră târziu în cursă, are de recuperat un handicap important (Sorin Oprescu obținuse 41% în primul tur, iar el doar 17%) şi câştigă „Ja mustață“, cu voturile populaţiei urbane, care a venit în stii mai mare la secţiile de vot spre orele târzii ale serii. In orice caz, judecând pe aceste cifre strânse, e foarte greu de afirmat categoric că „ţara a votat cu

Băsescu“ (la fel cum nu se poate spune categoric că

„ara nu a votat cu Năstase“). E deci foarte greu să spunem că „țara“ a preferat să opteze pentru o formulă de coabitare, așa cum au făcut-o bucureştenii în 2000, pentru a evita un monopol al puterii de către o singură formaţiune politică. Formulă care, aşa cum ştim, s-a dovedit dezastruoasă pentru administraţia Bucureştiului. lar bucureştenii au învăţat această lecţie şi i-au dat primarului general aproape tot ce'le-a cerut la alegerile locale: majoritatea în Consiliul General, în consiliile de sector, aproape toţi primarii de sectoare. Cred mai degrabă că „ţara“ nu a mers pe raţionamentul de acum 4 ani al bucureştenilor, ea a votat cum a votat, iar victoria lui Băsescu este pur şi simplu un efect spontan al mobilizării mai susținute a electoratului său potenţial, în

condiţiile unei demobilizări mai mari a electoratului din bazinul potenţial al lui Năstase (în orice caz, ceeace s-a 4 petrecut cu populaţia maghiară, care a preferat să cam.

stea acasă la turul al doilea, este un bun exemplu în acest sens).

Interviu realizat de Rodica Palad,

Vom sprijini proiectele lui Traian Băsescu

Dragi prieteni,

Numărătoarea noastră paralelă, precum şi rezultatele oficiale ale Biroului Electoral Central indică faptul că Traian Băsescu este viitorul preşedinte al României.

Aceasta a fost voința românilor, pe care eu o respect. Gândurile mele se îndreaptă, în acest moment, către toţi românii care au votat ieri şi care au confirmat că democraţia românească este solidă.

Le mulţumesc tuturor celor care m-au votat şi care m-au susţinut în această perioadă.

Mulţumesc familiei mele, mulţumesc colegilor de partid, colaboratorilor noştri, activiştilor noştri, celor care au făcut un efort deosebit în aceste luni foarte complicate.

Stimaţi compatrioți,

Datorită voturilor dumneavoastră, Uniunea Naţională PSD+PUR are cele mai multe mandate. Avem deja negociată o majoritate parlamentară şi sper că Traian Băsescu va ţine seama de ea. România nu îşi permite acum perioade de pauză, perioade de căutări, pentru că presiunile externe sunt foarte mari. entru ca România să devină o țară cu adevărat

de foarte multă muncă și, mai ales, de spirit de colaborare şi de responsabilitate.

Vom sprijini proiectele pe care le va propune Traian Băsescu pentru a continua drumul spre Europa şi spre bunăstare. Sper ca şi Traian Băsescu, în calitate de președinte, să sprijine toate proiectele similare pe care le vom propune noi în Parlament sau prin intermediul viitorului guvern.

Am convingerea că, prin dialog şi prin înțelegere, putem arăta românilor că merităm votul lor şi că le ducem la îndeplinire mandatul. Rezultatul votului, faptul că noi am câștigat alegerile parlamentare iar Traian Băsescu pe cele prezidențiale arată că, în prezent, există două Românii.

În primul rând, este vorba de o Românie urbană în creştere, cu o solidă componentă liberală, deşi, uneori, afectată de şomaj şi care aşteaptă de la stat mai degrabă şanse decât sprijin; aceasta este România care l-a votat pe Traian Băsescu. Dar mai există şi o Românie rurală, cu oameni în vârstă şi oameni săraci, care are încă nevoie de ajutor nu doar pentru dezvoltare, ci şi pentru supravieţuire; aceşti oameni au avut încredere în mine.

Ambele Românii vor trebui reprezentate în anii următori. Noi vom fi, şi în continuare, vocea românilor care ne-au votat. Împreună, câştigătorii acestor alegeri — Uniunea Naţională PSD+PUR şi Traian Băsescu — suntem datori să găsim soluţii pentru rezolvarea tuturor acestor probleme, Din acest punct de vedere, principalele priorităţi ale României sunt reducerea sărăciei şi combaterea corupție

Economia a început să funcţioneze, să crească, iar instituțiile au devenit tot mai eficiente. Nivelul de trai însă este zona în care va trebui să se acţioneze tot mai mult. Ambele Românii merită să trăiască mai bine, să se bucure de beneficiile integrării, ale continuării creşterii economice şi ale unei guvernări echilibrate.

De asemenea, va trebui să coagulăm în jurul nostru interesele tuturor românilor şi motivele care ne unesc, iar nu cele care ne dezbină.

Avem un Parlament echilibrat şi va urma, foarte probabil, o perioadă de coabitare. $

ÎI felicit pe Traian Băsescu, l-am felicitat la telefon, ' de altfel, şi personal, în cursul zilei de astăzi, şi îi urez succes în:mandatul de preşedinte.

Vă mulțumesc.

Adrian Năstase * 13 decembrie 2004

nul integrării, este nevoie --

Vă garantez că presa va fi liberă

Încep prin a mulțumi contracandidatului meu, Adrian Năstase, care, acum circa o oră şi jumătate, m-a sunat şi mi-a recunoscut victoria electorală. Îi mulțumesc şi preşedintelui Iliescu pentru acelaşi gest făcut cu 4 ore înainte. În acelaşi sens, salut discursul lui Adrian Năstase.

Prioritatea noastră numărul unu este în acest moment formarea unei majorităţi parlamentare care să permită integrarea în Uniunea Europeană. Ne este cunoscut faptul că după negocieri au rămas aspecte grele, obligaţii majore pe care România trebuie să le îndeplinească în procesul de integrare. Acestea nu pot fi îndeplinite decât pe baza unei majorităţi solide. Alianţa D.A. PNL-PD a obţinut 161 de mandate iar PSD 160. Am în vedere atragerea la guvernare a partidelor democratice din Parlamentul României şi nominalizez aici PUR şi UDMR.

O altă prioritate este realizarea coagulării naţiunii române, a românilor din țară şi a românilor de peste mări şi ţări în realizarea obiectivelor de politică internă şi de politică externă.

Principalul obiectiv de politică externă este fără îndoială integrarea în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. În acelaşi timp, vreau să fie extrem de limpede. Dacă politicienii nu vor explica oamenilor

“care sunt costurile acestui proces, el'se va transforma

într-un eşec. Avem nevoie de solidaritate în privinţa integrării, astfel încât fiecare cetăţean să accepte costurile acestui proces. Avem nevoie de un proces de integrare cu care poporul român să fie solidar.

Un alt obiectiv major al mandatului meu de preşedinte al României şi pentru care este nevoie de coagularea întregii naţiuni se referă la sărăcie. Nu avem voie să ne facem că mascăm sărăcia sub statistici. Prea mulţi pensionari au pensii mai mici decât factura la încălzire pe timp de iarnă. Prea mulţi țărani trăiesc în sărăcie indiferent de cât de bogată este recolta. Prea mulţi tineri încep să creadă că România nu mai este o ţară în care au şanse. Această realitate trebuie schimbată.

O altă prioritate fundamentală este scoaterea instituţiilor statului de sub control politic. Nu este permis nici un amestec al politicului în instituţiile, statului unde se tratează respectarea legilor. Instituţiile statului trebuie să acţioneze conform Constituţiei şi legilor statului. Ele trebuie imediat depolitizate şi puse în Slujba cetăţeanului. În acelaşi timp, am un mesaj pentru conducătorii acestor instituţii: schimbarea PSD de la putere nu înseamnă că se schimbă stăpânii. Le cer şefilor instituţiilor statului să-şi facă datoria legal, fără influenţe politice. li rog să nu se pregătească să se reorienteze. Le cer să înceapă să respecte legea de astăzi dacă nu au făcut-o până acum.

În calitate de preşedinte al CSAT, voi introduce o strategie de apărare a ţării împotriva problemei

corupției. Apreciez că, în acest moment, corupția la nivel înalt a devenit o ameninţare la adresa siguranţei naţionale. Din acest motiv trebuie tratată ca atare, ia CSAT va adopta o hotărâre în acest sens. Hotărârea CSATva face din instituţiile componente instituţii care Vor avea ca prioritate lupta împotriva corupției Indiferent că aceste instituţii sunt SAI, S/£, Ministeruj Finanţelor, toate vor avea ca prioritate zero lupta împotriva corupţiei.

Îmi iau ca angajament restabilirea demnităţii românilor, Lipsa de demnitate este trimiterea a milioane de români în sărăcie prin pensii prea mici subvenţii insuficiente pentru țărani, lipsa de ; perspective pentru tineri. Nu poţi vorbi de om atâta timp cât tu, stat, îţi umileşti cetăţenii prin sărăcie, Restabilirea demnităţii românilor înseamnă pentru unjj şanse iar pentru alţii posibilitatea de a trăi decent Este o problemă ce trebuie să ţină cont de decizie politică nu doar de realităţile bugetului de stat. Cât timp statuj român îşi va umili milioane de cetăţeni prin sărăcie națiunea română nu va avea coeziune. Restabiirea coeziunii române este obiectivul meu

În ceea ce priveşte societatea civilă, vreau să asigur că în persoana noului preşedinte al României societatea civilă va avea un sprijin.

Vreau să ştiţi că un lucru important pe care România I-a pierdut în ultimul timp a fost libertatea presei. Orice stat sau politician care subordonează libertatea presei va ajunge în cele din urmă să ia libertatea poporului. Vă garantez, ca viitor preşedinte, că presa va redeveni liberă. Îmi voi face un titlu de onoare din a garanta şi a susţine libertatea presei,

În politica externă cel mai important va rămâne, dincolo de apartenenţa noastră la NATO, relaţia strategică cu SUA şi Marea Britanie. Axa Washington—Londra— Bucureşti va fi o axă strategică pentru preşedintele României.

“ În ceea ce priveşte rolul nostru în NATO, România se află la graniţe atât a NATO, cât şi a VE, ceea ce reprezintă un element major de politică externă, România se află la zona de contact între NATO, respectiv UE, şi statele foste membre ale URSS. Prin relaţii de bună vecinătate cu Rusia, Ucraina, Belarus, Gruzia, România trebuie să fie un factor de stabilitate la frontierele NATO.

Pentru Republica Moldova vizez o politică de parteneriat. România are obligaţia să-i trateze pe moldoveni ca pe buni români. Sper ca relaţia Bucureşti— Chişinău să devină relaţia dintre două state care au acelaşi popor.

Prioritatea de politică externă, cât şi de evoluție pozitivă a României este integrarea în Uniunea Europeană. Integrarea în VE este un element de forţă în politica externă a României. Sunt un politician care are convingerea că fundamental este ceea ce facem la noi acasă pentru integrare. Orice favoruri politice fac să sporească factura plătită de România în momentul aderării şi, când spun România, mă refer nu doar la Guvern, ci la fiecare cetăţean al acestei țări. Lupta pentru integrare în VE trebuie să se câştige la noi acasă. Aici se câştigă şi se obţin standardele de

compatibilitate cu VE. i -

Acesta este declaraţia ga, Traian Băsescu

13 decembrie 2004

în numerele viitoare

e Articole: Lucian Pintilie — „Pompa cu morfină“; S. Damian — „Cine a - încălcat regula jocului“; Şerban Papacostea — „Criza ucraineană şi galaxia

sovietită'“; Nicolae Filipescu — „Reconcilieri euro-americane“;

Cătălin Avramescu — „Revoluţia antisemită“ e Dosar „15 ani de la Revoluţie“ e Interviuri cu: Valentin Nicolau (director general TVR), traducătorul Joachim Garrigos e Anchetă „Leul greu“ e Supliment „Ziua internaţională a discriminării“; Supliment Maramureş, Supliment „Operation Villages Roumains“. £