Al doilea tur al alegerilor locale

Comentatori politici despre ALEGERI LOCALE

Rezultatele alegerilor locale din 2 iunie 1996

Consilii , 602.561 judeţene —mandate: 133 Nr. total alegători 5. PSM: 441.431 înscrişi pe liste: — mandate: 91 17.737.425 6.PRM:354.801 Auvolat: —mandate: 68 10.016.932 E 7 PDAR: Voturi valabil A exprimate: 279.859 8540181 “mandate: 60, Voturinule:. . 8.PAC: 272.401 1.462.567 —mandate: 53 Clasament: „9. PL'93; 040 1.660.406 voturi 7 Neal -mandatede Total primari: consilieri/fţară: 2.953 + 1 Primar Voturi validate si primari “(turul 1); 893 1.PDSR: 368 2. UDMR: 121 3. USD: TIB

4. CDR: 63 5. independenţi: 6.PUNR: 41 7.PDAR: 37 8.PSM: 23 9.PRM: 11 M.PAG: 10 Voturi validate pentru . ; consilieri locali cele din1

(turul 1): 34.977

11. PAC: 845

Numai o gîndire extrem de judeţeană putea considera prima etapă a alegerilor locale un succes al PDSR-ului, pentru simplul motiv că la alegerile trecute amintitul partid nu exista. În plus, chiar în seara alegerilor, aceeaşi gîndire judeţeană punea neregularităţile semnalate, extrem de multe, pe seama Biroului Electoral Central. Între timp, gînditorul juridic al PDSR-ului a fost pus la punct de comunicatul prin care se precizează că majoritatea neregularităţilor au fost de ordin tehnic şi administrativ. Prin lege, BEC nu are stabilite atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor de natura celor menţionate. Acestea reveneau de fapt şi de drept Comisiei Tehnice şi Centrale de pregătire şi organizare a alegerilor locale, condusă de Octav Cozmîncă. Însă, ostenit de îndelungata pedeserizare a administraţiei, şi acest cadrist de cursă lungă — cursa se întinde din totalitarism în democraţia originală — e mirat de etichetările „haos“, „dezastru“, „anarhie“. Gîngăvindu-şi comunicatul la televizor, Octav Cozmîncă a dat o apreciere atît de înaltă alegerilor la organizarea cărora a contribuit, încât eşti

Alegeri locale 1992, 1996 — deosebiri şi asemănări

Domnule Mihnea Berindei, după o primă analiză a alegerilor locale din acest an, ce ne puteţi spune despre elementele care le deosebesc de 2? De la început însă dorim să-i informăm pe cititorii noştri că asemănările şi deosebirile referitoare la semnificaţia politică a scrutinu-

Prima deosebire pe care aş dori s-o menţionez

1. PDSR: 8.307. N EpaL ret rilor din '92 şi '96 vor fi prezentate după turul al ' 3.USD: 5.222 doileadin16iunie.

, & ROME 409 este de natură legislativă: în 1996, consilierii judeţeni 6.PDAR:2.068 nu mai sînt aleşi prin vot indirect de către consilierii _7.PUNR: 510 locali ai judeţuluica în 1992, ci prin vot direct. O pri-

8 independenţi: mă consecinţă a acestei inovaţii a fost complicarea "4.505 operaţiei de votare (trei buletine — mai bine spus ca9.PRM: 1068. iete — în loc de două; patru în loc de trei la Bucureşti)

şi sporirea posibilităţilor de confuzie în rîndul electoratului, datorită în primul rînd insuficienţei informaţiilor şi explicaţiilor din partea autorităţilor publice. Rezultatul a fost, din păcate, 1) măsura aşteptărilor. După datele furnizate de BEC, numărul voturilor nule din numărul voturilor exprimate în ziua de 2 iunie — 10.016.932 alegători prezenţi în faţa urnelor — este de respectiv 472.722 pentru alegerea primarilor, 821.303 pentru alegerea consiliilor locale şi 1.462.567 perru alegerea consiliilor judeţene. "Există totuşi nişte asemănări de natură legislativă.

Legea menţine două tipuri de scrutin: majoritar pe uninominal) pentru primar şi proporţional scrutin pe liste) pentru consilieri locali şi, nou, cum am văzut, pentru consilieri judeţeni. Legislatorul cunoştea riscurile nefaste ale acestui scrutin mixt aplicat în 1992: posibilitatea alegerii unor primari de o culoare, o tendinţă politică, şi a unor consilii de o altă tendinţă. Se creează astfel premisele unor situaţii conflictuale, de paralizie a guvernării (administraţiei şi gestiunii) locale. Modul de alegere a consilierilor, judeţeni, ce nu vor mai reprezenta necesarmente majoritatea consilierilor locali din judeţ, poate agrava această situaţie, mai ales în cazul României de astăzi, cu instituţii şi reforme în „tranziţie“, cu inexistența unui cadru legislativ adecvat — mă gîndesc mai ales la Legea ai same local şi la cea a patrimoniului —, cu tendinţe evidente de menţinere a controlului centralizat. Prevederile legii pot astfel juca în defavoarea

MIHNEA BERINDEI

unei bune administrații pe plan local şi a procesului de descentralizare.

Să revenim asupra deosebirilor legate de campania electorală.

aţă de 1992, desfăşurarea campaniei din 1996 se deosebeşte radical prin amploarea şi discrepanţa mijloacelor utilizate. Legea nu prevede nici o limitare a cheltuielilor candidaţilor (sau a listelor de candidaţi), „uitare“ curioasă în contextul nefinanţării de către stat a partidelor politice (bugetul pe acest an — an electoral prin excelenţă — a fost votat înaintea ratificării Legii partidelor politice). Astfel s-a creat din start o inegalitate de şanse a candidaţilor, departajaţi între candidaţi bogaţi şi săraci, între partide bogate şi sărace. Alegătorul a fost supus unei avalanşe de publicităţi electorale în detrimentul unei informaţii corecte. Şi, din păcate, mass-media, cu puţine excepții, au intrat în acest joc fără nuanţe, atrase de cîştigurile posibile. Se prefigurează astfel ca, sub acoperirea unor alegeri aparent libere, să asistăm la cumpărarea unor funcţii în administraţia locală şi, de ce nu?, în Parlament. Porţi deschise corupţiei: cine şi cu ce condiţii dă banii?

Cred deci că se impune grabnic plafonarea prin lege a cheltuielilor electorale — din ce în ce mai strict reglementate în Occident — şi controlul sistematic al conturilor de campanie, ducînd la invalidarea candidaţilor infractori — din nou de regulă în Occident. După cunoştinţa mea, un singur partid a sesizat opinia publică asupra acestei probleme (conferința de presă a PAC din 30 mai 1996). iniţiativă sortită eșecului, dacă nu gta sprijinul altor forțe politice, şi probabil tardivă în condiţiile menţinerii fără amendamente a legilor alegerilor parlamentare şi prezidenţiale fixate în noiembrie.

Desigur, în cazul alegerilor locale, această situație a fost mai pregnantă în cadrul oraşelor mari (Bucureştiul fiind exemplul cel mai caricatural). Campanie indecentă, dacă ţinem seama de nivelul de trai al majorităţii cetăţenilor şi de starea localităţilor. Absenteismul mai marcat în marile oraşe îşi găseşte parțial explicaţia şi în dezgustul provocat de un astfel de tip de campanie şi nu numai de deziluzia şi de nemulţumirea provocate de situaţia generală.

A consemnat RODICA PALADE

Cozmiîncarea ||. alegerilor

N.C. MUNTEANU

obligat să te gîndeşti cu duioşie că un asemenea birocratozaur n-ar fi făcut carieră nici măcar sub Nicolae Ceauşescu. Cel mult ar fi ajuns cadrist la CSP, unde s-ar fi înţeles de minune cu secretarul BOB şi şeful lui de-acuma, Nicolae Văcăroiu. Vorbesc exact aceeaşi limbă, din acelaşi material.

Brambureala din ziua votării n-a fost depăşită decît de brambureala de după, cea a numărării voturilor, operaţiunea înceată şi misterioasă, îndelung distilată, ca şi cum s-ar fi dorit o atenuare a şocului pe care avea să-l încerce PDSR-ul pe măsură ce se configurau rezultatele. Desigur, de absenţa tuşului şi de tot haosul nu e vinovat doar Octav Cozmîncă şi spiritul lui organizatoric. Mai vinovaţi sînt parlamentarii. Cei care de patru ani ştiau că în 1996 vom avea alegeri, dar, copleşiţi de muncă, de privilegii şi de combaterea corupţiei, cu succesul bine cunoscut, au votat legea alegerilor locale pe ultima sută de metri. Legea a apărut în Monitorul Oficial în 18 aprilie, două zile mai tîrziu s-au tras la sorţi componenţii Biroului Electoral Central, care abia din acel moment au început să studieze faimoa-

sa lege, ca să constate că e plină de lacune şi nu prevedea soluţii pentru o mulţime din situaţiile apărute. Aşa că e de-a dreptul absurd să cerem o bună organizare a alegerilor unui guvern care s-a străduit un an să distribuie nişte hîrtii cu valoare îndoielnică şi încă un an ca să le strîngă înapoi.

În rest, după primul tur al alegerilor locale, un vînt rece bate peste PDSR. Geaba pedeserizare în marş forţat, magazine pentru săraci, campanie americană, bani ca la turci, sportivi glorioşi reciclaţi în candidaţi şi alte bezele electorale, alegătorii au rămas insensibili, cînd n-au rămas masiv acasă. Cei care s-au prezentat au dezavuat masiv partidul democraţiei sociale, nu numai pentru tot ceea ce a creat şi a patronat, dar au sancţionat fără milă dezastrul guvernării Văcăroiu. Sprînceana Cotroceniului, ridicată a mirare, a mărit degringolada PDSR-ului. Ideea că Ion Iliescu s-ar putea debarasa de partidul celor trei trandafiri, ca urmare a scorului electoral mult sub aşteptări, pentru a candida sub culori proprii, ar fi ca o lespede de mormânt pentru PDSR.

Dincolo de cifra absolută a voturilor şi locurilor de primari obţinute, unde PDSR-ul conduce, rezultatele de pînă la această oră configurează un foarte interesant pol al opoziţiei CDR-USD. În plus, PSM-ul nu doar că a depăşit PUNR, ca număr de alegători, dar e limpede că îşi lărgeşte electoratul pe seama celor nemulţumiţi de PDSR. Oricum, toate partidele de opoziţie par hotărîte să sprijine cel mai bine plasat dintre candidaţii Opoziţiei, indiferent de partid, iar această unitate de gînduri

şi simţiri îngrijorează şi mai tare Puterea. Singura mişcare pe care şi-a mai îngăduit-o PDSR-ul a fost să pună în funcţiune maşina de vot parlamentară pentru a bloca ridicarea pragului electoral de la 3 la 5% pentru alegerile generale, în speranţa că în Parlament vor putea intra un număr de partide insignifiante, partide-satelit sau care vor putea fi „satelizate“, pentru a-i permite formarea unei majorităţi de strînsură după alegerile generale. Primul tur al alegerilor electorale a fost un duş rece şi pentru PRM, partidul mai de demult lăsat din braţe de Putere. Vadim a prins momentul să se facă util, promiţind candidatului PDSR, Ilie Năstase, voturile membrilor şi simpatizanţilor PRM. Ele sînt însă prea puţine ca să mai conteze, şi oricum Vadim are sub scaun bomba pusă de dezvăluirile fostului campion de fapte politice, Dan loan Mirescu, o bombă care ameninţă să împroaşte serios.

fine, primul tur al alegerilor locale a pus din nou în priză frenezia epistolară a tenismanului Ilie Năstase. Globetroter-ul sportiv a descoperit brusc că s-a născut într-o familie necăjită, că, în vreme ce el lupta pentru supravieţuire, Petre Roman se năştea într-o familie de nomenclaturişti şi studia la Toulouse. Dureros, desigur, mai ales chestia cu studiile. Nu putem să-i spunem lui Ilie care e situaţia nomenclaturiştilor înspre partea politică de unde serveşte el, n-am vrea să se supere Cotroceniul. Oricum, dacă există o victimă a dictaturii, aceasta, fără doar şi poate, e Ilie Năstase. Încolo, la turul doi, s-auzim numai de bine!

Comentatori politici despre ALEGERI LOCALE

PY a Şase ani de agonie „eroică“

În Decembrie '89, românii păreau a-şi regăsi o componentă a structurii lor morale (a cărei amintire continua încă să vieţuiască, dar, în orice caz, într-o intimitate aproape perfectă cu posesorul): eroismul. Eroismul a fost în acele zile fierbinţi dominanta morală a celor care, cu mîinile goale, au ieşit în faţa tancurilor. El nu s-a stins însă imediat după căderea dictaturii, după terminarea luptelor de stradă, ci a continuat să supravieţuiască în unii, mult timp după aceea, potenţat de o formă de discurs simplu şi trant: discursul eroic. Iniţiatorul lui în societatea românească postdecembristă este, indiscutabil, actualul preşedinte al României. Dar pe măsură ce eroismul autentic, probat în stradă, scădea în intensitate, se deprecia calitativ, discursul eroic căpăta valenţe noi, nuanţe diferite. Ce caracterizează, în esenţă, un asemenea tip de discurs este patetismul, avînd drept componentă pragmatică apelul. El îndeamnă întotdeauna la „luptă“, la „vigilenţă“, la o atenţie sporită faţă de anumiţi oameni care deteriorează

„imaginea României“ în lume, faţă de „o anumită parte a presei“ care voit distorsionează realitatea. Nuanţindu-se pe parcurs, el face apel la „răbdare“, la „înţelegere“ faţă de greutăţile tranziţiei, faţă de eventualele şi „inerentele“ eşecuri care ne însoțesc pe drumul spre democraţie. Discursul eroic este motivat „moral“ de libertatea pe care ne-am cîştigat-o prin jertfă, este un discurs de legitimare a unor stări de fapt prin recursul la voinţa populară. Să ne amintim de apelurile „patriotice“ care au dus România de atitea ori în pragul războiului civil, începînd cu acel cutremurător „Un milion de oameni să vină să apere Televiziunea!“ şi terminînd cu apelurile adresate minerilor şi muncitori-

Dezinformarea prin presă

În zilele de 10-13i iunie, 90 de ziarişti din 11 ţări se întîlnesc la Timişoara pentru a dezbate tema dezinformării prin mass-media. Manifestarea este organizată de Asociaţia Română a Jurnaliştilor şi a Presei de Limbă Franceză în cadrul „Zilelor Europene ale Presei“. Discuţiile sînt structurate în patru ateliere: mecanismele şi sursele dezinformării, raportul dintre dezinformare şi nivelul de dezvoltare a unei ţări, impactul noilor tehnologii asupra dezinformării şi strategii defensive.

Printre participanţi se află: profesorul universitar Francis Balle, specialist în teoria comunicării; Michel Castex, redactor-şef la agenţia France Presse şi fost director al biroului France Presse la

Bucureşti; Andrei Graciov, fost consilier al

lui Mihail Gorbaciov etc. (O.A.)

IULIAN ANGHEL

Eroismul retoric şi conformismul moral

lor de a veni să apere Bucureştiul şi democraţia.

Dacă în Decembrie '89 eroismul era atît de autentic, încît pentru mulţi nu era diferit de setea de moarte, ceea ce a urmat apoi nu a fost decît o mizerie eroică, un eroism retoric, potenţat de un discurs pe măsură. O conştiinţă „eroică“ este prea puţin dispusă la concesii, prea puţin tolerantă faţă de aproapele său. Sub zodia acestui eroism retoric, a acestei exacerbate conştiinţe „eroico-civice“, o parte a populaţiei s-a crezut datoare să constrîngă o altă parte: gospodinele s-au simţit îndreptăţite să-i ocărască pe „golanii“ din Piaţa Universităţii, minerii să-i ciomăgească pe bucureşteni. În numele aceluiaşi eroism s-a strigat pînă la demenţă: „Nu ne vindem ţara!“. Ceea ce deosebeşte un asemenea tip de discurs eroic de forma oarecum asemănătoare a discursului populist, în latura sa cea mai evidentă, este faptul'că ultimul nu a fost capabil să prezinte nici una din imaginile viitorului „luminos“ promis, pe cînd primul ne-a delectat din plin cu imaginile vii ale unei demenţe de proporţii. Între discursul eroic trîmbiţat de la Cotroceni şi discursul populist proclamat din Palatul Victoria, societăţii româneşti i-a fost dat să agonizeze vreme de şase ani.

Alegerile locale — un indice al unui faliment de proporții

Actualele alegeri locale par să indice însă falimentul celor două forme de discurs, dar mai ales al celui eroic. Infrîngerea PDSR nu s-a datorat numai nerespectării promisiunilor făcute de Guvern şi de partidul de guvernămînt (în treacăt fie spus, un asemenea tip de discurs populist a fost proclamat cu succes de Convenţia Democratică), ci în mai mare măsură dimi-

nuării atenţiei faţă de discursul eroic. Votanţii PDSR par a nu se mai regăsi ca parte a discursului prezidenţial.

" La fel de săraci şi neputincioşi ca şi

electoratul Opoziţiei, ei au căzut din gloria imaginară (de apărători ai „orSin constituţionale“), au renunţat la „eroismul“ asumat voluntar, la „înţelegere“ pentru perioada grea în care se află ţara, şi şi- au regăsit propria lor micime, propria existenţă incoloră, lipsită de eroism, eşuînd într-o mediocritate calmă.

Dacă PDSR continuă să cîştige la sate, situaţia este datorată aceluiași „sindrom eroic“ şi iniţiatorului său, care aici continuă să aibă o mare cotă de popularitate;.dar şi Televiziunii Române, care nu'a fost şi nu este altceva decît o tribună de la care preşedintele şi aliaţii săi îşi debitează discursurile. PDSR datorează mult, dacă nu totul, lui Ion Iliescu. Şi, dacă ceea ce ar fi spus preşedintele (şi anume, că va candida la prezidenţiale ca independent în cazul unui eşec al PDSR la locale) se va adeveri, asta ar însemna dispariţia de pe scena politică a actualului partid de guvernămînt, care, în lipsa unui program coerent şi lipsit de aportul discursului eroic, îşi va pierde şi ultimii adepţi.

Cred un lucru: vremurile tulburi nasc eroi. Însă în timp de pace eroismul poate fi deseori socotit un păcat. Din acest punct de vedere, schimbarea care pare a se fi produs nu poate fi decît benefică. Şi cum ne dorim din tot sufletul integrarea europeană, iar Europa încearcă din toate puterile să-şi domolească „eroii“, fie ei basci sau irlandezi, mutarea de conştiinţă este cu atît mai importantă. Ea ne-ar putea aduce în rîndul ţărilor care, temperîndu-şi imaginaţia, încearcă să-şi facă viaţa suportabilă, acceptînd conformismul moral ca singura modalitate de supravieţuire într-o lume în care eroismul retoric a făcut milioane de victime. Dacă mutaţia va fi definitivă nu vom putea şti însă decît după alegerile legislative. Abia atunci se va vedea dacă, prin înfrîngerea pentru totdeauna a celor care au iniţiat un astfel de discurs, societatea românească îşi va învinge „obsesiile eroice“, abandonîndu-se definitiv salvatorului conformism moral.

Simpozionul „Limbă — Putere — Politică“

Fundaţia Friedrich Ebert, în colaborare cu Goethe-Institut Bucureşti şi Siidostdeutsches Kulturwerk Munchen, a organizat în perioada 10-13 iunie 1996, de la ora 10, în str. Henri Coandă nr. 22, Simpozionul „Limbă — Putere — Politică“. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Manfried Wust (directorul Goethe-Institut Bucureşti), Elke Sabiel (reprezentanta Fundaţiei Friedrich Ebert în România) şi

„Krista Zach (Sudostdeutsches Kulturwerk Munchen). Printre referenţi: Andrei Marga (Universitatea Cluj) — „Limbajul ca instrument al puterii“; Anneli-Ute Gabanyi (Siidostinstitut Munchen) — „Medii, rituri, ritualuri ale puterii — revoluţia

română“; Michelle Mattusch (Universitatea Humboldt, Berlin)

— „Manipularea limbii

— drept exemplu România“; Anke Martiny (reprezentanta FFE la Tel Aviv) — echipa la domnie — limba face politică“; Gabriela Adameşteanu (redactor-şef „22") — „Absența alternanţei politice şi variantele «limbii de lemn»“; Gheorghe Ceauşescu (Universitatea Bucureşti) — „Mitul dacic în România“; Dieter Koniecki (reprezentantul FFE la Madrid) — „Limbă, politică, populism şi politica limbii — drept exemplu Spania“; Radu Grigorovici (membru al Academiei Române) — „Limbajul

ştiinţific ca mijloc de comunicaţie în România“; Sorin Antohi —

„Naționalismul

lingvistic în România“; Cornelius Zach (Siidostdeutsches Kulturwerk Miinchen) — „Mit şi realitate în limbajul politic al mareşalului lon Antonescu“; Stefan Sienerth (Sudostdeutsches Kulturwerk Minchen) — „Scrisori de autori către Neve Literatur — ritualuri, norme şi stereotipuri“; Andrei L. Cornea — „Naţionalism şi pierderea

literalităţii“.

Din numerele viitoare

e Supliment gratuit: Anul 1946 la sesiunea de comunicări de la Sighet

e Interviu cu Ana Blandiana despre Memorialul de la Sighet

e Riscurile următorului cutremur (interviu cu ing. Horia Sandi)

e Comentarii politice: Radu Călin Cristea, Emil Hurezeanu

e Aurelian Crăiuţu: „O excepțională inițiativă editorială: Cristian Preda şi Sorin Antohi, «Liberalismul francez: secolele XIX şi XX

e Discuţie la GDS pe marginea Legii drepturilor de autor

e Tratatele internaţionale între discreţie şi manipulare (anchetă)

e Presa franceză la 10 ani de la moartea lui Mircea Eliade

e Adrian Marino: „Represiune şi confesiune“

e Interviuri cu Emil Constantinescu (preşedinte CDR), Gheorghe Tinca (ministrul Apărării), Șerban Papacostea (directorul Institutului de istorie Nicolae Iorga)

e Tom Gallagher — scrisoare

ASOCIAȚIA „PRO DEMOCRAȚIA“

Un vot pentru primarul Capitalei

„Pro Democraţia“ comufiică rezultatele numărătorii paralele pentru funcţia de primar al Bucureştiului

Cu ajutorul voluntarilor-observatori acreditaţi în secţiile de votare, „Pro Democraţia“ a realizat numărătoarea voturilor exprimate de cetăţeni pentru primarul general al Capitalei.

Informaţiile primite de la observatorii APD indică o participare la vot de 54,7% (+3%), preferinţele electoratului fiind următoarele:

* Victor Ciorbea (CDR) 40,13% * lie Năstase (PDSR) 31,03% * Anton Vătăşescu (USD) 8,15% * Dinu Patriciu (PL '93) 3,60% * Mihail Erbaşu (PSM) 3,57% * Doru Viorel Ursu 3,39%

Menţionăm că această numărătoare paralelă a putut fi publicată numai după ce un număr suficient de mare dintre observatorii noştri au adus, în zilele următoare celei a alegerilor locale, datele rezultate în urma numărării voturilor în secţiile de votare.

Le mulţumim pentru efortul depus!

Şi le comunicăm că:

„Pro Democraţia“ îşi reînnoieşte apelul către ante, to Capitalei care vor vota din nou la 16 iunie a.c. în al doilea tur de scrutin.

Puteţi fi observatori acreditaţi de „Pro Democraţia“ şi la al doilea tur al alegerilor locale!!!

i aşteptăm pe cei care, cunoscîndu-ne seriozitatea, au fost alături de „Pro Democraţia“ la primul tur, dar şi pe cetăţenii care vor să fie observatori „Pro Democraţia“ şi nu au fost încă.

Vom observa împreună şi turul doi!

Puteţi obţine orice informaţie la tel. fax sau în Costache Negri 7, sector 5, Bucureşti.

CITITORII DIN STRĂINĂTATE

se pot abona la revista “22” achitind la redacție (Calea Victoriei 120) costul abonamentului sau

noile noastre conturi depunindu-l în E deschise la Banca Comercială Ion Țiriac S.A. București, Str. Doamnei nr. 12: (pentru dolari în contul 4024009230, pentru mărci în contul 4024009231, pentru franci francezi în contul 4024009235, pentru lire sterline în contul 4024009232, pentru franci elveţieni în contul 4024009233, pentru lire italiene în contul 4024009234) sau (pentru orice fel de valută) trimiţind un cec (money order) pe adresa: Revista “22”, Calea Victoriei 120, cod 70179, sector 1, București, România.

1an 6luni 3 luni —Europa 80$ 40$ O 20$ occidentală: 140DM 70DM 35DM 500FF 250FF 125FF 140.000 LIT 70.000 LIT 35.000 LIT 100 CHF __50CHF__25CHF — Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia 40$ = Israel 60$ = SUA, Japonia, Australia: .100$ 50 $ 25 $ sau echivalentul în orice monedă convertibilă.

Revista “22” anunţă exclusivitatea difuzării sale în străinătate. Difuzorii de presă neautorizaţi de redacţie (inclusiv RODIPET) vor trebui să răspundă conform prevederilor legale.

MIHAI DIM. STURDZA

(fost redactor la Institutul de Cercetări al Europei Libere)

Sfirşitul posturilor de

radio americane

la Munchen

Din numărul anterior: e Reducerea bugetului şi a personalului posturilor

de radio Libertatea şi Europa Liberă a dus la dis; au jucat un rol ideologic de prim-plan în timpul ri din scenă a adversarului politic a condus

că erau de prisos atîtea eforturi şi atiţia bani

riţia a două instituţii ce iului rece * leşirea

ministraţia Clinton la ideea

tru a transmite informaţii

în Est e Factorilor politici li s-au adăugat motive financiare: administraţia

nte restrîngeri bugetare * Scandalul generat

democrată propu porta de trădarea lui Aldrich Ames a contribuit la desconsiderarea rolului CIA în prăbuşirea lumii comuniste și a influenţat negativ soarta celor două

posturi de radio *

(Urmare din numărul trecut)

În cîteva luni, Radio Europa Liberă şi Radio Libertatea au împrăştiat ii valoroase

Ce rămîne azi din toate acestea? Foarte puţin. Fapt cu atît mai paradoxal cu cît, în timp ce bibliotecile şi fundaţiile americane consacră sume importante pentru îmbogățirea fondurilor lor de arhive, Radio Europa Liberă şi Radio Libertatea, în cîteva luni, au distrus şi împrăştiat colecţiile de neînlocuit pe care ele însele le constituiseră fără a economisi asupra mijloacelor necesare. Această anihilare a unuia dintre cele mai însemnate depozite de arhive ale istoriei contemporane se datoreşte în primul rînd (dar nu numai) dezordinii care a însoţit transferul la Praga şi concedierea unei mari părţi a salariaţilor.

Într-adevăr, înainte chiar ca Washingtonul să fi luat o hotărtîre oficială asupra acestor două probleme, mulţi responsabili americani ai serviciilor de la Miinchen, simțind de unde bate vîntul, plecaseră de la faţa locului, pentru a se îngriji cît mai repede de o altă slujbă, în ţara lor. Alţii, rămaşi deocamdată pe loc, au făcut zel, eliminînd lucrări şi reviste, socotite inutile pentru că „obsolete“ (învechite), şi suprimînd abonamente la periodice esenţiale menţinerii unei documentaţii ţinute la zi.

n sfîrşit, un noian de anunţuri pentru vînzarea de mobilier şi echipament casnic, prinse pe avizier, a creat sentimentul că americanii plecau pentru că vaporul se scufunda.

Modalităţile transferului nu au fost cunoscute decît prin ecourile parvenite de la Washington cu prilejul controverselor între partizani şi adversari ai „plecării la Praga“. Fiecare zi îşi aducea porţia de zvonuri. Multe luni mai tîrziu, cînd transferul a fost hotărît, s-a văzut că noţiunea de „consolidare“ a celor două posturi de radio însemna închiderea localurilor de la Minchen şi concedierea întregului personal. Echipamentele tehnice erau să fie mutate în fostul Parlament de la Praga, oferit de preşedintele Vâclav Havel pentru o chirie simbolică de 1 dolar. (Economia nu s-a dovedit a fi ceea ce se crezuse, clădirea învechită necesitînd reparaţii foarte costisitoare.) În noua lor versiune consolidată, posturile de radio aveau să angâjeze la Praga personalul administrativ şi tehnic cu salarii mult mai mici decît cele practicate la Miinchen. În ceea ce-i priveşte pe redactori şi pe analiştii politici, era prevăzut să fie reangajaţi tot cei care fuseseră conce-

diaţi mai înainte la Miinchen, dar conform altor condiţii. Aceştia (aşa s-a crezut la Washington) vor fi fericiţi să regăsească de lucru atît de repede, fie chiar cu o mare reducere de

Această logică de dincolo de Atlantic ar fi avut sorţi de succes dacă cele două posturi de radio ar fi funcţionat nu la Miinchen (în Europa), ci pe teritoriu american. Or, Bavaria nu este

—— Transmisie în direct către România — o echipă din Departamentul Românesc al Postului de Radio Europa Liberă în acţiune.

pe actualitatea din Statele Unite, dorea să-şi asigure controlul asupra posturilor Radio Libertatea şi Radio Europa Liberă şi, dacă se putea, să le ia locul şi bugetul. Presa din Statele Unite mai relata şi polemica opunînd în Congres „lobby-ul de la Praga“ grupului care făcea presiune pentru menţinerea celor două posturi la Miinchen. Spiritele au fost şi mai tulburate prin publicarea unei scrisori premonitorii a vicepreşedintelui celor două posturi de la Minchen, William Marsh, constrîns să demisioneze, care protesta împotriva transferului, calificat mult mai costisitor decît era prevăzut şi păgubitor pe plan politic, deoarece pornea de la principiul că se terminase cu comunismul.

Scrisoarea d-lui Marsh, datată 2 mai 1995 şi republicată de Wall Street Journal, mai menţiona şi faptul, pe cît de curios pe atît de grăitor, că unul din principalele argumente pe care se sprijinise „lobby-ul de la Praga“ fusese furnizat de un responsabil al serviciilor contabile ale BIB-ului — şi anume, că transferul în capitala cehă a celor două posturi de radio va aduce bugetului american o economie de mai multe zeci de milioane de dolari, datorită viitoarei evoluţii a ratei de schimb a devizelor, care va fi foarte favorabilă dolarului: Or, sublinia d-l Marsh, aceasta nu era decît o progno-

De la stînga la dreapta: Şerban Orăscu, Emil Hurezeanu,

loana Măgură-Bernard, Neculai Constantin Munteanu, lon loanid.

supusă aceloraşi legi ca, de exemplu, Dallas — şi de aceea faptul de a fi trecut cu vederea acest amănunt era să provoace mari pagube.

Prăbuşirea comunismului — o logică ită a administraţiei americane

În acest stadiu, ziarele americane au raportat controverse care se desfăşurau la Washington, în sînul BIB (Board of International Broadcasting — Comitetul pentru Radiodifuziune Internaţională), agenţie guvernamentală, între direcţia posturilor de radio de la Miinchen şi direcţia altui post influent, Vocea Americii, care, difuzînd în limbi străine programe axate

ză neautorizată, căci, pe de-o parte, BIB — organism de radiodifuziune — nu avea nici o competenţă spre a emite asemenea argumente şi, pe de altă parte, nici chiar cele mai autorizate organisme financiare internaţionale nu-și iau riscul să publice asemenea prognoze.

De altfel, mai preciza d-l William Marsh, rata de schimb a dolarului rămăsese aproximativ neschimbată şi însuşi BIB recunoscuse în decembrie 1996 că prognoza sa se dovedise greşită, reducînd avantajele anunţate ale transferului cu mai mult de 12 milioane de dolari. Cu toate acestea, transferul la Praga a fost menţinut ca singura alternativă posibilă.

Nu numai atît. Afişînd o semeaţă înfumurare, BIB s-a purtat de la înce-

put ca şi cum problema plăţii despăgubirilor de concediere a angajaţilor nu ar exista. Se ştie că, de cealaltă parte a Atlanticului, noţiunile cu totul europene de indemnizaţii de şomaj sau, în general, de protecţie socială a salariaţilor sînt considerate ca tot atîtea piedici aflate în calea rentabilităţii întreprinderilor. Cu toate că, avertizat formal cu un an înainte de faptul că legislaţia germană se opunea suprimării pur şi simplu a locurilor de muncă, comitetul de la Washington a trecut peste acest mărunţiş şi a început prin a închide patru departamente, socotite ca devenite cele mai puţin necesare în conjunctura politică din 1994: departamentele ceh, maghiar, polonez şi afgan. Celor aproximativ 300 de funcţionari afectaţi de acest prim val de concedieri le-au fost adresate două scrisori, ambele la fel de prost primite: prima purta semnătura autografă a preşedintelui Bill Clinton, care mulțumea individual fiecărui destinatar pentru serviciile aduse măreţei cauze a democraţiei şi libertăţii de expresie; cealaltă scrisoare, semnată de un director al staţiilor de radio, făcea cunoscut, după tipic american, că departamentul în cauză urma să fie închis în foarte scurtă vreme. Nu era vorba nici de şomaj, nici de plan social (definirea despăgubirilor şi programarea concedierilor), nici de vreo specificaţie legată de regimul pensiilor.

Or, înfiinţate pe teritoriul german în baza unor acorduri încheiate cu autorităţile americane, posturile de radio de la Miinchen funcţionaseră de la început conform legislaţiei germane a muncii, legislaţie de care proiectul de reformă bugetară a BIB neglijase să ţină seama.

Presa miincheneză s-a mirat constatînd că unor funcţionari ai celor două posturi de radio, aduşi de direcţia americană din străinătate — inclusiv din Asia —, obţinîndu-se pentru ei locuinţă şi permis de muncă în Germania, preşedintele Statelor Unite le mulțumea acum călduros, fiind totodată lăsaţi să se descurce cum vor putea cu serviciile Primăriei din Miinchen, pentru a face faţă consecinţelor intrării lor în şomaj.

Justiţia germană condamnă decizia de concediere

a angajaţilor celor două posturi de radio

La sediul posturilor de radio s-au desfăşurat atunci adunări furtunoase ce opuneau, pe de o parte, pe cei cîţiva responsabili americani rămaşi la faţa locului fără instrucţini precise şi, pe de altă parte, delegaţii personalului, avocaţii funcţionarilor şi reprezentanta Agenţiei pentru Forţele de Muncă de la Miinchen, energica doamnă Schaeffer. În acelaşi timp, în pofida mulţumirilor primite de la preşedintele Clinton, destinatarii primelor scrisori de concediere s-au adresat cu .

- zecile tribunalelor miincheneze, care

le-au dat cîştig de cauză într-un timp record, condamnînd în acelaşi timp direcţia posturilor de radio Libertatea

'şi Europa Liberă la amenzi foarte

mari pentru nerespectarea principiilor de bază ale legislaţiei muncii din Germania.

O delegaţie de avocaţi şi de reprezentanţi sindicali a fost chiar nevoită să se deplaseze la Washington pentru a explica aceste proceduri unor interlocutori care se încăpăţinau cu rea-voinţă să ignore revendicări sociale şi prescripţii legale ce nu au curs în Statele Unite.

(Continuare în numărul viitor)

Duminică, 16 iunie

Alegeri locale - runda a doua

După cum se ştie, primul tur al alegerilor locale desfăşurat pe 2 iunie nu a fost nici pe departe suficient pentru a fl desemnaţi toţi primarii localităţilor, consilierii

locali şi cei judeţeni. Cifrele statistice furnizate de Biroul Electoral Central indică

următoarele situaţii:

1. Primari - s-au atribuit doar 30,23% mandate din totalul celor prevăzute la nivel de ţară;

2. Consilieri locali - 87,79%;

3. Consilieri judeţeni - 95,58%,

Cauzele neatribuirii tuturor mandatelor sunt cunoscute, ele ținând ort de neprezentarea la vot in proporţie de 50% plus unu în circumscripţii, ori de neintrunirea

Judeţul

Blaj Arad

3. Argeş

4. Bacău

Bihor

Bistriţa-Năsăud

7. Botoşani

18. Galaţi 19. Giurgiu

Tecuci Giurgiu

"a respins cererea

„de a renunţa la candidatură

În municipiul Sighișoara, în urma scrutinului electoral din 2 iunie, cele mai multe voturi le-a obținut Constantin - Ştefănescu, candidatul PUNR la funcţia de primar. Insuficiente, totuși, pentru: “a dobândi această funcție din primul tur. El este secondat şi se va confrunta în turul doi cu Borszasi Irimia, candidatul UDMR. După negocieri insistente, pornite de la premisa că, deşi maghiarii vor vota în bloc candidatul lor, aceştia reprezintă abia o treime din totalul alegătorilor români înscrişi pe liste, iar şansele candidatului lor sunt apriori compromise, CDR a reuşit să convingă stafful UDMR să renunţe la candidatură in favoarea candidatului Convenţiei, clasat pe locul trei în primul serutin,

Promisiunile și amenințările vehiculate, care, în final, au dat satisfacţie CDR, s-au dovedit tardive, Nici Biroul electoral judeţean Mureș şi nici Judecătoria nu au validat renunțarea la propria candidatură a UDMR, în favoarea CDR, pentru că nu sa făcut în termenul legal. Din această cauză, spun gurile rele, pentru a nu da satisfacţie candidatului PUNR, aflat in recidivă la această funcție, mulţi reprezentanţi ai CDR vor vota candidatul UDMR. Un fapt care, dacă va fi confirmat, este socotit de PUNR „act de trădare

naţională“.

Candidat la funcţia de primar în Vasile Bulucea a devenit cetăţean al Craiovei cu zece zile înainte de alegeri

> Potrivit unui comunicaţ al Poliţiei Municipiului raiova, domnul Vasile Bulucea, candidat !a actualele legeri pentru funcţia de primar al municipiului raiova din partea PSM, și-a schimbat domiciliul din Bucureşti în Bănie pe data de 21 mai 1996. Pe 25 „aprilie, deci, când domnul Bulucea a semnat, pe ria răspundere, o declaraţie din care rezultă că “domnia sa îndeplineşte toate condițiile pentru a .

Municipii

Alba-lulia, Aiud,

pi osul aice lee e aaa | EEE! e ee | cal

Biroul Electoral Mure

(în cazul primarilor) a majorităţii voturilor valabil exprimate. Din acest motiv, conform legii alegerilor locale, duminică 16 iunie se organizează un al doilea tur de scrutin, după cum urmează:

NETĂ localităţi şi județe

unde nu s-a întrunit prezența

În această situaţie se repetă alegerile, cu aceleași liste de candidaţi prezentate pe 2 iunie. Acum insăinu mai contează câţi alegători se prezintă la urne, dar, în cazul primarilor, se menţine obligativitatea obţinerii a 50% din totalul voturilor exprimate. Se vor repeta alegerile în acest mod în două circumscripţii judeţene (Gorj şi Mehedinţi), 295 comunale, 20 orăşeneşti şi 17 municipale.

29. Neamţ

34.,Sibiu

42. Bucureşti

şi a candidatului său

Bănie

“candida la fotoliul de primar, fostul ministru al „transporturilor a săvârşit un fals de care s-a folosit şi care-a produs efecte. Pedeapsa pentru o astfel de “infracțiune este de 9, până la 7 ani inchisoare. Într- “un comunicat primit la redacție de la Partidul „Democrat se arată că, pentru a induce în eroare alegătorii, dl. Vasile Bulucea a răspândit „reprezentanților presei lotocopii după buletinul său

Judeţul

22. Hunedoara

23, lalomiţa

|31. Prahova _____ [Ploieşti, Campina | ee aa ea |

EZITARE PERIE Aaaa

e ue ea oa [39. Vashu | Barad. Huşi | | so. vaca | Dragan | tea: vaza [ar venea

Ţiganii vor să sprijine şi la parlamentare şi la prezidenţiale

Partida Romilor (PR) şi Partidul Libertaţii: şi Unităţii Sociale (PLUS) vor începe negocieri cu PDSR, după alegerile locale, în scopul unei eventuale susţineri a acestui partid la alegerile generale

prezidenţiale, a declarat, joi, Mădălin Voicu, preşedintele PLUS. „Aceste negocieri se vor purta pe fondul unor cerințe urgente, legate

NEI localităţi unde nici un

candidat de primar nu a obținut majoritatea

In aceste localităţi s-a întrunit prezenţa, dar nici un candidat nu a obținut 50% plus unu din numărul voturilor valabil exprimate. Conform aceleiaşi legi a alegerilor locale, în aceste circumscripţii se organizează turul II, rămânând în cursă doar primii doi candidaţi desemnati de rezultatele turului 1. Nici în acest caz nu va mai conta prezența la vot. Dacă se consemnează egalitatea intre cei doi, se va organiza pe 30 iunie un al treilea tur de balotaj,

In tabelul alăturat vă prezentăm situaţia municipiilor ţării în care duminică se va vota fie pentru turul II, fie pentru că se repetă alegerile. (R. MITROI)

tarea alegerilor

Petroşani

Slobozia, Feteşti, Urziceni

B.Mare, Sighet Turnu Severin

Sighişoara,

Tg. Mureş

Slatina

Satu Mare, Carei Zalău

Sibiu, Mediaş-

Suceava, Rădăuţi,

Bârlad, Huşi

Focşani Bucureşti şi sectoarele 1-6

PDSR

de problemele sociale ale romilor“, a spus Mădălin Voicu. Ela mai afirmat că ar dori că anunţul sigur de susţinere a PDSR să fie făcut. mai întâi de aceştia, şi nu de PR şi PLUS, Nicolae Păun, preşedintele. PR, a adăugat că PDSR a fost singura formaţiune politică care a Vrut să dialogheze cu romii şi singura interesată de problemele romilor. (Mediatax) :

la alegerile

PDSR Caransebeş susține candidatul Convenţiei

Filiala din Caransebeş a PDSR a anunţat, joi, că îl va susţine, în turul doi al alegerilor pentru funcția de primar al oraşului, care vor avea loc duminică, 16 iunie, pe candidatul Convenţiei Democratice, loan Mura, clasat al doilea, a transmis corespondentul MEDIAFAX.

"- de idenlitate, pe care este aplicată ştampila cu viza. - de domiciliu având data de 21 aprilie 1996. Biroul "de presă al PD se întreabă dacă nu au fost falsițicate: + şi aceste copii, pentru a înşela ziariştii şi electoratul. „Este oare posibil ca un *prieten” din poliţie să-i li "aplicat din greşeală o ştampilă cu data de 21 aprilie? Oricum, 21 aprilie este o zi de duminică, şi, se ştie, biroul de evidență a populației nu lucrează duminica, se mai arată în comunicat. Dincolo de alte speculaţii, poliția craioveană a rămas fermă, precizând şi ieri că domnul Bulucea locuia de mal mulți ani la fica sa „în Gralova, dar viza de schimbare a domiciliului pe letinul de identitate i-a fost aplicată la cererea sa | „doar În dala de 21 mai 1996. (NM)

Scor deschis pentru alegerile. de duminică

Dumitru TINU St ipumitru TINU

voluțiile din cele doua săptămâni care av trecut de la primul tur de scrutin pentru „locale“ 'au avut darul sa sporească numarul celor cărora li s-a făcut greață de politica. Brambureala de la secţiile de votate, scoasa în evidenta mai ales din dezvaluirile arioare despre buletine necapsate sau gata ştampilate, despre numarul vrem de mare al buletinelor anulate, despre miile de morţi înregistrați votanti, a accentuat sentimentul unora ca degeaba se mai prezinta urne, haosul este perfect şi nu .mai conteaza cine cu cine votează. n plus, balacăreala. „la: centru” a celor doi candidaţi la Primaria Capitalei, difuzata la o orâ.de vârf şi de televiziunea naţionala, pare b ius capac la toate, întărind convingerea că la nivelul clasei politice s-au schimbat prea multe de la alegerile din '90 şi '92: acelaşi spreț fată de problemele şi frământările cetățenilor, aceeaşi lipsa de icrupule în a vinde gogoşi înainte de alegeri, acelaşi nivel derizoriu al bolemicii, argumentele fiind adesea înlocuite de invective. Şi totuşi ceva s-a schimbat față de alegerile trecute. S-au schimbat alegatorii. În ciuda părerii unora ca românii înca n-ar avea conştiinţa tului reprezentativ, rezultatele scrutinului de la 2 iunie emonstreaza: contrâriul. E.adevărat ca o buna parte a primarilor, i şi a parlamentarilor le-au provocat o mare dezamagire. In loc să e reprezentanţii intereselor alegătorilor din localitatea sau icumscriptia care i-a propulsat la putere, mulți dintre aceştia şi-au eprezentat doar interesele proprii, ale rudelor, prietenilor sau ale artidelor sub sigla cărora s-au angajat în competiție. Oamenii însă y sesizat corect că e vorba dg-o trădare a încrederii şi au sancţionat-o a atare. Şi, dimpotrivă, acolo unde primarii s-au zbatut sa le rezolve oblemele, chiar daca n-au. reuşit cum ar fi trebuit, în condiţiile în are sunt lipsiți de mijloacele financiare necesare, ei au fost realeşi in primul tur. Lut: Liderii unor partide se fac a 'nu vedea aceasta, încercând sa pună ezultatele nefavorabile pe care ele le-au înregistrat pe seama bsenteismului. Pentru a-şi susține teoria, se recurge chiar la comparații. ezi, doamne, şi în țări cu tradiție democratica numărul celor ce nu se grezinta la vot este foarte ridicat. Aşa este, numai ca acolo absenții au 9 cu totul alta motivaţie. Mulţi vienezi, de pilda, nu se prezinta la vot entru ca chiar nu-i. intereseaza cine 'va fi primarul lor. Ei ştiu ca, indiferent ce culoare politică va avea acela, căldura va fi din belşug în rtamente, apa caldă; asemenea, iar de cea rece nici vorba sa fie onalizată”, că străzile Vien&i-nu vor ajunge ca după bombardament, gunoaiele, împachetate în saci negri de plastic, vor fi ridicate cu nctualitate de ceasornic. la aceeaşi oră ca şi acum câteva decenii: pe bucureşteni, ca şi pe timişoreni sau baimareni, îi interesează cine le vă fi primar. um se explică totuşi absenteismul din primul tur de scrutin? Aşa am mai spus chiar în;ziua.-imediat urmatoare primelor. rezultate publicitații, absenteismul românilor a fost un... absenteism activ, aca se poate spune aşa. A fost gestul de protest față de prestația

a din.ceipi cere ispit gl t:1n1:992. Afostui dei Iane ADR GRBAIa: din pazit fie ui) nulțur e politica economică şi 'sociala-a partidului de guvernământ. Absentii u sancționat sever pe: cei ce-au crezut că pot înținde coarda la rşit, fiindca românul e:răbdaător, deşi s-a dovedit cu prisosința ca abdarea lui are o limita. Nu 's-au prezentat la vot mulţi din cei 5 lioane de pensionari, nemulţumiţi de nerespectarea de catre putere misiunilor de protecţie sociala, revoltați de condiţia umilitoare în are au fost.aduşi, de a nu-şi putea asigura din pensie: minimul de bzistența: Nu s-au prezentat la vot numeroşi tineri, inclusiv dintre cei 2 au ajuns lo majorat, “iat acest lucru este trist, pentru că el ofera masura lipsei de speranță a celor ce abia paşesc în viaţă. Şi, în sfârsit, i-au uzat de dreptul lor de: vot cei scârbiți de abuzuri şi corupție şi care "cred în forta institutiilor stațului de drept. Spunând acestea, nu-cted câ:neprezentarea la vot este cea-mai buna mă de manitestare a atitudinii faţa de toate câte se petrec. Cei ce enteaza lasă destinul localităţii sau al țării la voia jocului întâmplării. icât de mare ar fi dezamagirea fa de oferta partidelor, nu numai a program, ci Şi că persoane, ar fi pacat sa .nu se foloseasca fie şi pia - aceea de a alege între două rele. Nevoiând, s-ar lea fie favorizat râul cel mai mare. Marea necunoscută a alegerilor de duminică o constituie tot enteismul. În mod logic, la turul doi, numărul celor ce nu se inta la vot creşte, şi nu'scade. Este aproape sigur însa că, de data asta, absenţii nu ver fi aceiaşi. Mulţi din cei ce nu s-au prezentat a urne pe 2 iunie vor veni acum, când vor avea de ales doar dintre ei doi candidaţi rămaşi în cursă. Alţii nu se vor mai obosi să meargă centrulde votare, considerând ca n-au din ce alege. Cum este la | de posibil ca oi bună. parte dintre absenţi sa. dea curs apelurilor isperate ale pa delor de a se prezenta la vot pentru că țara e în ol (fireşte; fiecare văzând pericolul în felul lui). Privit prin această a, este sigur ca al doilea 'tur de. scrutin va fi foarta politizat la sti, unde confruntarea electorala s-a transformat dintr-o competiți pr rame, într-o luptă pe viața şi pe moarte între partidele E ii i guvernamentale-şi opoziție. In cele 1.729 de localitaţi din e: "au fost validate rezultatele primului tur, situaţia este mai | ă, întrucât cetațenii Vor avea de ales între persoane Egreu d Ea ce în cele 332 de localitați unde se va %, au lui ue A epeta primul tur. i scrutin, scorul rămâne

e, îp fela celui de: chis. El va fn influențat: deci de gradul de prezența la vot.

După două tururi de scrutin

CDR - 24 municipii; PDSR - l2; SD - 8; Independenți -

După numărarea voturilor exprimate în scrutinul de dumi- au realizat pentru dumneavoastră o statistică a distribuţiei nică, la Birourile Electorale de Circumseripţie au fost anunțate mandatelor de primari în municipii după primele două tururi. ieri rezultatele oficiale. Ele nu au fost încă în totalitate con- Vă prezentăm în pagina a X-a această fişă a tabilizate, la nivel național, de către B.E.C. Redactorii noştri distribuţiei fotoliilor de primari.

. | Rezultatele oficiale comunicate de BEM ș Victor Giorbea - primar cu 56,74% din voturi

0 George Pădure câştigă sectorul 1 € Celelalte cinci sectoare ale Capitalei - adjudecate de CDR

Biroul Electoral al Municipiului Bucureşti:a comunicat că la al doilea tur al alegerilor locale s-au.prezentat la ume 53,79% din cetățenii cu drept de vot, adică 933.774 din 1.735.707, totalul voturilor valabil exprimate fiind de 922.143,

Victor Ciorbea, candidatul CDR la funcția de primar general, a câștigat alegerile cu 56,74% din voturi, în favoarea, sa votând 523.237 de cetățeni. “

Contracandidatul său, Ilie Năstase, din partea PDSR, a întrunit 43,26%, respectiv 398.906 voturi.

„Pe sectoare, rezultatul alegerilor se prezintă astiel: Sectorul 1 - V. Ciorbea. (CDR) - 58,03%; Ilie Năstase (PDSR) - 41,97%;. Pentru funcţia de primar de. sector. George Pădure (independent) - 55,77%; Adrian Oghină (CDR) - . 44,23%. Sectorul 2 - V. Ciorbea (CDR) - 59,78%; |. Năstase (PDSR) - 40,21%, Pentru funcţia de primar de sector: Vladimir Popescu (CDR) - 62,13%; „Gheorghe Stancu (PDSR) - 37,86%. Sectorul 3-V. Ciorbea (CDR) - 56,99%: |. Năstase (PDSR) - 43,01%. Pentru funcţia de primar de sector: Paliga Sorin (CDR) - 57,05%; Muşetescu Ovidiu Tiberiu (PDSR) - 42,95%. Sectorul 4V. Ciorbea (CDR) - 55,03%; |. Năstase (PDSR) - 44,96%. Pentru funcţia de

primar de sector: Marin Luţu (CDR) - 57,57%; Aurelian Vulturu (PDSR) -

Înainte de a se imbarca în avionul de Paris, ieri dimineață 42 43%. Sectorul 5 - V, Ciorbea (CDR) - 52,59%; |. Năstase (PDSR) - 47,40%.

Ilie Năstase a mai putut vedea cum. partidul strânge Pentru funcția de primar de sector. Călin Cătălin Chiriță (CDR) - 56,34%; recuzita electorală i tu |... Dan Vuerich PDS): 49,68) Sectorul 6 - V. Ciorbea (CDR) - 56,47%, |.

venituri electorale

Dolj: Toţi membrii unei comisii de votare - intoxicaţi

E 4/laţi în stare gravă, ei au fost transportaţi cu salvarea la Craiova

În ziua votării, cei opt membri ai biroului şi

Ul torale de la secţia nr. | din comuna

G Jeţul Dolj, s-au îmbolnăvit de Jimentară. La ora 18,00, ei au fost

riaţi cu salvarea la Spitalul nr. 3 din

cul de Cei B pacienţi au o stare fiind de

ardă, Iulian Diaconescu, ae at că

nez să-i internez

Alegerile au continuat cu alţi membri desemnaţi de partide şi sub supravegherea membrilor biroului din circumscripţia electorală

comunală. (Adriana Macsut)

PDSR loveşte Pro Democraţia cu palma

Procesul-verbal de constatare a contravenţiei comise la Secţia de votare numărul 2 din satul Urziceanca, judeţul Dâmboviţa, de către Paraschiv Gheorghe, consilier din partea PDSR, 4 fost înaintat de poliție Judecătoriei de pe lângă Tribunalul oraşului Titu, competentă să ia măsurile legale corespunzătoare, Pe. scurt, în timp ce se alla în respectiva secţie de votare, Gheorghe a avut o discuţie contradictorie cu Alexe Marin, din localitate, delegat al Asociaţiei, „Pro. Democraţia“ şi membru al CDR, iar la un moment dat l-a lovit cu palma în zona feţei. (P. Popa)

Un candidat al PNL - Câmpeanu prins şi cercetat peniru hoţie

Goldan Ovidiu din comuna Tibana, județul

i Iaşi, a reclamat la Poliţie, în ziua alegerilor, că în cursul nopţii i se furase automobilul parcat în curtea casei, În aceeaşi zi a fost descoperit şi hoţul. Este vorba de Viţel Dumitru, de 41 de ani, din localitate, candidat din partea ! PNL „Câmpeanu la funcţia de primar, care - pus pân faţa probelor - recunoscut fapța. EI se.

Vafiă acum în anchetă. peritru săvârşirea! infracţiunii de furt in dauna uvulului privat, (Petre Popu)

Călimăneşti Voturi pro-PDSR

la en gros

La secţia nr. 2 de votare din Călimăneşti - unde s-a desfăşurat turul II pentru alegerea primarului - Aurelia Vâlcu, de 41 de ani, medic, a încercat să introducă în urnă 20 de buletine de vot, toate în favoarea candidatului PDSR. Din primele cercetări rezultă că Aurelia Vâleu a fost sprijinită în această încercare frauduloasă de reprezentantul PDSR în secţia de votare, Ilie Drăghici. Preşedintele secţiei de votare a sesizat intenţia de fraudă şi a anunţat organele de poliţie.

La Călimăneşti, pentru fotoliul de primar şiau disputat şansele. reprezentanţii PDSR. (lon Lăzărescu, actualul primar) şi Partidului Umanist Român (Tudor Neamţu).(Em. Rouă)

di ra, Şoferul de pe rată a bătut toate partidele

Candidatul Partidului Naţional al Automobiliştilor la funcţia de primar în comuna ialomiţeană Sălcioara, Ionel Friţu, a ieşit învingător în al doilea tur de scrutin. Cu 820

Paraschiv

de voturi, față de USD, La

voturilor şi în

SR4 realizate de candidatul

flarea veștii

umărătoarea heierea procesului-verbal, deși era trecut de miezul nopții, cei care l-au susținut pe şoferul de-pe tată s-au strâns în centrul comunei, unde au cântat și claxonat

ivirea zorilor. (Mihai Vişoiu) Mureş Liste cu susținători - falsificate

Un candidat independent la funcţia de primar al localităţii Voivodeni, judeţul Mureş, este

cercetat pentru că a falsificat listele de semnături necesare depunerii candidatuni, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse din cadrul Ministerului de Interne. În urma verficărilor,

a stabilit că Iosif Dorobont a întocmit o listă cu 164 de persoane pentru a-şi depune candidatura, semnând personal în locul acestora.

(Mediafax)

Prabova Ziua când vin

sandvişurile şi candidatul CDR

Paula Ivănescu, deputat PD, a semnalat duminică Agenţiei Rompres o seamă de nereguli electorale din judeţul Prahova. Astfel, la Ploieşti, în perimetrul unor secții de votare era afișat chipul candidatului CDR la Primărie, Horia Victor Toma. lar ca o stranie coincidenţă, gustănle promise de guvern pentru membrii comisiilor electorale soseau imediat după vizita lui Horia Toma la secţie, a menţionat Paula Ivănescu. La blocul 11 din Şoseaua Nordului, Ploieşti, în dimineaţa votării, s-au distribuit fluturaşi cu îndemnul de a vota „Cheia”. La o secţie din Brazi, susţinătorii candidatului independent Miu Marcel făceau presiuni asupra alegătorilor pentru a-l vota pe acesta. În comuna Târgşorul Vechi se refuză deplasarea urnelor mobile la cei 35 de solicitanţi imobilizaţi la domiciliu, În comuna Teişani se votează fără buletin de identitate, iar mulţi alegători o fac pentru mai multe persoane. (Rompres)

La Şuşani - Vâlcea

“localnicii blochează

secția de vot

Secţia de votare nr. | Uşurei din comuna Şuşani, judeţul Vâlcea, a fost blocată luni dimineaţa, mai mulți cetăţeni solicitând anularea alegerilor pe motiv de fraudă electorală. O parte din membrii secţiei de votare au plecat în ziua alegerilor cu uma volantă la anumite persoane care au solicitat să voteze la domiciliu. Se pare că s-au adus mai multe buletine de vot în ura volantă decât semnăturile pe listele electorale:

Diferen 15 este de $ La primele cercetări membrii comisiei de

su fost cu urma lant. F i Est nunta din preajma secţiei puţin

declară

spiritele... D-na Mar

ele Biroului Electoral Judeţean Va)

A diferența de voturi d

candidaţi la funcţia de primar

(PDSR) şi Gorunel Bărbulescu (independent) este net în favoarea primului. Bule de vot găsite în plus nu influențează aleg şi dec ele nu pot fi anulate, a precizat d-na Vasilescu. O parte din locuitorii din Şuşani au cerut anularea alegerilor şi n-au permis luni seara plecarea documentelor de la Secţia de votar nr. ] la Judecătoria Drăgăşani și Biroul Elector. Judeţean. Poliţia face cercetări. (Emilian

ROUĂ)

Urziceni Primarul - alesul a mai puţin de un sfert din localnici

Dintre candidaţii la funcția de p

1 Judeţul lalomiţa

cea pentru Urziceni drept f D

altfel, după primul tur. el se detașase de ceilal candidaţi. În turul doi însă. prin regniparea „telor și sprijinirea CDR-ului de către usedişti ieşiţi din cursă, sorul Virgil Datcu a reuşi să obțină cu 90 de votun mai mult şi să primar. Scor 3.303 ca la x echipe. De reținut că la Urziceni, din cei 14 ) alegători înscrişi pe liste au votat doar 48 sută, iar CDR-ul din numărul total a avut dou

23 la sută, mai puţin de un sfert. (Mihai Vişoiu)

La Biroul Electoral Bucureşti, în noaptea postelectorală,

PDSR-CDR, egalitate la fraude

Dacă ar fi să judecăm alegerile din Capitală prin prisma sesizărilor sosite duminică pe adresa Biroului Electoral Municipal (BEM), am putea spune că avem de-a f sensibil egal în „partidit* PDSR d-lui procuror Alin Georgescu BEM » la secţia de votare nr. 201, sector 3 președinta acesteia, d-na Bunescu Aneta, a afişat la vedere, drept model pentru cetăţeni, un buletin de vot anulat, dar care avea aplicată ştampila „VOTAT“ în chenarul destinat candidatului Victor Ciorbea, iar alăturat avea înscrisă menţiunea „Corect! Martori de la faţa locului au susţinut că d-na preşedintă a insistat pe lângă toţi alegătorii să voteze aşa cum au văzut pe buletinul afişat la intrarea în secţia de votare. Ca atare, la ora 16,30 a fost luată măsura suspendării din funcţie a d-nei Bunescu și a fost sesizată Poliţia Capitalei pentru a se stabili dacă fapta sa este de natură penală sau contravenţională.

După o perioadă de relativă acalmie şi chiar oarecare plictiseală instaurată în sediul BEM de la primărie, la ora 22,30 a fost semnalată o posibilă fraudă electorală la secţia de votare nr. 51 din sectorul 1, de astă-dată în contul partidului de guvernământ. Asupra d-lui Raiciu Marin, reprezentantul PDSR în biroul electoral

Sectorul 1

ce cu un scor DR. Potnvit

vicepreşedinte

al secţiei de votare amintite, au fost găsite două

buletine de vot gata ştampilate în favoarea lui

lie Năstase și, respectiv, George Pădure Deplasându-ne, împreună cu dl. Georgescu, la secţia de votare din Bucureştii Noi, am aflat că di. Macri Eugen, reprezentantul CDR în biroul

electoral, este cel care a sesizat că în posesia membrului PDSR se află buletine de vot gata ştampilate. DI. Raiciu a fost condus la Circa 5 de Poliţie pentru a se verifica dac nu intenţia de fraudă electorală. În orele care au urmat, cei care au telefonat la BEM s-au rezumat la a cere informaţii despre rezultatele votării.

În ce priveşte numărarea şi centralizarea voturilor, cea mai rapidă s-a dovedit a fi circumscripţia electorală nr. 7, care luni, la ora cinci dimineaţa, a comunicat rezultatele definitive ale scrutinului pentru sectorul 6. Pe locul al 2: s-au Situat membrii biroului electoral de la sectorul 5. Aceştia s-au prezentat cu procesele-verbale la BEM pe la ora 6,30 şi păreau oarecum dezamăgiți când au aflat că nu sunt primii, Pentru ambele sectoare, preferaţii electoratului au fost candidaţii CDR, spre vizibila satisfacţie a reprezentantului acestei formaţiuni politice la BEM, dl. Gheorghe Rădulescu.(Daniel OANȚĂ)

Rezultatele de la două secţii - trimise la Biroul de Circumscripție înaintea orei 24,00

La Biroul Electoral al Circumscripţiei 2 (sectorul 1) Bucureşti, noaptea de centralizare a rezultatelor votului a fost foarte liniştită. Deşi înainte de ora 21,00 s-a anunţat prelungirea programului la centrele de votare până la ora 24,00, două unităţi militare au centralizat rezultatele votului înainte de miezul nopţii. Până la ora 3 dimineaţa erau deja sosite la Primăria sectorului 1 rezultatele votării din peste 120 de centre, din totalul de 132 ale circumscripției.

Vâlcea

Preşedintele Consiliului județean reales la balotaj

Şedinţa de constituire a Consiliului Judeţean Vâlcea, ce a avut loc ieri, 17 iunie ac., s-a desfăşurat cu peripeții. Numai pentru alegerea comisiei de validare a fost nevoie de două ore. Structura politică a celor 39 de consilieri judeţeni

- PDSR 9, CDR - 7, PSM -$, USD - 4, PRM:

- 2, PS'- 2 etc, - a făcut să se creeze două grupări aproximativ egale. Acestea au devenit evidente când cei doi candidaţi - Anton Miţaru (PDSR) şi Petre Stăvăroiu (USD), reprezentantul apoziţiei:- au obținut acelaşi număr de voturi - 19, Balanța ar fi înclinat în favoarea CDR dacă un consilier de la aceasță coaliție n-ar fi fost internat în spital şi deci absent de la şedinţa de

constituire. Aşa însă a fost nevoie de balotaj. A ieşit învingător cu două voturi în plus reprezentantul PDSR, dl. Anton Miţaru, care îşi păstrează astfel funcţia încă un mandat. După această rundă se părea că la alegerea celor doi vitepreşedinți cărţile sunt deja făcute. Dar... din partea „coaliţiei de stânga“ au fost propuşi Radu Vrăjitoru (PDSR) şi Cornelia Maria Ivănuş (PSM), iar din partea opoziţiei Petre Stăvăroiu (PD) şi Nicolae Jivan (PNL). Din primul tur, cu 23 de voturi din 38, a ieşit învingător Petre Stăvăroiu. Cel de-al doilea vicepreşedinte a fost ales după balotaj, cu două voturi în plus, Nicolae Jivan. (Emilian ROUĂ)

În schimb, de la centrul de votare nr. 131, la care eră'o altă unitate militară, cu circa 3.000 de votanţi, nu sosise nimie până la ora 9 dimineaţa. A fost nevoie de intervenţia preşedintelui Biroului electoral al sectorului 1, di. Mircea Petrescu, pentru ca membrii biroului electoral-al secţiei de votare 131 să se trezească (sigilaseră urmele la miezul nopţii şi apoi adormiseră) şi să treacă la numărarea voturilor. Au fost depuse şi câteva contestaţii, majoritatea nesemnificative. O reținem doar pe cea întocmită de preşedinta biroului electoral al secţiei de votare 81, unde reprezentantul PDSR în biroul electoral al secţiei a fost surprins având asupra lui două buleține de vot, unul pentru primarul de sector, iar altul pentru primarul general, ştampilate în dreptul numelor George Pădure şi respectiv Ilie Năstase. A fost anunţată circa nr. $ a Poliţiei, dar până ieri seară nu allaserăm încă hotărârea acesteia şi nici a Biroului electoral din sectorul |. (Claudia Vlad)

Ţărăniştii privesc cu scepticism ideea

candidatului unic al Opoziţiei

Preşedintele PNŢCD, lon Diaconescu, a apreciat, luni, drept lăudabilă propunerea ca opoziția să avanseze la alegerile prezidențiale din toamnă un singur candidat, dar a adăugat că realizarea ei este dificilă acum. „Ideea este lăudabilă, sunt de acord cu ea, dar realizarea ei acum este anevoioasă", a spus Diaconescu. E! a arătat că o asttel de propunere, pentru a avea un impact real, este necesar să fie. susținută de participarea pe liste comune a întregii opoziții, tapt „greu de realizat“. Un candidat unic al opoziției la Preşedinţie trebuie să tie însoţit de o opoziție unită, participând la alegerile generale pe liste comune, „astfel se creează confuzii în campania electorală”, a declarat preşedintele PNŢCD (Mediatax)

PDSR socotește înirângerea din Moldova cea mai Surprinzătoag

de păslaru

PDSR. a te acordată, rd Est din

je partidul său la locale sunt sub așteptări, informează corespondentul MEDIAFAX. -Nu ascund nici un moment faptul că re tele PDSR în algerile locale sunt sub aşteptări. Nu pentru că rezultate fi notabile. ci pentru că aşteptările noastre au fost disproportionate”. a afirmat el. În opinia ui Dumitru £ explicaţie a eșecului in ale tul politie ce 1 fost dat candidaţilor, bazat pe climatul general din ţară. Cele mai surprinzătoare înfrângeri pentru PDSR la actualele alegeri locale sunt rezultatele obtinute in Moldova.

După ce şi-a sărbătorit

dar iată că electorală intens; surprize. Trebuie destul de s

că în toamr vom avea aceea repercusiunile polit grave”, a conchis purtător 1 PDSR

PDSR a

categorică inirângere la las

candidatul la primăr a fost

Municip

surclasat cu

peste & procente de candidatul PAc E apreciind că pa prezentat un candidat

„merituos anonim!

Pâslaru

din post

ieri victoria

cu şampanie în pahare

Ciorbea vrea să adune Consiliul Municin

Noul primar al Capitalei, Victor Ciorbea, a anunţat, luni, că până la sfârșitul acestei săptămâni va avea loc o şedinţă a Consiliului Municipal, în care să fie aleşi cei patru viceprimari şi preşedinţii comisiilor de specialitate. Ciorbea a spus că speră ca CDR să aprobe constituirea grupului consilierilor alianţei (27 la nivelul Capitalei) și care să acţioneze impreună cu grupul USD, cu care există deja un acord de colaborare. Ciorbea

llie Năstase a plecat la Pari

Candidatul PDSR la funcţia de primar general al Capitalei. Ilie Năstase, a declarat, luni. agenției MEDIAFAX, că nu este dezamăgit de rezultatul final al alegerilor locale desfăşurate în 16 iunie. „Nu sunt dezamăgit de opțiunea bucureştenilor, aceştia votând, cum era şi firesc, in funcţie de propriile interese sau de cum i-a îndemnat conştiinţa. Nu pot insă să nu apreciez că, la prima mea intrare in politică, am, reuşit performanţa de a întruni sufragiile a aproape 45 la sută dintre bucureşteni”, a precizat Ilie Năstase. Fostul tenisman a mai spus că nu s-a hotărât

denumirii.

(L. BUDIN)

Primim la redacție

Domnule Director,

Vă adresez aceste rânduri cu speranța colegială că ele iși vor găsi locul în coloanele Adevărului, al cărui nume obligă. Mă refer la „Șueta” d-lor N.C. Munteanu şi Val Vâicu, publicată în ediţia din 15.VI. a.c. a ziarului Adevărul, prilej 'cu care invitatul redacţiei a făcut câteva afirmații defăimătoare care mă privesc şi mă Jezează și pe care, foarte pe scurt, vreau să le claritic.

Din 1972 9 sm mai pruni gaşari ar: primit după ce m'am pensiona!, in 1986. ca urmare a invitaţiei şi a sumei de 100 DM primite din partea d-nei Pompilia Stoian, stabilită In Germania, sau din partea lui George Ciorănescu, dar tot In numele d-nei Stoian, dar și datorită sprijinului pe care mi l-a dat fosta mea colegă şi prietenă d-na Carmen Dumitrescu, care avea relaţiile necesare. Nu arm fost plătit. până în 1990, pentru colaborarea mea de peste 20deanicuEl,, arin să preoizezcă am fost primul ziarist care am pnunțal pa 22.1, 1989, la ora 12.30,

prin intermediul postului E.. ce se petrecea în Bucureşti, după care respectivul post de radio-şia început emisiunile non-stop. Nu puteam să fiu plătit deoarece mă dădeam de goi semnând o chitanţă, ceea ce n-ar fi scăpat atenției celor strecuraţi de Securitatea din România în redacţiile E.I. Motivele întreruperii colaborării mele nu cred să se fi datorat comentariului „Cu sau fără comuniști“, pe care-l am încă și-l pat republica, pentru a constata oricine cât de partiz" ia De alțtel, mulţi oameni politici, dintre care imi ingăuuj să-l citez doar pe Corneliu Coposu, apreciat ca cel mal onest om politic român, şi-au pus aceeaşi intrebare şi au ajuns la concluzia mea. Cât despre „ruşinea“ celor care nu au vrut să se fllmeze cu mine, îi reamintesc d-lui N.G.M, că şi Al, Stark, ca şi Vartan Arachelian fuseseră retuzaţi atunci când au vrut să facă același lucțu ca şi mine; un reportaj despre „colegii: de la E. S

În legătură cu acest fapt. pe care nu vreau şă-l calitic, precizez că am tost insoțit de operatorul Doru

Si Dara i E > 0 Aaa el

până la Sfârşitul săptămânii

PNŢCD se înregistrează la trib

Emil Constantinescu, Gabriel Ţepelea, lon Raţiu, lon Diaconescu şi nevalidatul primar Victor Ciorbea... Toată floarea cea vestită a PNTCD a fo prezentă la Tribunalul Bucureşti. secţia. a IV-a civilă. Scopul: inregist tribunal a Partidului Naţional Țărănesc, Creştin şi Democrat, conform. n9 a partidelor politice. Deoarece staff-ul de partid n-a adus toate documentel acordat un nou termen pe 24 iunie. Înainte ca dosarul PNŢCD să fie Convenţia Opoziţiei Autentice şi Necomuniste avusese termen pentru schi

de plastic

a susținut că aceasta va permite să se: imediat la aplicarea prevederilor prog

cu care a câștigat alegerile. $ Comentând rezultatul alegerilor, Ciorbea a spus că fostul său contracag Ilie Năstase, a fost învăţat „să joace“ rol de către specialiştii din spatele ales de. Vladimir Pasti, „un sp demolare, niciodată în constru (Mediafax)

încă dacă va candida sau nu pe electorale ale PDSR pentru ale parlamentare din această toamn

Tie Năstase a părăsit la orele a România. cu destinația Paris, spus că va lipsi din ţară o zi sau pentru a-şi aduce din Franţa far urmând ca, din toamnă. copiii se inscrie la o şcoală bucureş În alegerile locale pentru Capii Năstase a intrunit, potrivit Bu Electoral al municipiului Bucul 43.26% din voturi, fiind d aproape 13 procente de principali contracandidat, Victor Ciol reprezentantul CDR. diafar)

Lepădatu, care poate confirma că nu am los „Colaborarea” mea am incasal-o a doua zi, d fost singur Ja post şi am urcat, după ce pașaportul la intrare. însoțit de cineva. adevăr rostit de di. N.0.M. şi având o leg mine, este că am transmis o rugăminte a Brucah. y

Di. N.C.M. omite să se refere la co mea cu E... de care s-a folosit şi el, uită să: lam avertizat să-şi schimbe locuința d cineva (şi ei ştia cine!) imi ceruse să-i fac 0% casei şi să precizez adresa sa din Munci uită să spună că, după semnarea Apelului stat în casa mea din Bucureşti cam două si Dar nu uită să afirme că m-am pi „corespondentul E..." a Bucureşti, alt nead casete şi stenograme ale emisiunilor „EI! d.-Emil Hurezeanu şi alii:mă numesc „A dentul E. la Bucureşti”. -.

Vă mulțumesc pentru că mi-aţi acord replică. prevăzut de normele profesiei no

După două tururi de scrutin

CDR - 24 municipii;

PDSR - 12:

USD - 8; independenţi - 6;

Situaţia în urma scrutinului

Municipiu din 16 iunie

11, Caraş-Severin „„ Caransebeş

Arad

Argeş

Bacău

Bihor

Bistrița-Năsăud Bistrița

Botoşani

Braşov

Brăila

Buzău

Călăraşi

Constanţa

Covasna

Dâmbovița

Galaţi

Giurgiu

Hunedoara

Alba-lulia primar Mircea Hava - USD (73%) Aiud primar Mihai Josan - CDR

Blaj primar Simion Băcilă - CDR Sebeș primar Vasile Stan - PUNR Teiuş primar Gh. Lazăr - PUNR

Situaţia în urma scrutinului

Municipiu din 16 iunie

Ialomița

primar loan Pinter - PDSR lon Dumitru - indep. primar Virgil Datcu - CDR

primar (Gin turul 1) Constantin Simirad - PAC (71%)

Slobozia Feteşti Urziceni

Arad primar Dumitru Branc - CDR

Ilfov

Piteşti primar Țudor Pendiuc.- USD Câmpulung primar Sorin Buta - CDR Curtea de Argeş primar Gh. Nicuţ - CDR

Bacău primar Dumitru Sechelariu - ind. (45.323 vot.)

Maramureş

Baia Mare primar Cristian Anghel - CDR (67,1%) Sighetu Marmaţiei: turul II intre reprezentanții PAC şi CDR

Mehedinţi

Oradea primar Mihai Sturza - CDR (69%)

primar Pavel Popescu - CDR

Năsăud primar Silviu Serdeşniuc - PDSR

Mureş

Turnu Severin primar (neoțicial) Dinu Constantin - indep. Cons. județean; nu s-a încheiat numărarea voturilor

Tg Mureş Sighişoara

primar (din turul 1) Fodor Imre - UDMR primar Constantin Ştefănescu - PUNR

Botoşani primar loan Cojocaru - USD (69,71%)

Brașov Făgăraş

Brăila

primar loan Ghişe - PL'93 (73%) primar Horaţiu Judele - ind

primar (din turul 1) Anton Lungu - PSM (68,3%)

Buzău Rm. Sărat

primar Constantin Boșcodeală - USD (35.647 vot.) primar Constantin Ghinioiu - PDSR

Reșița primar Mircea Popa - ind.

primar lon Mura - CDR

Călărași: tur || cu Marian Catană (CDR - 25,89%) şi Nicolae Dragu (PUNR - 23,82%)

primar (din turul |) Gh. Funar - PUNR (55%) primar Gh. Man - CDA primar Virgi! Biaţiu - PDSR

primar Gheorghe Mihăiești (USD-66,95%) primar Zamtir lorguş - CDR (58%)

pri;nar (din turul |) Almoş Albert - UDMR (78%) primar Teodor Bâte - CDR (63,87%)

Cralova: tur || cu Nicolae Mănescu (CDR - 45,752 voturi) şi Vasile Bulucea (PSM - 44.649 voturi)

primar (din turul |!) Eugen Durbacă - PDSR primar Gh. Lazăr - PDSR

primar Lucian Iliescu - PSM

(USD) şi cdti USD, 3. PSM, 4 CD

Constanța Mangalia

St. Gheorghe Târgovişte

Galaţi Tecuci

* Giurgiu

Hunedoara primar (din turul!) Remus Mariş - PDSR Deva primar Mircea Muntean - CDR

Petroşani: turul 1 cu- Carol Schreder (PAC) şi Petru Dobre (PDSR) Brad "primar Aurel Benea --PDSR (4.080) voturi

Neamţ

Prahova Satu Mare

Sălaj Sibiu

Suceava

Teleorman

Tulcea

Vrancea

Bucureşti -.

“primar general pu locul ilie Năstase - PDSR (48,

Piatra Neamț Roman

primar lon Rotaru - PDAR primar loan Vlad - PDSR

Slatina: turul |l cu Gh. Păunescu (PDSR) şi Dan Liviu Mircea (indep.) primar Gh. Anghel - PS

primar Victor Toma - CDR (56,9%) primar Romul Remus Micu - CDR (9.766 voturi)

Caracal

Ploieşti Câmpina

Satu Mare: Carei

primar Horia Anderco - CDR primar Eugen Covaci - PDS

primar Petru Durcă - CDR (52%)

primar Dan Condurat - CDR (36.678 voturi) primar Dionisie Bucur - PDSR (17.410 voturi)

primar Constantin Sofronie - PDAR (57,15%) nu s-a încheiat numărarea voturilor

primar. Octavian Piticari - CDR (6140 voturi) primar Costică Arteni - PS (8507 voturi)

primar. Teodor Niţulescu - PDSR (51,96%) nu s-a încheiat numărarea voturilor nu s-a încheiat numărarea voturilor

primar Gh. Ciuhandu - CDR primar Marius Martinescu - USD primar Mihai Nicolae - USD (16.900 voturi)

primar (din turul |) Victor Cristea - USD (56%) primar Gabriel Craus - CDR (15.540 voturi) primar loan Costin - PDSR (5.560 voturi)

Zalău

Suceava Rădăuţi Câmpulung Fălticeni

Alexandria Tr. Măgurele Roşiori

Timişoara Lugoj

Tulcea

Focşani:turul II cu Nicolae Lăscan (USD:34,3%) şi Laurenţiu Veber (PDSR-33,4%) A

Victor Oiorbea - CDR (56,74%).

Primari

În cel puţin 182 de localităţi se va vota şi pe 30 iunie

Rezultatele scrutinului din 16 iunie sunt foarte aproape de a fi centralizate la nivel de ţară. Preşedintele Biroului Electoral Central, dl. Adrian Niţoiu, crede că astăzi, după prânz, va fi în măsură să dea publicităţii rezultatul cumulat al alegerilor locale, după cele două runde din 2 şi 16 iunie. Până atunci însă, dl. Niţoiu a oferit presei rezultatele parțiale din 16 iunie. In tabelele alăturate vă prezentăm clasamentul primelor partide, în ordinea descreseătoare a voturilor acordate pentru primari. Practic, aceste ierarhii nu mai pot fi modificate, întrucât a rămas de contabilizat un număr infim de voturi. Ceea ce este de reţinut este că în cel puţin 182 de localităţi se va organiza, după repetarea alegerilor din 16 iunie. şi turul II cu primii doi candidaţi pentru primari din respectivele localităţi. Acest nou scrutin se organizează pe 30 iunie.

B.E.C. a centralizat aproane toate rezultatele din țară

Rezultatele parţiale pentru primari la votul din 16 ung

Localităţi în care Localităţi în care alegerile -

s-a organizat turul II au fost refăcute (turul 1)

Nr. | Formaţiuni Nr. voturi Nr. | Formaţiuni crt. politice crt. | politice

EN Do m iba, of a ale ce

Consilii locale și judeţene

la vot. Astăzi, probabil, va fi comunicat rezultatul definitiv pe ţară la aces „secțiuni“ electorale. Din ceea ce s-a petrecut duminică am reţinut că şi consiliile locale (4.809 circumscripţii centralizate din 4.858), şi la cele judeţer restante (Gorj şi Mehedinţi) conduce în topul voturilor CDR. Urmează, în ordit PDSR, USD, PSM şi independentţii. | |

TIA ȘERBĂNESCU

ilea tur al alegerilor locale din Româi Al ue cu desfăşurarea alegerilor prezi- „AN din Rusia şi, cel puţin din punctul de den al analiştilor, testul localelor a cuprins WE indicatori: primul era, fără îndoială, rapordoi in: forţe dintre PDSR şi CDR, iar al doilea tul rea partidelor conservatoare româneşti onue tiv cu cele din Rusia. Din acest punct rezultatul localelor este mai degraoptimist, dar nu e mai puţin adevărat că tru a deveni cu adevărat sigur şi eficient el DE nevoie de consolidarea obligatorie a rezuliza alegerilor parlamentare şi prezidenţiade la „Altminteri, aşa cum-s-a întîm- "jat în '92, victoriile de la alegerile locale vor pe în plan politic mai larg, lipsite de acea finalitate care să confere schimbării un caracter definitiv, iar în plan administrativ ele ar putea fi anihilate de pătura prefecţilor PDSR, care nu se sfiesc să se comporte ca foştii prim-secretari. Cert este că prima întrecere electorală a acestui an a dat, în fine, PDSR-ului dimensiunile pe care le are în realitate şi pe care pină acum ori le ignora, ori le sfida prin declarapline de emfază — dar nu lipsite de ridicol. i toate sondajele indicau un procent alarmant al nemulţumiţilor — ceea ce însemna un proş implicit la adresa partidului de guvernămînt —, PDSR continua să exerseze o beţie a iterii fără sfirşit, „pînă-n 2050 chiar“, iar cei i dintre activiştii săi se lăsau atît de 'de acel ateism misticoid care le măsemidoctismul politic, încît ajunseseră declare pe Dumnezeu pedeserist. Încât, dacă absenteismul populaţiei de la vot cţionează într-o bună măsură chiar absenmul politicienilor, cufundaţi prea mult în. calcule privind viitorul partidelor lor şi prea uțin în calcularea problemelor populaţiei, un lucru e sigur: PDSR a devenit un partid rural, cu ocredibilitate persistentă mai ales în comunităţile mici, izolate, în care ecourile actelor de corupţie şi ale abuzurilor sale nu răzbat ape deloc ori sînt considerate o fatalitate a ţiei. In măsura în care a fost un test, locale au mai arătat că socotelile anteale partidelor au fost lipsite de realism u determinat o rectificare rapidă a poziţiianterioare. S-a văzut astfel că arcul partir proguvernamentale (PDSR, PUNR, RM şi PSM) s-a desfăcut prematur şi că acespot lua pe cont propriu lupta electorală. d la putere, ele s-au crezut şi puternice — Ir victoriile lor sporadice nu constituie decît pţii care întăresc regula eşecului. Urmaimediată a fost o umilitoare întoarcere în Il iniţial, o revenire rapidă la modestul electoral de 3% prin care PDSR încearcă păstreze sateliții politici şi preanunţarea idaturii d-lui Iliescu la preşedinţie. AgăPDSR de numele d-lui Iliescu după prial eşecurilor locale seamnănă, în acesdiţii, cu o procedură de magie neagră, stopeze „blestemul“ asupra partida, i - joglin-+

compara

numărului de votanţi, Opoziția conduce contribuţiei tuturor acestor partide — acolo unde n-a fost CDR a fost USD, iar en-au fost acestea, harta a fost completată MR, PAC sau PL '93. Din acest motiv, înaintea alegerilor locale CDR avea ezin a împărţi cu alțe partide ceea ce ea cona fi supremaţia sa absolută, rezultatul lui tur a făcut-o să înţeleagă că o supresinguratică este insuficientă şi riscantă: decît atît, procentele arată că nici unire cu polul reprezentat de USD — consacrată în aceste alegeri ca o altercare CDR n-o mai poate ignora şi cu superioritate — nu e suficientă în a unei majorităţi parlamentare. În ridicarea pragului electoral'la 5% nţă de CDR după 0 supraevai primului tur de local

O victorie "care obligă

prezintă o imprudenţă, iar socoteala prin care-şi închipuie că stopează astfel libertatea de aliere a PDSR, lipsind-o de atomii săi politici, s-ar putea întoarce împotriva sa. Căci într-un eventual bloc de patru partide — descris de d-l Ion Diaconescu sub forma: „noi, ei, Roman şi unguru —, numărul de combinaţii e limitat pentru toată lumea. În plus, eliminarea cu forţa procentului a unor partide nu e un semn de maturitate politică, aşa cum s-ar crede, ci un semn de nesiguranţă. Maturitatea politică presupune eliminarea partidelor extremiste din Parlament prin vot şi nu prin prag — în condiţiile unui procent stimulativ (3,5% ori 4%) şi nu neprohibitiv. Nu e cazul să distrugem toate partidele doar pentru a fi siguri că dispar PRM, PUNR şi PSM, întrucît în felul acesta, exagerînd puţin proporţiile, ajungem la ciudata explicaţie dată de d-l Petre Roman cînd susţinea restricţiile conţinute în legea cetăţenilor străini: acesta e preţul pe care trebuie să-l plătească 999 de cetăţeni străini pentru cazul în care unul dintr-o mie ar intra cu gînduri necurate în țară. Întrucât aceste alegeri au arătat că populaţia are un discernămînt mai sigur decît al multor politicieni şi, prin felul în care a votat, a determinat fiecare partid să se ducă acolo unde-i e locul firesc — trimițindu-i, aşadar, pe chibiţii Puterii lîngă PDSR, iar pe opozanți lîngă CDR —, e cazul ca politicienii să se dovedească receptivi la aceste sugestii şi să-şi recalculeze interesele şi opţiunile.

CDR ar trebui să observe că pragul de 5% pe care-l susţine o dezavantajează de două ori: o dată pentru că presupune restructurări interne, care, se ştie, aduc tensiuni suplimentare, şi apoi pentru că-i rezervă o dependenţă politică de USD, şi chiar PDSR, în condiţiile în care nu are nici o garanţie că acestea nu s-ar putea înţelege, dacă procentele le-o permit, în spatele ei. În plus, CDR are nevoie alături de sine — şi Parlamentul, de asemenea — de partide care să reprezinte dreapta liberală, pentru că, altminteri, această specie riscă să dispară. Or, în absenţa dreptei, nici stînga nu se mai defineşte. În plus, se creează situaţia ciudată ca şi Puterea şi Opoziția să reprezinte diferite sortimente de stînga, ceea ce, pe plan politic, e total nestimulativ, pentru că înlocuieşte concurenţa programatică cu o concurenţă de cadre, iar alternativele îşi pierd individualitatea în favoarea personalismului. Acest lucru este extrem de vizibil la Bucureşti, unde Convenţia a cîştigat zdrobitor, beneficiind de cel mai avizat electorat din ţară. Pragmatismul CDR s-a vădit nu numai în delimitarea de administraţia Halaicu, ci şi de liberalism, propunînd, prin d-l Victor Ciorbea, un „civism“ care cu greu ar putea fi aşezat în opoziţie cu social-democraţia. Opoziția s-a menţinut însă la nivelul formațiunilor politice, unde s-a înregistrat paradoxul ca reprezentantul PDSR, Ilie Năstase, să propună privatizarea, iar reprezentantul CDR, victoriosul Ciorbea, să propună'gratuităţi pe transportul în comun. Graţie

'2 acestei imbiguităţi, d-l Ciorbea a fost disociat

complet de liberalismul cu care era creditată teoretic CDR — percepută ca alianţă de centru-dreapta — şi a cîştigat pe mîna adversarului. Dacă d-l Ciorbea n-ar reprezenta, în realitate, opţiunea neclintită a electoratului bucureştean pentru icoana Convenţiei Democratice, am fi putut detecta în subconştientul acestei victorii ceva din dubla apartenenţă funciară care sălăşluieşte încă în sufletul alegătorului român actual: sînt oameni de dreapta pen-. tru că sînt împotriva actualei puteri, dar care păstrează încă, în reacţii şi reflexe, ceva din nostalgia stîngii în care s-au născut şi au crescut decenii în şir, În plan imediat însă, reacţia de respingere a bucureştenilor faţă de Ilie Năstase reprezintă nu numai refuzul politic net adresat PDSR, ci şi repulsia faţă de vulgaritatea, aroganţa şi analfabetismul afişate atât de ostentativ cu acest prilej. Bucureştenii au refuzat astfel să-şi considere orâşul maidan.

țară de învingători

faulistele oleaerilor au avut darul sa mulțumeasca pe toata URĂ itian Nastase e satisfacut, Emil Constantinescu e fericit, etie Roman nu-şi mai încape în piele, Funar jubileaza, dan Paunescu scrie ode bucuriei, Victor Surdu a auzit şi el că e gbine... pâna şi Puiu lordănescu e mulțumit de prestația „baietilor“ ile alegeiile din primul tur la Euro '96. Suntem o tara de învingatori. ca n fotbal avtomulţumirea e un fel de calmant la durere, în glitica însa mimarea bucuriei denota incapacitatea de analiză i de adaptare. la realităţi. “Sa luam cazul PDSR. Liderii acestui partid îşi aranjează municatele în aşa fel încât PDSR-ul să apara în continuare în ntea listei. Mai ales dupa primul tur de scrutin s-au vânturat emenea comunicale: pe primul loc în oraşele mici, pe acelaşi im loc în comune, adică la talpa țarii, favoritul nr. ] în județe din d etc. Acum, când avem deja în fața ochilor rezultatele definitive, onstatam ca, la primari, unde PDSR e cel mai tare, el are un antai de numai 0,02 la sută (!) faţa de Convenţia Democratica. est, la consilieri judeţeni şi consilieri locali, PDSR este în ia a doua, la distanţa de câteva procente fața de CDR. Daca drian Nastase se îmbată cu apa rece, socotind posturile din arii precum Pristanda steagurile, atunci e bine de precizat ca cel infim 0,02 la suta e avantaj, doar daca socotim la un loc rimăria din municipiul Bucureşti cu cea din Salatrucel. Oricum, ) and dupa numarul de voturi exprimate - ceea ce va şi conta oamna. - situația PDSR este catastrofală, menţinerea aceste! adinţe însemnând pierderea alegerilor generale. ra a minimaliza avansul CDR şi al USD la „locale“, trebuie spus poziția se bucură cam devreme şi cam fara motiv. Daca ținem a ca participarea a fost de 50-60 la suta, iar CDR, de pilda, inut 26 la suta la primari, aceasta înseamnă com 15 la suta electorat. Pentru ca, e limpede, absenţii nu sunt ai opoziției, ci dezomagiţii PDSR-ului. Opoziția n-a facut decât să-şi consolideze iile câştigate în 1992. Or, ca şi în '92, ea n-a reuşit sa stabileasca ontact normal cu. lumea satelor, unde se afla circa 45 la suta populaţia țarii. De unde se poate trage concluzia ca PNŢCD este ianesc doar cu numele, iar PD-FSN este pe cale de a pierde al lea pariu cu agricultura. Cât priveşte celelalte partide, cu excepția M, care a ştiut sa puncteze pe fondul creşterii nemulțumirii sociale, roape toate nu mai au de luptat decât pentru supraviețuire. De undă, totuşi, aceasta euforie. generala? Viclenie, infatuare, 2 Căte ceva din fiecare. Înainte de toate este vorba însa aproape totala a aşa-zisei clase politice de masele de enii, constituiți într-o adevarata castă politică, par fi pierdut complet legatura cu pamântul, plutind într-o alta lume, ia; lor. Mercedesurile blindate, bodyguarzii, paznicii vilelor pe care le-au populat în graba, cu scârba şi mânie luţianara, îi țin deparie de lumea cea normala, din care o buna ie e debusolată, umilita, preocupata de ce va aduce ziua de „De 'dcega PDSR-ul nu bsle în stare sa înțeleziga ca înfrângerea ra inevitabila dupa patru ani de politica duplicitara, oferind: ulaţiei proimisiuni pe cupoane, iar, pe de alia pate, punând pe: avă parți din patrimoniul naţional unei minoritaţi de îmbogatiti peste noapte. Se înşala dl. Nastase când spune ca mass-media e de vina colo unde n-ajung posturile de radio şi televiziune alternative nii au votat cu PDSR-ul. Nu pentru ca ar fi mai proşti au votat u partidul domniei sale, ci pur şi simplu n-au vrut să voteze cu ţi, Ţaranii nu-s proşti şi s-ar putea ca la toamna sa se mai rpine în cap o data înainte de a vota. N-au nevoie de televiziune “cablu, le ajunge cea naționala pentru ca să vadă cum se aimuţaresc domnii de la putere pe la fel de fel de sindrofii, cum afişeaza ei în compania unor indivizi dubioşi, despre care afla i, tot de la TVR, ca erau nişte escroci, care au furat bancile şi au ansferat peste hotare milioane de dolari. Şi tot de la televizor afla ; ba' guvernul, ba domnul Iliescu se supară tare când tineva azneşte sa spună lucrurilor pe nume şi cum îi cocoloşesc ei pe 3i ce încalca legile țării. | « fi grav dacă liderii PDSR nu ar face efortul elementar de a lege caresunt cauzele reale ale înfrângerii suferite. Poate mai itbva de salvat pâna la alegerile din toamna. Nici opoziţia nu pare usa sa înveţe, probabil şi pentru ca s-a obişnuit deja cu fotoliile țe din partea dreapta a salii Parlamentului, unde nici întristare raspundere nu e; Ultimele informaţii spulbera iluziile celor ce au e bune declaraţiile liderilor CDR şi USD în sensul ca ar fi uşi sa accepie un candidat unic la alegerile prezidențiale. Orgolile pentru un loc, cât mai în fața pe listele pentru alegerile lamentare se vor dovedi pâna la urma mai puternice decât nevoia

creare a unei opoziții unite. Ne ae Dacă partidele

ali alegerile din toamna zilele sunt numarate. nu învațaminte din recentele ii

te afirma însa cu siguranţa e că patru ani, ei au puterea să r

Surpriza alegerilor locale: ir au cucerit oraşele

“Astazi. iau) Electoral Geratral "cânt pentru alegerile locale din 1996, işi sistează activitatea. leri a lost ziua când s-au încheiat conturile, dar mai ales statisticile privitoare la prelungitul act electoral din cele patru etape, 2. 16. 23 şi 30 iunie. Aceste statistici finale nu schimbă cu mult raportul de forţe consemnat la mijlocul lunii iunie, după primele două etape - cele mai importante -, dar dezvăluie chestiuni de nuanţă foarte interesante. Comisia Naţională pentru Statistică a grupat rezultatul votului în cele, mai diferite moduri, astfel ca electoratul şi partidele să înţeleagă pe deplin ce s-a întâmplat la alegerile locale.

Cea mai mare surpriză depistată în zecile de tabele o constituie - spunem noi cucerirea primăriilor de oraşe de către independenţi. În paginile ziarului nostru am mai punctat apariţia după locale a acestui adevărat Partid al Independenţilor, iar acum cifrele întăresc cele spuse. Din statistica mandatelor de primari defalcată pe municipii, oraşe şi comune reiese că, din cele 182 de oraşe ale țării, 40 au primit pe fotoliul de primar candidaţi independenţi! Astfel, aceştia reprezintă cea mai mare grupare - politică, dacă vreţi . care are în mână oraşele, Aşa cum se ştia deja. municipiile au fost adjudecate de CDR, pentru PDSR „rămânând comunele. Situaţia este, lustrată şi în prezentarea noastră "grafică, după proporții proc entuăle a ale mandatelor. Se mai poate observa că CDR a căştigăl într-adevăr, municipiile, dar la oraşe se situează pe ” locul 4, iar la comune pe 3. Un parcurs mai constani a avut USD. cu locul 3 la municipii şi oraşe şi locul 2 la comune. Partidul de guvernământ s-a mulţumit cu locul 2 la municipii şi oraşe, dar a câştigat categoric comunele. obţinând mai mult decât dublul primăriilor faţă de ocupanta locului 2. USD (875 faţă de 430).

“În privinţa voturilor cumulate pe ţară, situaţia la consiliile locale şi judeţene este cea ştiulă: locul 1 : CDR, locul 2 - PDSR. În urma ultimului scrutin din 30 iunie. situaţia voturilor pe ţară pentru primari a stabilit acelaşi clasament, dar cu o diferență şi mai strânsă între primele două combatante: PDSR a câştigat alegerile (aşa se spune, nu?) la primari cu 243 voturi peste CDR! Pentru curioşi, cifrele absolute sunt 2.713.095, respectiv 2.712.852.

Pentru numerele următoare ale ziarului nostru ne-am păstrat alte câteva hărţi politice ale alegerilor locale.

Răzvan MITROI

Clasamentul pe mandate de primari în MUNICIPII

s Bi A FN m [ses] -. 9. PDAR - 2% |

CDR - 35% PDSR - 21% USD - 15% Indep. - 9% PSM - 3% 10. PS - 2% PUNR - 3% |11. PL '93 - 1% UDMR - 3%

Clasamentul pe mandate de primari în ORAŞE

7. PUNR - 4%

8. PSM-4% 9. PRM -.3% |

Aa 10. PL "93 - 3% Indep. - 22% PDSR - 19% USD - 18% CDR - 10% UDMR 5% 11. PS - 2% A

PAC - 5%

PDSR - 33% USD - 16% CDR - 11% Indep.- 8% PDAR- "7% zi ş

|. COMPORTAMENTE ELECTORALE

Sondajele

Sondajul CIS din aprilie a.c. a avut ca temă centrală viitoarele alegeri locale, iar cel din mai apropierea lor iminentă. Desfăşurat după turul II, sondajul din iunie şi-a propus să investigheze ex post desfăşurarea scrutinului. Această abordare a urmărit două scopuri: unul, să adauge considerentelor asupra evenimentului, prezentate de analişti, considerentele alegătorilor, şi al doilea, să se concentreze nu asupra rezultatelor, bine cunoscute, ci asupra căilor prea puţin cunoscute prin care s-a ajuns la aceste rezultate. Dialogul cu subiecţii s-a concentrat pe cele două paliere de rigoare: comportamental şi motivaţional, conectate cu ambele opţiuni posibile: între participare şi abţinere şi între diverşii competitori. S-a încercat o reconstituire a procesului decizional la scară individuală, precum şi evaluarea gradului de constanţă/inconstanţă a opţiunilor politice în timp.

Problema de substanţă, atacată în subsidiar, se poate reduce la întrebarea; ce schimbări semnificative s-au produs în comportamentul electoratului în intervalul dintre cele două alegeri locale efectuate după revoluţie? Schiţarea unor răspunsuri la această întrebare este facilitată de reluarea, în sondajul din iunie 1996, a unor întrebări puse de sondajul CIS după alegerile locale din 1992.

Eşantionul consultat luna trecută a cuprins 1.378 de persoane în vîrstă de cel puţin 18 ani, domiciliate în 38 localităţi urbane şi 43 rurale din 31 judeţe, plus Capitala.

Cînd se ia decizia?

Momentul în care cetăţeanul se decide cum să răspundă chemării de a-şi exercita dreptul de a alege reprezintă un indicator indirect al temeiniciei/netemeiniciei acestei decizii. Electoratul cuprinde însă şi două grupări care, pentru motive opuse, dau acest răspuns fără a fi adoptat o decizie propriu-zisă. Din prima grupare fac parte cei pe care ataşamentul statornic faţă de o anumită formaţiune îi scuteşte de osteneala deciziei, iar din a doua cei a căror neparticipare nu se datorează unui act de voinţă, ci pur şi simplu inerţiei.

Totuşi, marea majoritate a intervievaţilor declară că au luat o asemenea decizie, iar momentul adoptării ei are şi o altă semnificaţie: el condiţionează probabilitatea de succes sau de insucces a prognozelor electorale. Sondajele destinate unor astfel de prognoze măsoară atît intenţiile alegătorilor care s-au decis cum să voteze, cât şi pe ale celor care amînă această decizie pentru ultimul moment. În'acest din urmă caz, sondajele îi investighează pe subiecţi asupra unor decizii pe care ei încă nu le-au luat şi pe care, pînă la depunerea buletinului de vot, le pot schimba de cîte ori doresc. Frecvența acestui comportament constituie o dificultate pe care, neavînd cum să o controleze, sondajele ar trebui să nu o ignore. Incertitudinile alegătorilor devin

PAVEL CÂMPEANU

Alegerile locale în retrospectivă

ale prognozelor

incertitudini electorale. După ambele alegeri locale, sondajele CIS i-au întrebat pe subiecţi dacă au luat sau nu o astfel de decizie şi dacă da, în ce moment. Iată distribuţia răspunsurilor (în %):

TE OREI

sie cai i | ziua | pene e Masina îs 8. N dala 5 . 12

Nisgiu Secă alta e si Noitspuneua au

Din acest punct de vedere, cei patru ani au adus o schimbare care nu reprezintă însă un progres, ci dimpotrivă. O decizie luată din timp are mai multe şanse de a fi o decizie în cunoştinţă de cauză, pe cînd cea de ultim moment sporeşte riscul improvizaţiei. După cum arată cifrele, într-un răstimp de patru ani proporţia alegătorilor care se decid din timp a scăzut sensibil — cu aproape 15 procente. Au crescut deci incertitudinile electoratului, scăzînd în mod corespunzător predictibilitatea opţiunilor sale.

Care este ținta votului?

Pornind de la două eşecuri: al său din 1992 şi al administraţiei Halaicu în anii următori, partidul Puterii s-a înverşunat să cucerească Bucureştiul ca un simbol al popularității lui pe plan naţional. Lupta pentru controlul Capitalei a fost de astă dată mult mai aprigă, numeroşi bucureşteni explicîndu-şi decizia prin declaraţii de genul:

— „Nu am votat pentru Ciorbea, ci contra lui Năstase!“ — sau:

— „Aş fi votat cu Năstase dacă nu candida ca reprezentant al PDSR“.

Mecanismul decizional operează cu diverse criterii. Prima declaraţie distinge între votul preponderent pozitiv: pentru, şi cel preponderent negativ: contra. Votul poate ţinti la fel de bine alegerea unui candidat ori împiedicarea alegerii altuia. Pentru alţi alegători, determinantă în formarea deciziei este relaţia dintre persoana candidatului şi formațiunea pe care o reprezintă. Optica asupra acestei ultime alternative a evoluat între cele două alegeri locale după cum urmează:

Prin votul lor au dorit în primul rînd să susţină (în %):

pe Ea S ae zi sia Predilecţia pentru candidaţi nu numai se-menţine, dar se şi accentuează. Voturile atrase de candidaţi le depăşeau pe cele adresate formațiunilor cu 14 procente în 1992 (50-36), surplus care creşte la 22% (52-30) în 1996. Tendinţa sugerează că fie candidaţii au fost mai atrăgători la ultimele alegeri locale decît la precedentele, fie că cel puţin în contextul alegerilor locale impactul ansamblului formațiunilor politice slăbeşte — presupunere întărită şi de succesul remarcabil al independenţilor. Mai ales în acest context, candidaţii sînt personaje cu o identitate incomparabil mai clar perceptibilă decît aceia ai formațiunilor politice. Dacă, aşa cum menţionam mai înainte, decizia alegătorilor este 'stînjenită

de incertitudini, incertitudinile, la rîndul lor, s-ar putea alimenta din criza de identitate a formațiunilor politice, în fapt o criză a politicului tinzînd mai curînd spre înteţire decît spre atenuare.

Cu privire la relaţia dintre votul pozitiv: pentru, şi cel negativ: contra, rezultatele arată că prin opţiunea lor

au dorit în primul rînd:

Să sprijine

nuritor candidaţi „79,5%. 74%

anumitor candidaţi 6 10

Sporul votului pozitiv rămîne categoric, dar nu şi egal: de la 73,5% (79,56) în 1992, el coboară la 64% (74-10) în 1996. Deşi moderată, această extindere a votului-sancţiune indică precaritatea criteriilor pozitive care modelează procesul decizional, o altă expresie a fragilei încrederi în capacitatea politicului de a rezolva problemele arzătoare ale societăţii.

Cît de des ne răzgîndim?

Reperul cel mai revelator al comportamentului electoral este probabil cel al constanţei/inconstanţei opţiunilor. În democraţiile tradiţionale, principalele partide politice contează înainte de toate pe electoratul lor stabil. Regula comportamentului electoral nu este fluctuaţia, ci statornicia. Majoritatea alegătorilor nu sînt puşi de fiecare eveniment electoral în situaţia de a lua o nouă decizie — decizia este luată o dată pentru totdeauna, forma ei fiind adesea afilierea. Competitorii nu renunţă la încercările de a dezafecta aceste ataşamente pe care se sprijină adversarii, dar obiectivul lor prioritar rămîne acela de a-şi atrage voturile minorităţii fluctuante,

Un coeficient înalt de stabilitate a electoratului este semnul distinctiv al unei democraţii mature. Cum stau însă sub acest aspect lucrurile în democraţia noastră, aflaţă nu la maturitate, ci într-o prelungită pubertate? Problema a fost abordată comparînd opţiunile subiecţilor din iunie '96 cu cele din februarie '92, iar rezultatele se prezintă astfel:

Au votat în 1996: "9% | Cu aceleaşi Rmăjuni ai tata ca Cu alte formaţiuni decit în 1992. 34 Nu au votat nici în '92, nici în '96. 14 Nu-şi amintesc cum au votat în ia 19. Non-răspunsuri 2

Potrivit acestor cifre:

1. Proporția alegătorilor care în decurs de patru ani şi-au modificat preferinţele electorale o depășește uşor pe a celor care şi le-au păstrat.

2. Tendinţa spre instabilitate a unei treimi din electorat participă la instabilitatea generală proprie tranziţiei, mărind dificultatea- prognozelor electorale.

3. După cum indică rezultatele alegerilor din iunie '96, modificarea importantă a opţiunilor nu a dus la o modificare echivalentă a raporturilor de forţă dintre principalii competitori în comparaţie cu februarie '92. Reiese că deplasarea opţiunilor nu se desfăşoară pe un sens unic, ci pe sensuri multiple, şi că această diversificare are, în ultimă instanţă, un efect compensator.

4. Inegalitatea dintre proporţia oficială a abţinerilor şi cea din tabelul de mai sus delimitează două versiuni ale acestui comportament aparent omogen: abţinerile ocazionale şi abţinerile constante. Alegătorii care practică abţinerea de la vot ca pe o strategie electorală personală ar reprezenta, în lu-

mina acestor.date, cam a şaptea parte din electoratul total.

5. O relevanţă cu totul particulară are ultimul procentaj din acelaşi tabel. El ne spune că o cincime din corpul electoral nu își mai amintește dacă sau pentru cine a votat cu patru ani în urmă! Amnezia electorală afectează un segment a cărui amploare se apropie de cele mai bune performanţe înregistrate la alegerile din iunie a.c. Este evident că, dincolo de aspectele psihologice, această largă comunitate a uitării are îngrijorătoare semnificaţii politice. Ea ar putea semnala subevaluarea dreptului de a alege nu numai de către cetăţenii care renunţă să-l exercite, dar şi de o bună parte a celor care l-au exercitat. Primii ani ai tranziţiei par să nu-i fi ataşat pe alegători nici de formațiunile care le cer votul şi nici de dreptul de a vota în mod liber. Se prea poate ca prima variantă de neataşament să o genereze şi să o întreţină pe cea de-a doua.

Există comportamente conexe?

Discutarea separată a diverse mecanisme comportamentale nu exclude posibilitatea ca unele dintre ele să se afle în interăcţiune. Asemenea eventuale interacțiuni nu pot fi decît discrete, ele se cer descoperite. Prezenta analiză a presupus o asemenea interacţiune între două mecanisme ale deciziei electorale individuale: momentul adoptării şi constanța opțiunii. S-a plecat deci de la presupunerea că momentul deciziei nu este acelaşi la alegătorii constanţi şi la cei inconstanţi. Gruparea constanţilor îi cuprinde pe cei care au votat în '96 la fel ca în '92 ori care s-au abținut în ambele ocazii, a inconstanţilor pe cei care au votat de fiecare dată altfel.

Verificarea acestei presupuneri s-a soldat cu următoarele rezultatate ME

Momentul

Con- Incon- Absteni stanţii, ționiştii

me eta e

'alegerior 8 16 11

O anumită coordonare pare să domnească între cele două mecanisme. În comparaţie cu inconstanţii, constanţii se decid de-abia în ziua alegerilor într-o proporţie de două ori mai mică, Alegătorii care se abţin iau cel mai rar decizia în timp, iar peste un sfert dintre ei fie nu iau nici o decizie, fie nu ştiu dacă sau cînd ar fi luat-o.

» Acestea sînt principalele informaţii furnizate de sondajul CIS cu privire la comportamentele electoratului în alegerile locale din iunie a.c. Datele despre motivațiile acestor comportamente, prilejuite de acelaşi sondaj, vor fi relatate în numărul viitor.

P.S. Nu demult, „22“ anunţa pe jumătatea primei pagini polemica lui S. Damian cu subsemnatul. Îndemnat de Gabriela Adameşteanu, am citit articolul cu pricina (pînă la capăt). Autorul nu își argumenteazdă ideile, ci îşi expune cu minuţiozitate şi încrîncenare emoţiile. Accentul cade pe adoraţia sa fără margini faţă de NATO şi pe „iritaţia“ faţă de zisele mele nu la fel de entuziaste asupra aceluiaşi subiect. Neputînd polemiza cu sentimentele mentorului nostru de la Heidelberg, rămîn în aşteptarea ideilor.

îi 7] PAVEL CÂMPEANU

„HI. MOTIVAŢIILE Abordarea

Ca şi prima, a doua parte a acestei retrospective nu prezintă un comentariu poliric al rezultatelor cu care s-au încheia alegerile locale din iunie a.c., ci o anali 1 sociologică a căilor prin care s-a ajur ; la aceste rezultate. Ea nu este centrată pe raportul de forţă dintre diferitele formaţiuni politice, ci pe raportul dintre electorat şi ansamblul acestor formaţiuni.

Acelaşi sondaj CIS care a discutat comportamentele electorale a încercat să afle cite ceva şi despre motivațiile acestor comportamente. E] s-a apropiat de această zonă greu accesibilă din două orizonturi, sub două incidenţe şi în două forme. Un orizont cuprindea comportamentul de vot, celălalt comportamentul de abţinere; o incidenţă avea caracter reflexiv: motivarea comportamentului de către subiectul său, cealaltă un caracter activ: motivarea comportamentului unor subiecţi de către alţi subiecţi; în sfirşit, una dintre forme era directă, motivaţia fiind asumată explicit de către subiect, cealaltă indirectă, neiniţiată de subiect şi funcţionînd mai curînd ca o cauză decît ca o motivaţie propriu-zisă. Pornind de la această abordare, investigația a propus persoa-

nelor consultate cîteva clase de prezumtive motivații.

Sondajul a fost efectuat în iunie a.c., după a! doilea tur de scrutin, pe un eşantion naţional alcătuit din 1.378 de subiecţi în vîrstă de cel puţin 18 ani, domiciliaţi în 43 de localităţi rurale şi 38 urbane — plus Capitala — din 31 de judeţe.

- Motivaţii ale abţineri

a Din totalul celor intervievaţi, numai „228 declară că s-au abținut de la vot, un -

“procent de 16,5%, sensibil mai mic decât

al rezultatelor oficiale. Diferenţa se datora unor inexactităţi comise

Alegerile locale ” în retrospectivă

- m ora Motivația neparticipării % 1. Nu am fost în localitate 33 |

«12, Din cauza grijilor zilnice 4 3, Nu am avut încredere în nici un | candidat 13| 4. Am fost bolnav(ă) 9 5. Nu am avut încredere în niciun |

6. A fost vreme rea 2 774 7. Era prea mare aglomeraţie 2 | Sula. sigur că alegerile nu vor fi | cinstite / Pa Ea 9. Primarii se pot schimba, nu şi felul, cum trăim ; anu 10. Modul cum s-a desfășurat,

'campania electorală în localitatea noastră : ca 0 11. Mi-a fost frică 9 | 112. Alt motiv — care? ,........ 9 !“Non-răspunsurile au însumat; 12%,

e se datoresc absenței din localitate. Con- „rea mobilităţii fizice a populaţiei, favo-

Aceleaşi trei motivații care acumulau cele mai ridicate procente în '92 dețin întîietatea şi în '96; cele purtînd numerele de ordine 1, 3 şi 4. Din acest punct de vedere, se poate spune că în răstimp de 4 ani comportamentul abţinerii s-a schimbat prin extindere, principalăle lui motivații. rămînînd însă neschimbate. Dar acesta nu este decît unul dintre punctele de vedere posibile. Iată şi un altul.

„ Variabilele de mai sus formează o structură tare include 4 tipuri de moti-

„vaţii, iar opţiunile intervievaţilor pen-

tru aceste tipuri se distribuie astfel: id re

ct da re Se În 1992, motivațiile circumstanţiale şi cele cu caracter politic predominau şi aveau ponderi egale = în 1996, ele conti-+ nuă să domine, dar cele dintii sînt de peste două ori mai frecvente decît cele din urmă. Din acest punct de vedere,

“intervalul de 4 ani a adus în această

sferă schimbări cu profunde semnificaţii şi în primul rînd o deplasare a motivaţiilor neparticipării dinspre zona politicului către cea a circumstanțelor coti-

diene = altfel spus, o tendinţă spre de-

politizarea respectivelor motivații. Sub acest unghi, abţinerea de la vot apare ca un comportament politic-prin efecte-

le pe care le produce, dar nu prin meca- - „ nismele care o produc. Z

Cele mai numeroase neparticipări

statarea se asociază de la sine cu creşte-

rizată de evidenta extindere a parcului

„auto. Ea se asociază însă şi cu alte pre-

puneri, ca de exemplu programarea pragul v

Respectivii alegători îşi manifestă neîncrederea cel mai viguros faţă de candidaţi şi cel mai temperat faţă de onestitatea organizării locale a scrutinului. Cu totul diferită este în această privinţă optica întregului eşantion. Cei care nu s-au abținut își explică abţinerile celorlalţi prin motive prioritar politice, al căror ax este toemai criza de credibilitate. Sondajul le-a propus 4 variabile, pe care ei le-au indicat în următoarele proporţii (7%):

Mativaţii ale abținerilor ea a 1. Slaba activitate

j a igilice pri E 2 29 2, Data nepotrivită iii , f iz or locale '3, Neîncrederea în politică 58

4. Necunoașterea candidaţilor 8. Spre deosebire de alegătorii care s-au abținut, cei care au votat formează o majoritate în motivarea abţinerilor. Ei optează prioritar pentru o motivare de ordin politic general, opţiune care “pînă la un punct ar putea oglindi propriile lor insatisfacţii, susceptibile să genereze comportamentul de abţinere pe care, cel puţin deocamdată, ei nu l-au adoptat. In măsura în care această prezumție poate fi luată în considerare, tabelul de.mai sus ar descrie motivarea unui abstenţionism latent.

Motivaţii ale votului

Motivarea modului în care electoratul şi-a împărit voturile între competitori a fost atribuită de sondaj ipoteticei influenţe a doi factori: ambianța şi informarea alegătorilor.

Înrîurirea ambianţei a fost imaginată sub ambele ei forme clasice: coerciţie şi imitație. Alegătorii care declară că asupra lor s-au exereitat presiuni pentru a-i obliga să voteze într-un anumit fel au reprezentat în 1996 10% din to-

- tal, faţă de 7% în 1992.-O-zecime nu re-

prezintă în sine un procent ridicat, dar în cazul de faţă ceea ce contează nu este mărimea lui intrinsecă, ci fenomenul alarmant pe care îl măsoară. Acest procent de 10% este îngrijorător pentru două motive: el semnalează o tendinţă spre alterarea libertăţii de a alege şi totodată o anumită întărire a acestei tendinţe în ultimii 4 ani. Sondajul confirmă astfel semnalele prin care massmedia dezvăluiau asemenea practici pentru a căror exercitare competitorii apropiaţi Puterii sînt mai bine dotați decit cei din zona Opoziţiei.

Motivarea votului prin imitație a fost considerată în temeiul ipotezei că familia nucleară tinde să aibă un comportament electoral omogen. Repetată după ultimele două alegeri locale, între-

barea referitoare la acest aspect a avut - "următoarea structură, răspunsurile

grupîndu-se astfel:

"miinile unor oameni într-un

Oricum, princ acestei coeziuni es pectiva motiv; mijlocit psihologi, ni ăi tă în ambele ale, pi

accentuată, Pe de altă parte cu comportamentele i

nucleară se înfățișează (ORG omogenizator, dar şi i,

lul intervievaţi treime votează dar un sfert nu

ar nu om lor la +

la fel e

ultimu

u lu nici qj 3 ; i evenimentului Cum ap Cora În or cele mai &propiate. În Votat pu | mă cazuri, autonomia Fe â A lor devine i zi a

gnorare = Motivarea opţiuiă îndreaptă prin tradiție i inforrăâre a alegătorilor motivat un comporta, rea care circulă dup; Lipsa de logică a uni este decît aparentă dacă a premisa că informarea : 3 depinde numai de oferta ş şi a mijloacelor de coroană ; propriul lor interes pent electorală, şi că acest ia mp te mărgini la desfășurarea Mi omiţînd rezultatele ei. E Referindu-se la gradu dei asupra rezultatelor, sondajul numele candidatului vicii “ funcţia de primar este nee E Ş 3% dintre subiecți — dar e) nii A Aiiniee de 32%, Pronămiai care nu deţin această qi i maţie este de 28% di la vot şi de 36% dintre neparți, Interesul scăzut al ultimilor nu nifestă numai față de campania e rală, ci şi faţă de epilogul ei oa Între informarea asupra can dă lui victorios şi cea asupra formaţii “victorioase se constată o asimetial grantă. În retrospectivă şi în “ scrutinului local, interesul elector pentru partide rămîne departe dei resul pentru persoanele care le re zintă. În această percepție, descen zarea se manifestă ca primat al ide locali faţă de partidele de la centru. Înainte de a fi fost ales, în cal de candidat, noul primar era cun în medie de 51% din electoratul la proporţia celor care îl cunose după fost ales urcă la 93%. Sub acest as alegătorii par mai bine informații „spre rezultatele scrutinului decit seră despre campania care l-a pă Privitor la primar, ei nu se mărgi să-i ştie numele, ci caută să-i cun şi antecedentele. Întrebaţi dacă pn pătul ales a deţinut sau nu funtți blice înainte de 1989, ei răspund astă

ele d

ment de jnţă ă Consum

Trei sferturi din eşanti ţie apropiată de cea a particip vot = afirmă că dispun de a0că

informaţie. N - Părăa fi urmărit acest obietăli punsurile primite dezvăluie și ună nomen: majoritatea primarilor 25 - iunie '96 par să fi exercitat funcțuă - ce şi înainte de revoluţie. Na - voinţa de regulă suspectă af UI8% - şi cea democratic exprimată a mă ţii aşază vesponsabilităţile tranz

altul promovați şi sub vech Principala remarcă îngă toate aceste date este subsie