Primele bănci în faliment

Fondurile de investiţii se prăbuşesc în lanţ

Credit Fond a !

cetat plăţile

e Administratorul fondului, Eugen Voicu, i-a acordat... soţiei sale credite de peste 10 miliarde lei - afirmă preşedintele Credit Bank

Piaţa de capital este zguduită de un nou cutremur. După Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri administrat de SAFI, un nou fond de investiţii se află in pragul colapsului. Este vorba de Credit Fond, administrat de Certinvest. Crahul a-fost declanșat prin denunțarea unilaterală de către Certinvest a contractului de depozitare cu Credit Bank. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a aprobat încetarea acestui contract și a dispus suspendarea pe o perioadă de 60 de zile a emisiunii şi răscumpărării de unități de investiţii. Așa stau lucrurile din punct de vedere al demersurilor oficiale de până acum. Surpriza vine din partea Credit Bank, care, sub semnătura d-lui presedinte Emil Cioflan, dezvăluie elemente semnificative. și scandaloase privitoare la modul în care a fost gestionat acest fond şi implicit banii populaţiei. Astfel, prezentând situația conturilor Certinvest, Credit Bank pune în fața opiniei publice o realitate cruntă: soldul Certinvest este, la

această oră, zero! La data de 29 mai '96, totalul

„ disponibilităţilor în cont se cifra la 221,8 milioane

lei, din care.21,8 miloane în contul curent. Numai că, în același- timp, exista o garanție acordată de Certinvest pentru un credit al unei persoane fizice, dat de sucursala Cluj, in valoare de 100 milioane lei. Pe de altă parte, plățile planificate pentru aceeași zi se- cifrau la 230 milioane lei, iar pentru viitoarele Ale la circa 30 soi lei, plăți pentru care, evident,

Rezultă cu claritate că Ceriiayest se află în imposibilitatea de a mai face plăți. De aceea, președintele Credit Bank consideră că rezilierea unilaterală a contractului de depozitare de către Certinvest a fost făcută cu rea intenție de către această: societate, pentru a distrage atenția de la proasta administrare a fondului și a masca realitatea unei gestiuni frauduloase. Dar acuzatiile formulate de Credit Bank nu se opresc aici. Presedintele Emil

Cioflan declară transant: „Maniera în care s-a procedat denotă, clar, lipsa de responsabilitate a factorilor de decizie în conducerea Certinvest, care au investit sume mari de bani în finanţări cel puţin curioase, dacă nu chiar aventuriste, fără să asigure o minimă protecţie investitorilor. Considerăm că este în interesul investitorilor fondului de a cunoaşte lista completă a plasamentelor făcute de Certinvest“. In sustinerea acestor afirmaţii, dl. Emil Cioflan face o dezvăluire senzațională: „Administratorul fondului Credit Fond, dl. Eugen Voicu, a plasat peste 10 miliarde lei, din banii populației, firmei propriei sale soţii, iar alte: sume importante au fost acordate (chipurile imprumutate) fără garanții prietenilor și acoliţilor săi”.

Daniel OANȚĂ Al. BOARIU (Continuare în pag. a X-a)

Credit Fond a incetat plățile

(Urmare din pag. 1)

In aceste condiţii, Credit Bank a dispus unităţilor din teritoriu sistarea, începând de azi, a tuturor operaţiunilor de încasări şi plăți pentru Credit Fond, Totodată, banca a solicitat Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare să aprobe cererea de preluare a administrării fondului de către Tora Invest, societate alătun de care banca este dispusă să acționeze cu întreaga logistică -de specialitate, pentru valorificarea portofoliului de credite şi finanţări deţinute de Credit Fond. Conform protocolului, principalele „condiţii ale preluării ar fi urmățoarele:; efectuarea verificărilor de către CNVM, Ministerul Finanţelor şi Banca

Naţională la Certinvest şi stabilirea situatiei reale a activelor fondului, numirea în Consiliul de Incredere al Credit Fond a unui reprezentant din partea Credit Bank; anunţaărea prin presă a valorii exacte a activului net al fondului, după verificarea sus-menţionată. Pentru partea din activul net sub formă de credite şi finantări, Tora Invest va contracta cu Credit Bank administrarea acestora cu ur comision de 2% din valoarea finanţărilor recuperate. Aceste finanţări nu vor intra în patrimoniul băncii, ci vor rămâne în cel al fondului Credit Bank, încasând comision numai din recuperările făcute la valoarea pieţei, pierderile fiind suportate de fond.

Credit Bank alungă clienţii de la ghişee

Titularii de depozite ai Credit Bank, sucursala Cluj-Napoca nu pot beneficia de sumele pe care le au în cont, deoarece la ghisee le este refuzată plata. Situaţia durează din 10 iunie. În ultimele zile, solicitanților li s-au eliberat doar sume ce nu au depăsit 100.000. lei. Pentru lichidări sau retrageri parțiale, solicitanţii sunt îndrumați să se inserie pe liste de așteptare. Tot de la Cluj am fost informaţi că aceeași Credit Bank datorează Fondului Român de Investiţii 11 miliarde de lei - depozite expirate și dobânzi aferente - pe care nu-i poate restitui deoarece Banca Naţională a României a blocat toate operațiunile CBK. Pentru investitorii care au depus cereri de răscumpărare, începând cu 28 mai 1996, CIRO oferă acum o reducere de 50 la sută a comisioanelor și maximă operativitate în soluţionarea răscumpărării, în condiţiile in care acestia își deschid conturi personale la Credif Bank, unde FRI are depuse sume importante în conturi la vedere și destinate răscumpărărilor. Funcţionarii și directorii sucursalelor CBK din tară i-au pus pe fugă pe investitorii care s-au prezentat să deschidă conturi personale,

spunând că totul este inutil deoarece Credit Bank nu-i va plăti în veci. Pe de altă parte, de la Credit Bank am primit ieri următoarea precizare, transmisă de dl. director Postole: „În ședința din 19 iunie, a Asociaţiei Române a Băncilor, la care a participat şi dl. guvernator al BNR, Mugur Isărescu, s-a analizat situația-limită în care se află Credit Bank. La începutul săptămânii viitoare urmează a fi adoptate măsurile care pot conduce la deblocarea operațiunilor bancare“. Nu cunoaştem care sunt aceste măsuri şi dacă este posibil să se redreseze ceva în activitatea Credit Bank. BNR duce de prea mult timp în spinare această bancă și ește timpul să întreprindă ceva pentru limpezirea definitivă a situaţiei. Cu jumătăți de măsură nu se mai poate merge, pentru că, pe zi ce trece, iată, lucrurile se complică tot mai mult. Banca Naţională trebuie să se hotărască dacă ajută în continuare Credit Bank pentru o redresare rapidă sau o lasă definitiv din brate, pentru a nu mai incurca lucrurile la nesfârşit.

N.M. CHIŞ

Anunţ de senzație, teri, la Seminarul „Băncile - recâştigarea încrederii“, organizat de Mediasofi, BNR şi ziarul Adevărul

Mugur Isărescu: „Dacia Felix şi Gredit Bank au pierdut definitiv sprijinul BNR“

e „In domeniul bancar, ameninţarea mută a falimentului este esenţială”

Ieri, începând cu ora 9,30, la Clubul „Elite“ au debutat lucrările seminarului „Băncile - recâştigarea increderii“, organizat de compania Mediasoft, ziarul Adevărul şi Banca Naţională a României. In intervenţia sa, dl. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a făcut o

Activul cel mai important al unei bănci: încrederea

publicului

„Încep prin a saluta, în modul cel mai sincer, această iniţiativă a ziarului Adevărul, de a discuta despre problema încrederii în sistemul bancar într-un moment delicat din evoluția sistemului nostru bancar. Stabilirea titlului acestui seminar dă dovadă de 0 înțelepciune mai mult decât ziaristică: „Băncile - recâştigarea încrederii“. În modul ce! mai sincer şi fără nici O exagerare, vreau să aduc acum și un elogiu d-lui director Dumitru Tinu, pentru două dintre ideile pe care le-am remarcat în cuvântul său introductiv. Prima idee se referă la importanța încrederii în sistemul bancar, în corelaţie cu presa scrisă. A doua idee vizează faptul că în aceşti 5 ani de reclădire a sistemului bancar

Troleplonalism de către sistemul bancar, altfel, şi acum citez,

«Cu toții vom avea de pierdut». Acum câteva zile, am îndrăznit (Continuare în pag. a V-a)

să merg şi eu cu-o metaforă într-un interviu acordat unui ziar de specialitate. Am spus că jocul cu expectaţiile, chiar în politică, poate să fie comparat cu jocul cu chibriturile în preajma unei butelii. Îmi menţin această declaraţie şi, fără a mai sublinta importanța sistemului bancar pentru orice economie de piaţă, fără a mai sublinia cât de importantă este încrederea pentru activitatea unei bănci, aş începe cu trei citate din presa: de specialitate. Fostul preşedinte al FED din New York, o personalitate în domeniu, sublinia următoarea idee: la sfârşitul zilei, activul cel mai important al unei bănci este încrederea publicului. Tot el, cu altă ocazie, într-un faimos comunicat privind supravegherea sistemului bancar american, după crizele de la sfârşitul deceniului trecut, spunea: când conducerea unei bănci comerciale subliniază cu prea multă tărie că banca nu are nici o problemă,

+) bancă intră gura presei, este, mai mult decât terminală”

serie de precizări apreciate în mod deosebit de participanții la acest seminar, preşedinţii şi vicepreşedinţii celor mai importante bănci din țară. Redăm, în continuare, pasajele cele mai semnificative din acest discurs:

Sf e A e Pam e e ancile - recaștigarea increderii

(urmare an Peg 1) Acestea si prezenta şi conform u nevoit, corodează ar N are o bancă la publicului, orga banca centrală În zilele următo re băncii susțin că banca nu are nic aplică cel de-a! doilea aforism considerente apare bă: într-adevăr, probleme în presă şi, în acest fe : țâră ca banca respect cotodează, in realitate, increde cel. mai de preţ pe care îl are

În curând vom avea 3 bănci închise!

Suntem noi, in România, într-o asemenea situaţie? Aş da un răspuns care ştiu că va fi blamat ca diplomatic: şi da, dar in mare măsură, nu! Eu ced că, în fond, noi nu avem problemele pe care le su, în domeniul bancar, multe din țările vecine Prima problemă ar (i legată de numărul relativ redus ai băncilor din România. Acesta este un activ pe care trebuie să-l avem în vedere. În Rusia, de exemplu, numărul băncilor depășește 2500 Coniorm unor informaţii de la banca centrală a Rusiei, un supraveghetor are în medie 70 de bănci. Este o sarcină, de la bun inceput, imposibilă. În Rusia există nu mai puțin de 350 de bânci efectiv falite, aflate efectiv în încetare de plăţi. Sistemul judiciar şi banca centrală se altă în imposibilitatea, datorită lacunelor legislative, de a le declara, în mod public, in incetare de plăţi. În România nu a avut loc acea explozie aproape iminentă care ne pândea şi pe noi in anii '91-92, fapt ce constituie un activ valoros pentru România, dacă ne uităm a situația Bulgariei. În 1991, bulgarii au căzut în capcana concurenței bancare cu orice preț şi, în mai puţin de un an, au apărut pe scheletul fostei rețele a Băncii Naţionale a Bulgariei circa 60 de bănci. Prin formarea de noi bănci (până anul trecut limita minimă a capitalului a fost sub 1,5 milioane $ în echivalent leva) au ajuns la circa 90 de bănci Conform unor aprecieri internaționale, care nu sunt confidențiale, în Bulgaria există o criză de sistem, majoritatea băncilor au probleme de solvabilitate. In prezent, aproximativ 60% din activul bancar al țării vecine incepe să fie pus sub semnul întrebării

Aceasta este baza de la care pornesc când afirm că şi noi avem probleme de criză de incredere în sistemul bancar. Consider acest seminar ca o primă dezbatere, in care să dăm un diagnostic corect şi

adevărat problemelor cu care ne contruntăm. ” În curând vom avea 3 bănci închise! Este vorba de o bancă comercială căreia, începând de ieri (joi, n.n.) i s-a retras licenţa de funcţionare. Începând tot cu data de ieri. altor 2 bănci, BNR nu le-a retras licenţa de funcționare, ele fiind inir-o complicată, dar le-a oprit orice sp Situaţia judiciară a acestor 2 bi de către instanța ji Avem, d „bănci închise din punctul de vedere al Bancii „Naţionale. (...) Știu că în Polonia, în ultimele 16 luni, s-au închis 4 bănci. În Cehia, au fost închise, dacă-nu mă inşel, 3 bănci. Nu comparaţia ă la Caragiale „de ce să nu avem şi noi faliţii noştri” - constituie mesajul meu. Mesajul pe care vreau să-l nsmit este că, în domeniul bancar, disciplina piață și amenințarea mută a falimentului sunt e! Două dintre băncile la care mă voi referi tinuare, şi pe care dv. le cunoaşteţi, au fost ijinite vreme îndelungată de către Banca a României. Până la începutul acestei orice program de redresare a acestor pornea de la o axiomă pentru ei (nu pentru

BNR să mai pompeze (în cele două bănci)

de miliarde de lei. Comunitatea bancară a

nuiala că

incă nedeg

, că acel vestit bail-out, acea salvare de instanță este o regulă din care nu se poate

at că, având în vedere consecințele sociale ite ale închiderii unei bănci, BNR nu va avea luție decât să pompeze în băncile cu emisiuni monetare de amploare, să-şi. “obiectivele de - politică monetară onistă şi să joace jocul acesta al finanţării

ă instanță pe simplul considerent că un la ghişeele unei bânci se va duce, pe cale ință, pe răspunderea Băncii Naţionale.

rt geamul la banca X, pentru că BNR nu a

, i-a dat bani etc.“. Avem în acest posibilitatea de a ieşi din această capcană că, inclusiv la inițiativa BNR, Parlamentul guvernul să emită două ordonanţe pe care iderăm de importanță crucială. Prima nță instituie un sistem obligatoriu de re a depozitelor populației în sistemul A doua ordonanţă clarifică problemele.

le care apar în legătura cu reorganizarea.

e. Ordonanţa va clarifica unele prevederi ale . 64/1995, legea insolvabllităţii comerciale tistă o problemă de încredere în bănci, dar o problemă sistemică, nu avem o extinsă la nivelul întregului sistem

bancar. Nu avem o criză de incredere in sistemul bancar

„Depunătorii de la cele 2 bănci vor fi protejaţi printr-o schemă de asigurare a depozitelor populaţiei”

Nu este vorba numai de increderea in sistemul bancar, aș vrea ca acest mesaj să fie transmis de ziaru Adevărul. Sistemul de economisire este sistemul esențial de funcţionare al piețelor de capital (in înțelesul lor larg) şi este sursa de finanţare neinflaționistă din orice țară. Dacă încrederea în sistemul de economisire dispare, suntem pândiți de primejdia ca întregul sistem de investiții neinfiaționiste din România să fie afectat (...) În cazul băncilor cu probleme, BNR are posibilitatea de a acţiona in conformitate cu prevederile Legii nr. 64/ 1995, privind insolvabilitatea societăţilor comerciale. Băncile sunt societăţi comerciale, în. situația de insolvabilitate, instanţa va hotări acest lucru. În pofida ajutoarelor repetate pe care le-am acordat, nu numai cu bună credință, dar şi cu bună speranță, băncilor Dacia Felix şi Credit Bank, în ultimii doi ani, după aplicare prevederilor din legile bancare (avertismente, limitări de operaţiuni, îndrumări, comisii speciale de supraveghere, credite speciale acordate de BNR în baza atribuţiilor sale de imprumutător de ultimă instanță, amenzi aplicate sistematic), Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât la ultima sa întâlnire că, din punctul de vedere al Băncii Naţionale, aceste două societăți bancare nu numai că nu și-au îmbunătăţit poziția financiară, dar nu au nici perspective de îmbunătăţire. Continuarea finanțării de la banca centrală devine un nonsens şi are numai efecte negative: mărirea presiunilor inflaţioniste, prin emisiunea monetară, dincolo de orice control. Am hotărât să suspendăm ajutorul financiar acordat băncilor Dacia Felix şi Credit Bank şi să trimitem situaţia acestor două bănci instanțelor judecătorești pentru a hotări soarta lor. Conform Legii nr. 64/1995, tribunalul poate decide lichidarea celor două societăți bancare sau, după caz, dacă apreciază că proiectele de reabilitare

- ajutorul! 3 Decizia Consiliului de Administrație al BNR este

fermă şi irevocabilă (...) Micii depunători de la cele două bănci vor fi protejați printr-o schemă de asigurarea depozitelor populației care noi insistăm să fie obligatorie pentru toate băncile Băncii Comerciale „Fortuna;, autorizată acum 18 luni, i s-a ridicat licenţa de funcţionare.

Susținerea financiară dată de BNR pentru băncile Dacia Felix şi Credit Bank este în prezent de 1700 miliarde lei. La această sumă se vor adăuga dobânzile, iar, dacă Ordonanţa de amendare a Legii nr. 64/1995 va fi aprobată de guvem, va trebui să găsim o soluție şi pentru soldul rezidual al populaţiei la cele două bănci, care este în prezent de circa 280 miliarde lei.

„Ne-am gândit la acuzaţiile de conspirații mondiale

"ale fostului preşedinte Sima“

De multe ori ne trebuie un Pearl Harbour ca să învăţăm (să nu mai greşim - n.n.). Ne-am gândit la acuzaţiile de conspirații: mondiale pe care le-a prezentat pe larg în presă fostul preşedinte Sima, la problemele Ardealului, la ce se întâmplă cu cei 540 miliarde lei ai populației, însemnând în jur de 800.000 de deponenți în lei şi la alte 180 miliarde lei, însemnând depozite în valută. Aproape 700 miliarde lei, acesta era totalul depozitelor populaţiei la cele două bănci. La BDF erau în toamna lui 1995, 600 miliarde lei pe descoperit de cont. Retragerile. din depozitele populaţiei au putut fi onorate numai pe baza sprijinului acordat de BNR. În noiembrie anul trecut aveam două soluţii: sau închideam banca şi nu ne interesau depozitele populaţiei sau introduceam supravegherea specială, încercând salvarea băncii, cu asigurarea depozitelor populaţiei. În prezent, la această

“bancă (Dacia Felix - n.n.) au mai rămas în jur

de 90 miliarde lei depozite ale populației. Majoritatea s-au retras“, a precizat di. Mugur Isărescu.

„Conflictele de interese transformă băncile în prizonieri DANIEL DĂIANU: Criza fondurilor. mutuale afectează tensiunea infiaționistă în sistem. Sunt numeroase cazuri când colapsul unor

Liana SIMION.

Unii au întrecut şi legendele americane despre îmbogățirea peste noapte

DL. DUMITRU TINU. dir u Adevărul:

Băncile ti trăiesc din increderea depunătorilor mari sau mici. P

ar au apărut şi motive de suspiciune Unii parcă au reușit prea repede, atât de spectaculos, întrecând și legendele americane despre imbogățirea peste noapte. Suspiciunile s-au dovedit intemeiate. increderea s-a zdruncinat Au apărut fenomene de panică. Activitatea sistemului bancar este un domeniu foarte delicat. Tocmai de aceea, difuzarea informaţiilor despre lumea bancară trebuie făcută cu profesionalism şi după o atentă verificare a acestora. Mă bucur că bancherii au acceptat dialogul de astăzi, din care sper că vom avea cu toţii un profit”

Menţinerea încrederii se regăseşte în interiorul

fiecărei bănci

ION GHICA - preşedinte BCR

Problema recăpătării şi menţinerii increderii în sistemul bancar se regăseşte în interiorul fiecărei bănci. Este esenţial modul cum se va întelege să se î respecte politica și metodologia pentru diverse operaţiuni şi produse pe care le punem la dispoziția publicului. importantă este menţinerea increderii pe care cei mai mulți astăzi o au în sistemul bancar. BCR este una din cele mai solide bănci ce a fost ferită de scandaluri, acuze şi informații eronate apărute în presă. Intenţia noastră este ca şi în viitor să facem exact ce am făcut și până acum, să ne vedem de treabă. Dorim să evaluăm riscurile. Nu vrem să spunem că le vom putea evita complet, vedeți şi dumneavoastră ce se întâmplă în lumea

”- participarea e marcă şi sper ca presa să înțeleagă mai bine lumea bancară.

Tratăm cu aceeaşi

atenţie fiecare client

NICOLAE BOEŢI Director B.R.D În activitatea Băncii Române de Dezvoltare, ne-a spus directorul Nicolae Boeți, accentul se pune pe colaborarea. totală cu clientul: Porţile noastre sunt deschise atât firmelor de stat, cât şi celor particulare, atât marilor agenţi > economici, cât şi populației. Tratăm cu aceeași atenţie fiecare client, indiferent că este un mare combinat industrial sau un cetățean care depune în limitele plafonului minimal. Am dori însă ca încrederea să fie reciprocă, şi cred că sunt în asentimentul celorlalte bănci când mă refer la existența unor surse de informare cu privire la acordările de credite. Deci un sistem centralizat prin Care să avem posibilitatea de a verifica dacă un solicitant nu a mai contractat anterior împrumuturi care-i depăşesc posibilităţile de plată.

Un client sănătos financiar înseamnă şi o bancă sănătoasă

GHEORGHE BĂRBULESCU -

Preşeine Banca

- "Agricolă Când vorbim de | încredere, e de păreie di. Gheorghe Bărbulescu, preşedintele Băncii ” Agricole, e cazul să luăm în calcul două

entităţi private a obligat autoritatea de stat să intervină şi au fost cazuri în care au fost naţionalizate entităţi private pentru a evita un; risc de sistem. În conjunctura actuală, criza fondurilor mutuale nu ne este deloc favorabilă. Ap sdie argumente că s-au încălcat reguli de.aur în ce priveşte-comportamentul prudent şi etica în afaceri.

În al doilea rând, poate că ar fi cazul să incercăm să construim în România 0 aginiie 38 rata (care să evalueze bonitatea celor. |.

evaluaţi - n.n.) un rating care să se aplice şi băncilor, pi Houepencdontă pecete to osieai Mp i iese fagi)

“şi întreprinderilor.

În al treilea rând, este vitală pentru sistemul nostru problema confictului de interese. Piizonieralul băncii poale să ie dublu. Banca __ poate să fie prizoniera unor acţionari, ceea ce este de nedorit, pu ct a e Pe ei ret Aa Înisfârit,

Pentru o bancă tânără, esenţială este implicarea în producție

VASILE BOSTAN Preşedinte - Banca Columna

într-o

părere di. Vasile Bostan, președintele Băn

Columna. reflectă încres

vieții mico-sociale. Pe tru. o bancă tânără, aşa cum e banca noastră esențială este implicarea în producţie. Simbioza de interese cu unitatea productivă, legătura directă care se stabileşte când ești implicat prin deținerea de acțiuni, management, diferite forme de colaborare (contracte de finanțare, de exemplu), acționează în ambele sensuri, impune o anume prudenţă şi împiedică acceptarea unor riscuri nejustificate. Pentru că s-a vorbit la seminar şi de rolul social al creditelor, această dirijare a fondurilor spre producție devine benefică şi celor care nu sunt direct clienţii noştri, dar obțin locuri de muncă datorită acţiunilor noastre. Firește, producția trebuie orientată spre exporturi pe relația valută forte, pentru inchiderea circuitului, astfel incât să ne putem ține promisiunile față de clienţi. asigurând dobânda stabilită şi respectând păstrarea increderii.

Nu trebuie să recâştigăm încrederea,

ci s-o păstrăm CONSTANTIN ANDREESCU - vicepreşedinte CEC „m Bănca. DRasiâu a “smus vicepreşe edintele

CEC, a apă câteva zile, de când s-a ; publicat noua lege de & reorganizare, şi totuşi este cea mai mare instituție de gen, din punctul de vedere al populaţiei. Avem, de asemenea, şi cea mai indelungată tradiție. Increderea nu trebuie s-o recâștigăm, ci s-o păstrăm. În acest sens, am ținut să participăm la seminar, să aflăm cu ce probleme o să ne confruntăm din noua noastră perspectivă şi cum să evităm riscurile ce pot apărea. Important este să se înțeleagă destinatia noastră. CEC oferă posibilitatea economisirii în condiţii de garantare totală a depunerilor, și nu a investirii, cu alte cuvinte de obținere a unui profit.

Băncile nu ar trehui să mai aibă 2 tipuri de bilanţuri

ANA MARIA MIHĂESCU - vicepresedintă EximBank

Pentru recâștigarea. şi menţinerea încrederii, foarte importantă mi se pare transparenţa regulilor prudenţiale şi în primul rând concordanța între baza lor, astfel încât băncile să nu mai aibă două rânduri de bilanțuri' auditate: unul auditat conform contabilităţii româneşti şi altul auditat conform standardelor internaţionale. În momentul în care acele bilanţuri- pot fi considerate ca reale, încrederea, în primul rând în comunitatea profesională bancară, creşte atrăgând după sine şi creşterea increderii clienţilor. EximBank lucrează numai cu. clienți persoane juridice, noi neavând clienți persoane fizice. Cred că seminarul organizat de dumneavoastră este necesar şi a venit Ia timp.

Răspunderea noastră

este imensă

VASILE BUȘE - vicepreşedinte. Banca, Internațională a Religiilor Banca noastră, ne-a

„vicepreşedintele BIR, di: Vasile Buşe, se află în plină dezvoltare, “ ajungând la 17 unităţi

„teritoriale în momentul

N de faţă. Nici nu am

putea „exista,

nemaivorbind - de

“planurile de extindere,

dacă ne-am pierde

|. încrederea publicului În fond, clientul, iţi

încredințează o parte a muncii lui, şi sea de acest plasament, Ă

îşi leagă

Soga n a sistemului bancar în general.

dec l-a-ruast

„S-au dat credite «telefonate»"

VIOREL SALAGEAN

Nu ne hazardăm la

dobânzi mari ELENA PETCULESCU

Banc Post

cest aspect este în principal răspunzătoare că increderea este adevăratul

care dispune banca”. Unii ne-au intrebat

„Nu există planificate

m o dobândă mai mică. Pentru că nu ne hazardâm, preferând să câştigăm din siguranța financiară...” cât din acțiuni riscante. Abia când o ALIN TEODORESCU

ă o dobândă de 60% chiar pentru Cele două studii pe care le-am făcut 4 acum

o lună e momentul să ne punem

Avem încredere în sistemul bancar românesc

NICOLAE DANILA - vicepreşedinte Chemical Bank

Sunt necesari mai mulţi paşi pentru creşterea increderii în sistemul bancar. Banca noastră Chemical are o participare în România de peste 22 de ani. Noi avem incredere totală în sistemul bancar românesc, în viitorul lui si de aceea ne-am angajat activ în lărgirea activităţii noastre pe piața românească. Toate aceste demersuri sunt necesare deoarece România se allă într-o etapă de tranziţie, etapă ce are problematicile sale. Banca noastră are o experiență valoroasă pe piețele internaţionale şi mai ales pe cele în dezvoltare aşa cum este piața din România. Noi ne vom implica activ şi cu forță în perioada următoare nia, “Bancii

societățile cu capital dispuneau excedent monetar, dincolo de nevoile imediate ale producţiei, nu incercau să-şi protejeze acest excedent faţă de rata inflației sau să il aducă la acelaşi nivel de rentabilitate financiară cu activităţile de producție. Aceasta se datora faptului că existau anumite incertitudini în mediul economic și, deci directorii generali nu ştiau dacă în următoarele 2 sau 3 luni vor avea nevoie de o rezervă financiară. O altă cauză ar fi aceea că nu există planiticare financiară... Neexistând această planițicare excedentele financiare erau folosite fie pentru consum de lux, fie erau stocate în cont la vedere, ceea ce, evident, în mod real ducea la scăderea rentabilităţii. Aş vrea să remarc faptul că sistemul bancar nu duce lipsă de piață, el se atlă incă în faza de reconstrucţie instituțională; fiecare dintre noi ne-am concentrat mai mult asupra interiorului instituţiei, decât asupra relațiilor cu publicul, cu piața, cu Banca Naţională. cu piata internațională chiar

Câţi bancheri îşi țin banii

în propria lor bancă ?

ILIE ŞERBĂNESCU: În aceste discuţit, noi concepem problema increderii ca un raport între sistemul bancar, pe de o parte, și populaţie, pe de altă parte. După părerea mea, problema nu se află aici, deoarece marii clienţi ai băncii nu sunt formaţi din depunători din rândul populației; deşi increderea populaţiei în sistemul bancar creează un climat favorabil desfăşurării operaţiunilor financiare, relaţia cu publicul este, pentru bănci, costisitoare, şi, oarecum, neesențială. Esențială este încrederea marilor cfienți în băncile românești, şi tocmai aici este cred eu-o problemă serioasă.

Deocamdată, populația face distincția clară între leu şi dolar, iar, cât timp se va mentine situaţia existentă pe piaţa financiară românească, această românesc, a insistat el, avertizând că dificultățile - distincţie va rămâne in picioare. N-aş vrea să mă de care se loveşte acest sistem sunt cu mult mai implic, însă nu pot să nu vă întreb câţi bancheri mari. (Printre acestea se numără situația paradoxală ÎŞI țin banii în propria lor bancă. Să dea Dumnezeu a nivelului dobânzilor, dobânzi care scad în condiţiile Ca lucrurile să stea așa cum susține majoritatea, în care inflația este in creştere şi cursul mult prea adică, fondurile lor să fie depuse în propriile bănci stabil al leului comparativ cu situația reală existentă EU cred însă că, în cazul in care cineva dispune de pe. piaţă). Prin urmare, falimentul băncilor fonduri substanțiale (chiar dacă acest cineva este menţionate trebuie privit ca o lecție, lecţie de pe . bancher); este tentat să-și depună banii la bănci din urma căreia lumea financiară românească - aflată . Străinătale precum Barclays... Mărturisesc, şi du sunt încă în faza învățării alfabetului economiei de piaţă . în căutarea unei bănci străine. Nu este vorba despre - nu are decât de învățat. oopinie personală, eu indic doar tendința în rândurile

: i populaţiei. În calitate de salariat. la mine problema Credem în rolul depunerii banilor a bancă se pune în mod absolut ar pase „ipotetic. Intenţia mea nu este aceea de a î-] băncilor iii ee reaneai teal MAVE SEVGI apă a intă £ în care aleg ei băncile depind multe lucruri Oamenii Bra Turco-Română, leclarat sbisnul ei (ae Se e age - s-a vorbit atât, nu au neapărată nevoie de bânai cop egeuinle acesteia, d-na Mavi Sevgi, nu are o structură prea mare, dar încearcă „să

compenseze prin rigoare a Și profesionalism. Credem în rolul băncilor mici, dar. sănătoase din na

Seminarul dumneavoastră este o inițiativă lăudabilă, acest gen de acţiuni trebuie să aibă loc cel puțin o dată pe an

Încrederea depunătorilor nu poate fi clătinată de dificultăţile a 2-3 bănci

EMANUEL ODOBESCU - președinte executiv PATER BANK

Nu se poate vorbi despre o diminuare a încrederii în sistemul bancar din România, a fost de părere domnul Emanuel . Odobescu, preşedinte executiv al Pater Bank. În opinia sa, încrederea depunătorilor în bănci - în general - nu poate fi clătinată din pricina problemelor cu care se contruntă două sau trei bănci. Închiderea acestor bânci nu creează probleme sistemului financiar

poziţie aparte Încrederea în sistemul bancar. este esențială pentru buna sa funcţionare Lucrul ră valabil pentru orice alt mecanism tinanci Fondurile de investiţii ar fi un exemplu în e n Prin mijloacele de care dispune şi prin sale de lucru, BANCOREX uriarest nu

unui nivel-optim al lichidităţior, fiind pregătiți pentru

orice situaţie s-ar putea i Convingându-ne cli

prin seriozitatea munci

„„ creşterea increderii în ansamblul sistemului economia piață. z

Reacţie_în_ lanţ

Metastaza tumorii „Gredit Bank“

blochează întreprinderile

* Cu 10 miliarde în cont la CB, „Bere Lichior Mărgineni” SA nu are bani de impozite şi materie primă

Despre ilegalitățile săvârşite de diversele conduceri ale „Credit Bank“, despre creditele fără acoperire şi fără garanții acordate unor escroci de teapa lui Gigi Kent, despre sforile trase de personaje precum Marcel Ivan sau Steriu Popescu, despre dosarele penale ale acestora, îndulcite în cele din urmă, ziarul Adevărul a relatat pe larg. Am scris, de asemenea, şi despre situaţia disperată în care se află micii depunători de la „Credit Bank“, aflaţi acum în imposibilitatea de a-şi recupera economiile. S-a scris însă mai puţin despre impactul pe care căderea - aproape certă - a acestei bănci îl va avea asupra unor întreprinderi ale căror operațiuni financiare sunt practic blocate. Falimentul unei asemenea instituții antrenează un lanţ de blocaje economice, ale căror consecințe depășesc cadrul unui simplu faliment.

Una dintre victimele acestui blocaj de lichidităţi de la „Credit Bank“ este Societatea comercială Bere Lichior Mărgineni SA din Bacău, care nu poate folosi cele zece miliarde de lei aflate în contul deschis la CB. Întreprinderea are circa 1000 de salariați, un capital social mediu - 30 miliarde de lei, profitul brut de anul trecut a fost de 7 miliarde lei, iar cifra de afaceri - 43 miliarde lei. Întreprinderea se află printre cele 50 de societăți pentru oferta publică, 51 la sută

din acțiuni aparținând FPS-ului, iar 49 la sută fiind proprietate privată. SC Bere Lichior SA. produce bere, malţ, lichior, spirt, alcool rafinat, drojdie de panificaţie şi asigură energia termică pentru. toate unitățile de industrie alimentară de pe platformă. In momentul de față, societatea nu are nici un credit bancar.

Ca urmare a faptului că banca nu are lichidităţi, societatea s-a văzut pusă în situaţia de a nu-şi putea onora obligaţiile şi de a nu putea achiziționa materia primă. Dl. Sergiu Şerban, manager general, ne-a declarat: „Din disponibilul pe care îl avem la CB, am vrut luna trecută să facem plăţile către buget (accize, impozit pe profit, TVA) şi să achiziționăm materie primă. Am lichidat disponibilul, dar banii nu au ajuns la destinaţie, la furnizori, care mă sună toată ziua. Nu au ajuns nici banii la trezorerie, pentru impozite şi taxe. În acest circuit, numai de la societatea noastră peste zece miliarde de lei nu au ajuns la destinaţie, nu mai există... Dacă nu găsesc alte soluţii pentru a face rost de bani pentru a cumpăra orz, în trimestrul IV al acestui an şi în 1997 nu vom avea de lucru. Producţia de orz din acest an este foarte mică şi cine nu pără acum nu va mai avea de unde cumpăra fhăi târziu. Suntem, practic, strangulați în

„activitatea băncilor private.

această activitate. Poate pentru o bancă nu este o problemă mare, dar pentru noi este esenţială“. Dacă SC Bere Lichior SA nu face rost de bani pentru a achiziţiona materia primă - şi singura soluţie este obţinerea unui credit de la o bancă serioasă, în contextul în care banii săi sunt plimbaţi într-un circuit mai curând imaginar - 1000 de oameni sunt amenințați să rămână fără locuri de muncă pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp. Şi toate acestea datorită unei disfuncţionalități grave în sistemul bancar, disfuncționalitate pentru care societăţile comerciale nu au nici o vină. „Noi am fost disciplinaţi, nu am păstrat lichidităţi, căci conform legii plățile între agenţii economici nu pot depăşi cinci milioane. Este nedrept că am ajuns în această situație. Deşi avem bani, suntem nevoiţi să solicităm un credit la Bancorex pentru a ne putea salva“, ne-a mai spus d. Sergiu Şerban. Cazul SC Bere Lichior SA nu este singular. De aceea, acum, când trei bănci sunt practic pe marginile prăpastiei, iar impactul căderii acestora

“are importante consecinţe economice şi sociale,

Banca Naţională a României este datoare să elaboreze o strategie mult mai severă în ceea ce priveşte

Gabriela ŞTEFAN

Emil Cioflan afirmă că:

Agro Group - Danemarca va investi 100

milioane $ pentru reabilitarea Credit Bank E CB a încheiat anul financiar 1995 cu un profit de 3,4 miliarde lei

leri dimineață, conducerea Credit Bank a convocat ziariştii la o „conferință de presă cu dezvăluiri“, ce s-a desfăşurat la Palatul Elisabeta. Prof. Emil Cioflan, preşedintele CB, a demonstrat că recentul comunicat al BNR, prin care aceasta anunța încetarea oricărui sprijin financiar pentru Dacia Felix şi Credit Bank, nu a respectat legislația

bancară în vigoare. Mai mult, în cazul CB, Consiliul >

de Administraţie al Băncii Naţionale nu a adoptat măsurile de sancţionare a actualei conduceri, prevăzute de Legea 33/1991 şi normele BNR, astfel încât banca centrală să poată înainta justiţiei dosarul Credit Bank spre rezolvare. Consiliul de administrație al CB, preşedintele băncii nu au fost consultați de conducerea BNR înaintea adopțării ultimelor măsuri, care „au adus prejudicii morale şi materiale Credit Bank.

Prof. Emil Cioflan a arătat că BNR a încălcat Normele nr. 3/24.01.1996, privind procedura reorganizării şi lichidării judiciare a societăţilor bancare, Art. 2 al normelor emise de BNR spune clar că BNR poate introduce procedura de lichidare judiciară a unei bănci la tribunalul pe raza de jurisdicție a căruia se află banca respectivă, care „potrivit legii, a încetat plăţile de cel puţin 30 de zile şi căreia i s-a retras autorizaţia de funcționare“. BNR n-a retras, de fapt, autorizaţia de funcţionare a Credit Bank, deci, legal, nu avea bază să înainteze situația băncii la tribunal. Înainte de apariţia comunicatului BNR din data de 5 iulie a.c., Credit Bank încasa zilnic 2,7-5 miliarde lei, sume cu care putea să onoreze plățile către clienți. După ce BNR a emis comunicatul referitor la încetarea sprijinului băncii centrale pentru CB, încasările zilnice ale băncii au scăzut la 1 miliard lei. De la data de 1 august 1995, de când a fost

numită noua conducere a Credit Bank, BNR n-a mai avut nici o comisie de supraveghere specială la fața locului. CB a primit, în perioada 02.04.-22.05 a.c., 100 miliarde lei credit special de la BNR, dar numai cu scopul de a plăti datoriile de 21 milioane $ la Banco di Napoli, care, în 1993, acordase o finanţare fostei conduceri a CB, pe baza garanţiei semnate de Banca Naţională pentru firma Darianne (al cărei patron este Leonida Teohari). Dl. Cioflan ar fi fost ameninţat de guvernatorul Mugur Isărescu astfel: „Dacă nu plăteşti, îţi retrag avizul de preşedinte“. Neavând încotro, conducerea CB a plătit datoriile lui Marcel Ivan către Banco di Napoli şi, imediat după aceea, Banca Naţională a retras creditul special (ce mai rămăsese din el).

La ora actuală, capitalul social al Credit Bank este de 10,8 miliarde lei, banca având deschise 501 mii conturi. Depunerile populaţiei la Credit Bank se cifrează la 190 miliarde lei. Datoriile CB către BNR au atins 133 miliarde lei, datorită faptului că banca nu a mai avut acces la nici o formă de finanţare a băncii centrale, cu excepţia creditului lombard (descoperit de cont), ce poartă o dobândă de 90 la sută. Datorită greşelilor făcute de Marcel Ivan în perioada cât a condus banca, creditele restante se cifrează acum la 40 la sută. Sever Mureşan nu mai este acționar la Credit Bank. Are, în schimb, o datorie de 4 miliarde, pentru care banca a constituit o ipotecă de rangul | asupra bunurilor firmelor lui Mureşan. Prof. Emil Cioflan a început negocierile cu investitorii străini care ar putea sprijini banca.

“Astfel, Agro Group din Danemarca, al cărei

preşedinte, Ken Kristensen, a participat ieri la conferința de presă, va acorda Credit Bank 100 milioane $ pentru reabilitare. Grupul danez are avizul de principiu al CA de la Credit Bank pentru a

participa la majorarea capitalului băncii iniţial la 50 miliarde lei, ulterior la 150 miliarde lei. Agro Group a colaborat excelent cu FPS, ARD, Guvernul României, dar, la preluarea controlului asupra fermei Titu, a avut surpriza să constate că, datorită neseriozităţii lui Alexandru Răducan, ferma fusese vândută de fostul proprietar de trei ori, către trei firme diferite. Ken Kristensen a investit 500 milioane $ în agricultura românească şi mai doreşte să investească 300 milioane $ în întreprinderi agrozootehnice, producătoare de; carne, lapte şi derivate din cereale. Prof. Emil Ciotlan a demonstrat, cu acte în regulă, că cei mai mari datornici la Credit Bank (peste 250 miliarde lei) sunt întreprinderile de stat (din industrie şi agricultură). Datormici sunt şi „miliardarii de carton: Ilie Alexandru din Slobozia (29 miliarde lei), firma Darianne şi Sibco, aparținând lui Leonida Teohari (22 milioane $). Totalul datoriilor neachitate se ridică la 103 milioane $, „firmele respective fiind cunoscute de BNR“. Oricum, banca a recuperat peste 75 miliarde lei şi 6 milioane $, având procese pe rol pentru a mai recupera 105 miliarde lei şi 9 milioane $. Preşedintele CB a cerut ieri constituirea unei comisii de control imparţiale care să analizeze situația Credit Bank în raport cu unele bănci de stat care au O situaţie mai proastă decât CB. Interesantă a fost afirmaţia directorului Constantin Postole, care a spus că banca Unirea SA, fondată de funcţionari din BNR şi soția viceguvernatorului Corneliu Croitoru, urma să preia infrastructura Credit Bank. CB a încheiat anul financiar 1995 cu un profit net de 3,4 miliarde lei, după constituirea unor provizioane de risc pentru creditele neperformante, provizioane cifrate la 109 miliarde lei.

Liana SIMION

În scandalul Credit Banb şi Dacia Felix, Guvernul. propune

BNR va achita prin CEC depunerile persoanelor fizice

loan Roșca, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a precizat în cadrul briefingului de ieri că pe ordinea de zi a şedinţei executivului nu s-a aflat şi nici nu se va afla vreun proiect de ordonanță privitor la reglementarea situaţiei celor doua bănci - Dacia Felix, Credit Bank - pentru care BNR a retras din 5 iulie orice sprijin financiar. “Guvernul doar conlucrează cu BNR pentru găsirea unor soluții, dar acesta nu are nici o obligaţie să emită garanții pentru banii pe care populația i-a depus la banci”, a adăugat

dl. Roşca. O astfel de soluție avansată de membrii executivului are în vedere transferarea la CEC a tuturor conturilor persoanelor fizice care există încă la BDF si Credit Bank. BNR urmează să stabilească un prag valoric până la care depozitele populatiei sunt protejate de stat. Ținând cont de acest prag, BNR va acorda credite celor două bănci, pe care insă nu le 'va da lor spre operare, ci CEC-ului. Ulterior, aceste credite vor fi recuperate de la băncile în cauză. (Claudia VLAN)

Tribunalul Cluj a admis cererea de reorganizare a Băncii Dacia Felix

« leri însă, BNR a inaintat instanței situaţia financiară a Băncii Dacia Felix

Tribunalul Cluj a admis, marți, cererea de reorganizare a Băncii Dacia Felix (BDF) şi a dispus începerea procedurii de reorganizare judiciară. Vicepreşedintele Tribunalului Cluj, loan.Georgiu, a fost numit judecător sindic. El va convoca, pentru 2 august a.c., adunarea principalilor creditori, în număr de 250, la Casa Tineretului din Cluj, Atât preşedintele, cât şi vicepreşedintele Tribunalului Cluj au declarat ziariştilor că există posibilitatea ca BDF să se redreseze in urma unei reorganizări eficiente. BDF are în prezent datorii de 2.286 miliarde de lei şi are de recuperat de la debitori 2.100 miliarde lei. Activele BDF sunt evaluate la 120 miliarde de lei, la valoarea de inventar. Tot marți, BNR a depus la Tribunalul Cluj situația financiară a BDF, solicitând începerea procedurii de reorganizare sau lichidare judiciară, conform Legii 64/1995. Planul de reorganizare este propus de debitor (BDF), de creditori sau de asociaţi, este admis de către judecătorul sindic, se votează de către creditori şi este confirmat de către tribunal. BDF şi oricare dintre creditori pot face contestaţii împotriva

măsurilor luate de judecătorul sindic. În cadrul şedintelor adunării creditorilor, acestia vor avea dreptul să analizeze situaţia băncilor, măsurile luate de judecătorul sindic şi să propună alte măsuri. (Mediafax)

rie căr las ate roi fie

tite:

înec ai

E îi:

Baba

asăita

aaa

Is ma mara ii na a SR <a d.

3 SEE. MI Ea

disc! inte

În cadrul unui recent seminar Organizat de MEDIASOFT, Banca Naţională şi cotidianul Adevărul, domnul Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, a anunţat că instituţia, prin decizia irevocabilă a consiliului său de administraţie, nu va mai susţine băncile a căror situaţie financiară face de mai mult timp obiectul unor controverse şi confruntări, respectiv Credit Bank şi Dacia Felix. Guvernatorul a menţionat că, din punctul de vedere al Băncii Naţionale, cele două bănci sînt considerate închise. Justiţia urmează să stabilească ce se va întîmpla cu băncile respective — adică dacă se vor reorganiza ori vor fi preluate şi de cătrexcine sau vor fi lichidate —, dar Banca Naţională nu va participa la nici o schemă privind o eventuală reorganizare, întrucît apreciază băncile în cauză ca fără perspective de reabilitare.

Cu alte cuvinte, Banca Naţională a decis în sfirşit să-şi ia mîna de pe cele două bănci, lăsîndu-le să fie ceea ce de fapt sînt de mult: două instituţii falimentare.

După ce s-a întins coarda la maximum cu încercările de a le ţine în viaţă, ajungem să primim ca pe o eliberare faptul că în sfirşit coarda plezneşte. Pentru că — să fie clar! — indiferent de conotaţii şi implicaţii politice, la Dacia Felix şi Credit Bank a fost vorba de gestiuni bancare defectuoase care au pus instituţiile pe butuci. Şi ţinerea lor în viaţă s-a făcut cu banul public şi pe seama banului public. Astfel încît este realmente o bucurie că se scapă de o asemenea corvoadă. Că gestiunea defectuoasă care a dus la faliment a rezultat din incompetenţă, imprudență sau fraudă este doar treaba Justiţiei să stabilească. Din punctul de vedere al banului public este strict indiferent. Banul public nu are menirea de a acoperi nici frauda, dar nici imprudenţa sau incompetenţa.

Pentru că ban public reprezintă sumele cu care Banca Naţională a creditat Dacia Felix şi Credit Bank pentru a acoperi găurile făcute de diferite persoane ori grupuri de interese prin nu contează dacă fraude sau doar imprudenţă şi incompetenţă.

„La Dacia Felix şi Credit Bank atiţia s-au străduit să demonstreze cum alţii au încercat să demoleze băncile respective. Dar nici o tabără nu a admis că trebuie să se plătească pentru iresponsabila nerespectare a unor reguli minime ale funcţionalităţii, pru- „denţei şi conduitei bancare. Iar dacă s-a admis să se plătească, era pe baza banului public: să dea Banca Naţională! Adică, fără prea multe vorbe, cum să dea Banca Naţională?! Unii toacă banii altora, inclusiv ai statului, şi să

in păcate, Banca Naţi : vreo 1.700 de miliarde = e păi

Bank şi întreg sistemul bancar. Şi mai în, ar trebui să fe adopta că n eeirei prin care depozitele micir depunători — cel puţin pînă la un anumit plafon (de pildă, 10 milioane lei) şi cel puţin într-o anumită proporție (de pildă, 75%) — să fie garantate,

[4 Pa vu

e seamă p i pai B = Felix Și A

rioade îndelung: salvarea“ sistemului e nevoie tocmai de

îndi o deplină cre-

piaţă. .

ră Cât priveş A bancar, i tări de ii

tarea unei reglemen Area pei

ip micilor depozite din pănci mit rai însă, din cauza unor neînţele- Naţională a d

pen 'ca Naţională şi Executiv... difarent dacă, repe

ank au căutat pe Pete să atragă bani de

acesta ar Preluarea de

tăm, acestea provin

g A E, im! Naţională ar dori câ din incompetenţă, îi să încurajeze

fraudă — na fac

arina de faliment și mentele bancare să poată , operativ de către pe ra Tezo) reşti. Nu-i de mirare, de val vernului Văcăroiu îi aparține ş va legislativă a aşa-numitei solvabilităţii, care în România ține A de legea falimentului. Ține lo | că — prin grija iniţiatorului şi e tăţii de care acesta a dispus iu a ment — legea respectivă aproa, ză falimentul ca pîrghie de a, economică şi oricum îi scoate da ; cidenţa ei pe toţi marii falimen ub in. stat. Tergiversarea adoptării E

glementări care să clarifice pruiaai e de falimentare a băncilor este ș ie natură să sporească şi așa aia ă fuzie existentă. Pentru că, evideal meni nu se va mai îndrepta în situaţi

Pracţie,

către Banca

prudenţă sau

şi să submineze

asii i nor 0 fectuoase : i re a presupune angejarea zei gestiunile aa tilui bancar de a-i con- actuală spre Credit Bank şi Dași fonduri publice de la buget în A00)+ — şansele siste inci ditatea, De- — Felix pentru a le alimenta active ziare Băncii Naţional solida prin el î ia Felix şi Credit dacă întîrzie clarificările, si dani - iei suporta din veniturile sale sau din clararea apă DL de vedere al nia se prelungeşte soluția pe ivi monetare contravaloarea pank închise dn pun git mai complicată. Cine va î retină aie, pozite în caz de cereri de re- ăncii Naţionale este fără îndoiee î te priza pînă în clica tragere ce nu mai pot fi onorate de eveniment istoric: € pa Un eveni- Se vorbeşte că ele vor fi pr băncile în dificultăţi rapi să (fie şi ipliteeia E ae fără fa- bănci străine, precum cea i rmula asigu- care meri! , i ; A vernul pare piere participaţii- a nu pot exista un sistem bancar Creditanstalt, sau cea olandeză, IN rării prin constituirea e sănătoasă. În Bank. Atiît Credit Bank, cît şi Da

le băncilor însele a unui fond pei cu această menire. Iar cît priveş - punerile încă existente la Credit Bank şi Dacia Felix, adică sumele de circa

250 miliarde lei reprezentînd cereri de te de cele do-

sănătos, o economi plus, banul pu! grea povară. Pro! a trebuit să se aştept clararea acestor falimente € De ce s-a acceptat ca între timp să se

plic ar fi degrevat de o blema, însă, este de ce pte atit pină la de-

Felix pretind că au soluţii de reo, zare. Toate, însă, cu contribuţii

Băncii Naţionale, cel puţin după ; rațiile guvernatorului acesteia, Ce

te evidente. ; mai vorbim de năucitoarea cerere

retragere nici acum onora £ I fi d-lui Fi ivind A

uă bănci, acestea, în viziunea Guver- cheltuiască atita bănet pentru a îl aco- a a ataca 0 II

nului, ar urma să fie finanțate de Ban- perite nişte găuri care nu trebuie să sesiuni parlamentare extraordinare cu E

nului er nrA şi gestionate de CEC. | constituie destinaţie nici măcar pentru. scopul de a „soma. Banca Naţională să | (

Mai precis, conturile reprezentind res- un sfanţ din fondurile publice. Bulz le două bănci

pectivele depuneri ar fi transferate la Într-un fel curios — dar nu neapărat Evident, băncile în cauză stat li

CEC, cu acoperirea banilor primiţi de — neaşteptat —, Guvernul nu se grăbeşte re să găsească orice soluţie doresc şieu

12, Banca Naţională; aceasta va credita . cituși de puţin să sprijine demersul. apo Su) AEictirar inveatitori, sita . ; sum

cele două bănci, dar va da banii la CEC spre operare, urmând însă a-şi recupera finanţarea de la cele două bănci. Deci, nici vorbă, în optica Guvernului, de vreun faliment.

PRECIZARE

Referitor la articolul de astăzi din cotidianul România liberă, Misiunea Rezidentă a Băncii Mondiale în România informează că nu este în tratative pentru nici un împrumut cu Banca Dacia Felix din România.

„Banca Mondială acordă împrumuturi doar Guvernului şi instituțiilor guvernamentale.

Misiunea Rezidentă a Băncii Mondiale în România

11 iulie, 1996

SRI: domnul „No comment“ comentează

Purtătorul de cuvînt al Serviciului Român de

Informaţii, Nicolae Ulieru, consideră rmații, Jlieru, Că trai im uta n one piaeaa prin pirati iei : ia instituției. Pe lîngă a ie je Manoza presei informaţii Bat regele ă e fără să se ştie că provin de la SRI“, După Nicolae

Ulieru, aceste informaţii sii

ru, / sînt des: decizie care trebuie atenționaţi în masei largi de cititori. Cu toate acestea, acest scop ziarele cu cele mai mari tire

astfel opinia publică. Nicolae Ulieru s-a plins de

am cuvint: „ ine că le răspund de multe ori cu «No arena „cum

formulă, în limbajul unui public eri dd însă că această

să-ţi confirm acest fapt, dar lucruri cari pusca ein

m-au şi poreclit. Orice profesionist şi

amatorilor! Aceste declaraţi

i au fost făci [ pai de al Proiectului derulat cae Geri piste TA „aPXiinul PHARE şi prin câre 2 icre fa iat area 9 securitate (Serviciul Ri

forma e Apărării Naţionale, Milatero a E

Interne) în pre

Iniţiatorii proi 0: : raft, pate mea

Băncii Naţionale. Executivul nu numai că nu este dispus să asigure depozitele din bănci ale populaţiei, dar nua aprobat nici ordonanța cerută de Banca Naţională prin care să se clarifice

tinate unor factori de anumite situaţii şi nu

, SAI foloseşte în aje, influenţind

ionaţi da : ă, sui monitorizaț dir

gici sau mai puţin strategici. Un sin: gur lucru trebuie să fie însă clar: nu pe. bază banului public, indiferent d cel aflat la dispoziţia Băncii Naţii sau cel aflat la dispoziţia Guvernului.

apărute în 6 cotidiane naţionale despre SRI, MapN şi în prima jumătate a anului, penbta transparenla_. acestor instituții în funcţie, de sursele menționate în articole. Cel' maj „transparent“ a fost considerat de Că taci Ministerul Apărării Naţionale, Biroul de m lucînd mai mult o „campanie de imagine“, iar „pub „transparenţa în slujba instituției“. ci eprezentanții birourilor de presă ale instituțiilor de . scuritate nu au fost de acord .nici cu criteriile , nici fig ivite monitorizării. ) ; ae Ulieru a apreciat că la publicul larg de Ci din România prind foarte bine info/mațile cu Sursă, fi oală: primind senzajionalismul. A dat de mai ya ori ca exemplu ziarul Ziua, acesta fina, de alte Pi ingurul cotidian monitorizat care nu a avut nici 0. paie din surse oficiale precizate ale SAI. ; de Il reprezentanții birourilor de presă ale structurilor e Stație] au subliniat că, pe lingă informarea OP Fie ee (Publio-relalionişti trebuie să apere imaginea dolor r pe care le reprezintă, atit timp cit nu iure sâză realitatea. În oeea ce priveşte accesul ie ei sa la anumite. informajii sau persoane, ; apit cj jegale dar există şi aici sistemul'competiional: ein gazetarului spunindu-şi cuvîntul“, a spus ntul MApN, căpitanul Radu Bibiie. LIGIA C

„pion 205 155p 2 ie 0 PU PERI,

7233 lul

Pentru că şi-a umflat brofitul_ în_1994

pa Ei

-FeliX Cere Ministerului Finantelor —

să-i restituie 10 miliarde lei

Ministrul finanțelor, Florin Georgescu, a afirmat ieri că organismele financiare. teritoriale din Cluj-Napoca veritică informaţiile cuprinse într-o scrisoare a Băncii Dacia Felix către Ministerul Finanţelor, prin care aceasta cere restituirea sumei de 10 miliarde lei, diterenţă ce reprezintă impozit

suplimentar pe profit, încasat în 1994 de către MF de la BDF. „„Normal, dacă banca a declarat profit mai mare decât era în realitate, ea va primi înapoi banii”, a punctat dl. Georgescu, care a subliniat şi faptul că vinovaţii, cei care au

întocmit un bilanț eronat, vor fi trași

la răspundere. (L.$.)

stă ILIE ȘERBĂNESCU :

erne nu

a inte Ţ > ș

an urnură grotescă

în sc e

'Vecinaţe d | |

îi înten. - an a u

Jniunea, b |

să ăncilor Admitere, le dezvoj.

ol SES aţiei şi a dovedeşte în aceste zile încă o care să N e SE 3 păze iaţă, vor id în România se face mai mult decapitalizare și paistemul bancar de scurile 185 alitică decit economie. Şi, de prea — fuga de moneda n pate în fond, ifică a ce. p jitică, nici nu este de mirare abia în 1994, şi cul ională, a avut loc iesc acol omia merge cum merge. Adică ma constrînaesi mea, numai în ur. 0, că econi i: ă îngerilor exprese î A concreță, rost. Şi fără nici o şansă certă de privinţă îNprane r = ese în această Uniunii j himbare â cursului pe care a apu- cu FMI pentru obs cordul negociat ţ E Jată ce se întîmplă cu sistemul terne. Însă seta rea finanțării ex. mnă orieg Spear. Inutil a sublinia importanţa rii la dobinzile SA în condiţiile trecee s-ar o istemului bancar: instituţie funda- nile politicului nu Se luve, intruziuomuriţeiă ventală a economiei de piaţă şi pilon nuînd presiunile iti încetat, contită ţi a] tranziţiei- Se poate aplica în mate- credite preferenţiale ru acordarea de RR re fară vreo ezitare, formula, de acum adică fără sosite le şi neperformante, A ele E : 1: a a fi recupe deră artă d clasică, al 7/0 sieteaul i dată cu trecerea la don real aghi bancar nu €, Sea pozitive au început şi atacuri rin : E Vergură, desfăşurat în nare aţionale. Dobînzi real pozitive ca ral, la adresa Băncii Naţiein Ungaria 0 sau real negative? — o dispută Ea eee painieobilă de promovaes i eee or dobînzi, considi dîncirea a: » considerate de naatice and „de coală primară tură a pune pe butuci industria romă. > A ai n ă ija- mei 3

a băzată pe După 1989, aproape ca înainte, po- peace Atacurile sînt evident politice,

Îjtica a copleşit sistemul bancar, adică

>anismele şi 1 exact ceea ce ar trebui să fie complet în

tare din Un: fara politicului pentru a putea fi gu: rsul activită. A vernat exclusiv de comandamentele a consulte cu economicului. În noiembrie 1990 s-a in afara gras > ieclanșat acţiunea de liberalizare a

preţurilor, dar, din motive politice, făzi liberalizarea dobînzilor, în privinţa cărora erau menținute plafoane stricte. Cu toate că, evident, dobînda nu este și ea decit tot un preţ, şi anume prețul banului împrumutat. Continua- | rea creditării masive a industriilor de | sat neperformante de către băncile de

> ce priveste

>xprimă acore ă comunităţi cu un anumiți al permanent, orării mai

oanismele ma sat (unicele existente în acea vreme) a ţelor, partici: SIE at rapid efectul previzibil: acestea re fluxul infor: din urmă au ajuns încă din 1991 insol-

consultarea şi i au hotărit să ecursul i bilele formi ultărilor. sta, 5 iulie 198

"Traducere de NTIN OLARIU

GNT

- while. Bugetul de stat, din puţinul pe tare avea, a fost nevoit să intervină pentru recapitalizarea sistemului bancar de stat, prin acoperiri de credite neperformante mai vechi şi creşterea “capitalului în principalele bănci de “stat.

„Doar decapitalizarea băncilor a determinat, deci, autorităţile de la Bucusă desființeze comunistele plafoade dobînzi, care, obiectiv, nu mai pieau exista în condiţiile în care pre-

ra N urile explodau. Din păcate însă, tot săptămină din motive politice, multiple alte mo-

lulităţi au fost puse în exerciţiu, peniu ca, într-o perioadă de inflaţie seve1, să se menţină dobinzile real nega- , în ciuda liberalizării dobînzilor. nul și-a plasat propriile resurse,

/manitas, SUN:

(în incinia. „4 fa dobinzi ridicol de scăzute, în bănci tr. Republicii n sat, iar CEC-ul, singura bancă de i Sophia, Si. IM MMoniila acea vreme, deţinînd, praceptul Prefect) monopolul asupra economiilor

PE Wulaţiei, a fost obligat să împrumute nanitas, Pi2l8. SD Rnale de stat tot cu dobînzi mici. Şi

ata Naţională a creditat băncile coe cu dobinzi subvenţionate faţă ta inflaţiei, Toate acestea au rePentru bănci costul depozitelor, Smiţindu-le să nu sporească în pas Ainlaţia dobinzile la creditele acori Sistemul bancar n-a făcut astfel Să constituie placa turnantă a ierării efortului de subvenţionare triilor neperfomante către buîl de stat și către populaţie. „cerea efectivă la dobînzi real poacoperitoare ale inflaţiei,

răria HUEezaa de Artâ»i

AO iulie

întrucît nu depăşesc nivelul de înţelegere economică de la şcoala primară. Pentru că pînă şi elevilor de liceu le este clar că dobinda la depozit trebuie să fie mai mare decit rata inflaţiei şi că nu se pot practica dobînzi mai mici la credite decît la depozite, căci altfel băncile n-ar mai avea cum să existe,

Scurfiţa Roşie nu există decît în basm

Să nu credem însă cumva că sistemul bancar este doar Scufiţa Roşie pîndită mereu necruţător de Lupul cel Rău. În timp ce la suprafaţă erau angajate aprige şi controversate discuţii — de altfel, cu totul inutile prin nivelul lor de şcoala primară — despre dobînzi real pozitive sau real negative, mulţi îşi montau propriile afaceri cu banii mijlociţi de bănci, mereu mai mulţi tocmai în condiţiile atracției pe care dobînzile mai mari o ofereau disponibilităţilor băneşti. Şi foarte mulţi dintre aceştia se dovedeau a se număra printre acei zgomotoşi care reclamau dobînzi scăzute la credite, cu toate că profitau de pe urma dobinzilor înalte la depozite. Astfel, o serie de bănci — private sau nu tocmai private — au devenit un canal de aspirare fie a banului public, fie a micilor dar numeroaselor economii ale populaţiei şi de dirijare a acestora în folosul unor grupuri de interese în relaţie slabă sau chiar în nici o relaţie cu o funcţie socială a capitalului. Dacă un mic întreprinzător are nevoie de 50 de milioane de lei pentru a demara o afacere sau pentru a dezvolta una existentă, şansa dea obţine un credit de la o bancă este puţin surîzătoare. Şi, oricum, pentru a dobîndi creditul, e nevoie să-şi pună drept ga) casa, maşina şi salariile a cel puţin doi prieteni. Dacă însă se cere un credit de 50 de miliarde de lei, se prea ea

i fie nevoie de nici o garanție. si vorbim de 500 de miliarde! Sumă în cazul căreia nici nu prea exista cineva care să fi putut realmente, înainte de a se fi îmbogăţit, să ofere gâ-

iile corespunzătoare. Ne ferim de a afii că aceasta ar fi regula. Dar, cînd la atîtea bănci

apar

abia după ce spot plăti, debitori care Sute şi chiar mii de mil imposibil să nu a; un fenomen rea]

a dovedit că nu au împrumutat iarde de lei, este preciezi că acesta este cita : ŞI încă unul extrem de ie 5 de îngrijorător Pentru că este domnu e ici provenind din Ei parținind unor regii autonoSi societăţi comerciale de stat şi ; uite de anumite bănci să fie transanala în credite pentru obiective nu a e derărață funcţie socială, precum ar i şosele, servicii utilitare, ci doar pu ei socială minimă, precum e Sieg enţă şi de vacanţă, hotea scumpe, limuzine şi alte produse

ux. Şi încă asta poate n-ar fi o problemă dacă creditele acordate în aceste Scopuri ar putea fi măcar rambursate integral şi la termen. Or, s-a dovedit că cel puţin două bănci au ajuns în faliment tocmai din cauza nerambursării creditelor de către cei cărora li s-au dat pe mină sute de miliarde fără a li se controla serios garanţiile. Şi, în fond, fără a se respecta în cazurile în speţă normele minime de prudenţă bancară, printre care în primul rînd aceea de a nu se depinde de un singur debitor, ceea ce presupune ca acestuia să nu i se acorde credite în valori reprezentînd mai mult de 15-20% din capitalul băncii.

Deva bânci Re AVESn

Marii țepuitori sînt sponsori olimpici

Este pur şi simplu descumpănitor că nici acum, cînd a venit scandenţa notei de plată, nu se face economie, ci tot politică. Atiţia se reped să salveze de la faliment bănci precum Dacia Felix şi Credit Bank, aduse la faliment tocmai din cauza ţepelor trase de difeiţi clienţi în cazul cărora nu s-au respectat normele minime de prudenţă bancară. Însă toţi aceştia se reped să salveze băncile respective pe banii Băncii Naţionale, adică pe seama banului public, deşi, evident, banul public nu trebuie să aibă ca destinaţie acoperirea unor găuri financiare, indiferent dacă acestea provin din fraudă sau doar din imprudenţă sau incompetenţă. Din motive politice obscure sau din interese pur clientelare, cel mai mare ţepuitor cunoscut al sistemului bancar, d-l Sever Mureşan, datornic la Dacia Felix cu aproape 1.200 miliarde lei, în loc să fie măcar cercetat de poliţie, este acceptat sponsor al echipei olimpice a României, în fond un simbol al ţării. Şi aceasta în aplauzele celor mai înalţi demnitari români. Ceva absolut grotesc, incalificabil: se acceptă sponsorizarea din unuia care o face, de fapt, din banul public şi din economiile populaţiei în urma devali-

zării pur şi simplu a unei bănci.

Cind, după ce a cheltuit 1.700 de

miliarde de lei pentru a acoperi asemenea găuri, Banca Naţională a decis să nu mai continue irosirea banului public în astfel de scopuri, Guvernul nu s-a grăbit cîtuși de puţin să sprijine demersul Băncii Naţionale. Executivul nu numai că nu s-a arătat dispus să asigure depozitele din bănci ale micilor depunători, dar nu a aprobat nici reglementarea cerută de Banca Naţională prin care să se aducă clarificările necesare pentru ca falimentele bancare să fie rezolvate operativ de către instanţele judecătoreşti. Considerînd probabil că este un moment prielnic pentru o lovitură la adresa Băncii Naţionale, care evident în problemă se află la strimtoare, Executivul pare că a dorit să se răzbune pentru că în atitea rînduri Banca Naţională s-a opus extravaganţelor monetare — respectiv, dobînzi mai reduse şi emisiuni monetare mai abundente — cu care Guver-

nul credea în mod nefericit că ar fi impulsionat economia. Şi numai în urma unei întrevederi la preşedintele Iliescu, Banca Naţională şi Executivul au părut — cel puţin în public, la o conferinţă de presă comună a guvernatorului şi respectiv ministrului de Finanţe — că afişează o aceeași poziţie în problema Dacia Felix şi Credit Bank. Practic, însă, deocamdată doar în proiecte, pentru că nu este vorba încă de nici o concretizare a reglementărilor aşteptate şi necesare.

Agresată politic, economia se prăbuşeşte

Oricum, însă, Guvernul nu poate obliga Banca Naţională să reia contraproductiva finanţare a unor bănci falimentare. O poate face însă Parlamentul, sub jurisdicţia căruia se află Banca Naţională. Iată de ce atiţia parlamentari — care poate cred chiar că fac o faptă bună — s-au apucat să manevreze pentru o sesiune extraordinară, cu scopul de a „soma“ Banca Naţională, după năucitoarea declaraţie a d-lui Funar, să sprijine cele două bănci. Evident, dacă o asemenea somaţie se va produce, actualul Consiliu de Administraţie al Băncii Naţionale, ţinînd cont de irevocabila sa decizie anterioară de încetare a sprijinului, va trebui să demisioneze. Probabil asta se şi urmăreşte; să vină un alt Consiliu de Admi-

nistraţie, care să dea drumul în scopuri clientelare, politice şi electorale la tiparniţa de bani a Băncii Naţionale. Nu este vorba aici nicidecum de capul d-lui Isărescu. Deja însă banii publici băgaţi pînă acum în Credit Bank şi Dacia Felix au reprezentat o suplimentare fără acoperire de cel puţin 10% a masei monetare din economie. Este vorba, deci, de faptul că riscul unei prăbuşiri de tip bulgăresc a economiei româneşti ar putea reveni, de bine ce fusese îndepărtat prin recentele creşteri de preţuri ce au reprezentat o corecţie dureroasă, dar necesară în economie. Şi să fie clar: dacă tiparniţa de bani a Băncii Naţionale va fi pusă să funcţioneze intens, nici un sfanţ nu va mai veni din străinătate. Nici sub formă de investiţii, nici sub formă de credite. Deja finanţarea din partea FMI este de luni de zile suspendată, după ce fusese la fel, anterior, timp de peste un an. Aceasta ca un semnal de dezacord net faţă de politica economică promovată în România, prea mult încărcată de politică şi prea puţin de economie.

Dacia Felix are datorii de 2.285 miliarde lei

leri, la Casa Tineretului din Cluj s-a desfăşurat Adunarea Creditorilor BDF - aceasta fiind prima etapă a procesului de reorganizare judiciară sau lichidare.

Conducerea Băncii „Dacia Felix: nu a structurat un plan concret de redresare. Judecătorul sindic loan Georgiu, vicepreşedinte al Tribunalului Cluj. a anunțat că până la data de 2 septembrie aşteaptă asemenea planuri, de la orice creditor.

Singurele măsuri concrete care s-au luat, deocamdată, sunt închiderea filialelor din Cugir, Câmpia Turzii, Horezu şi Breaza ale BDF şi disponibilizarea a 700 de salariați. Conducerea Băncii Dacia Felix a hotărât să-i propună judecătorului sindic să aprobe vânzarea sucursalei din Chisinău. In acest sens, Georgiu a declarat că există oferte de cumpărare.

Din surse autorizate am aflat că trei bănci româneşti intenţionează să achiziționeze sucursala Chişinău a BDF.

Judecătorul sindic a declarat că se gândeşte la aceasta măsură datorită faptului că autoritatea sa nu se întinde si peste hotare, nepulendu- se efectua un control strict.

Banca Dacia Felix are un patrimoniu în valoare de 4.162 miliarde lei, 2.110 miliarde lei creanţe nerecuperate si 2.285 miliarde datorii.

Fiecare creditor poate obține - în eventualitatea în care s-ar declanşa lichidarea băncii - numai o treime din credit. Procedura de lichidare ar dura 6 luni, potrivit judecătorului sindic.

Cei mai mari datornici ai BDF sunt grupul de firme al lui Sever Mureşan, grupul. „Darianne“, al lui

„lui lon Ilie Mania,

Leonida Teohari, şi grupul de sait ale familiei

loan Georgiu : a into” ieri. că indibal debitori ai BDF l-au contactat, mai puţin lon Ilie Mania. „Toţi trebuie să-şi rentabilizeze afacerea şi să intre în relații de rambursare. Dacă Banca Dacia Felix incetează ca persoană juridică, vom deschide procese de lichidare judiciară a tututor. debitorilor aflati în imposibilitate de plată. Toţi debitorii vor fi executați până când vor fi declarăți insolvabili. Şi-i vom lichida, dacă sunt persoane juridice“ - -a afirmat Georgiu.

leri s-a constituit Comitetul Creditorilor, format din 5 persoane juridice:-BNR, CEC, Banca Transilvania, FPP 3 Transilvania şi International Standing București: Acest organism îi va reprezenta pe toți creditorii şi va fi convocat, spre a fi consultat, ori de câte ori judecătorul-sindic va considera necesar. In cazul unor măsuri, care se vor adopta, extrem de importante, Georgiu va convoca Adunatea Generală a Creditorilor. Banca Naţională a României poate suspenda autorizaţia de funcționare a BDF, dar nu este în interesul său să o facă. În calitate de principal creditor, BNR are interesul să recupereze cele 1700 de miliarde de lei. În situația în care BNR ar suspenda această autorizaţie, “Tribunalul Cluj ar fi obligat să detlanseze procedura: de lichidare.

De remarcat, însă, că în momentul în.care' se va trece la aprobarea planului de redresare î în plenul

Adunării Creditorilor, BNR nu va. putea decide de

una singură că acesta nu este viabil. Vom reveni. Cristian Mihai CHIŞ

Soarta Credit Bank va fi hotărâtă la anu'

Declanşarea procedurii de reorganizare a Credit Bank va fi hotărâtă, probabil, în: februarie-martie 1997. Instanţa a hotărât vineri. 8 noiembrie, suspendarea cauzei până la judecarea de către Curtea Supremă de Justiţie (CSI) a cererii de strămutare a procesului. depusă de Credit Bank. Dl. Petre Sfâriează. director în cadrul Credit Bank. ne-a declarat că motivul acestei cereri este publicitatea excesivă a cazului, în sensul mediatizării acestuia. CSJ va admite sau nu cererea de strămutare a procesului în data de 14 ianuarie 1997, ceea ce înseamnă amânarea -verdictului cu două-trei luni.

Amintim că BNR a depus la Tribunalul Municipiului Bucureşti situaţia financiară a Credit Bank în data de 17 iulie a.c.. solicitând instanţei să declare începerea procedurii. de reorganizare sau lichidare a băncii. Credit Bank „a contestat cererea BNR în care se arăta că banca este în incapacitate de plată. Intre timp, s-au alăturat BNR şi alți creditori ai Credit Bank. Reprezentanţii lor au fost prezenţi la. termenul judecat vineri. Conturile acestora vor rămâne însă blocate la Credit Bank până când instanța va decide declanşarea procedurii de reorganizare. La această dată, Credit Bank efectuează plăți numai depunătorilor fizice, în limita plafonului de 10 milioane lei

stabilit prin lege. Simona DAVID

* Conducerea susține că banca. e viabilă.

La termenul de săptămâna trecută al procesului „Banca Naţională a României“ - „Credit Bank“, pentru începerea procedurii de reorganizare sau lichidare a celei din urmă, instanţa a hotărât suspendarea cauzei până la data de 14 ianuarie 1997, când Curtea | Supremă de Justiție va decide unde anume se va |. judeca procesul în continuare. După ce a contestat

de plată, susținând că este o bancă operaţională, „Credit Bank“ a solicitat strămutarea procesului la " o instanță de acelaşi grad, motivul fiind excesiva publicitate a cazului. In timp ce „Dacia Felix“ a intrat de câteva luni în procedura de reorganizare, băncii „Credit Bank: i-se prelungeşte agonia. De mai bine de jumătate de an de când s-a declanşat scandalul, cu |. toate încercările noii conduceri de reabilitare a bancii, numele „Credit Bank“ nu mai inspiră nici un fel de | incredere. Fraudele grosolane la nivel înalt nu au " afectat însă numai imaginea „Credit Bank", ci; inevitabil, situația ei financiară. Un asemenea caz, în „Occident, ar fi.dus.imediat.la-faliment. La noi se încearcă amânarea. sentinței, scopul fiind deasupra

inu şi banii la această bancă. Or, cum ne-a ieri 0 funictionară de la Agentia „Credit Bank: ectorului 1. aici este vorba de „mari interese”. zii vom face, în continuare, dezvăluiri nemaipomenite în legătură cu,acesle mari interese“, ci ne vom referi la , „micile i terese“ ale celor care au avut încredere în „Credi k* si de care nu prea s-a tinut “cont atunci când banii lor erau aruncaţi pe fereastră. Zilele trecute am primit un telefon de la o doamnă care "a depus 8 milioane lei într-un cont la „Credit Bank. ” Proveniența acestor:bani este mai puţin importantă (economii, moștenire etc.), important este faptul că aceşti bani sunt blocaţi de aproape un an și sunt slabe “speranțe că vor fi recuperați. Doamna Radu Teodora ne-a declarat că, fiind într-o situaţie disperată din „ cauza unui deces, a reușit să obțină câteva sute de mii,

cererea BNR prin care era declarată în incapacitate .

ală de înțelegere a oamenilor care au riscat

Ş declarat di. Adrian Vasilescu, director al Direcţiei

în condițiile în care este titulara unui cont de milioane. De la Agenţia „Credit Bank“ a sectorului 1 am aflat că plățile se fac în funcţie de încasări. „Am dat bani pentru salarii şi celor care au avutneapărată nevoie: pentru o înmormântare, unei femei însărcinate şi în alte cazuri de forță majoră. Zilele acestea a venit un domn cu acte care dovedeau necesitatea efectuării unei operaţii pentru copilul său şi i-am dat bani! - aceasta este declaraţia functionarei de la casieria băncii. Marţi, o bătrânică insoțită de un domn în vârsta aşteptau la intrare de câteva ore. După o scurtă ezitare, ne-au declarat că au un cont de 20 milioane lei. „Băiatul meu a venit aici timp de o săptămână şi n-a reușit să obţină nici un ban“. „Și acum, ce aşteptaţi?“ „Aşteptăm să ne calculeze dobânda, să ştim şi noi ce se mai întâmplă cu banii. Deocamdată e pana de curent“. Interlocutorii noştri au afirmat că în fiecare zi e'coadă, dar ziua de marţi a fost o exceptie, fiindcă nu a fost curent.

Ne-am deplasat şi la Sucursala Municipiului București a „Credit Bank“, unde plăţile se făcuseră deja. Într-un anunț afişat la intrare se arăta că plăţile se fac în funcţie de încasările zilnice şi în ordinea crescătoare a conturilor. Pentru marţi, 12 noiembrie, era afişată o listă cu aproape 40 de persoane. Surse din cadrul băncii ne-au declarat că plățile se fac în felul următor: dacă banca încasează într-o zi un milion, atunci fiecare va primi 50.000 sau 100.000 lei. Dacă banii nu ajung pentru toţi cei înscrişi pe listă, atunci vor primi banii numai primii 10 sau 20. La Agenţia sectorului 1 s-au făcut ieri, spre exemplu, două plăţi. ŞI se consideră că banca funcţionează!

Doar că, din cauza demersului Băncii Naţionale şi a atacurilordin presă ce au afectat prestigiul său, „Credit Bank'nu mai e ce-a fost odată!

In ceea ce-i priveşte pe amărâții care şi-au depus banii la „Credit Bank“, acestora nu le rămâne decât să aştepte cele 10 milioane de la BNR. Or, aşa cum ne-a

La Credit Bank, primeşti ceva din banii depuşi doar dacă îţi moare cineva

cite

Comunicare din cadrul BNR, aceşti bani nu vor veni decât după ce va fi declarată deschisă de către instanță procedura de reorganizare sau cea de lichidare. Modul în care cele 300 miliarde lei pe care BNR îi va da împrumut băncilor „Credit Bank“ şi „Dacia Felix“ nu a fost încă stabilit. BNR va elabora norme metodologice pentru acordarea acestor bani şi, de asemenea, va stabili cât anume va primi fiecare bancă din cele 300'miliarde lei.

Lăsând la o parte „marile interese“ care se ascund

în spatele amânării procesului („Credit Bank a folosit . toate mijloacele permise de lege pentru acest lucru),

se poate spune că, în cele din urmă, acest fapt va avea urmări. nefaste atât pentru bancă, cât şi pentru deponenți. Este aproape sigurcă procesul se va încheia

„prin februarie-mațtie 1997, dacă nu cumva „Credit Bank“ va face recurs. In acest.răstimp, în carg, prin

reorganizare, s-ar fi putut găsi un investitor pentru

salvarea ei, va reuşi oare „Credit Bank" să revină pe linia de plutire prin forțe proprii? In condițiile în care, de jumătate de an, semne de schimbare în bine nu există, este îndoielnic că, în viitor, vom asista la „tenaşterea creditului românesc“, aşa cum scrie pe frontispiciul „Credit Bank“. Cât despre depunătorii persoane fizice care sperau în recuperarea a cel puțin 10 milioane din cele 20-30 depuse, aceştia vor fi purtați în continuare pe drumuri pentru 50.000 sau 100.000 lei!

:Precizăm că, în legătură cu această situație, am încercat să luăm legătura cu conducerea „Credit Bank”, dar, din.păcate, nici un membru al acesteia nu a fost disponibil. Considerând, totuşi, că poziția oficială a „Credit Bank“ este cea abordată în instanţă, firesc ar fi

„ca opiniile'echipei manageriale, pe care le așteptăm în

continuare! la redacţie, să se încadreze în aceleași limite. Simona DAVID