Inaugurarea Centralei nucleare de la Cernavodă

Centrala nucleară Cernavodă . inaugurare, dar cu ce preţ?

us NIȚU A n sfârsit, răsare soarele (nuclear) şi pe ulița noastră”, au exclamat, în aceste zile, diverşi funcţionari de partid şi de stat frecându-si mâinile cu satisfacția raportarii îndeplinirii 4] sorcini de plan, în timp. ce-si pregăteau costumele pentru ceremonia inaugurării Centralei nuclearo-electricede la Cernavodă. “La evenimentul de azi şi-au anunțat prezenţa o întreaga.cohortă de demnitari, avându-i în frunțe pe. preşedintele. Iliescu şi premierul Vacaroiu, plus câtiva invitați străini, printre care şi prim-ministrul “Canadei, Jean Chrâtien. Dar, dincolo de sampanie, flori, felicitări ' toate imaginile festive care prind atât de bine într-un an electoral, acest entuziasm ar trebui temperat de amințirea problemelor, mai vechi sau mai noi, ale centralei. În primul rând, inaugurarea grăbită se face cu ocazia atingerii criticităâţii- (inițierea reacției nucleare controlate) la unitatea ].. Vor urma teste de fizica reactorului, de funcţionalitate. a tuturor sistenelor şi încă vreo trei etape până la trecerea la exploatarea comercială a-centralei. Ideea este ca, pâna la obținerea primilor megawati de la Cernavodă, vor mai trece 7-8

luni. Da, dar alegerile sunt colea, în. septembrie...

Într-un fel, entuziasmul ministerial e de înțeles, căci, după aproape '20 de ani de eforturi, Cernavodă devine un obiectiv_nuclear. Cum a fost posibil acest adevărat record de tărâgănare? În 1979, când =ă 1Urmat prima fundație, primul termen de dare în folosință avansat a fost sfârsitul anului 1985. Dar tactica lui Ceauşescu (încununată succes în cazul hidrocentralelor): de a-concentra mari forțe umane şi materiale pe şantier a însemna un eşec de proporții, căci, aici, “onta în primul rând calitatea, şi nu cantitatea. Dupa 1990, foarte “multe lucrari a trebuit să fie refacute. Imensele grupuri - de 8,8 MW 'fecare -, mari cât o casa, fabricate în România, au căzut la probe îi lucrul a continuat, în'ritm de melc, până în 1991. Atunci, două din societăţile ce vânduseră licenţe paârții:române (AECL și ANSALDO) au format consorțiul AAC, care a preluat de lo. Renel- conducerea lucrarilor. Conform noului contract, prima unitate trebuia dată în pie în 3] decembrie 1994, dar sarabanda termenelor. a ntinuat. Respectarea acestui termen era corelată cu „asigurarea surse. de finanțare externe” de către România. Banii eu. venit neregulat, în salturi. Consorţiul s-a prevalat de contract, aşa că, 'dupa înca două termene intermediare foaia şi octombrie 1995), totul s-a amânat pe '96, deşi doi preşedinţi ai Renel au fost maziliți pe acest motiv. Nici italo-canadienii n-au avut vreun motiv să se omoare cu firea, caci, pentru întârzierile pe 1996, contractul prevede p ooliteti pentru AAC de 250.000 de dolari pe trei luni, adică sub 3.000 de dolari pe zi. Pentru partea română pierderile, menționate şi de raportul SRI, se calculează simplu, fiind egale cu contravaloarea energiei electrice care ar fi putut fi produsă: 600.000 de dolari pă fiecare zi de întârziere. Imediat după apariția acestei cifre

presă, câtiva ministeriabili au -sărit în sus spunând că nu există nici o pierdere. Chiar dacă nu ținem seama de durata de viață a centralei, teoria cade luând. în considerare numai „costurile de conservale a unor lucrări şi uțilaje timp de:10-15-ahi: In plus, apar fapte definite de raportul SRI ca „prejudiciere sistematică“ -a intereselor părţii române. De exemplu, importul. de combustibil. uclear realizat în '94 a fost necesar abia în mai :95, interval; în are Fabrica de combustibil nuclear de la Piteşti ar fi putut produce >ată încarcătura. La fel au. stat lucrurile în cazul celor 3 tone de: ă grea aduse din Canada, necesare în iunie '95 - 60 de.tone ră produse între timp de Romag..Ce n-a spus raportul SRI e: faptul că Uzina de Apă Grea din Severin s-a aflat, practic, în stare de faliment. Pentru-a fi salvată, zeci de tone de apă grea qu trecut la rezerva de stot, alațuri de făină, ulei şi alte produse necesare ulaţiei în caz de catastrofe naturale. În plus, parcă pentru a plica şi mai mult lucrurile, un control -a Curţii. de Conturi: a ape mere a 14 milioane dolari canadieni de către

Acum, unitatea 2 pare să treacă prin acelaşi Purgatoriu estițional) ca şi unitatea 1. Având 30 la sută. din lucrările de montaj realizate, unitatea 2 e programată să intre în funcțiune, în nul 2000. Dar, din cele 50 de miliarde de lei cerute pentru anul 96, au fost aprobate doar 10'miliarde de lei. lar banii aprobaţi seamnă neapărat şi bani virați. Investiţiile străine în „unitatea unt cautate, fară rezultat, de 5 ani. Unităţile 3 şi 4.există.mai e plansele proiectanţilor decât pe teren. Lipsa banilor, invocata âtea ori, nu 'stă în picioare în acest caz. Gernavodă. esțe | care îşi merită cel mai bine adiectivul de strategic. | rând, este vorba de terminarea (şi începerea amoiti rii) ai mari investiţii din istoria României (2,2 miliarde dolari). , megawaţii obţinuţi de aici vor da o mare stabilitate Sistemul i c Naţional, căci nu vor depinde nici de carbunele îngheţa goneţi (iarna - de ger, vara - de greve), nici de cotele lacurilor ocentralelor şi nici de pacura adusă din import cu dolarii atât greu oh ali De exemplu, criza energetică din această iarnă, a produs pagube de miliarde, ar gi fost în mare măsură: doil daca centrala intra în funcțiune la ultimul termen stabili.

ea rând, intrarea în clubul nuclear presupune existenta în

lât a specialiştilor, cât şi a unei industrii orizontale capabile luca pentru centrală, adică să faca, produse de o calitate Numeroasele amânări şi termene nerespectate, care au semnul întrebării calitatea acestei. infrastructuri, at

străini.mai mult decât toate imaginile cu copii ha lucrurile. « stat altfel dacă. obieci

Cernavodă - o centrală cu risc minim de accident nuclear

Tehnologia de producere a energiei nucleare în unităţile CNE Cernavodă are la bază conceptul de reactor nuclear tip CANDU (Canadian Deuterium , Uranium) care funcţionează cu uraniu natural și utilizează apa grea ca moderator şi agent de răcire. Atât uraniul, cât şi apa grea se produc în țară.

Puterea instalată a primului grup (la fel și a celorlalte) este de 700 Mw, iar producţia de energie electrică va fi de 4.200 milioane Kwh la o disponibilitate anuală de 6.670 ore de funcţionare, cu un consum specific de 22,236 kg uraniu/Mwh. Prima șarjă de combustibil nuclear cânțăreşte circa 90 tone.

Costul estimativ al energiei electrice care va fi livrată de unitatea 1 este. de circa 34,0 dolari/Mwh. Estimarea acestuia se bazează pe faptul că amortizarea investiţiei se realizează în circa 30 de ani, ponderea amortismentului în preţ fiind de 58 la sută. Alte ponderi în prețul de cost al kilowatuluioră: necesarul de apă grea şi salarii - 11%, combustibil - 12%.

Din punct de vedere al sipuranței în funcționare, reactoarele nucleare de tip CANDU, cum este cel de la Cernavodă, se află la cel mai înalt nivel tehnologic. De mai mulți ani centralele nucleare de acest tip domină topul mondial al siguranței în funcţionare.

Ar fi inutil de prezentat sistemul în şapte niveluri de protecţie al centralei de la Cernavodă. Mai util şi mai sugestiv ni se pare însă că ar fi să arătăm care sunt efectele pe care această centrală le-ar avea asupra populaţiei din zona imediat apropiată, comparativ cu alte surse de radiaţii la care ar putea oricând fi expusă.

Emisiunile radioactive provenite din exploatarea centralelor nuclearo-electrice se datorează produselor gazoase de fisiune, cum

sunt kriptonul, iodul și tritiul. Standardele actuale de protecţie a populaţiei impotriva radiaţiei generate de instalaţiile nucleare sunt relativ stricte. Astfel, standardele americane şi cele canadiene prevăd ca debitul echivalentului de deză să nu depăşească valoarea de 5 miliremi/an pentru expunerea întregului corp şi 15 miliremi/an pentru expunerea glandei tiroide. Americanii au calculat că dacă întreaga lor energie electrică s-ar realiza în centrale nuclearo-electrice, atunci valoarea de radiaţie anuală a echivalentului de doză primită pe cap de american ar fi de 2,3 miliremi/an. Această valoare ește mai mică decât o serie de surse radioactive naturale şi comparabile cu unele produse de către em, care ne sunt familiare. De pildă, radiaţiile preduse de un ceas de mână cu cadran lumines ating 1 milirem/

an, un Zbor cu avionul la mare înălțime însumează 0,7 miliremi, cele produse de vizionarea TV 0,3 miliremi/an. Diagnosticul medical bazat pe raze X reprezintă sursa cea mai larg răspândită de radiaţii” pentru populație. În medie, aceasta adaugă la nivelul radioactiv natural un echivalent anual al dozei de 72 miliremi/an, putând ajunge la valori de 800 miliremi pe an în cazul analizelor gastrointestinale: -

Poate că cea sul die apreciere asupra pericolului unui accident nuclear în cazul CNE Cernavodă. AA țiE, regretatului profesor Ionel Purica; probabilitatea unui accident nuclear la Cernavodă, spunea acesta, este tot.atât de mare ca în cazul căderii unui meteorit în capul oricăruia dintre noi dacă am trăi... 10.000 de ani.

Vlaicu RADU

inaugurarea reactorului dle la Cernavodă

eri, 1a ora: 17.30, președintele Iliescu și Jean Chretien, premierul Canadei, au tăiat panglica inaugurală a Centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă, cu ocazia intrării în funcțiune a unității nr. 1. La eveniment au asistat președintele Consiliului guvernatorilor al Agenţiei: Internaţionale pentru Energie Atomică, John von Edbenhorst Tenbergen, Oliviu. Gherman, Nicolae Văcăroiu și președinții consorțiului italo-canadian AECL. In conferinţa de presa organizată după eveniment, toți invitații s-au referit atât la rezultatele deosebite ale cooperării internaționale dintre părți, cât şi la securitatea maximă a

acestui tip de centrală (CANDU). Astfel, președintele Iliescu, care a comparat 1 cu umplerea lacului de acumulare a unei hidrocentrale, a spus că „Noi nu am presat niciodată asupra termenelor de execuție, calitatea lucrărilor fiind cea mai importantă. De altfel, istoria dării în funcțiune a centralei a fost dramatică, la un moment dat punându-se chiar în discuţie continuarea lucrărilor. Alegerea centralei tip CANDU a avut un caracter politic. Una din rațiuni a fost posibilitatea producerii în tară atât a uraniului neimbogățit, cât și fabricarea apei grele“, (M. Niţu)

n alegerile?

ru Dialog rul Emil mocratice iptămînarea dă de

speranţe, r săi, evoxprimă o România a curma ţă de cei mbate. ane, dar erpetuat spectele niţîn în eţinutul t de ceipedepse

față de m după

litică, energia, cadrele competente şi sprijinul politic pentru a realiza privatizarea şi Sat iii libera Sondajul Eurobarometru, realizat de Consiliul Europei în 19 ţări, arată că, în România, 64% din populaţie doreşte scoaterea economiei de sub controlul statului. Rezultă că menţinerea sistemului actual se face împotriva voinţei populaţiei. ee in Piete însăşi opoziția: inclusiv Convenţia, e în conducerea sa mai ales economişti dirijişti, ca cei din PNŢCD, care au aceeaşi concepţie şi formaţie în şcoala planificării de stat ca şi cadrele economice şi politice din jurul actualului preşedinte şi guvern.

Imperativele restructurării

Problema cadrelor de care se va înconjura viitorul preşedinte va fi, în consecinţă, greu de soluţionat şi va fi tot atît de importantă, ca şi orientarea sa politică.

Credem că profesorul Constantinescu are tenacitatea şi energia necesare ca să impună o direcţie nouă. Nu ştim dacă are clarviziunea şi voinţa politică să facă restructurările instituţionale necesare. Nici dacă va şti să aleagă oamenii potriviţi. Sperăm să aibă

efectiv preocupările sociale pe care a avut meritul să le integreze, nu totdeauna foarte clar, în Contractul cu România. Este probabil ca, pe acest plan, să fie sprijinit de PNŢCD şi poate de o parte a liberalilor din

Î Marţi 16 aprilie

e Primul tur al localelor — la 2 iunie

Guvernul a anunţat că data alegerilor locale a fost stabilită pentru 2 iunie 1996, două săptămîni mai tîrziu urmînd să se desfăşoare al doilea tur de scrutin. Campania electorală demarează în 19 aprilie. Pentru alegerile din 2 iunie vor fi cheltuite, la nivel central, aproximativ două miliarde de lei, suma alocată pentru nivelul local depăşind 15 miliarde de lei. Miercuri 17 aprilie

e Bugetul de stat a fost adoptat

Cu 245 de voturi pentru şi 168 împotrivă, Legea bugetului de stat pentru anul în curs a fost adoptată de către cele două Camere ale Parlamentului. Pe anul 1996, statul va cheltui 29.174,6 miliarde lei, în timp ce veniturile sale se ridică la 16.981,6 miliarde lei. Deficitul bugetar se încadrează însă în rigorile Fondului Monetar Internaţional.

* TVR tot fără Consiliu de Administrație

Nici unul dintre candidaţii propuşi de PNŢCD, PD şi PRM (Ion Caramitru, Radu F. Alexandru şi Ileana Vulpescu) nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a intra în Consiliul de Administraţie al TVR. Ei vor trebui să facă faţă unui alt scrutin în situaţia în care partidele le menţin candidaturile.

e A fost inaugurată centrala de la Cernavodă

Centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă a fost inaugurată oficial de preşedintele Ion Iliescu şi primul-ministru al Canadei, Jean Chrâtien. Centrala va furniza pentru început 8% din totalul energetic al

Joi 18 aprilie

e Preşedintele Turciei la București

România şi Turcia au convenit, în cadrul unei întilniri între preşedinţii Ion Iliescu şi Suleyman Demirel, să accelereze negocierile pe marginea Acordului de liber schimb, astfel încît acesta să poată intra în vigoare de la 1 ianuarie 1997.

e Protocol militar de colaborare româno-ucrainean

La Suceava, miniştrii Apărării din România şi Ucraina au semnat un protocol de colaborare între cele două armate. Protocolul se referă la colaborarea în domeniul tehnicii militare, la intensificarea colabozâriii bilaterale, inclusiv în cadrul Parteneriatului pentru Pace.

Vineri 19 aprilie

a $ € în fiecare sector j

| Adrian Năstase, 'rura seria | ) Populare“, destinate | lduse. Statutul comercializarea use agro-alimentare iracticat Variază E uală funcţionează i alimentare ilător, să mai ap

„dagazine de aces