Nereguli în activitatea Bancorex

FPS confirmă existenţa

Potrivit unor relatări de presă, Curtea de Conturi a solicitat suspendarea din funcţie a lui Răzvan Temeşan, preşedintele BANCOREX. În legătură cu situaţia creată în această importantă instituție bancară, Fondul Proprietății de Stat ne-a transmis la redacţie următorul comunicat: „FPS a primit de

la Curtea de Conturi a României:

scrisoarea nr. 434 prin care i-au fost semnalate shi ladă în isi Moat S.C.

ERĂ sucursale. ale societăţii a fade i

unor nereguli la Bancorex

fapt ce contravine prevederilor Legii nr. 94/1992. Fondul Proprietății de Stat este hotărât să acţioneze pentru a se dispune măsurile necesare exercitării actului de control dispus de Curtea de Conturi, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. De altfel, situaţia de

la S.C. Bancorex SA se află în atenţia

FPS de mai multă vreme. Amintita scrisoare a Curţii de Conturi vine să confirine o anumită stare de lucruri pe

re. Fond i tn n de Stat A:

„Bancorex“ îşi inventariază punctele tari

Banca Română de Comerţ Exterior ocupă locul | în topul bancar românesc

Banca Română de Comerţ Exterior SA „Bancorex“ va da publicității, în curând, rezultatele financiare inregistrate în anul 1995. Presa a semnalat, sistematic, in ultima perioadă, problemele cu care se confruntă sistemul bancar românesc. Plecând de la premisa că

„Bancorex“ se situează pe primul loc în topul bancar întocmit de instituţiile internaţionale specializate. Grupul de publicaţii „Euromoney“ i-a conferit „Bancorex“ premiul pentru „cea mai bună bancă din România“.

„Thomson BankWatch Inc“, din New York, o firmă de prestigiu în domeniul

“evaluării riscurilor în sistemul bancar, monitorizează performanțele financiare a peste 1000 de bănci din peste 50 de state. După cur relevă notificarea transmisă de „Thomson Bank Watch Inc“ în data de 2 mai 1996 către economistul-şef al Băncii Române de Comerţ Exterior SA, evaluările de risc pentru „Bancorex“ sunt următoarele: pentru operațiunile efectuate în moneda naţională (leu) această bancă a obtinut calificativul LC1, cea mai înaltă categorie, care „indică o probabilitate foarte mare ca, atât creditul, cât şi dobânda aferentă să fie plătite la termenul stabilit“.

La capitolul evaluare globală de emitent, între țări, „Bancorex“ a obținut calificativul IC-B/C, ceea ce inseamnă că „banca este apreciată drept un bun creditor. Chiar dacă unele scurtcircuite pot surveni în procesul firesc al derulării unor

-9000 miliarde iei: corespondent cu 1600 de bănci din 150 de ţări. .

operaţiuni curente, acestea nu ridică probleme serioase şi/sau pot fi ţinute sub control pe termen scurt“.

Evaluările realizate de staff-ul „Bancorex“ relevă că Banca Romană de Comerţ Exterior SA a fost principala bancă prin care s-a asigurat finanțarea externă a tării noastre. Baza de capital a băncii depășește 730 de miliarde lei, totalul activelor se situează la peste 6000 miliarde lei, iar cifra de afaceri (bilanț + extrabilanţ) s-a situat la un nivel de bancorex"_are relații de

Rulajul acreditivelor de import s-a cifrat la

peste 1,5 miliarde $. Profitabilitatea pe salariat —

tinde spre 74 milioane de lei în 1995, faţă de 50 milioane lei în 1994. Acest indicator demonstrează, în opinia analiştilor, profesionalismul conducerii executive a „Bancorex“, care a reuşit, într-un mediu economic marcat frecvent de sincopele tranziţiei, să ţină sub control resursele financiare ale băncii.

Revista „The Banker“ a publicat rating-ul obținut în 1995 de „Bancorex“: BBB pentru operaţiuni pe termen lung și A2 pe termen scurt, performanţe care explică locul 18 pe care îl ocupă „Bancorex“ în topul băncilor din

opinia publică are nevoie de informaţii clare şi, mai ales, exacte despre-băncile româneşti, începând de astăzi vom prezenta, în serial, performanţele la zi ale sistemului bancar, pe baza informaţiilor pe care ni le-au pus la dispoziţie cele mai bune bânci din țara noastră.

Europa Centrală şi de Est. Pe plan mondial, Banca Română de Comerţ Exterior SA se situează pe locul 978.

Prezentarea sintetică a rezultatelor obţinute de „Bancorex“ nu poate omite punctul de plecare, respectiv particularitățile sistemului bancar românesc. În acest sens, abia în 1991 banca şi-a început activitatea ca bancă cu vocaţie universală, neavând nici o sucursală. Actualmente, „Bancorex“ dispune de 3 reprezentante, 18 sucursale şi are participare in cadrul a 9-bănci mixte. Numărul clienților instituţionali ai „Bancorex“ este de peste 27.000, mai mult de 123.000 persoane fizice având conturi deschise la Banca Română de Comerţ Exterior SA. În prima parte a anului

1995, banca-a lansat cărţile de credit VISA

BUSINESS CARD, iar în trimestrul IV al anului trecut au fost lansate pe piaţă cărțile de credit VISA CLASSIC, pentru persoanele fizice. Firmele internaționale pentru evaluarea riscurilor în sistemul bancar apreciază că „este necesară mărirea, în continuare, a bazei de capital, pentru ca „Bancorex“ să poată rezista în viitorul apropiat concurenței băncilor străine care vor

opera pe piaţa românească“.

Liana SIMION

În _ opinia preşedintelui Răzvan Temeşanu [i] 9] sa (LV A ine dă in Bancorex, dă in

ostabilitatea din România

9 Firmele lui Alexandru Răducan datorează băncii circa 197 miliarde lei 9 Vinovată pare a fi directoarea Capetti, care a eludat într-o veselie toate aprobările ierarhice, fiind apoi promovată în Cipru

Bancorex a susținut ieri o conferinţă de presă având ca temă „campania de defăimare la adresa băncii, inițiată de cotidianul ZIUA“. In faţa a peste 50 de ziarişti au evoluat: presedintele Bancorex, Răzvan Temeşan, prim-vicepreşedintele Alexandru Ghiba, vicepresedinţii Barbu Filip şi Florin lonescu.

Preşedintele Răzvan Temeşan a început prin sublinierea meritelor sale, deoarece „a stat nopţi întregi ca să scrie sute şi mii de pagini de proceduri” pentru fiecare tip de operaţiune derulată de Bancorex. Domnia sa crede că în spatele lui Alexandru Răducan se află grupuri de interese politice şi economice care atacă Bancorex pe considerentul că „este un pilon al stabilității macroeconomice şi, în perspectiva alegerilor, unor grupuri de interese nu le convine politica băncii“. Dl. Temeşan n-a dat nume concrete, dar l-a amintit pe fostul director adjunct Gheorghe Maimuţ, care „a sustras documente din bancă şi a falsificat alte documente“ (cele referitoare la sponsorizările făcute de Bancorex, n.n.). Acelaşi vorbitor sublinia ieri apăsat: „Cazul Răducan este un caz care trebuie lămurit, trebuie adâncit și trebuie soluționat“. In documentele puse la dispoziţia presei, în speță Hotărârea nr. 476/7.09.1995 a Comitetului de Direcţie al Bancorex, se spune că CD a decis „Suspendarea competenţelor directorului şi Comitetului de credite din Sucursala Lipscani“ (...) şi că semnatarilor unor credite peste plafoanele stabilite li s-au cerut declaraţii „privind motivele care i-au determinat să acorde credite în depăşirea competenţei şi cu încălcarea procedurilor în vigoare“. In plângerea depusă la generalul Costică Voicu, şeful IGP, de către Bancorex, în data de 2.04.1996, se spune că banca a acordat, în baza convențiilor de credit, societăţilor unde era acţionar Alexandru Răducan credite totale în lei şi valută însumând 131,660 miliarde lei. Cum aceste credite au fost acordate de Sucursala Lipscani a Bancorex, din intervenţiile

conducerii băncii a reieşit că vinovată ar fi fosta directoare Ana Capetti, care a dovedit „niste scăpări“, vorba vicepreşedintelui Barbu Filip. Normele BNR prevăd că un grup de firme care au acelaşi acționar nu. poate primi un volum de credite mai mare de 20% din capitalul şi rezervele unei bănci. DI. Filip a apreciat că actualmente, cu dobânzi cu tot, firmele lui Alexandru Răducan datorează Bancorex 197 miliarde lei. La precedenta conferinţă de presă, preşedintele Răzvan Temeşan spunea că banca are un capital social de 93 miliarde lei. Nu s-a precizat atunci volumul rezervelor Bancorex. Dat fiind volumul mare al datoriilor firmelor lui Alexandru Răducan către această bancă şi modul în care îi s-au acordat creditele (încălcându-se plafoanele. admise de conducerea. Bancorex pentru Sucursala Lipscani), am întrebat care erau, concret, aceste plafoane şi cum a fost sancţionată fosta directoare Ana Capetti. Vicepreşedintele Barbu Filip ne-a răspuns că directorul (conducerea) unei sucursale are o limită de competenţă de-l milion $ în acordarea de credite, iar Comitetul de credite al sucursalei are o limită de 2 milioane. $, ambele în echivalent. lei.. Peste aceste limite, Sucursala Lipscani trebuia să obțină aprobarea Comitetului de Credite din Bancorex, a Comitetului de Direcţie şi; ulterior, a Consiliului de Administraţie. „Toate aceste etape au fost sărite“, spunea, ieri, di. Filip. Cum Bancorex nu poate stabili dacă nerespectarea procedurilor băncii constituie fapte penale, fosta directoare a Sucursalei Lipscani n-a fost. sancţionată. DI. Răzvan Temeşan a afirmat că „d-na Capetti este colega noastră de peste 20 de ani şi trimiterea. dânsei în Cipru (ca directoare a Sucursalei Bancorex de acolo) „a apărut ca singura soluţie care să contribuie la recunoaşterea şi valorificarea capacităților ei profesionale“. Ana Capetti este specialistă în plăţi şi decontări externe. Documentul apărut recent în ziarul

ZIUA, conform căruia di. Răzvan Temeşan a recomandat în cazul SANCA „urmărirea eliberării pe tranşe în funcţie, de constituirea de garanţii ipotecare“, a fost categorisit drept mistificare de către. preşedintele Bancorex. Documentul viza modul de derulare a două garanţii, şi nu aprobarea unor împrumuturi pentru firma SANCA a lui Alexandru Răducan. Oricum, gradul real al acoperirii prin garanţii a împrumuturilor acordate de. Bancorex societăţilor conduse de Răducan este de 34%, a precizat vicepreşedintele Barbu Filip.

La data de 22 mai a.c., cu prilejul unei conferinţe de presă, preşedintele Răzvan Temeşan declara: „Creditele acordate sectorului privat sunt toate performante“, iar creditele neperformante nu. depăşeau 3,5%. din total. Ieri, prim-vicepreşedintele Alexandru Ghiba a spus că „10% ar fi volumul creditelor neperformante (din total) şi că Bancorex are constituite provizioane de risc de 260 milioane $. Preşedintele Temeşân s-a supărat la un moment dat pe insistenţele ziariştilor şi a replicat: „„Greşeala este că n-am chemat Procuratura în data de 30 august 1995“. Personal, Ana Capetti n-a semnat multe documente, iar unele programe pe calculator (care blocau sucursalele Bancorex în tentativele: de. a-şi depăşi competențele) au fost falsificate. „Nimeni nu trebuie să-şi asume rolul Justiţiei'.. Se pare.că acesteia îi revine rolul de a stabili dacă „persoanele au fost duse de nas* (la Sucursala Lipscani) sau dacă au existat alte complicităţi. Conducerea Bancorex afirmă că documentele publicate de ZIUA „nu corespund regimului de circulaţie a hârtiilor în bancă“, care sunt dublu, triplu, cvadriplu înregistrate şi au (Şi) timbre pe ele. Până la urmă, concluzia conferinţei de presă convocate de conducerea Bancorex a

fost că unele articole pe tema SANCA sunt atacuri

împotriva Bancorex, „că se atacă sustinerea macrostabilităţii din România şi că astfel de campanii de distrugere nu trebuie să fie duse de nici un grup de interese sau partid politic“.

Liana SIMION

Alexandru _Ghiba, prim-vicebreşedinte_ al BANCOREX: Răducan a cărat banii

din BANCOREX cu geamantanul...”

9 „Directoarea Capetti a acționat ca în junglă, fiindcă se credea sub protecţia preşedintelui Temeşan, care răspundea direct de filiala Lipscani” E „Problema, am spus-o de la început, nu e doar a BANCOREX, ci a Poliţiei şi Justiţiei” O „Nu exclud ca la capătul firului să se afle cineva care are nevoie nu de bani, ci de puterea care se poate obţine cu aceştia“

+ Domnule prim-vicepreşedinte, în popor există o vorbă: şi... bătută, şi cu banii luaţi. Cam în această situaţie se află acum BANCOREX. Dacă s-a ştiut încă de acum un an că Ana Capetti a încălcat grav legea, de ce nu uu fost sesizate imediat Parchetul şi Poliţia? Era oare nevoie de un alt scandal în lumea băncilor din România, după toate câte au fost?

- Această întrebare mi-o pun şi eu de mai mult timp. Oricum, nu eu trebuia să fac acest lucru. Intreaga escrocherie am descoperit-o în seara zilei de 27 august 1995, când fosta directoare a filialei Lipscani a venit la mine cu un document, cerându-mi să aprob contractarea unui credit în valoare de 37 milioane mărci pentru firma SANCA. Preşedintele nu se afla în ţară şi Capetti mi-a cerut urgent semnătura, pentru că altfel există riscul să se piardă banii. Am sesizat că în spatele grabei se ascunde o afacere murdară şi nu am semnat actul, A doua zi am descoperit că documentul prezentat mie, pe 27 august, era datat pe 14 august. L-am informat pe preşedinte şi acesta mi-a spus că nu cunoaşte nimic în legătură cu creditul solicitat. Ulterior, acum, domnia sa precizează într-un interviu că ştia, dar a trimis-o pe Capetti la mine, deoarece eu sunt preşedintele Comitetului de administrare a activelor şi pasivelor şi i s-a părut suma prea mare. Nu ştiu care este adevărul, dar, mai grav decât toate, am aflat mai târziu, creditul fusese deja acordat, iar banii erau încasaţi şi cheltuiţi de mult.

„= Cum poate primi un om 37 milioane de mărci, aşa, peste noapte, şi pe deasupra fără aprobarea conducerii băncii creditoare?

= In acest caz lucrul a fost posibil prin folosirea unor metode infracţionale, prin depăşirea competențelor, falsificarea de semnături, testarea frauduloasă a cifrului

ş.a. Practic, directoarea Capetti şi două din adjunctele sale s-au substituit centralei BANCOREX, Comitetului de direcţie, Consiliului de administraţie al băncii. In plus, acestea au acordat mai multe credite mari lui Răducan, pentru cele 6-7 firme ale sale, în condiţiile în care legea interzice acordarea unor împrumuturi aceluiaşi client, mai mari de 20% din capitalul băncii, indiferent câte firme are acesta. Ceea ce au făcut aceşti oameni reprezintă o catastrofă şi eu am spus-o încă de la descoperirea fraudelor că problema nu mai este doar a BANCOREX, ci a Poliţiei şi a Justiţiei. Nu este treaba mea să hotărăsc, dar locul acestor oameni care au făcut aşa ceva, terfelind numele băncii, este în altă parte, acolo unde- aud că au şi ajuns.

Bine, dar d-na Capetti a ajuns directoare la Salonic?!

- Nu eu am hotărât trimiterea fostei directoare a filialei Lipscani în Grecia. Motivul acestei promovări îl cunoaşte

probabil dl. preşedinte “Temeşan, care a coordonat .

activitatea directoarei Capetti, cât a lucrat în Lipscani. Eu răspund în bancă de Foreign Exchange, organisme internaţionale, fundamentări externe, oficiu juridic şi de 4-5 sucursale. Sunt nişte competenţe pe care nu îmi permit să.le încalc, Cert este că atunci când a explodat

povestea ne-au trebuit săptămâni de muncă să demontăm

întreaga escrocherie. Competența directoarei Capetti şi a conducerii sucursalei în ce priveşte creditele era de maximum 5,5 miliarde lei. Am descoperit însă la un moment dât un plafon de 13,7 miliarde, care, după două zile, o''sâmbătă şi o duminică, a devenit luni 16,4 miliarde. Probabil sesizând că se apropie funia de par, Capetti. a încercat să accelereze. intrarea în legalitate, dacă o fraudă se poate legaliza.

* Domnule Ghiba, încep să cred că lucrând sau

intrând într-o bancă este foarte simplu să pleci de aici cu buzunarele. pline de miliarde. Răducan a cărat banii de la BANCOREX cu geamantanul... - Din păcate așa s-a întâmplat. Şi asta datorită faptului că directoarea Capetti s-a autocapsulat, creând un blindaj impenetrabil. în jurul! activităţii- sucursalei şi acţionând ca în junglă, pentru că se credea sub protecţia preşedintelui, care răspundea de sucursală. Eu nici astăzi

nu înțeleg ce a fost în capul oamenilor care au pus la

cale această afacere. Răducan a venit la mine în martie 1995, cu aceeaşi Capetti, pentru a-i aproba un credit în vederea construirii unei „cârciumi“ pe malul lacului Balaton, în Ungaria. Firesc, l-am refuzat. Sa

Nicolae MILITARU (Continuare în pag. a X-a)

„Răducan a cărat banii ...

(Urmare din pag. D

Mi-am dat seama însă că omul este unul dintre îmbogățiții tranziției, oameni care nu pot construi ceva serios şi care neavând pregătire și experiență în afaceri vor să cumpere cascada Niagara, ca să arate ei poporului cât sunt de mari. Am auzit că a populat multe ferme cu animale de rasă, că a adus utilaje moderne din import. Când a avut loc în sfârşit o discuţie cu acest Răducan, pentru a hotări ce măsuri luăm în privința datoriilor sale, am descoperit că el nu ştia de câţi bani mai are nevoie pentru a finaliza ce şi-a propus, când și unde se va opri cu investiţiile. Visa să importe linii întregi de producţie, lanțuri de unităţi frigorifice, ca în Danemarca, unde să prelucreze laptele şi camea, lucru ce ar fi necesitat miliarde de dolari. Danemarca a realizat lucrul ăsta în 50-60 de ani de muncă. Ce voia Răducan a fost o aventură investițională în care acesta s-a lansat pentru a avea surse colaterale de huzur, bani pentru paradele de modă, pentru echipele de dansatoare şi pentru untraelectronizarea restaurantelor sale. Dovadă că, atunci când i-am cerut să restructureze totul şi când nu i-am dat bani gheaţă, a dispărut motivând că este ameninţat de mafia țigănească.

- Credeţi că în spatele lui Răducan s-a aflat cineva? Aşa cum ştiţi, patronul de la SANCA a pomenit într-o scrisoare de mafia politico-financiară aţării, nominalizând persoane cu funcții de cea mai mare răspundere în stat.

- Nu am cunoştinţă de existenţa acelei mafii de care vorbeşte Răducan. Eu, cel puţin, îi cunosc foarte puţin pe unii din aceşti oameni, iar pe alţii i-am văzut doar la televizor. Am însă impresia că în spatele acestei afaceri sunt însă unele grupuri de infractori. Nu exclud ca la capătul firului să se afle cineva care are nevoie nu de bani, ci de puterea care se poate

obține cu aceștia. Oricine ar fi aceşti oameni, ei trebuie opriți, pentru că a distruge BANCOREX înseamnă să tai oxigenul care mai menţine în viață acea parte care mai funcţionează în economia națională. Băncile din Vest acordă mare credibilitate BANCOREX. Antrenate în scandalurile de care nu duc lipsă nici acolo, acestea nu acordă deocamdată O atenţie deosebită bâlciului în care am intrat noi. Se poate întâmpla însă o mare nenorocire dacă pierdem încrederea din exterior. BANCOREX participă cu fonduri uriaşe la importurile de energie, la retehnologizarea unor uzine. Ducem totodată o politică prudentă de autoconservare. Vremurile se vor înrăutăţi, iar noi de aproape 7 ani consumăm substanţa din excedentul valutar moștenit sau din creșterea datoriei exteme. Consumăm o substanță obținută prin devalorizarea bogățiilor țării, prin comprimarea veniturilor majorităţii în buzunarele unor derbedei de aici sau de aiurea, prin deșelarea uzinelor, preluate pe nimic de fitecine, a unor fabrici care înainte să devină simple mormane de moloz întorc noilor proprietari, care le transformă în depozite pentru acadele şi stambe turcești, de 2-3 ori suma plătită.

- În ce măsură afacerea Răducan - SANCA afectează siguranța BANCOREX?

- Suntem o bancă foarte putemică. Avem constituite provizioane de risc, prelevate din beneficii, şi care însumează peste 260 milioane de dolari. Nimeni în lume, mă refer la bănci, nu este ferit de asemenea situaţii. Ne-am luat o serie de măsuri, și, dacă am vinde fermele ipotecate de la Răducan, acoperim circa 70% din prejudiciu, respectiv 35-37 milioane de dolari. Repet însă, înainte de toate, este nevoie ca justiţia să facă lumină câtmai rapid în acest caz, pentru că numai aşa vom i cu Cine mergem mai departe la drum. Să

N.C. MUNTEANU

Scandal şi la Bancorex

Se prea poate ca Bancorex să fie „cea mai bună bancă din România“, să fie „un partener viabil, orice punct slab putînd fi remediat cu uşurinţă“, să aibă o „capacitate foarte bună de îndeplinire a obligaţiilor“ şi să fie „apreciată ca un bun creditor“. Deşi, ştim cu toţii, astfel de aprecieri de excelenţă obţinute din partea unor prestigioase instituţii financiare şi bancare internaţionale se acordă nu o dată pe buna-credinţă a datelor raportate chiar de băncile interesate.

Putem crede că d-l Răzvan Temeşan şi colectivul său au stat „nopţi şi zile în şir“ şi au scris „sute şi mii de pagini de proceduri în care am reglementat modul cum trebuie să se desfăşoare operaţiunile de bancă“. Toate acestea, exact toate acestea nu pot explica felul mai mult decît uşuratic cu care Bancorex a acordat credite uriaşe aventurierului Alexandru Răducan. Declaraţia aceluiaşi Răzvan Temeşan cum

că, dată fiind forţa financiară a băncii pe care o con-.

„duce, Bancorex nu e cu nimic afectată, chiar şi în cazul în care n-ar mai recupera nici un leu din creanţele datorate de SANCA şi de Alexandru Răducan, suferă de diletantism. Nici un director de bancă cît de cît serioasă nu-şi poate îngădui o astfel de afirmaţie,

chiar şi la sume cu adevărat neînsemnate. Datoriile lui Alexandru Răducan, credite, dobînzi, penalizări, se ridică, totuşi, la 197 de miliarde, ceea ce, chiar şi la nivelul României, nu e o bagatelă.

Cum se face că, în ciuda reglementării desfăşurării operaţiunilor, scrise de preşedintele băncii în persoană, nici un expert al băncii nu s-a sesizat, n-a observat că, prin simpla schimbare a proprietarului, fermele lui Răducan şi-au mărit valoarea de zeci de ori în numai cîteva zile? Cum se face că, sub ochii vigilenţi ai funcţionarilor Bancorex, Alexandru Răducan a folosit creditele primite în alte scopuri decît în cele pentru care au fost acordate, cum ar fi plăţi directe în conturile unor persoane fizice, ba chiar că a cărat bani cu geamantanul de la ghişeele băncii? Cum se face că, deşi toată tărăşenia a fost descoperită în august trecut, în ciuda ordinului comitetului de direcţie din 7 septembrie 1995, cu termen pînă la 21 septembrie 1995, nu s-a întîmplat nimic pînă la apariţia în presă a scrisorilor şi acuzelor lui Alexandru Răducan? Şi dacă aceste acuzaţii nu apăreau în presă, persoana socotită acum vinovată, directoarea sucursalei Lipscani a Bancorex, Ana Capetti, ar fi fost nevinovată şi bună promovată într-un post în străinătate? Şi, în general, dacă Ana Capetti a încălcat grav legea şi normele băncii, de ce au fost sesizate atît de tîrziu Parchetul şi Poliţia? A jucat vreun rol faptul că ilegalităţile s-au petrecut exact în parohia de care răspunde nemijlocit chiar Răzvan Temeşan? Depăşirea competenţelor, prin acordarea de credite mai mari de 20% din capitalul băncii, nu cumva se datora tocmai faptului că Ana Capetti se ştia sau se credea sub protecţia preşedintelui băncii, acelaşi care, mai apoi, a promovat-o în străinătate, cînd tărăşenia a fost dată în vileag?

Mai mult decît toate acuzaţiile care înconjoară afacerea creditelor acordate lui Alexandru Răducan şi în care va face lumină Poliţia, Parchetul şi Justiţia, dacă va face, încă şi mai de mirare este lista firmelor şi publicaţiilor care s-au bucurat de favorurile publicitare ale Bancorex. Publicată în presă, lista nu a fost contestată de actuala conducere a băncii. A fost însă explicată: „Bugetele stabilite pentru publicitate şi sponsorizare se înscriu în limitele prevăzute de lege. Sînt miliarde pentru că banca merge bine“. Evident, oriunde în lume, băncile au la dispoziţie bugete importante pentru publicitate. Toate băncile sînt interesate în promovarea propriei lor imagini, în atragerea continuă a clientelei, indiferent că e vorba de persoane juridice sau fizice. Însă toate băncile urmăresc maxima eficienţă a fiecărui ban cheltuit pentru publicitate. Bancorex a cheltuit în această perioadă peste două miliarde de lei cu publicitatea şi sponsorizarea. Trecem peste faptul că în lista amintită figurează firme despre care e greu de spus că au ceva de-a face cu publicitatea. Însă în cazul publicaţiilor care s-au bucurat de dărnicia celor de la Bancorex, doar cîteva îşi justifică prestaţia. E departe de a fi şi cazul publicaţiilor Oglinda, Vocea României, Țara sau Vremea, care împreună au primit peste o jumătate de miliard de lei. Asta nu mai este publicitate, e subvenţionare mascată şi, uneori, cine ştie dacă nu cumva şi mită în toată regula. Pentru astfel de cheltuieli inutile, oriunde în lume, Consiliul de Administraţie, Adunarea Generală a Acţionarilor ar fi intrat în alertă şi ar fi cerut socoteală celor însărcinaţi cu adminstrarea banilor, chiar dacă s-au înscris în bugetele stabilite ca atare. Oriunde, în afară de România. Asta şi pentru că, în apărare, conducerea Bancorex a invocat şi obscure grupuri de interese politice şi economice.