Clauza națiunii celei mai favorizate, pe bază permanentă, pentru România

9 o forma de "rant dincei

£ cietatea roi

" «ruugenul a

4 stădea În

îi „nativ, dineu

N „soi, nuanțe 1 ssd, În ee Di ucurnestel

miţi oan „maginea Ro p anumită p e storsionea

PP te Atata Mp

eSupli. E sesiut ra

| (1996 tri

e inter Mem Ei

eRisa _i (inte

e Com Crist

DANIEL FRIED. asisteni ss

Congresul Statelor Unite dezbate în prezeni acordarea permanentă a cianuri naţiunii cetei mai favorizate pentru ko mânia. Puteţi să me prezentaţi poziția

Administraţiei Clinton pe tema Bate o inițiativă bipa

aceasta?

ană, pe

că „atatutul de

nâ“, cum se numește, coca ce Însca

Arn:

nă că România garantează libertatea de em ulti mă treaptă şi noi darea permanentă a clauzei

Cei care se opun votării clauzei pentru România invocă două tipuri de probieme: prima — felul in care sint tratate minoritățile, cu obiecţii privind mai ales minoritatea maghiară. Este, după pârevea dv. situația minorităţilor din Romămia in mâsură să impiedice acordarea permanentă a clauzei naţiunii celei mai favorizate?

În primul rind, amendamentul Jackson-Vanik se referă la libertatea emigrării, nu la democraţie, nici la drepturile omului, dreptul minorităţilor şi altele. Există o tradiţie de asociere neformală a amendamentului Jackson-Vanik cu alte chestiuni, dar, la nivel juridic, este important să ne amintim că se referă numai la libertatea de emigrare. Am putea discuta îndelung despre istoria foarte complicată a comunităţii de etnie maghiară şi relaţia acesteia cu guvernul României, despre politica României privitoare la toate minoritățile. Nu este deloc o temă simplă. În general, noi, americanii, credem cu tărie că diversitatea etnică e o sursă de putere, şi nu de slăbiciune. Tot secolul acesta ne-a arătat ce cumplită distrucţie ponte să provoace naționalismul intolerant în ţări democratice. Comunitatea etnică maghiară este, ca fapt istorie, o comunitate nativă în România. Mag hiarii au trăit în anumite zone ale României de secole şi cred că este în interesul viitorului României, ca membră democratică şi prosperă a familiei democraţiilor occidentale, ca această comunitate să aibă un sentiment de încredere și să se simtă acasă

în România. Am convingerea că în toată România există voci ale înţelegerii şi toleranţei, pentru viitorul ţării. Cred că viitorul României şi viitorul tuturor comunităţilor din România rezidă în toleranță, integrare în comunitatea occidentală şi respect pentru diversitate. __ Ați observat un progres al României in această privință? Ri erei cu ce gra România im 10 ani, se obse: i nerală uimitoare. preiei san că fi progre-

_ÎNr.27

rare. Mai este de trecut o sintem pentru acor-

„i ai președintelui

Interviu realizat de Gabriel

ată de acorda-

faptul că 1996

A doua problemă le

rea clauzei s€ ref este și in România un an ek imește clauza permaner r putea deveni, un pentru

eră la jectoral. Dacă

România pr

aceasta ar fl, sau a substanţial

al electoral“ A intenţionat

„capi ctuală.

administraţia Administraţia Clinton să pe președintele Iliescu și 2 română curentă? ȘI, dacă acesta e cazul,

„răsplătească“ dministraţia

pentru ce?

Sint în dezac Nu este vorba în Nici pentru un partid politic A majoritatea

ord cu premisa întrebării dv un fel de o răsplată sau altul. Am luat act c şitoare a parlamentarilor români, inclusiv din partea Opoziţiei, susţin clauza pentru România. Aceaseste o problemă partizană. Statele

covir

ta deci nu În ceed ce priveşte România, Unite nu procedează, prin aceasta, în mod partizan Nu e treaba noastră pentru ce partid politic vor opta, liber, în viitoarele alegeri. Noi nu favorizăm anumite partide. Sintem doar pentru reforme democratice şi economie de piaţă şi vom susţine un guvern ales democratic care urmează 0 asemenea politică, adincește reforme în acest sens şi propulsează România spre un viitor mai bun. Clauza pentru România şi poziţia noastră legată de acordarea clauzei sint menite să susţină reformele în România. Clauza nu e nici „pro“, nici „contra“ în raport cu partidele.

Deci, corect este să considerăm că nici președintele Iliescu, nici actualul guvern al României nu primesc clauza națiunii celei mai favorizate, ci țara însăși.

Întocmai. Şi cred că faptul acesta e la fel de limpede pentru guvernul României.

Locul României în lume depinde de eforturile ei

1996 este an electoral și în Statele Unite, Vă rugăm să aveți amabilitatea de a descrie pentru cititorii noștri principalele diferențe dintre pozițiile și platformele electorale ale Partidului Democrat şi Partidului Republican, mai ales cu privire la politica externă față de Rusia, Europa Centrală și de Est, față de România.

Aceasta e o poveste foarte lungă. Voi încerca s-o simplific. Politica noastră privitoare la Europa Centrală şi integrarea noilor democraţii ale Europei Centrale în Vest trebuie să fie -şi sînt fericit să spun că este — bipartizană. Eu caut susținători ai angajării Statelor Unite în evoluţia acestui proces în rîndurile ambelor partide, ca aliaţi şi prieteni. Preşedintele Bush a salutat revoluțiile anului 1989. Preşedintele Clinton a mers pe calea construirii unei comunităţi transatlantice nedivizate, în care noile democraţii să-și poată găsi locul pe

Rom

aceasta se bu-

red că politica deplin. Cred a 3 „sţinere în ambele partide şi ih ză pe aceia care cred că Ame rari ] în lume

„ie să joace un To)

rica treb n e

Am credinţa că acest punct de v

va predomina A 2 Dei, oricare ar fi rezultatele alegeri

oiembrie, România te la mari schimbări nite în regiune?

a României este ebui să fie — în mîinile popoân. Locul României în lume bru demn al familiei dentale va depinde României de a-şi

jor americane din n nu trebuie să se aștep! de politică a Statelor U

Consider că soart: — şi ar tri rului rom şi locul ei ca mem democraţiilor occi hiar de eforturile : eră democraţia, de a-şi continua e economice în sensul unei şi dea realiza valovile comune ale lumii democraţiei transatlantice, la care ţara doreşte să adere. Statele Unite vor acorda sprijinul. Avem responsabilitatea de a înlătura piedicile, de a face tot ce ne stă în putință, de a fi alături de România. Dar soarta României trebuie să fie în mîinile propriului ei popor. După război, după războiul rece, dominație şi dictatură, a venit timpul ca poporul român să-şi realizeze potenţialul. Vor avea sprijinul nostru — aşa trebuie să fie. Soarta României trebuie să fie în mîinile poporului său, cu ajutorul şi prietenia noastră.

reformel economii de piaţă

Noi nu vom îngădui în Europa noi linii de demarcaţie care să excludă România

Citind ziarele, nu reiese că România ar avea șansa de a fi inclusă pe lista țărilor invitate să devină membre NATO în decembrie. E o problemă de criterii care România nu le-a îndeplinit? rezultatul tendințelor interne ale societăţii românești, al politicii externe, sau e pur și simplu o chestiune geografică?

Extinderea NATO constituie un proces deschis. Nu se pune problema unui singur demers. Este vorba de un proces care se va desfăşura în timp. Aşa cum spunea preşedintele Clinton preşedinţilor din Țările Baltice, chiar săptămîna aceasta, „cei dintii nu vor fi şi cei din urmă“, Într-un discurs ţinut la Praga — unde, de altfel, era prezent şi excelentul ministru de Externe al României, Teodor Meleşcanu, care se bucură de foarte mult respect —, secretarul de stat Warren Christopher a afirmat că extinderea NATO trebuie să înceapă undeva. Trebuie să înceapă cu cei mai puternici candidaţi, dar nu se va sfirşi cu ei. România este un membru activ şi apreciat al Parteneriatului pentru Pace. România face progrese în privinţa tuturor criteriilor pentru membrii NATO, fapt pe care rii Apărării Statelor Unite

aia = Ş îi mai muta carta Co Cca, eee iati a aa criterii scurt, criteriile prives, ele c democrați

A = n TI PR | Ciauză este pentru Adameşteanu ânia, | p ntr

economia de piaţă, relaţiile de Înt vecinătate, controlul civil al arm că DU ă vi

un nivel de interoperabilitate, : NATO. România face progrese în ș i te aceste domenii. Noi dorim să gi nim evoluţia continuă a Români România trebuie să ştie că are un: :, tor în Occident. România trebuie ştie că noi nu vom îngădui în E; noi linii de demarcaţie care să dă România.

Pentru țările care vor fi lăsate în ră în prima fază de integrare în NATO principala îngrijorare este secu națională — inclusiv pericolul „„finji zării“ — şi stabilitatea regională, este poziția Statelor Unite în aceasta vinţă, date fiind afirmațiile multor ruși despre restaurarea Uniunii So ce și a sferei sale de influență? trăit în echilibru timp de 50 de ani, echilibru al terorii, totuși echilibru, NATO și Pactul de la Varșovia, de la Varșovia a dispărut, iar în lo. Cortina de Fier avem un fel de mer nă cu permeabilitate selectivă, În parte e un sistem cu stabilitate tă, în cealaltă o zonă de vacuum, așa cum se intimplă în realitatea fi realitatea politică nu acceptă ceea ce, probabil, generează ing; legate și de România.

Avem amîndoi aceeaşi opi fi o enormă risipă şi o tragedie să în

dumicită pp aceco, $ Dupt am făc

gre se nășt democrat După £ pia] am ren sam ajut

găduim, la sfîrşitul războiului fosta diviziune a Europei să fie uropei de es extraorc

cuită de o diviziune a indifereni fi o tragedie să îngăduim ca ţă re au răsturnat comunismul şi luptă să aducă transformări tice şi să creeze o economie di să cadă într-o zonă gri, fără si de a se integra în Vest. Clinton a afirmat că obiectivul can cheie în lumea de după rece este construirea unei E unite şi a unei comunităţi tran

tice democratice tot mai ample, fă o linie linii despărţitoare, fără exc Pare va fi unor ţări pe baza unor diviziur că so rice arbitrare, părtinitoare şi ninua să vante. Noi nu credem că unei ţă deva anga este România, care a suferit | Vaceptăr şi dictatura, poate să i se refuze inedite

de a face parte din comunitati Îmâniei cratică a Vestului. Şi vom av Steelur ca această comunitate să rămin [0 econ

dentrală ş nejustif zaţiei occ i transf i Centrală tatea să i Buropei - cind o an: daia are în

a dinie d

chisă — deschisă în general și tpofunda României în particular. E cu at

: dh Ro Fără implicarea activă i ectem

Se Rposibi Buni, lt i îhuie « ine Aș a

a Vestului şi a Statelor promisiunea lui 1989 va fi zădămicită

Pentru aceasta, aveți în m speciale, este o chestiune de viitor sau urmează ca echilib stabilească de la sine? Dacă ne ceea ce s-a întimplat cu E altele, o țară lăsată să-şi echilibru fără participare din

tub

ai mulți ani, Statele onduc procesul de

Întrebarea dv. că nu ne implicăm, î vreau să vă spun că noi i jaţi — şi încă foarte

ÎN ariatul pentru Pace este un show sau un slogan. n mecanism activ de : “are, printre alţii, a milie eatru a îngădui elor armate române să boreze cu NATO, să vindească experienţă de la 470, Datorită activităţii şi iniivei României în Parteriatul pentru Pace, iată că Roaia joacă un rol activ în i. rol pe care îl apreciem în d dcosebit şi care întăreş suziţia României în Europa ș

„tribui la integrarea RomâDar sînt de acord cu premi24 întrebării dv. că, fără implicaactivă a Vestului şi a Stateie Unite, promisiunea lui 1989 vafizadărnicită. Acesta e adevămul. De aceea, Statele Unite vor “active. După primul război dial am făcut greşeala teride a întoarce spatele Eurocare se năștea atunci, cu noi state democratice pline de speranță. După al doilea război ondial am renunțat la izolaţiohism și am ajutat la reconstrucţia Europei de Vest. A fost un şucces extraordinar. Însă Euro-

Centrală şi de Est au fost e, nejustificat, din textura vilizației occidentale. Acum, torită transformărilor din Eupa Centrală şi de Est, avem să desăvirgim elibeEuropei — şi vom reuşi. ind o analogie, să înțeleg că are în Vest și în Statele o „linie de credit“, ca într-o = o linie de credit politic, re va fi sprijinită social și

pare

pi vennaj, iza pipi

Aţi. România inte. Noi dorim să continue procesul 2 porn

Cu cit va face nsăşi, cu a ai

ță, soarta țării va depinde ct de ro E ŞI moi le sora aconi sai nostru pe tot parcursul.

economie solidă este, în general, condiţia și garanţia cea mai bună pentru o democraţie stabilă. Ce fac Administraţia Clinton, Statele Unite pentru a ajuta România să dezvolte o economie solidă, bazată pe principiile economiei de piaţă?

Avem o serie de programe, de la Fondul de Întreprindere Româno-American la Proiectul Pieţelor: de Capital, şi variate forme de asistență tehnică menite să sprijine România în constituirea elementelor fundamentale pentru un sistem de economie de piaţă. Trebuie să spun că ambasadorul nostru în România, Alfred Moses, este unul dintre cei mai pricepuţi şi capabili ambasadori pe care-i avem în Europa. Este un jurist cu experienţă. Ştie foarte bine ce tip de mecanisme sint necesare pentru a pune o economie pe picioare, devenind funcţională în lumea modernă. Avem un număr de programe de care sînt foarte mîndru. Lucrăm cu Banca Mondială şi cu Fondul Monetar Internaţional pentru a le sprijini eforturile, iar sub conducerea ambasadorului Moses iniţiem programe care ajută şi economia României, gi pe români.

Cum aţi defini transformările hărţii politice a lumii din anii 1990-1991 încoace? Își reciștigă oare politica de forță locul, dacă ne gîndim la Taiwan, Cecenia șa?

Am trăit noi vreodată în absenţa completă a politicii de forţa? A existat vreodată pe lume o eră a păcii şi armoniei universale? Întrebarea e retorică. Nu am nici o nostalgie faţă de războiul rece, fondat pe o stabilitate care venea din privarea de libertate a milioane şi milidane de oameni. Nu regret acea stabilitate a tero-, rii. Epoca prezentă are mult mai multă speranţă, faţă de sterilitatea războiului rece. Există mai multe curente în lume. Unele pline de nădejde, altele cumplite. Terorismul, ura, naţionalismul, intoleranța, fantasmele fascismului nu ne-au părăsit, dar avem cu noi democraţia, umanitatea, decenţa, valorile toleranţei, valorile deschiderii. Cred că aceste valori vor prima. Oamenii nu sînt îngeri. Avem de-a face cu

imperfecţiuni şi cu acestea tre-

buie a trăim şi să ne construim

propriile structuri ci

a tem de ne Şi de repede, pentru a reaHza potenţialul timpului în care trăim

Soarta României nu mai trebuie să depindă de politica internă a Rusiei

Înainte ca acest interviu să se tipărească, rușii vor fi votat în cea de-a doua rundă a alegerilor prezidenţiale. Aveţi amabilitatea de a comenta cele două opțiuni cu care se vor confrunta lumea, România însăși, prin cei doi candidați?

Nu voi risca să fac preziceri şi nici nu doresc să intru în discuţii privitoare la o a treia ţară. Electoratul rus este pus în faţa unor alegeri mai complicate decît în Europa Centrală. Sper că ruşii vor alege pentru un viitor de speranță. Rămine să vedem. Dar pentru România trebuie precizat că soarta ţării nu mai trebuie să depindă de politica internă a Rusiei. Tot sensul lui 1989 şi al căderii fostului imperiu sovietic a fost acela ca soarta popoarelor central-europene să nu mai depindă decit de ele însele. Responsabilitatea noastră este să asigurăm României calea deschisă către Vest. Responsabilitatea României este să păşească pe această cale. Havel a făcut-afirmaţia că viitorul Europei Centrale nu trebuie să mai fie ostaticul politicii ruseşti. Europa Centrală, succesul Europei Centrale în unirea sa cu Occidentul, este un obiectiv demn şi important în sine. Şi este un obiectiv pe care înţelegem să-l urmărim şi să-l realizăm.

Deci, soarta României n-ar trebui să depindă de rezultatele alegerilor din Rusia. Putem adăuga și aceasta la „bancă“, în „linia de credit“ pe care România speră să o aibă cu Occidentul şi cu Statele Unite? i

Viitorul României depinde de români. Nici de ruşi, nici de germani, nici de marţieni. Depinde de români. De priceperea lor în aprofundarea democraţiei, a progresului economiei de piaţă şi a

Prima Doamnă

a Statelor Unite

ale Americii,

Hillary Rodham Clinton, vizitează România

1996. Vizita vrea să subliniez,

Statele Unite tinerelor dem i din regiune Doamna Clinton doreşte să evidenţieze, pentru

comunitatea internaţională, p sul subst

făcut pe plan politic, economic şi social de către

Doamna Ciinton în Piaţa Revoluţiei — 1 iulie, Bucureşti

„Vreau să exprim sprijinul Statelor Unite şi admiraţia pentru eforturile dumneavoastră. Noi credem în viitorul României. Dorim să fim parteneri şi prieteni”.

popoarele Europei Centrale şi de Est şi, în acelaș timp, să atragă atenţia asupra problemelor cu e ele continuă să se confrunte: participarea politică; toleranța şi respectarea drepturilor omului; investiţia în familie; dezvoltarea economiei de piaţă şi a oportunităţilor economice pentru cetăţeni.

După ce l-a însoţit pe preşedintele Clinton la Conferinţa G-7 de la Lyon (Franţa), Prima Doamnă a început vizita în România ieri, | iulie, după care urmează Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Estonia şi Finlanda.

Doamna Clinton va aduce mesajul preşedintelui Clinton către această parte a continentului european în discursul pe care urmează să-l ţină pe 4 iulie, Ziua Naţională a Statelor Unite, la sediul din Praga al postului de radio Europa Liberă.

Prezenţa în România a Primei Doamne a debutat în Piaţa Revoluţiei din Bucureşti, unde a fost întîmpinată cu multă căldură de cetăţenii Bucureştiului şi, încadrată de ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, d-l Alfred Moses, şi de primarul

general al Capitalei, d-l Victor Ciorbea, a rostit o scurtă alocuţiune. Programul, conceput cu precădere în sensul preocupărilor sociale, umanitare şi educative ale doamnei Hillary Rodham Clinton, a cuprins apoi vizite la Spitalul Colentina — pavilionul pentru copiii bolnavi de SIDA —, la Şcoala generală nr. 57 din Bucureşti, o întâlnire cu absolvente ale cursurilor de surori medicale (la Teatrul Odeon), o întîlnire cu preşedintele on Iliescu şi o recepţie la Palatul Cotroceni. Pentru prima parte a zilei de 2 iulie, programul doamnei Hillary Rodham Clinton a cuprins o vizită la Muzeul Satului şi o întîlnire cu

reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale la

Palatul Elisabeta. ([.)

„oare >

morene

transformărilor economice, de aderenţa la valorile toleranţei şi - ale deschiderii. Şi am credinţa. că România va reuşi. 3 În numele cititorilor revistei, „22%, vă mulțumesc foarte mult pentru timpul acordat şi pentru amabilitatea dv. ş a Washington, 28 iunie 1996 = Traducere de IOANA IERONIM

„Spuneţi DA clauzei

permanente pentru România *

20 de congresmani americani au cerut într-o scrisoare acordarea pe

bază permanentă a clauzei pentru România

20 de conpresmani americani au semnat la 8 iulie o scrisoarea adresată celorlalți colegi ai lor din Camera Reprezentanţilor prin care le solicită sprijinul în vederea acordării clauzei naţiunii celei mai lavorizate pentru România pe o bază permanentă, În demersul lor, conpgresmanii arată că din 1989 când România a îndepănat dictatura comunistă, țara noastră are „o nouă Constituţie care se bazează pe respectarea drepturilor umului, libertatea de expresie şi respectul pentru proprietatea privată“, De asemenea, în scrisoare se mai arată că; „România a făcut reforme semnificative pentru economia de piață“, In continuare se arată că atât Senatul, cât si Camera Deputaţilor de la Bucureşti au «mis luna trecută un document în care se arată

că este în interesul României de a obține clauza

pe o bază permanentă, „Declaraţia a primit “prijinul larg al partidelor parlamentare din România, inclusiv panidelor minorităților”. Ca urmare, se arată în scrisoare, acordarea clauzei

nu va influența rezultatul alegerilor din toamnă

din România, Aceasta este o recunoaştere a

progreselor pe care țara noastră le-a făcut spre o democraţie pluralistă şi o economie de piaţă, „Mai ales, se spune în scrisoare, că toate celelalte state est-europene au obținut deja acest statut”, Clauza permanentă va dezvolta şi relaţiile bilaterale româno-americane, opincază conpresmanii, Adăupând că şi Casa Albă sprijină acest demers, scrisoarea îndeamnă pe membrii Camerei Reprezentanţilor să voteze „DA“ pentru clauza permanentă pentru România. Scrisoarea este semnată de 20 importanţi congresmani americani, precum; Philip Crane, Sam Gibbons, Tom Lantos, Bill Archer, Lee Hamilton, Barbara Kennelly, Votul în Cameră urmează să aibă loc pe 10 iulie, Săptămâna trecută, într-o scrisoare iniţiată de fostul ambasador al SUA la Bucuresti, David Funderburk, 25 de congresmani au cerut președintelui Camerei Reprezentanţilor Newt Ginprich amânarea discutării clauzei permanente pentru România, până după alegerile din 5 noiembrie, MAE de la Bucuresti și-a exprimat ieri surprinderea faţă

ouse ci Bepresentatubea Camaro, DM 20515 suf, 19

SUPPORT REFORM IN ROMANIA

BY MAN aa PERMANENT VOT, YESON HR 9164

Col taput,

nrently, emaniz s MEN status is cordhloncă by de MeleuazV mik aroendmeri

Tre atol 7,9 prim a met 2 poa m ip capoefari i eri mda emmeat, 1 bye 46 blatul revlew, Meta a) llaga

de articolele apărute în presa ungară, ce considerau scrisoarea. lui Funderburk. „un succes al lobby-ului ungar în SUA“ şi nu faţă de demersul congresmanilor americani.

Ni Astăzi, la Washington Camera Reprezentanţilor discută clauza permanentă pentru România

Astazi, 16 iulie, plenul Camerei Reprezentanților - camera inferioară a parlamentului american - urmează să ia în dezbatere chestiunea acordării clauzei naţiunii celei mai favorizate pentru România, pe o bază permanentă. Dezbaterea, programată inițial pentru 9 iulie, a suscitat o vie polemică în Cameră. Intr-o scrisoare inițiată de fostul ambasador al SUA la Bucuresti, David Funderburk, 25 de congresmani au solicitat discutarea chestiunii după alegerile generale din România. Pe de altă parte, congresmanii Tom Lantos si Philip Crane au făcut un demers în Cameră prin care cer acordarea clauzei permanente tării noastre. Discuţiile de astăzi se anunță aprinse. Un eventual vot pozitiv în Cameră nu va însemna şi acordarea imediată a clauzei permanente. Senatul urmează si el să se pronunțe în această chestiune. Or, aici mai există de îndeplinit două proceduri până la a se ajunge la votul în plen. La Washington se află şi ministrul de externe al României, Teodor Meleşcanu, care se va întâlni mâine cu secretarul Departamentului de Stat, Warren Christopher. (B.C.)

„Votul'Garierei Reprezentanţilor a SUA împarte politicienii români în entuziaşti şi rezervaţi

Scorul înregistrat miercuri noaptea în Camera Reprezentanţilor la votarea permanentizării Clauzei naţiunii celei mai favorizate pentru România nu a fost de natură să stârnească reacţii la unison din partea politicienilor. În cabinetele Puterii, entuziasmul sau chiar euforia au fost la ele acasă. Decizia americană a fost privită

actualei

lon Iliescu intră în campanie electorală

„Emil Constantinescu n-a făcut nimic pentru permanentizarea clauzei pentru România“

„Faţă de votul de azi:noapte din Camera Reprezentanţilor pentru permanentizarea Clauzei naţiunii celei mai favorizate acordate României de către Statele Unite-ale Americii, ne exprimăm sațisfacția și aprecierea pentru felul în care Camera Reprezentanţilor a înţeles să trateze această chestiune extrem de importantă pentru ambele state“, a afirmat ieri Ion Iliescu, președintele României. Domnia sa a ținut să participe personal la conferința de presă săptămânală a Președinției. DI. Iliescu a salutat poziţia clară a Administraţiei americane, care a înțeles că acordarea Clauzei naţiunii celei mai favorizate României, în 1993, chiar dacă ea trebuia reînnoită în fiecare an, a dublat volumul schimburilor. comerciale între România şi Statele Unite ale Americii.

Ion Iliescu consideră că nu a fost permanentizată clauza până în momentul de faţă din cauza „unor. factori perturbatori care au dus la schimbarea percepției legate de situaţia României“. Acesti factori. sunt, conform afirmațiilor preşedintelui României, „lobby-ul antiromânesc proferat de maghiari, români din diasporă şi chiar români din țară“. Preşedintele a dat ca exemplu două ziariste, de la cotidianele „România liberă“ şi „Ziua, care „injectau“, când domnia sa era în incinta Camerei Reprezentanţilor, „materiale

false“, „tot felul de poveşti despre presa oprimată din România“.

Președintele României a simţit nevoia să-și exprime „regretul că Emil Constanținescu (candidat la postul de preşedinte al României - n.n.) n-a făcut nimic pentru a urgenta

acordarea ei, deşi zilele acestea se află la Washington. Declaraţiile formale din România nu contează. Domnia sa avea prilejul, zilele acestea, de a sustine acordarea clauzei pentru România și nu a făcut-o. Emil Constantinescu are motive de jenă, pentru că prietenii lui au votat împotrivă'.(Lia BEJAN)

ca o izbândă al cărei monopol aparține echipe politice aflate la conducerea României. Nici n-a mai contat faptul că votul nu este încă definitiv, că mai urmează cel puţin o etapă (cea din Senatul american), nu lipsită de riscuri. Totul a fost colorat cât mai roz şi tras către zona electorală, contabilizat în

"şi acţiunile

contul

PDSR, preşedintelui. De partea Opoziţiei, reacțiile au fost ceva mai rezervate, amintindu-se întârzierea cu care vine această decizie şi

" Subliniindu-se tendinta - considerată neloială - de a fi exploatat un drept câștigat de întreaga națiune pe post de magnet pentru voturi în favoarea PDSR.

al Guvernului şi

Pentru întârzierea cu care vine clauza,

Puterea nu o poate folosi drept capital politic - declară lon Diaconescu, Aro cedinia NICE

„Partidul Naţional “Tărănesce Creştin Democrat a primit cu satisfactie decizia Camerei Reprezentanţilor Statelor Unite de a acorda României „Clauza naţiunii celei mai favorizate“ cu caracter permanent şi îşi exprimă speranța că această decizie va fi confirmată şi, de Senatul SUA. PNȚCD, alături de intreaga opozitie din România, a pledat consecvent pentru acest- statut, considerând că poporul român nu trebuia penalizat pentru eșecurile unei guvernări total ineficiente. Convingerea noastră a fost și este că poporul român a suferit umilinţa celei mai lungi perioade de neîncredere la care a

fost supusă vreuna dintre ţările fostului

bloc de Est - ajungând în situaţia de a fi

ultima ţară europeană care primește acest

statut - numai datorită lipsei de

credibilitate a actualei guvernări, şi tocmai

de aceea nu va putea fi folosită, în mod

La succesul României a contribuit favorabil - afirmă Gh. Funar, liderul PUNR - şi Excelenţa Sa Alfred Moses, ambasadorul SUA la București, cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca. Prin votul său, (...) Congresul american a zădărnicit eforturile Ungariei, UDMR și

normal, drept capital politic de către actuala Putere. Considerând însă că votul Camerei Reprezentanţilor este un credit acordat României, şi nu actualei guvernări, PNȚCD salută această decizie“.

iredentismului maghiar, vizând mediatizarea, în contradicţie cu realitate, respectării drepturilor şi libertăţilor omului în România.

Preşedintele Partidului Democrat, Petre Roman, a reamintit că, în 1993, opoziţia s-a unit în iniţierea unei scrisori comune adresate - Congresului “SUA, privind

Frank Wolf,

reacordarea Clauzei pentru România, înmânată, personal, de Petre Roman lui membru în Camera Reprezentanţilor SUA. „Trebuie să spunem că aprobarea Clauzei se face nu unui guvern, ci unei naţiuni. ... Din acest punct de vedere, cred că trebuie să privim acest rezultat ca un interes naţional și, deci, un rezultat care priveşte ansamblul fortelor. politice. din România“. El a fost însă contrazis de vicele său, Adrian Severin, care a afirmat că obtinerea Clauzei este „o victorie a Opoziţiei.

La rândul său, preşedintele PNL, Mircea Ionescu-Quintus, a declarat că acordarea Clauzei naţiunii celei mai favorizate României, în regim permanent, de către Camera Reprezentanţilor a Statelor Unite reprezintă un gest de bunăvoință indreptat spre România, şi nu spre Guvernul de la București. El a mai spus că este de acord şi cu afirmaţiile congresmanului David Funderburk, care a apreciat că acordarea Claugzei în regim permanent trebuie să fie amânată până după alegeri.

Preşedintele executiv al PDSR, Adrian Năstase, a apreciat că votul favorabil al Camerei Reprezentanţilor a Congresului SUA privind acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate, cu titlu permanent, României

Premierul trage clauza pe propria turtă

„Votul Camerei Reprezentanţilor a SUA cu privire la permanentizarea Clauzei natiunii celei mai favorizate pentru România reprezintă confirmarea faptului că ţara noastră s-a înscris definitiv pe linia construirii unei societăţi democratice şi a unei economii concurenţiale“, a. apreciat, joi, primul-ministru al României, Nicolae Văcăroiu. (...) „Este o satisfacție pentru noi că, în această perioadă a guvernului pe care îl conduc, am reuşit această performanță, chiar dacă pe parcurs am avut şi o serie de piedici, generate de faptul că în adoptarea unor legi, ca şi în prezentarea României în exterior forțele de opoziţie nu au lucrat

"Externe român, a spus el. Președintele

dovedeşte că starea de spirit a SUA sa schimbat şi că, în același timp, lobby-ul maghiar nu mai este atât de puternic incăţ să blocheze deciziile congresmanilor privind țara noastră. În contracararea lobby-ulu, maghiar, un merit deosebit revine Ambasadei României de la Washington implicit, ambasadorului Mircea Geoană şi programului Ministerului Afacerilor,

PDSR a mai remarcat că dezbaterea di Camera Reprezentanților a fost o competi între Tom Lantos şi David Funderburk, căruia liderul PDSR i-a acordat o bilă neagră. E

Nicolae Manolescu crede, în schimb, nu ește oportună permanentizarea: Clauzel naţiunii celei mai favorizate. Permanentizare Clauzei, afirmă dl. Manolescu, creează capital electoral pentru PDSR şi acordă un E nemeritat actualilor guvernanţi. Manolescu a amintit că o bună parte dintre. cerințele FMI, ale Băncii Mondiale și ale a organisme internaționale nu sunt respe: Liderul PAC este de acord că Românii trebuie ajutată prin Clauză. Cu toate a „sărăcia şi corupția din România do că drumul Guvernului şi al PDSR greșit”.

întotdeauna î în mod constructiv“, a declara Nicolae Văcăroiu.

Exprimându-și speranța că decizia luată Camera Reprezentanţilor va fi adoptată ş Senatul american, premierul rom apreciat că acordarea Clauzei dă un ni imbold dezvoltării în ritm mai alert a relaţie noastre cu statele occidentale, totodată, un substantial sprijin în doi cooperării. şi EP let comercial reinnoiește, aneaieeneatul p demara procesul de transt societăţii româneşti în

structurile europene şi spus prim-ministrul

exitate 2 ieşită iată

d-lui la Cotatea se încu ce ezenreşengur nse

e ce

ne să se bată. Veche teorie: ungurii sînţ de vină că nar e cum e, aşa cum, au Spui te

Spus-o alţii altădată Vreii sînt că au fost gazaţi de germani!

de vină

- Oricum, editorialistul, dar şi atîtea

alte voci „autorizate“ ştiu bine

va rosti, în campania elector

turii la preşedinţie, care presupune un discurs mult mai puţin partizan decîţ

unul de partid, un discurs adresat în principiu tuturor românilor şi avînd în vedere interesele naţiunii întregi. Există şansa ca, intrînd cu seriozitate în acest joc, d-l Frunda să fie aici mai puțin „maghiar“ Şi mult mai „român“ decît se aşteaptă multă lume? Eu cred că da.

“In definitiv, nimeni nu contestă for-

mal dreptul senatorului Frund candida la preşedinţie. EI este ce

a dea tăţean

„român, în deplinătatea drepturilor civile, se bucură de egalitatea conferită de Constituţie tuturor cetăţenilor şi nici nu are deja două mandate prezidenţiale împlinite, precum. cetăţeanul Ion

Iliescu. Problema e alta. i „Se pleacă de la presupunerea că, avînd, ungur fii „mai puţine

tacită .

şanse

de a cîştiga nu numai decît Iliescu,

Constantinescu, Roman, F

E O ti e ei aa

unar,

fă fasut SERE creem Snaturi Pentru o sesiune extraordinară

Secretarul general al PNŢCD a anunţat că CDR nua reuşit să

ar. amentului, deoarece

„majoritatea Parlamentariloy sînt Plecaţi“, CDR şi USD au cerut Convocarea unei sesiuni extraordinare pentru discutarea Problemei creşterii preţurilor.

* Ministrul Meleşcanu în Statele

_- Ministrul român de Externe a inceput o vizită oficială în SUA.

Marţi 16 iulie e O nouă alianță —, Uniunea Naţională de Centru Preşedinţii PDAR şi PUR au parafatţ înfiinţarea unei noi alianţe politice, Uniunea Naţională de Centru (UNC), deschisă tuturor partidelor ,, grariene, ecologiste şi umaniste“. În scurţ timp, la UNC va adera MER Şi se speră ca şi PUNR să facă acelaşi lucru, = e Negocieri pentru extinderea ANL Întâlnirea dintre liderii Alianţei Naţionale Liberale şi cei ai PNI-CD şi PNL(C) s-a încheiat fără Cconvenirea vreunui acord, dar cu perspectiva aderării acestor din urmă partide la ANL, Preşedintele PNL(C), Radu Câmpeanu, a arătat că principalele puncte aflate în ivergenţă sînt stabilirea unui candidat la preşedinţie şi reprezentarea în Parlament. e Nouă reuniune România-NATO La Bruxelles s-a desfăşurat. nouă reuniune a dialogului individual intensificat între reprezentanţi ai NATO şi ai României. Reprezentanţii României au oferit informaţii despre.reforma în domeniul militar, interoperabilitatea cu forţele aliate occidentale, controlul democratic-eivi] asupra armatei.

Miercuri 17 iulie

e Camera Reprezentanţilor a Congresului SUA aprobă clauza permanentă pentru România

Cu 333 de voturi pentru şi 87 împotrivă, Camera : Reprezentanților a 0...

eventualei absenţe din primul val al integrării în NATO“, a afirmat Meleşcanu. Joi 18 iulie

e PDSR va face listele în funcţie de Raportul ,A artamentul“

regali ae executiv al PDSR, Adrian Năstase, a arătat că raportul Comisiei „Apartamentul“ va fi unul din elementele de care se va ţine seama în alcătuirea listelor de partid pentru alegerile parlamentare, urmărindu-se propunerea unor candidaţi : credibili. Totodată, un alt criteriu pentru actualii parlamentari va fi activitatea lor în Legislativ şi numărul intervențiilor în plen.

Vineri 19 iulie

e Senatul american aprobă clauza permanentă pentru România

Şi Senatul Statelor Unite a aprobat legea ce prevede acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate pe bază permanentă pentru România. Pentru definitivarea acestui proces este necesar şi acordul preşedintelui american Bill. Clinton. Clauza va permite o creştere a exporturilor româneşti în SUA. În 1995, exporturile au fost în valoare de 222 milioane dolari, în

--timp ce importurile româneşti din

SUA s-au cifrat la 267 milioane dolari.

e Budapesta răspunde Bucureștiului

“Într-o scrisoare adresată însărcinatului cu afaceri român de la Budapesta, Ministerul de Externe ungar precizează că declaraţia comună adoptată la 4-5 iulie de reprezentanţi ai maghiarilor de pretutindeni „nu este îndreptată împotriva nimănui“.

utonomia amintită în document nu poate fi identificată cu : separatismul, iar aspiraţiile aflate : în concordanţă cu practica a europeană nu pot fi numite antidemocratice“, se precizează în declaraţie.

e Ion Iliescu despre relaţiile cu Ungaria

„Ungaria şi România fie vor intra împreună, fienu va adera nici una la NATO“, a declarat preşedintele Ion [liman ac

ani de a

Decembrie găsi o com. rale (a căr A vieţuias intimitate. rul); eroi e zile fie elor CAT

rminari ntinuat

nult timp rmă de ! discursul atea rol este, inc e al Ror jsmul av dea în ! iv, discu , nuanţe în esen s este | nentă nă întoti ă“, lao

iţi oan

inea Ro

umită p 'sionea: pe parc

„la „în

jziției, entele“ + umul sp. este me

Dacă preşedintele Clinton va promulga legea în materie adoptată de ambele Camere ale Congresului, România va fi dobîndit în sfirşit din partea Statelor Unite clauza naţiunii celei mai favorizate pe baze permanente. În sfirşit, pentru că ar face-o abia la şase ani şi jumătate de la evenimentele din Decembrie '89, care, aşa cum îndeobşte se consideră în principiu, au marcat pentru România o cotitură spre democraţie şi economia de

piaţă

Ce reprezintă clauza naţiunii celei mai favorizate

Clauza naţiunii celei mai favorizate este nimic altceva decît un tratament comercial care se aplică între țări în schimburile de mărfuri şi servicii. Cînd o ţară acordă clauza naţiunii celei mai favorizate altei țări, înseamnă că îi aplică un tratament comercial identic celui de care se bucură orice altă ţară beneficiară, Şi, avînd în vedere că ţara beneficiară răspunde în mod similar — acordarea făcîndu-se de fapt pe baze mutuale —, clauza naţiunii celei mai favorizate concretizează principiul tratamentului reciproc egal în comerțul internaţional.

Acest tratament constituie regula de bază în Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT), încheiat în

Adevărul literar şi artistic nr. 329 * „Dansul macabru“ di ibli Najl e la Biblioteca * Dumitru Solomon: „Andrei € ŞI actor, şi mentor, şi piete a Stanislawski, şi tot ce vrei...“ ?„«Marea trăncăneală“ din reviste * „Jucării de confecţionate d p Cornel Radu Constantinescu despre „Nori“ Ier * Felicia Antip: „În România de după . Nu putem sparge !

Acum, GURDIIEFF-OUSPENSKY CENTER

Susține trei prelegeri introductive

incepind cu 17 august 1996. Tel.: 60.80.82, 675.56.14.

Anul Vi

ILIE ȘERBĂNESCU

Clauza ratează : ciorba electorală

tul guvernării sale ace „care, dacă aparţine e aparţine doar țării'şi mân. Mai mult, preşei un total nefericit prilej

chiar că ar fi pus. ce: Este a doua oară câ itînd că treb,

7 şi tre de anul tre 1947 şi transformat l e a țărilor membre, în Orga

prin decizi iile Coat (OMC)

nizaţia Mond

jumătate de secol î au fost convenite, prin aş

clauza naţiunii celei mai favorizate. Ca atare, a beneficia ca ţară de clauză înseamnă, practic, că exporturile pro prii se bucură — la intrarea pe pieţele ţărilor cu care s-a convenit reciproc tratamentul — de toate reducerile de taxe vamale stabilite în ultima jumătate de secol. Sa

Miza dobiîndirii clauzei naţiunii

celei mai favorizate din partea Statelor Unite este, deci, lesne de înţeles, avînd în vedere imensitatea pieţei americane.

Problemele politice ale acordării

clauzei de către Statele Unite sînt însă legate de faptul că, din 1975, potrivit unui amendament la legea comerţului, Congresul american şi-a rezervat în acest sens pentru sine decizia finală, care pînă atunci aparținuse doar Administraţiei de la Washington. Şi, potrivit acestui amendament, acordarea clauzei a fost condiţionată de politica de emigrare a ţării beneficiare. Amendamentul viza să constituie o grilă în acordarea clauzei către țările comuniste, ca mijloc de presiune asupra acestora în respectarea drepturilor omului. Căderea comunismului în ţările respective a golit, practic, de semnificaţie amendamentul în sine. Şi de atunci acordarea clauzei de către Congresul american s-a făcut — în virtutea unor texte legislative mai mult sau mai puţin acoperitoare — în funcţie de progresele țărilor beneficiare pe linia democraiei şi economiei de piaţă şi devenind un fel de certificat pe calea tranziţiei primit din partea Americii.

Un gest politic nefericit al preşedintelui Iliescu

Preşedintele Iliescu a ieşit el însuși la rampă pentru a marca şi onora decizia Congresului american de a acorda României clauza pe baze permanente. Din păcate, preşedintele nu s-a putut abţine să nu treacă în conastă reuşită, uiva, atunci

poporului rodintele a găsit dea sugera că

rea clauzei, şi va bețe în roate. nd Preşedintele

să fie al tutu-

cut,

iad are — deci, de aproape 0 De le linia E causa OAIE

a-numitele runde de negocieri comerciale multilaterale, reduceri importante de 1950 vamale în comerţul dintre ţările membre, legate toate între ele prin

„ei mai mult decizii ale Washin,

cat sau chiar l-a ridi-

culizat, aducindu-se pe tepe AP de altfel de ae, A cae eat ulră di rul şi estul Europei ia i i sta: Americii Ea naţiunii celei mai favorizate a paza permanente, că de ee timp era singura ţară din ti rea primea clauza prin ae ono ee i noire anuală şi că pînă în urmă ct ani şi jumătate rămăsese ase ip regiune fără clauză, aflîn ia acest punct de vedere pe cei pie S gră listă din America, alături e Cam: bodgea, Cuba, Afganistan Şi Coreea de Nord. Mai mulţi lideri ai Opoziţiei însă n-au rezistat nici ei tentaţiei de a-şi menţiona iri proprii în prorea obţineriielauzei. Seoul E la urmă, îngrijorat de reacţiile negative ale unor congresmeni americani, preşedintele Iliescu, călcîndu-şi- probabil pe inimă, a revenit asupra declaraţiilor făcute, recunoscînd Opoziţiei contribuţia adusă la dobîndirea clauzei. A fost pentru prima dată, de la preluarea puterii, cînd a cedat în faţa Opoziţiei. Din fericire, în interesul ţării. Şi tot în interesul ţării, domnii Constantinescu şi Roman

Opoziţie l-a criti

guvernarea Î

americane încă în vigi acordă în principiu în

: : în funcţie de îi 7 tica de emigrare. Şi, sla vă Doj Poli: IE pe vremea lui Ceauşescu ny nului ieşi din ţară ca să se ajungă înă Putea A ca, în timp ce acum nu mai Ama America să îi bareze pe . se înghesuie să intre acolo, Se bate multă moned de astă dată lobby-ul

dut partida în Congre, aceasta pentru că

Oare Clauza

ă pe fapta as Aptul Maghiar a i

Sul ameri, Can, Şi ar f ș

cient acum şi un lobby popi să Chiar dacă acesta din Urmă a E | P tat — şi să dea Domnul să sii E națioi nu ne amăgim! Lobby-ul maghigi Oetau pierdut de data aceasta partială cotidi Congresul american pur şi si = jurul, pentru că aşa au fost intern Er, ricanilor la ora actuală. 3 lem, . Pt ae Un gir politic agă acordat investitorilor sia = eat : Din punct de vedere stric econ „le mic, acordarea clauzei pe baze pe gura m nente nu schimbă datele problemei n. pentru plan comercial. Nu se trece de la i ta regim comercial fără clauză la uni i cu clauză. Şi deci nu se va benefi Ă de nici o nouă facilitate comercială, Domni

[7 în ce partid poli Nici unul/nonraspuns

Alte partide i

PSDR

PER

PDAR..

/eţi cea mai mare încredere?

- observaţ le-aţi făc “publice. ] * meu, pub Dilemei, : > carearel î Aminsist | credinţă ș subînțele:

„meu. De ac depăşit cu “public dint insultător,

Urbană şi Regională pentru o Solstate

au acceptat revenirea preşedintelui Iliescu asupra declaraţiilor anterioare, într-un demers de natură a stopa influenţe nefaste asupra României. Virirea clauzei în ciorba electorală era nu numai un fapt tragic în sine, dar se dovedea a fi şi complet fără rost. Dacă există vreun om politie care să fi crezut că cineva-vă vota în toamnă de partea unui partid său altul pentru că a adus clauza, se înşela „amarnic. Sărăcia şi lehamitea faţă de ae corupţiei în nici un: fel. sanconate — iată i toarele alegeri. sia see 3 A Şi apoi, Virîrea clauzei în ciorba orală este chiar 0 inepţie. Că-Roa nu a avut clauza pină în 1993,

că a dobîndit-o apoi doar = noirii anuale şi perii isa

"că acum-a obținut-o pe ai permanente constituie nu atât uri la schimbările de la Bucureşti,

gtonu-

lui în funcţie de interesele sal

„Să nu ne îmbătăm see la rece! Oricum era un car ea România lui Ceauşescu, menii ca în hetou, să fi

mânia post-d,

” valorificat exporturile româi

dreapta şi în stînga, întrucât „de la premisa, desigur la fel de

De facilitățile comerciale în Vi tea clauzei, exporturile români America se bucură de mai bine de ani şi jumătate. În ce „ură însă dă

aceste facilităţi constituie o altă p blemă. Ca să se beneficieze de facilităţi este nevoie ca Romă aibă şi ce să exporte. Or, o duce de rău la acest capitol. îi Dobindirea clauzei pe baze pe nente este însă o invitaţie pe Washingtonul, prin girul politie aă dat astfel, o adresează oameniloti afaceri americani să-şi am percepţia faţă de România. Din tul american de vedere, se dăl verde pentru investiţii în Rom Să vedem însă dacă marile compă americane vor şi veni. Pentru & culă nişte zvonuri cu totul şi ul destabilizatoare că investite i americani nu prea sînt dispuşi $ să le scape din buzunare peșch

bilizațoare, că, investind aici -! S-ar putea duce în altă parte = 6 care fac un serviciu şi nu cei

face cumva vreun serviciu:

Acordareu Clauzei permanente este un moment de cotitură in relațiile dintre SUA și România

afirmă preşedintele Bill Clinton. *

Președintele SUA, Bill Clinton, a semnat, sâmbătă, legea privind acordarea. Clauzei naţiunii celei mai favorizate pe bază permanentă pentru România - anunță agenția Associated Press, recepționată de Rompres.

Secretariatul pentru presă al Casei Albe

„a dat publicităţii: declarația președintelui

Statelor Unite, Bill Clinton; făcută cu această ocazie. „Acesta este un moment de cotitură în relaţiile dintre Statele Unite şi România“ - relevă declaraţia preşedintelui. „România se alătură acum altor democraţii ce iau naştere în Europa Centrală, pentru care Statele Unite au eliminat complet restricțiile comerciale, ce și-au avut originea în îngrijorarea privind practicile în domeniul emigrării din timpul războiului rece. Aprobarea de către mine a acestei legi reflectă sprijinul puternic al SUA pentru cetăţenii ' României în eforturile lor de -a depăşi moștenirea deceniilor de represiune comunistă și de a. instaura o democraţie deplină, întemeiată pe respectarea drepturilor omului, legalitate, toleranță şi epononiia

+ liberă de piaţă.

Această lege se bucură de un puternic

sprijin bipartit: în Statele “Unite şi menționez că acordarea Clauzei naţiunii celei mai favorizate pe bază permanentă are sprijinul multor lideri români de diferite orientări politice.

Rezultatele excelente ale României în respectarea dreptului la emigrarea liberă, progresul ei considerabil în stabilirea bazelor unei democrății de piaţă liberă şi cooperarea ei susținută cu Statele Unite au contribuit la facilitarea adoptării acestei legi. Am încredere că România, angajată în direcţia integrării în

comunitatea democratică occidentală, va -

continua .să progreseze şi îşi va intensifica

eforturile de a întăptui reforme democratice

de piață liberă, va dezvolta relații bune cu vecinii săi democratici şi va veni în întâmpinarea minorităților etnice şi religioase din România".

În cursul lunii trecute, reamintește AP.

Senatul american a votat in unanimitate şi fără

dezbateri. proiectul” de lege privind permanentizarea Clauzei pentru România, după ce: Camera Reprezentanților votase' cu

„„834.veturi pentru şi 86 împotrivă normalizarea

relaţiilor economice - cunoscută oficial ca extinderea Clauzei naţiunii celei mai favorizate.

Oponenţi din Camera. Reprezentanților, conduşi: de reprezentantul republicanilor, Dăvid Funderburk, fostâmbasador al Statelor Unite în România, au susținut că România nu;ar fi întegistrat progrese suficiente către

“democrație după căderea comunismului şi

executarea - fostului” dictator “Nicolae Ceauşescu, scrie Associated Press;

În“ schimb, notează AP, susținătorii proiectului de lege au.adus argumente că România, in pofida diticultăţilor economice

-cu'care'se'confruntă, a inregistrat progrese,

inclusiv în modul de destâșurare a alegerilor, iar normalizarea relațiilor. comerciale ar

-“promovă reformele.

si me SRR DUVIeu-

ea de după Războiul Rece. a -Ă e nu ne-am schimbat poliE nsider că guvernul ungar şi-a At propria politică în urma ace ferinţe. = rebare: Deci nu s-a modificat nimic ica Statelor Unite — în sensul atitugative la autonomia etnică. ns: Nu s-a modificat nimic. Noi Minim autonomia teritorială pe ere sa drept în sine ori ca drept rindere a unui grup etnic dinnumit stat. = i

primit aceste texte prin bunăvoința dei SUA la București. s

REŞEDINȚIA ROMANIEI Compartimentul juridic-legislativ Nr. H/509/18.07.1996

şedintelui României, Domnul rilor legale în instrumentarea or în care a decedat tatăl Dvs.,

arză a procedat la verificarea atului şi Inspectoratului itoare la cercetarea şi arestarea ii de securitate şi miliţie care :diaţi lucrătorii de miliţie care rcetări Penale în perioada cînd investigaţii pentru

i cameră de arest cu decedatul. e şi solicitarea avizului

apreciindu-se că pînă la stanţa de judecată competentă. în legătură cu toate lor cazului, solicitînd

uturor circumstanțelor care pot rofesionalism a

Praf univ. Nicolae Popa

pomi nECologiştut .,„/n actuala formulă, avem forță suficientă pentru a reprezenta ceva pe scena politică românească şi pentru ca, după alegeri, să formăm guvernul, împreună cu CDR şi USD“ a declarat unul din aci ANL, Horia Rusu.

* Adrian Năstase propune” PDSR-ul ministrului e Externe „> Liderul PDSR, Adrian Năstase, I-a recomandat ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu, cu titlu personal, să se înscrie în PDSR, deoarece aparţine de fapt echipei partidului de guvernămiînt. Meleşcanu a primit şi oferta de a conduce campania electorală a preşedintelui Ion Iliescu. Năstase a afirmat că relaţiile dintre stafful de campanie al PDSR şi cel al preşedintelui Iliescu trebuie să fie foarte strînse.

Miercuri 31 iulie

+ Comitetul Executiv al CDR

Fostul preşedinte al Alianţei Civice, Valerian Stan, a fost desemnat de către Comitetul Executiv al CDR drept directorul

campaniei electorale a preşedintelui

Convenţiei, Emil Constantinescu. Vicepreşedintele PNŢCD, deputatul Remus Opriş, a fost numit conducătorul campaniei electorale a CDR pentru alegerile parlamentare din toamnă.

* PNL se organizează pentru alegeri

Biroul Permanent Central al PNL a hotărît să realizeze fuziunea cu PNL-CD înainte de 3 noiembrie, de acest lucru urmînd să se ocupe chiar preşedintele partidului, Mircea Ionescu-Quintus. Totodată, Călin Popescu Tăriceanu a fost desemnat şef al campaniei electorale a partidului, scopul său principal fiind să coordoneze activitatea candidaţilor liberali pe listele CDR.

+ Meleşcanu nu s-a decis încă

Referitor la sugestia de a adera la PDSR, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a arătat că decizia sa „nu poate fi luată sub presiunea unui

Executivul a decis sa oDiige circa 100 de întreprinderi şi bănci de stat să schimbe valuta provenită din anumite exporturi la cursul oficial impus de BNR, curs ce este mult mai dezavantajos. Prin această decizie se doreşte-obţinerea valutei necesare importurilor energetice, într-o perioadă cînd acestea au fost practic blocâte.

* PAC s-a înregistrat la TMB

Tribunalul Municipiului Bucureşti a aprobat cererea de reînscriere a Partidului Alianţei Civice, conform noii Legi a partidelor politice. Cererea PAC fusese contestată de Alianţa Civică, care nu a fost de acord cu denumirea formaţiunii politice.

Simbătă 3 august

* Clinton a semnat legea privind Clauza

Preşedintele american Bill Clinton a semnat legea privind acordarea Clauzei naţiunii celei mai favorizate pe bază permanentă pentru România. „Rezultatele excelente ale României în respectarea dreptului la emigrare liberă, progresul ei considerabil în stabilirea bazelor unei democraţii de piaţă liberă şi cooperarea ei susţinută cu SUA au

“contribuit la facilitarea adoptării

acestei legi“, a arătat Clinton.

* ANL a început oficial campania electorală

Prin lansarea la laşi a candidaturii lui Nicolae Manolescu pentru Senat, Alianţa Naţională Liberală (PAC şi PL'93) a început oficial campania electorală pentru alegerile generale. Liderii celor două partide au declarat că obiectivul lor de perspectivă este fuziunea într-o singură formaţiune politică.

* PAR şi UDC vor fuziona

Partidul Alternativa României şi Uniunea Democrat Creştină au semnat un protocol de intenţie privind fuziunea celor două partide, se arată într-un comunicat emis de liderul CDR, Emil Constantinescu. După

- înscrierea la tribunal, PAR a devenit

membru cu drepturi depline al Convenţiei Democratice.