Tratatul româno-ungar

Za urma unui compromis ale cărui consecințe sunt ignorate la Bucureşti

Tratatul româno-ungar a fost, în principiu,

România si Ungaria au ajuns la un acord de principiu privind textul Tratatului bilateral de Bază, a informat, miercuri, Marcel Dinu, secretar de stat în MAE român, Documentul a fost practic finalizat, a ațirmat Dinu, adăugând că singuta problemă în calea semnării efective a Tratatului este redactarea tehnică a textului. Acestei probleme îi va fi dedicată o întrunire, la nivel de experti. ce va avea loc săptămâna viitoare. la Budapesta, a anunţat Dinu, insistând asupra faptului că „negocierile s-au încheiat”.

La rândul său, conducătorul delegaţiei ungare, Ferenc Somogyi, secretar de stat în MAE ungar, a confirmat identificarea unei soluții privind Tratatul româno-ungar, acceptabilă pentru ambele părti, şi a adăugat că speră ca documentul să fie semnat în prima jumătate a lumii septembrie.

Potrivit declaraţiilor celor doi diplomaţi, ultimul obstacol! aflat în calea negociatorilor, respectiv formula în care va fi inclusă în Tratat Recomandarea 1201 a Consiliului Europei, a fost depăşit prin acceptarea unui text interpretativ, care exclude posibilitatea înfiintării de structuri autonome pe criterii etnice, ca şi principiile drepturilor colective pentru minorităţi. Somogyi a arătat că formula de compromis găsită împreună cu negociatorii români este de asa natură încât guvernul de la Budapesta nu a fost nevoit să renunțe la principiile cu care a pornit la negocieri. Diplomatul ungar a admis că soluția acceptată de părti este practic identică cu poziția exprimată de ministrul roman de Externe, Teodor Meleşcanu, în vara anului

trecut, pe parcursul vizitei omologului său de la Budapesta, Laszlo Kovacs. „ÎN privința Recomandării 1201, în ultimul an de zile, nimic nu s-a schimbat, dar, în acelaşi timp, cred că am dreptate apreciind că, în ultimii ani, ca urmare a eforturilor depuse de ambele părți, am reuşit să întelegem că există formule de compromis care să permită adoptarea unei poziţii acceptabile pentru ambele țări“, a declarat Somogyi agenţiei MEDIAFAX. Practic. interpretarea comună a Recomandări 1201 stabileşte care dintre prevederile acestui document nu sunt acceptabile pentru cele două părţi, a informat Somogyi. Diplomatul ungar a mai declarat agenţiei

Cum era de aşteptai UDMR speră că actuala formă a tratatului îi va atiuce autonomia

"lalr-o decluratie. dată cotidianului, clujean Srabadsâg, publicat

miercuri. 14. august 1996, presedintele executiv al UDMR. Csaba Takăcs, a subliniat în legățură cu negocierile pentru incheierea tratatului de bază romano-ungar că Uniunea Democrată Maghiară din România aşteaptă de la acest tratat garantarea învățământului în limba maternă, retrocederea averilor. bisericesti contiscate, libera wlilizare a limbii materne în administraţie [in conformitate cu documentele europene), precum și formele de autonomie preconizate de UDMR - sc arată in buletinul inlormativ al UDMR.

MEDIAFAX că speră că finalizarea Tratatului bilateral, calificată drept „un pas istoric în relațiile dintre țările noastre“, să contribuie şi la atingerea obiectivului _ extern comun, de integrare în structurile economice şi de securitate europene şi euro-atlantice.

Cei doi diplomaţi au mai arătat că, după încheierea procesului de redactare a textului Tratatului, documentul va fi înaintat responsabililor politici de la Bucuresti și Budapesta, care vor lua decizia finală.

In ceea ce priveste sansele ca formula de compromis, convenită de cele două părţi, să fie acceptată de partidele politice din România şi Ungaria, Dinu şi Somogyi, s-au arătat optimisti. Dinu

clarat că, în opinia sa, partidele politice din România nu se pia introducerii Hecomahdării 1201 în Tratatul cu mia ra x doar consacrării implicite a autonomiei teritoriale pe rude e nt si a drepturilor colective pentru minorităţi, ceea ce a ost ien prin, interpretarea convenită. La rândul său, Somogyi a su i E că poziţia acceptată de diplomaţia ungara se bazează pe pr at politic pe care l-a avut. Tratamentul minorităţilor de pe teritoriul celor două state, așa cum reiese din textul Tratatului, se află în concordanță cu cele mai inalte standarde europene in materie. a relevat Somogyi. Dinu a mai adăugat că drepturile minorităţilor naţionale rămăn'apanajul Constituţiilor celor două țări şi câ această regulă nu este specifică Tratatului româno-ungar, Ci tuturor documentelor bilaterale de acest gen. ai 2 De asemenea, atât Dinu, cât şi Somogyi au informat.că cele două echipe de negociatori au înregistrat progrese semnificative în privința finalizării Declaraţiei politice comune şi a Acordului de reconciliere şi parteneriat, două din cele trei documente aferente iniţiativei de Reconciliere româno-ungară. Cele două documente se află într-o formă „aproape finală“ şi nu s-au înregistrat probleme deosebite“ în convenirea lor, a spus Dinu. Somogyi a precizat că cel de-al treilea document al Reconcilierii, Codul de conduită privind tratamentul aplicat minorităţilor. şi-a pierdut din actualitate, principalele sale elemente fiind incluse în textul Tratatului bilateral. (Mediafax)

ratatul “româno-ungar: reacţii

Casa Albă îşi exprimă satisfacția le la Casa Albă și din diplomatia americână şi-au exprimat, miercuri, satisfactia fată de progresele inregistrate în negocierile pe marginea Tratatului bilateral româno-ungar. „Aceasta a fost pentru noi stirea săptămânii“, a declarat un reprezentant al administrației americane, citat de „Romaniai Magyar Szo“, referindu-se la faptul că textul Tratatului: de bază a fost definitivat la nivelul expertilor. Oficialul și-a exprimat totodătă speranța că nu se vor ivi probleme la semnarea documentului. (Mediafax)

Opoziția ungară nu vede cu ochi buni încheierea Tratatului cu România

Opoziția politică din Ungaria a reactionat eu reticentă, sau chiar negativ, la vestea definitivării de principiu a Tratatului româno-ungar. Fostul ministru de Externe ungar, Geza Jeszenszhy, membru al Partidului Popular Democrat Ungar, a apreciat că guvernele de la Bucuresti si Budapesta nu urmărese decăt obținerea unui succes politic și a adăugat că nu se așteaptă la schimbări majore în relatiile dintre cele două țări în urma semnăni Tratatului. Tamas Tirts, deputat din partea Uniunii Tinerilor Demoecraţi, apreciază că nu există şanse. reale pentru semnarea Tratatului în septembrie, Tirts consideră că, dacă guvernul român acceptă intr-adevăr Recomandarea 1201, ar fi preferabil ca semnarea documentului să aibă loc după alegerile generale din Românmia, ce ar putea aduce la guvernare alte forțe politice. (Mediafax)

PNL se opune semnării Tratatului până la alegerile din toamnă

Vicepreşedintele PNL, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, joi, că Tratatul de bază, dintre România şi Ungaria nu poate [i semnat în timpul pregătirii alegerilor din România, având în vedere că structura politică a Parlamentului urmează să tie modificată. Această poziţie a fost sprijinită de preşedintele PNL, Mircea Ionescu-Quintus, care a spus că este inacceptabilă introducerea în tratat a oricărei referiri la Recomandarea 1201 a CE. Quintus a apreciat că Tratatul poate include doar principii ale acestei recomandări, precum dreptul maghiarilor la „tradiţie şi istorie”, dar şi dreptul românilor la un stat national unitar, care să excludă autonomia pe criterii etnice. Liderul PNL a sustinut că toate fortele politice trebuie să cunoască textul tratatului şi, după aceusta, ele trebuie să lie consultate asupra semnării sale. (Mediafax)

Surse |

PSM nu acceptă introducerea Recomandării 1201

Partidul Socialist al Muncii nu acceptă introducerea Recomandării 1201 a CE în textul Tratatului

româno-ungar. “Parudul Socialist al Muncii pledează pentru o nouă şi adevărată înflorire a relaţiilor dintre România şi Ungaria, dar nu acceptă includerea în Tratatul de bază a nici unei prevederi care să submineze aceste relaţii și să contravină interesului naţional românesc, să amenințe suveranitatea Şi integritatea teritorială a țării, să atenteze la liniştea Transilvâniei şi a tuturor cetăţenilor țării”, se afirmă într-o declaraţie difuzată joi de Biroul Executiv al PSM. “Deocamdată, atragem atenţia că nici O interpretare, oricât de favorabilă astăzi, a Recomandării 1201 nu ține loc de Recomandarea 1201 propriu-zisă. Guvernele trec, miniştrii se sehimbă, o interpretare lipsită de nocivitate momentan nu îmbunătățește textul Recomandării în cauză. nu salvează de capcane, iar conţinutul documentului poate fi oricând reinterpretat în sensul lui propriu: drepturi colective şi autonomie teritorială pe criterii etnice”, menţionează documentul citat. (Mediafax)

UDMR consideră că Tratatul nu ar trebui încheiat de actuala coaliție guvernamentală de la Bucureşti

Preşedintele executiv al UDMR, Csaba Takacs, a declarat, miercuri. cotidianului „Szabadsag'“ că Tratatul româno-ungar nu ar trebui încheiat de către actuala coaliţie guvernamentală de la Bucureşti. Uniunea noastră consideră firească strădania Ungariei şi României de a se încheia cât măi grabnic Tratatul de bază bilateral, dar în acelaşi timp îşi exprimă convingerea că esentialul este nu un tratat rapid, ci unul bun, iar un asemenea document ar trebui încheiat nu cu actuala coaliţie guvernamentală, aflată la capătul mandatului, a afirmat Csaba Takacs. (Mediafax)

ANL salută

ANL a salutat, joi, anunțata semnare a Tratatului româno-unzar. Vicepreşedintele PAC, Laurian Oniga, a declarat agenţiei Mediatax că semnarea Tratatului ar detensiona relaţiile româno-ungare. Oniga a precizat că PAC se opune principiului autonomiei regionale pe criterii etnice. El consideră, însă, acceptabilă introducerea în Tratat a Recomandării 1201 a Consiliului Europei. însotită de o interpretare care să respingă acest principiu. Ludovic Orban, membru în Comitetul Director al PL'93, a declarat agenţiei Mediafax că, prin semnarea Tratatului, Ungaria renunță lu orice pretenţie teritorială. Orban crede că Tratatul ar îi putut fi semnat încă de acum un an şi jumătate. El a afirmat că întârzierea se datorează „retoricii demagogice a coaliției guvernamentale“. (Mediafax)

În prilei de reflecţie

pentr

Obiectul unor intense şi îndelungate negocieri ima vreme pe includerea şi interpretane. e. Câre s ip Jiri 1201 a Consiliului Europei —, trata ca păimoasei RES: : va fi semnat, foarte probabil, în lina mental ro. română a acceptat, după cum septembrie.

ta i anuni ii Recomandării 1201, iar partea megpatentiile ae presă,

A , constă noutatea...) la interpretarea icti at (Şi în deciţ atului art. 11 de către partea română şirictivă d ît dee spune că guvernul român s-a distan: ia lor e mis, de sept proprii şi că guvernul d orale), fcutacelaşi lucru. i Be dul privind viitorul tratat constituie ent; : S Ș Acordul p premiza unui progres, zi a mnescatutul mino-

Spiru Paniromâne Ea, de a net pn ua ai frontierelor, siguranța că revendicările minorită Pebir a limita în statalitatea României. În baza ame E: găsesc a fi semnat, minoritatea maghiară va putea milita

urmează lemelor sale în ă a avansa s0-

LU încerca şi

ei. Arar, se E, pe? , r întrețăzia rebuit să fixeze în cuie sprijinul Budapestei pentru revendicările nterviurilr - inclusiv cele punînd în cauză suveranitatea țărilor respective

d -a determinat, se pare, revirimentul în sens contrar. Ea a fost urnată de o declaraţie din partea Departamentului de Stat, la 29 iule, în sensul că Statele Unite nu sprijină autonomia teritorială pe baze

ce ca drept în sine. Semnalul a fost cu atît mai uşor perceput la

a cu ct premierul maghiar Horn, mai moderat decît repre-

nţii maghiarimii de peste hotare şi adeseori criticat de aceştia

eniru prioritatea acordată intrării ţării sale în NATO (fie chiar

seama unor tratate pretins dezavantajoase cu ţări vecine), avuîn trecut reticenţe faţă de unii din aceşti reprezentanţi.

afara factorului extern major care a fost, desigur, declaraţia

tare. Politia tului de Stat, a mai cîntări şi alt element: avizul unei

Decidentul imisii de specialitate din cadrul Consiliului Europei cu privire la onsiliul Fura apretarea art. 11 al Recomandării 1201/1993, parte integrantă broge pedeă viitorul tratat cu Ungaria. Acest aviz, solicitat de deputatul

așa-i la ei ești din ac

anibalisr, A ymandat mia și la Intera

lirian Severin, membru al Adunării parlamentare a Consiliului

iropei, stabilea că art. 11 nu impune soluții precum autonomie terisau drepturi colective ale minorităţilor. ;

Se ştie cîtă agitaţie a făcut UDMR-ul în ultima vreme în jurul

controversate drepturi... Ea s-a dovedit contraproductivă

- în timpă ridic cît şi politic —j: fiindcă a condus la o interpretare constituie cată a Recomandării 1201, contrară tezei UDMR; — politic, t o realitate dcă a determinat o luare de poziţie critică din partea Statelor

le. Încercarea de a face din autonomia pe baze etnice și drepturile clive ale de drept internațional, prin intermeDeclaraţiei de la din iulie 1996, se soldează cu un eșec. (e a rezultat de aici? Rezultă că UDMR-ul a procedat greșit cind

at în ultimii ani de la linia Domokos arin Cop, seră

ca în tisfacerea revendicărilor mini

în orei Arhi ela ni lar societății românești, în care scop încheiase o alianţă cu Convenţia Democratică — ulterior unini în in 1992 încoace, implicit sau explicit, prin e din aia re da ra aspecte pe care o populaţie româă sensibilizată de demagogi le asociază uşor cu pierderea ă a suveranităţii naţi , UDMR-ul a reuşit trei lucruri, în detrimentul său; le enumerăm: să dea

re criza (rg mm fost erativă ab ncii Mo

apă la moară naţionaliştilor români;

jori i, în final, distanţeze Ţ dor28 se di în perspectivă de o Budapestă în esenţă de raporturi prieteneşti cu vecinii.

interi apreatilea motive de reflecţie -— credem noi - pentru altm Prezentanți ai maghiarimii din România...

ronângberSPE tiva ntegrării euro-a țări care aus prezintă un pas oprea ricin Tanco-, rma „mpi litigioase cu vecinii. Ana g Catiiini de ma. rai de bază dintre Romă cele eine frontiere aia te două țări cate referirile sie ede carte clar Eă acestea

Precum Şi cele aj cu prin,

le Actului final de la Helsinki

entarea dre i] Pturilor min Ja prevederi], :

utonomie teritorială eciază că semnarea

-»Este vorb, zii a de un conţin corespi un tratat cu u

unzător stand, pa es andardelo aşteptat şi în alte cancelarii ale |

Cronolo

timp cit în UE sau N a model tratatul de nia şi Ungaria a reu.

Articolul din tratat a nu au pretenţii te cipiile şi normele

izata semnare a Tratatului de bază

ATO nu pot fi primite reconciliere şit reglementarea citorva

referitor la frontiera dintre ritoriale, acum şi În viitor. dreptului internaţional,

ce. Părţile au convenit că vor ale, inclusiv cele regionale şi integrare în Uniunea Europeană, P

pturi se face aţionale, document

imului paragraf legat de subiect Recomandarea obligă părţile să acorde persoa:

pe criterii etnice, Tratatului va constitui un succes diplom n conţinut corespunzător Li r europene şi, aş adăuga, cu un conţinut care a fost u umii“, declara secretarul de stat Marcel Dinu

acord că aceasta nu se referă nelor respective dreptul la

atic pentru interesului țării noastre, cu ku

MARIAN CHIRIAC

Ă logia negocierilor pentru incheierea Tratatului de bază

proiect de texţ. explicite privind absenţa retenţii teritoriale reciproce, setei, şi ii oa angajamente că astfel de pretenţii nu vor fi formulate în viitor. Proiectul românesc nu conţinea clauze referitoare la chestiunea minorităţilor. Lă noiembrie 1991 — Partea ungară trimite un proiect propriu de document bilateral, care nu conţinea clauze privirid frontierele de stat şi nici pretenţii teritoriale, dar în schimb conţinea prevederi detaliate referitoare la minoritățile naţionale. € ianuarie 1992 — La Budapesta are loc prima rundă de negocieri pe baza acestor documente, la nivel de experţi. Sînt redactate majoritatea clauzelor stipulate în tratat. Ungaria îşi exprimă rezervele faţă de necesitatea introducerii în document a clauzei privind frontierele. România îşi manifestă disponibilitatea de a introduce în tratat clauze referitoare la minorităţi, corespunzătoare documentelor internaţionale la care este parte. € ianuarie 1993 — O a doua rundă de negocieri la nivel de experţi, la Bucureşti. România prezintă propuneri de text asupra clauzei privind situaţia minorităţilor naţionale. € august 1993 — La Budapesta, pentru prima dată, partea ungară acceptă posibilitatea includerii în tratat a unor referiri la inviolabilitatea frontierelor. Totodată propune ca, în problema ş minorităţilor, în afară de clauzele stipulate în tratat, să se încheie un document eparat. ape noiembrie 1994 — O nouă rundă de negocieri la Bucureşti. Pentru prima oară, partea ungară prezintă propuneri de text pentru clauzele referitoare la frontiere şi aduce noi propuneri pentru cele referitoare la minorităţi. Totodată, îşi reiterează propunerea de a se încheia o convenţie suplimentară referitoare la problemele inorităţilor. seat Di 1995 — Se desfăşoară patru runde de negocieri fără a se pegas vreun progres, partea ungară cerîn

introducerea în tratat a Recomandării

€ 20 martie 1995 — La Paris, premierii Gyula Horn şi Nicolae Văcăroiu semnează o declaraţie comună privind continuarea negocierilor dintre cele două ţări.

e aprilie 1995 — Se reiau, la Budapesta, negocierile la nivel de experţi, în conformitate cu declaraţia comună semnată la Paris. S-a discutat în principal despre paragrafele referitoare la minorităţi, fără a se înregistra însă vreun progres semnificativ.

€ iunie 1995 — La Bucureşti, România avansează Ungariei o propunere de compromis privind Tratatul politic de bază, dar poziţiile părţilor referitoare la Recomandarea 1201 rămîn ireconeiliabile.

€ 17 iulie 1995 — Ministrul de externe T. Meleşcanu cere într-o scrisoare deschisă adresată omologului său ungar, Lâszlo Kovăcs, ca Recomandarea 1201 să fie inclusă într-o anexă la Tratat, însoţită de o declaraţie explicativă comună. Două zile mai tirziu, la Bucureşti, L. Kovăcs propune ca Recomandarea 1201 să intre la articolul

15, cu o clauză conform căreia eventualele divergențe să fie soluționate de Consiliul Europei, ceea ce România nu a acceptat.

e martie 1996 — La Budapesta se reiau negocierile pe marginea Tratatului, constatîndu-se o apropiere a celor două părţi în ceea ce priveşte interpretarea formulei în care va fi introdusă Recomandarea 1201 în textul Tratatului.

e iunie 1996 — O delegaţie de experţi maghiari negociază la Bucureşti atit Tratatul politic bilateral şi Declaraţia comună, cît şi Acordul de reconciliere şi Codul de conduită privind minoritățile naţionale. Nu se înregistrează vreun progres, elementul de blocaj constituindu-l tot Recomandarea 1201. :

e august 1996 — La încheierea unei noi runde de negocieri, părţile anunţă că au ajuns la un acord de principiu privind textul Tratatului bilateral. Principalul obstacol, formula în care va fi inclusă în Tratat Recomandarea 1201, a fost depăşit prin acceptarea unui text interpretativ, care : exclude posibilitatea înfiinţării de structuri autonome pe criterii etnice, ca şi principiile colective pentru minorităţi. (M.C.)

Anul Vi

: cel mai rar de televiziunile private. galează pe cele neutre. Cele mai mul În afara acestor teme prioritare,

e evaluări negative | ului au apărut în

ste partidul ce] oate posturile (4

ului PD, nescu, unile în ceritate“.

faptul că anță“ şi îi atacat

iderilor ie de zar este

skes, a ită în esele

a adresa Guver-

sa Umani emisiunile ProTV. manist Rom.

mai mediatizat la 5 de apariţii), mai

Drăgulin. pa E ou procuror general este Nicolae

* Petre Roman replică la acuzaţiile PNŢCD se ntr-o scrisoare de răspuns Sie Dale NŢCD, preşedintele PD, Petre Roman, arată că

PD „nu este la remorca nimănui“ din punct de vedere politic şi de aceea nu s-a aliat cu nimeni pentru a-l acuza pe Emil Constantinescu de „monarhism“. „Vă propun să demonstrăm acum că ştim să ne asumăm răspunderea şi să depăşim orgoliile, prejudecățile şi resentimentele pentru a trece la fapte, pentru binele țării“, arată Roman.

e Funar cere suspendarea lui Iliescu

Preşedintele PUNR, Gheorghe Funar, a făcut un apel către popor să se solidarizeze cu el „în vederea suspendării d-lui Ion Iliescu, în acord cu articolul 95 din Constituţie“. Şeful statului este acuzat că a nesocotit jurămîntul depus şi a încălcat 25 de articole din Constituţie. Funar declară că Recomandarea 1201 „stă la baza acestui Pact secret, în fond un ăct de trădare naţională“.

Miercuri 28 august

* Ion Iliescu și-a lansat candidatura la Președinţie

Actualul şef al statului, Ion Iliescu, şi-a lansat oficial candidatura pentru un nou mandat de preşedinte al României. El îşi propune schimbarea Constituţiei în ceea ce priveşte unele atribuţiuni ale Guvernului şi ale celor două Camere, descentralizarea administraţiei locale, întărirea

unor instituţii ale statului. e Bugetul de stat a fost rectificat : Ș Executivul. a aprobat Ordonanţa de rectificare a

tului de stat pe 1996, luîndu-se în calcul o cer, an 5 30%. Astfel, Sănătatea şi Învăţămîntul au primit 378 miliarde lei, iar pentru cheltuielile

ân) — 7 apariții — se datoDintre partidele politica E rează frecvenţei mari cu care acest par-

e, PDSR tid a fost prezentat la Antena 1, post al cărui patron este în același timp președintele PUR, Dan Voiculescu.

teptat de bun primit de PUR (Partidul monitorizarea a mai pus în evidenţă

spaţiul foarte amplu acordat de TVR 1 activității Armatei (aproape 15 % din durata emisiunilor analizate) şi Poliţiei (cca. 12%), şi interesul foarte mic manifestat pentru Justiţie (1%).

OANA ARMEANU

privind finanţarea partidelor politice şi a alegerilor generale au fost alocate suplimentar 29,5 miliarde lei. Alte sume au fost alocate sprijinirii agriculturii, plăţii pensiilor şi a altor drepturi de asigurare socială.

Joi 29 august

* Întilnire la Cotroceni asupra Tratatului cu

“Ungaria Preşedintele Ion Iliescu a prezentat

liderilor partidelor parlamentare textul Tratatului de bază româno-ungar, text negociat de experţii ambelor părţi. După aproape cinci ore de discuţii aprinse, CDR, PDSR, USD, ANL şi PDAR s-au declarat în favoarea semnării Tratatului în actuala formă. S-au pronunţat împotriva semnării: PUNR, PRM ,PSM, UDMR şi PNLCD.

Rubrică realizată de MARIAN CHIRIAC

Grupul pentru Dialog Social

vă invită joi, 12 septembrie a.c., ora 17.00, la sediul său din Calea Victoriei nr. 120 la o întilnire cu tema:

RAPORTUL DINTRE SOCIETATEA ROMANEASCA ȘI ARMATA DUPA REVOLUȚIA DIN DECEMBRIE 1989

Moderator: STELIAN TANASE

Astăzi, la Timişoara Semnarea Tratatului. de

i Pai

Luni, 16 'septembrie, ora 12, 30,

Gheorghe Funar acuză de „trădare de neam şi de țară”

„Partidul Unităţii Naţionale Române nu va 'da curs invitaţiei orale a domnului lon Iliescu, preşedintele României, de a participa la ceremonia de doliu din 16 septembrie a.c. de la Timișoara, prilejuită de semnarea, de câtre primul-ministru Nicolae Văcăroiu, a Pactului Horn-lliescu, cu încălcarea art. 91 din Constituţie“, se arată într-un comunicat difuzat presei şi semnat de președintele PUNR, Gheorghe Funar.

Motivând că documentul „pune în pericol statul național unitar român, suveranitatea natională, integritatea teritorială a României, linistea şi pacea poporului român“, semnatarul comunicatului apreciază că „in condiţii de pace, conducătorii țării noastre, prin trădare de neam şi țară, au acceptat un, nou Diktat împotriva României, care va face posibilă autonomia Și desprinderea din trupul stânt al României a Transilvaniei, precum Şi repetarea masacrelor şi atrocităților asupra românilor'.

Gheorghe Funar afirmă, în comunicatul menţionat că, „deşi sustine că Ungaria nuva renunta niciodată la dreptul de proprietate asupra Transilvaniei, președintele Arpad Goncz are totuşi bun simt şi nu va fi prezent la Timisoara, alături de trădatorii neamului românesc. la semnarea Pactului Hom-lliescu. (ROMPRES)

Nici Marko Bela nu va participa la ceremonia semnării

Duminică, la sediul UDMR din Târgu Mureş, Marko. Bela a declarat ziaristilor prezenţi că nu vă. participa luni, 16 septembrie, la Timişoara,

la ceremonia semnării Tratatului, de bază româno-ungar.

UDMR urmează să fie reprezentat de o persoană pe care o va stabili conducerea sa operativă. (ROMPRES)

PE opri a TTUĂSPED AURIE 90507 EN St REED 7 ui BE a (Alte amănunte in pag. a IV-a)

la A Sisu Prefecturii Timiș are loc ceremonia semnării Tratatului de bază româno-ungar de către premierii Nicolae Văcăroiu şi Gyula Horn. La manifestare

ar za bază | ac ai

partea CDR.

ie România Şi. Ungaria.

vor Dărtinipa preşedintele Roniantl; “Ton “Iliescu, | reprezentanţi de frunte ai PDSR şi USD precum şi d-nii Ion Diaconescu și Emil Constantinescu din

upeă,

Dacă s-ar fi putut evita includerea A, 170) - în Tratatul cu Ungaria, s-ar fi evitat

- declară dl. Marcel Dinu, principalul negociator al Tratatului

Domnule secretar de stat Marcel Dinu, sunteți unul din principalii negociatori ai Tratatului româno-ungar. Ce garanții există că prin semnarea acestui document se vor detensiona relaţiile dintre Bucureşti şi Budapesta în problema minorităților? = Mai. degrabă ar trebui să vorbim, despre îmbunătăţirea relaţiilor dintre Bucureşti şi Budapesta, pentru că nu cred că este vorba de otensionare a relaţiilor în problema minorităților în sensul clasic al cuvântului. Garanţiile le constituie Constituţiile şi legile din cele două țări.

'- În al doilea rând, chiar şi Tratatul constituie un, “foarte bun punct de plecare, întrucât nu acceptă “1; pretențiile exagerate, nejustificate, ale unor

lideri, ale unor organizaţii ale minorităţilor naționale şi menține drepturile în interiorul standardelor europene recunoscute. Sondajul

publicat de presa ungară în legatură cu perceptia. |

la nivelul cetățenilor români şi maghiari reprezintă un semnal clar de, detensionare a relațiilor.

- Consideraţi că luările de poziţie ale PUNR

și UDMR reflectă o, detensjonara a acestor relații? - Eu mă refer la. cetăţeanul dbignuit Aproape jumătate din textul Tratatului

româno-ungar este consacrat unor probleme

care țin de politica internă a fiecărui stat

Suveran, Avem în vedere articolul 15, cel referitor la drepturile minorităților. Puteţi da un alt exemplu de tratat similar semnat între alte două state?

- Este o uşoară exagerare. E vorba de aproape trei pagini. dintr-un total de 11 (circa 30% - n.n.). Respectarea drepturilor omului constituie acum, la sfârșitul secolului XX, un principiu al relaţiilor dintre state, care nu mai ține exclusiv de politica internă a fiecărui stat. Drepturile persoanelor. apajţinând minorităților naționale se circumscriu acestui principiu al respectării drepturilor omului. ' Exemple de tratate ar putea fi cele semnate de România cu Gewmnania şi Iugoslavia şi tratatele încheiate de Ungaria cu vecinii ei, care acordă o mare importantă respectării drepturilor. persoanelor

“ apatținând minorităților nationale: a

- Chiar dacă R. 1201 a tost menţionată în anexalla Tratat, ea capătă, odată cu semnarea acestuia, valoare juridică. Consideraţi că nu

"se putea totuşi evita includerea în Tratat a

acestei recomandări, respinsă, după cum se

ştie, de Conferinţa la nivel înalt a țărilor

membre ale Consiliului Europol, de la Viena din. 19999 A

ie Ș consemnat

| Bogdan CHIRIEAC

(Continuare în pag. a Va).

Ungaria - NATO România - felicitări

i RE IEEIR aeead pumitru TINU SE TI DOE AIR

entru a doua oară de la revoluția din decembrie '89, Timişoara i] se afla în centrul atenţiei generale. Numeroase posturi de radio şi televiziune; corespondenți ai presei scrise din țara şi de peste hotare vor transmite în direct ceremonia semnarii de. catre premierii Gyula .Horn şi Nicolae Vacaroiu, în prezența preşedintelui lon Iliescu şi a reprezentanților unor partide politice, a Tratatului de întelegere, cooperare şi buna vecinatăte între România şi Republica Ungara. Rar s-a vazut ca semnarea unui asemenea document, decisa de dova țari de bunavoie şi nesilite:de nimeni, sa stârnească reacții atât de diferite şi de-o parte, şi de cealalta. La noi, semnarea tratatului este apreciata de dl. Iliescu şi guvernul Vacaroiu ca „un moment istoric“, în vreme ce liderul PUNR, Gheorghe Funar, aliatul de până mai ieri la guvernare, considera: tratatul „un nov Diktaţ împotriva României“, un act de „tradare de neam şi tarâ“. La Budapesta, prapastia pare la fel de mare între aprecierile puterii (e drept, pe un ton mai potolit decât cel al puterii de la Bucureşti) şi cele ale opoziției, tare vorbeşte de „o capitulare a diplomației ungare” şi de „o umilința inutila”. Dar sa-i lasam pe unguri cu ale lor şi sa ne'vedem de ale noastre.

Prima constatare care se impune în legatura cu acest eveniment este coloratura electorală pe care încearca sa i-o imprime. şi sprijinitorii, şi adversarii sai. E greu de crezut ca di. Iliescu chiar crede sincer ca încheierea unui tratat bilateral, fie el şi cu Ungaria, poate marca un moment istoric. Exaltarea, în politica, nu e un semn bun. România a mai avut tratate cu Ungaria, tot „istorice“, şi putin a lipsit ca în 1956 sau în 1968 sa navaleasca una peste cealalta. Reconcilierea - şi ea istorica - propusa de preşedintele |liescu n-are cum sa vina din paragrafele tratatului. Modelul franco-german, atât de drag preşedintelui, arata ca adevărata reconciliere apare la orizont numai după tunul necesar în planul dezvoltării economico-sociale, iar în cazul concret al Europei de Est ea trece obligatoriu prin Uniunea Europeana.

Tot electorale sunt şi declaraţiile fantasmagorice ale lui Gheorghe Funar, care, în ultimul comunicat, trage clopotele sa se-audă nu numai în Ardeal, ci şi în întreaga țara ca-e mare pericol la adresa statului național unitar, a suveranitaţii şi. integritaţii teritoriale a României, avertizând de iminenta „repetare a masacrelor şi atrocităților asupra românilor”. Bulgarele incendiar este rostogolit în sens invers de PDSR - şi el raguşind de disperare în faţa alegatorilor - care se face ca ia în serios aceste bazaconii şi îl acuza pe liderul PUNR că incită la violența, vrând sa transforme adunarea de la Tebea într-un câmp de luptă între români, facând din miile de oameni veniți să se reculeaga la mormântul lui Avram lancu „participanți la tulburări sângeroase“. N-a fost sânge nici la Tebea, cum probabil vor fi aflat şi liderii PDSR, si nu va fi nici dupa Timişoara, cum .profeteste d. Funar. Vor fi însa în curând alegeri.

"A doua constatare

e RI

n) cu nev i ajunge la o înțelegere în problema minor tii maghia (ca. despre cea româna din Ungaria, asimilata. în buna parte, nu-şi mai amințeşte nimeni). Reglementarea relaţiilor cu vecinii - deci semnarea de tratate bilaterale -, este. una din sondițiiie pentru integrarea în Uniunea Europeană şi în NATO. ngaria; care semnase anterior tratate cu toate celelalte țari vecine, mai: avea de rezolvat doar problema. tratatului: cu România, iar reprezentanții instituțiilor euroatlantice au spus-o raspicat ca nu'doresc sa integreze tarile din Est cu problemele lor cu tot. Pe acest fundal a intervenit lemersul Washingtonului, un fel de ultimatum adresat Budapestei, avertizata că, fară semnarea tratatului cu România, uşa-NATO- nui se va deschide. Asa s-a transformat peste noapte. tigrul în „pisica, vitându-se de la mâna pân-la gură ca, doar cu 6 luna mai înainte, în Declaraţia de la Budapesta, purtând semnăturile liderilor. tuturor partidelor parlamentare ungare, se vorbea despre „crearea autoguvernării şi autonomiei“ drept „problemă fundamentală“, pentru ca apoi di. Horn sa ne înstiințeze degrabă ca acceptă Propunerea românească, datând de vreun an şi jumătate, potrivit <areia Recomandarea 1201 nu se. referă la părti colective. şi autonomie bazata pe criterii etnice. Dar, daca în cazul Ungariei este limpede ce a obținut pentru semnarea acum, la 16 septembrie 1996, 9 acestui tratat, existând în acest sens garanţiile exprese al Casei Albe, în cazul nostru trebuie să ne multumim. cu garanţiile domnilor lliescu şi Vacaroiu ca este bine şi la iarnă frig. : Să ae Eu _ Fara a subestima importanta semnarii Tratatului româno-ungar - el „ cum necesare sunt şi mereu amânatele tratate cu Ucraina,

era necesar Republica Moldova şi Rusia - am considerat şi consideram că includerea „Recomandarii 120; trebuia evitata. Nu rezistă judecății logice afirmaţia diplomaților români, însuşita şi la Cotroceni,. ca fara R. 120] ungurii n-ar fi acceptat sa semneze trațatul. Ar fi semnat, Pentru ca altfel nu intrau în NATO. Şi dacă, totuşi, trebuia sa se alunga la un compromis, atunci România putea sa ceară; - în schimb „garanţii că va fi inclusă alături de Ungaria în primul grup de late pentru NATO. Acesta este adevarul pe care şi di. lliescu,

si di. Melescanu se straduiesc sa-l ocoleaşca: România a cedat tara Se obtina nimic altceva decăt felicitari. Da, felicitari. De la Casa Alba

Spartamentul de Stat, de la Uniunea Europeana, de la diverse fii: vest-europene, ne vor copleşi felicitarile. Sunt, bune şi tarile. Fac bine în campania electorala! is d rep ae aie agând linie şi facând socoteala, trebuie spus ca, în forma actuală, tul nu are cum să determine o reconciliere istorica. Însuşi mini: trol externe ungar declara imediat Ciupe acordul de principiu asupra tului ca acesta nu exclude drepturile colective, ci doar

e ca drepturile colective, ca expresie, nu figureaza în tratat. rii UDMR declara deschis ca-vor continua sa promoveze formele Utonomie pe care le-au inclus în programul lor politic. În condiţiile e pentru Ungaria șemnarea tratatului înseamna lumină verde .

NATO, nu ne ramâne decât sa ne imaginăm cum vor evolua . mâno-ungare de-o parte şi de alta a noii cortine de fier pe

utura steagul Aliantei nord-atlantice.. -

Tratatul româno-ungar, pas cu pas

În luna mai 1991, partea română a luat inițiativa-incheierii unui tratat polițic româno-ungar, care să corespundă dezvoltărilor politice din cele două țări din Europa, în ansamblu,

Ulterior, în luna noiembrie 1991, s-a primit şi proiectul de tratat al părții ungare.

Iniţial, proiectul român prevedea concret o clauză privind respectarea frontierelor și absența de pretenţii teritoriale, dar nu conținea nici o prevedere privind minoritățile, iar proiectul ungar nu conținea nimic privind respectarea fronțierelor și absența de pretenții teritoriale, incluzând, insă, un articol privind minoritățile naționale,

Pe această baza, în 1992 şi 1993 au avut loc 3 runde de negocieri, la nivel de experţi, fiind redactată cea mai mare parte a proiectului de tratat,

Între țimp, partea română acceptase includerea în tratat a unor prevederi corespunzătoare referitoare la drepturile persoanelor aparținând minorităților naţionale, în spiritul documentelor internaționale în materie, cu condiția existenței unor prevederi clare privind lipsa reciprocă a pretențiilor teritoriale.

Din august 1993 până în septembrie 1994, inițiativele părţii române de reluare a negocierilor nu au avut ecou.

Vara 1994 - Reluarea negocierilor româno-ungare

La 6 septembrie 1994, cu prilejul unei vizite la Budapesta, ministrul de externe român convine cu noul ministru de externe ungar reluarea negocierilor.

În perioada noiembrie 1994 — martie 1995 au loc, alternativ în cele două capitale, șase runde de tratative, în cursul cărora se înregistrează progrese,

La 19 martie, Ungaria și Slovacia semnează Tratatul bilateral în al cărui text este inclusă R 1 201 fără nici un fel de interpretare. Semnarea acestui Tratat a fost însoțită de o declarație unilaterală a-părţii slovace în interpretarea

căreia R 1 20] nu se referă la drepturi

colective sau autonomie teritorială pe „criterii etnice, ui La 19 martie 1995, cu ocazia reuniuni finale pentru Pactul de stabilițate în Europa, primii miniştri ai României şi Ungariei au semnat o declarație comună în care este afirmată solemn înten-

ţia fermă a celor două părți de a continua negocierile până la semnarea tratatului care „va fi bazat pe normele europene, inclusiv cele referitoare la drepturile omului și ale persoanelor aparţinând minorităților naţionale, ținându-se seama de ORDINEA JURIDICĂ ROMÂNĂ ȘI UNGARĂ“.

Declaraţia a fost inclusă în Pactul de Stabilitate în Europa.

Pe această bază, la 25—26 aprilie, la Budapesta, a avut loc o nouă rundă de negocieri.

Consiliul Europei repune pe tape!

Da 26 aprilie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Directiva 508 in care este reafirmată validitatea Recomamdării 1 201, fără insă a se face precizări privind eventualul său caracter juridic obligatoriu în relaţiile dintre state,

La 3 mai, la Noordwijk (Olanda) a avut loc o scurtă intrevedere între miniștrii afacerilor 'externe român și ungar, cu care ocazie ministrul de externe ungar a evocat posibilitatea unei soluții. prin care șă se dea o interpretare comună a Recomandării 1 201, în sensul că aceasța nu conferă drepturi colective si nu vizează autonomia teritorială pe criterii etnice.

Ministrul român de externe s-a declarat de acord ca experții negociatori să găsească o formulare corespunzătoare care să excludă drepturile colective.

“La 17 iulie 1995, ministrul român al afacerilor - externe, într-o scrisoare adresată omologului său ungar, propune ca Recomandarea 1201 să fie menționată înțr-o anexă la Tratat, impreună cu o declarație interpretativă comună prin care să fie exclusă orice interpretare în sensul că acest document s-ar referi la dreptțuri eolective sau la dreptul de a înființa structuri autonome

pe criterii etnice, sau de a beneficia deun statut special pe aceleași criterii.

Răspunzând acestei scrisori, la 20 iulie 1995, în timpul vizitei sale la Bucureșți, ministrul ungar propune ca Recomandarea 1201 să tigureze în textul art, 15 al Tratatului, impreună cu o clauză conform căreia eventualele divergenţe dintre Părţi pe tema interpre-

autonomia etnică și.

tării sau aplicării Recomandării 1 201 ar urma să fie soluționate de Consiliul Europei. Această clauză nu a putut fi acceptată de partea română.

România propune reconcilierea istorică

30 august 1995 — Lansarea inițiativei de reconciliere istorică româno-ungară a președintelui României, după modelul reconcilierii franco-germane, urmată de transmiterea proiectelor documentelor reconcilierii : Declaraţia politică, Acordul de reconciliere și parteneriat şi Codul de conduită privind minoritățile naționale. Iniţiativa a fost deosebit de bine primită de comunitatea , intemațională.

În martie si iunie 1996 au avut loo două noi runde de negocieri, la nivel

"de experţi, atât pe tratatul de bază, cât

şi pe proiectele celor două părți privind celelalte documente ale reconcilierii,

"La. 19 iunie 1996, delegația română propune formularea „Recomandarea 1 201 nu se referă la drepturi colective şi nici nu obligă Părţile să acorde persoanelor respective dreptul la un statut special de autonomie teritorială pe criterii etnice“, d

Prin scrisoarea datată 3 august 1996, ministrul ungar Laszlo, Kovacs acceptă „tel quel“ textul interpretativ propus de partea română.

La 13 august 1996, la nivel de secretari de stat, în cadrul consultărilor de la București, este introdusă în Anexa la, Tratat trimiterea la Recomandarea 1 201 împreună cu declaraţia interpretativă comună care prevede că recomandarea amințită nu se referă la drepturi colective şi nici nu obligă părțile să acorde persoahelor respective dreptul la un statut special de autonomie teritorială. bazată. pe criterii etnice.

Pe această bază, la 14 august 1996, experţii celor două ministere de externe au finalizat textul Tratatului româno-ungar, A,

Au fost înregistrate, cu această ocazie, progrese semnificative în ceea ce priveşte Acordul de reconciliere şi parteneriat și Declaraţia politică.

În săptămâna 19—23 august a avut 100 la Budapesta o întâlnire tehnică ]a nivel de experţi vizând pregătirea textului

pentru semnare.

palatul româno-ungar în atenţia diplomaţiei Și presei internaționale

CQUES CHIRAC : „Tratatul des- 'Je calea aderării României la UE. și N.A.T.O."

4 ajunul semnării tratatului româgar, preşedintele Franţei Jac- “s Chirac a trimis președintelui Ion cu un mesaj de felicitare. „Această "nare constituie rezultatul voinţei “pârtăşite de autoritățile ungare şi mâne de a depăși reflexele de ne- | redere reciprocă, ce au putut rezuli. dintr-o istorie zbuciumată. Acest raj merită să fie salutat. “Nu mă îndoiesc că acest eveniment » apropia perspectiva aderării Ro- “iniei la Uniunea Europeană şi la

Ar foarte bucuros să vă pot re-

„dea curând pentru a discuta despre țorul Europei și despre aprofunda. relațiilor noastre bilaterale“.

FRED MOSES, 'U,A. la Bucureşti: ment istoric"!

Ambasadorul SUA la București, Aled Moses, a salutat semnarea Traului româno-ungar ca pe un „eveiment istoric“. „Aceasta este calea de eolvare a problemelor din Europa lentrală și de Est“, a declarat ambadorul american, aflat la Bruxelles. ] a apreciat că semnarea- Tratatului a netezi calea celor două state în deurile lor de integrare euro-atlantică.

ambasadorul „Un eveni-

europeană

Primele ecouri la Budapesta:

Aplauze şi fluierături

Corespondenţă de la Dorin SUCIU

"Opinia publică ungară, dar nu nuhai ea, Ci şi cei care contribuie la fordarea ei, au primit cu sentimente oniradicțorii semnarea tratatului ro_ âno-ungar. Semnificative, în. acest ns, sunt titlurile apărute în ziarele. e luni: „Greul deabia acum începe“ Vepszahadsâg), „La Timișoara se sărtoreşte, dar se şi protestează“, „Remciliere sau resemnare“ (Magyar irlap), „UDMR. da, Bela Mark6 nu - Timișoara aşteaptă semnatarii“ agyar Nemzet), „Asul se află în

pna Bucureștiului“ (Uj Magyarorszâg).

Frapează. ideea care se degajă din izinile cotidianelor naţionale, aceea

î potențialul perdânt în urma înche-

i tratatului este Ungaria, „N adsâg“ are și o explicație privin hitivarea și semnarea oarecum neşleptate ale documentului: - puterile tidentale s-au speriat de criza bos-

f grecii. şi turcii din Cipru, sau cu pretențiile lui dossi de a înființa Padania“, este de

scii, cu dintre

ere principalul ziar formator de

binie din Ungaria. „tenta editori elor, comentariilor și irticolelor celor ziare este în geretinut. Si "excepţie o conUngar, fostu care publică

au ă tot încerce să o ea a ri „ glementare,

păt, în Ungaria,

„te contra lui. La numai câteva. ore „după se g vut Et IŞU e Pecs 'o nonstrație organiza d

2 egean , :

ambele părţi o

van Cs

Dl. Moses a adăugat că Tratatul rezolvă disputele viitoare şi respectă, prin prevederile sale, normele internaţionale în materie de drepturi ale minorităților. El a ținut să precizeze că meritul pentru definitivarea documentului revine în întregime României și Ungariei, în speţă lui Teodor Meleșcanu și președintelui Ion Iliescu, respectiv lui Laszlo Kovacs şi premierului Gyula Horn. SUA au încurajat pe cei doi parteneri de negocieri, pe parcursul tratativelor, dar rolul Washingtonului s-a limitat doar la această încurajare, a mai precizat Moses.

OLEKSANDR CEALAI, ambasado-

rul Ucrainei în România: „Când

vecinii noștri se înţeleg, ne bucurăm“”

Ambasadorul Ucrainei la București, Oleksandr Cealâi, a salutat semnarea tratatului româno-ungar, apreciind că acest act va impulsiona și negocierile pe marginea documentului similar dintre România şi Ueraina. „Când vecinii noștri se înțeleg, acest lucru nu poate decât să ne bucure“, a declarat Cealâi. În opinia sa, unul dintre atu-urile Tratatului româno-ungar este caracterul său european. El consfințeşte aplicarea în relaţiile bilaterale româno-ungare a principiilor . şi normelor europene. În plus, Tratatul este important din perspectiva securității regiohale a Europei Centrale. „Dacă două din cele mai importante ţări din zonă se înţeleg în pri-

Mureş. Sub ea explicaţia: «Tratatul

de bază nu rezolvă tensiunile care pot .

duce din nou la progromuri antimaghiare» (!) Conţinutul articolelor este pe măsura. manipulării. .

Aşa cum era de așteptat, emisiunile de ştiri ale posturilor de radio ungare

au acordat principalele spaţii semnării tratatutului. Nici unul dintre ele, cu atât mai puţin Radio Kossuth, nu a uitat să amintească de faptul că, la Timişoara, delegaţia ungară condusă de Gyula Horn a fost primită cu aplauze, dar şi cu fluierături. Comentariille postului național de radio = «a şi acelea ale televiziunii — subli-, niază din cuvântarea președintelui, Ion. zie a p care arată că --

_o dovadă de. realism. și de curaj 'politic, care creează premisele de a pune capăt, unei epoci marcate de conflicte și posibilitatea de re-

A n viitor, a divergenţelor într-un mod european. . Din discursul, primului-ministru Gyula Horn se. rele-

vă ideea că prevederea inviolabilității

graniţelor

duce la. creşterea încri reciproce, pri ]

i " aceea a necesit E Pa a si Pacii alt acea

„fie

aparținând minorităţii maghiare, că ele sunt exercitate! individual în colectiv. 7 Aa A agite ai aie ai car cai a Semnarea tratatului nu a pus caacțiunilor îndrepta-

Partiăul Dreptăţii și Vietii ea cărui „este ultranaționalis

sine

vința unui astfel de Tratat, securitatea regională va avea de câştigat“,

FRANCE PRESSE : „Concesii reciproce'!-

Intr-o relatare transmisă din Timișoara, agenţia „France Presse“ arată, între altele : „La cererea Budapestei, Tratatul de bază include și recomandarea 1.201 privind protecția minorităților, în timp ce Bucureștiul este mulțumit de absența din text a oricărei contestări a frontierelor actuale dintre România și Ungaria.

Această ultimă chestiune priveşte Transilvania — teritoriu disputat, de-a lungul istoriei, între cele două state şi care a fost acordat României la sfârşitul celui de-al doilea război mondial“.

ASSOCIATED PRESS : „Naţionaliştii din ambele țări vorbesc de trădare” Ungaria și România au semnat luni

"un tratat care înlătură rivalităţile is-

torice dintre ele, cu toate că naţionaliștii din ambele țări vorbesc cu înverşunare de trădare.

Ambele țări ex-comuniste sunt pe deplin conştiente că trebuie să soluționeze aceste probleme pentru a putea fi luate în considerare, în vederea admiterii ca membre în organizaţii europene occidentale, cum ar fi NATO

“şi Uniunea Europeană.

Naţionaliștii de ambele părți nu sunţ satisfăcuți de semnarea tratatu-

ITAR-TASS : „Un drum care n-a fost ușor"!

Agenţia Itar-Tass notează că drumul către acest eveniment a durat cinci. ani și nu a fost deloc uşor, din cauza problemelor existente între cele două

„tări, în legătură cu disputa teritoria= . 1ă din jurul “Transilvaniei. Forţele politice din România au apreciat

mod diferit tratul. zi Grupaj realizat de Dumitru CONSTANTIN

Presa ungara a reținul (lin cuvântarea lui Horn pasajul ptivinul irenturile colective

- Corespondenţă din Budapesta de la Dorin SUCIU -

Ecouri internaționale favorabile. acuzatii din partea opozitiei, ar putea fi rezumate spatiile ample consacrate semnării tratatului româno-ungar de mijloacele de comunicare în masă ungare.

Ziarele corectează stițile, difuzate de posturile ungare de radio că la Timişoara delegatia ungară condusă de Gyula Horn'ar fi fost primită cu fluierături. Comentariile subliniază din cuvântările presedintelui lon Iliescu şi ale premierului Nicolae Văcăroiu acele părți care arată că prevederea în document a inviolabilității granițelor duce la creşterea încrederii reciproce, iar din discursul primului-ministru Gyula Horn cea a necesității respectării: drepturilor, exercitate individual sau în colectiv, a persoanelor. aparținând minorității maghiare.

Tratatul trebuia încheiat din două motive, este de părere Nepszabadsâg, cel mai citit cotidian ungar: „Pentru Europa, ceea ce se întâmplă cu noi este de neînțeles, indepărtat și ii trezește. îngrijorarea, aşa Cum se întâmplă în cazul Bosniei şi Ceceniei.

N-am fi putut obține mai mult. Nici măcar cu-un sfanț. lar fără tratat, nici în România, în Transilvania, nu s-ar fi putut avansa nici măcar cu un pas în ceea. ce priveşte schimbarea relațiilor existente“.

Budapesta, 17 septembrie 1996 (Continuare în pag. a X-a)

Opinia publică din România, adversară actualei Puteri, a luat la cunoştinţă cu surprindere, ba chiar cu consternare şi indignare în unele cazuri, de schimbul de scrisori dintre ambasadorul SUA la Bucureşti, d-l Alfred Moses, şi d-l Lorne Craner, directorul Institutului Republican Internaţional (IRI), schimb desfăşurat în urmă cu cîteva luni, dar publicat la noi recent de Ziua şi de România liberă. Ambasadorul SUA ceruse IRI să includă în programele sale nu numai partidele din Opoziţie, ca pînă atunci, ci şi PDSR, pe considerentul că România este deja o „democraţie funcţională“, condusă de un guvern prieten Statelor Unite şi orientat către reformă şi inte, în structurile vestice. IRI a refuzat această sugestie, întrerupîndu-şi complet programele în România. Ulterior, cîţiva congresmeni republicani au trimis o scrisoare secretarului de stat al SUA, Warren Christopher, cerînd explicaţii. Dintr-o recentă relatare a lui Nestor Rateş la Europa Liberă, s-a putut afla că, de fapt, ambasadorul american a acţionat conform politicii guvernului SUA.

Mesajul explicit al acestui schimb de replici este că Opoziția nu se mai bucură de sprijinul necondiţionat al SUA, aşa cum era cazul în 1990, cînd, de exemplu, ambasadorul de atunci al SUA, Alan Green, Jr., nu asistase la ceremonia depunerii jurămîntului de către proaspăt alesul preşedinte Ion Iliescu.

Fără îndoială că d-l Moses şi, implicit, guvernul său au o viziune mult prea ci mistă asupra realităţii româneşti, adesea să confunde o aparenţă relativ ii fortabilă cu realitatea.

Astfel, e supărător să constaţi faptul că d-l Moses nu pare a şti nimic despre caracterul antireformist sau fals-reformist al guvernării Văcăroiu, despre tergiversarea practică a privatizării, despre continua subvenţionare a întreprinderilor neprofitabile cu rezultatul cunoscut al blocajului financiar, despre creşterea producţiei industriale fără efecte vizibile în nivelul de trai al populaţiei din pricina sporirii în aceeaşi proporţie a stocurilor nevandabile, despre corupţia excesivă. Pe de altă parte, d-l Moses pare să accepte prea uşor caracterul democratic al unui partid — PDSR — care s-a sprijinit în Parlament trei ani pe partide extremiste precum PRM, PSM sau PUNR şi care, din 1994, a inclus în guvernul său miniştri PUNR, excluşi de abia la începutul lui septembrie a.c. Şi, fireşte, s-ar mai putea adăuga numeroase elemente care să sugereze deficienţele democratice şi reformiste ale guvernării PDSR-Iliescu, cum ar fi legiferarea prin ordonanţe mult dincolo de limitele rezonabile, ingerința brutală a prefecţilor în administraţia locală aleasă ori vizibila de-

pendenţă a Justiţiei de puterea politică.

Acestea fiind zise, este cu totul de ne-

nţeles felul în care cele două publicaţii, Ziua şi România liberă, au tratat „cazul“, păgubind nu doar dreptul publicului românesc la o informare corectă, dar şi producînd mari daune imaginii Opoziţiei, de care ele se află foarte aproape (România liberă de CDR, iar Ziua de PL '93), de parcă ar fi dorit nu să-l infirme, ci să-l confirme pe d-l Alfred Moses în unele dintre aprecicrile sale, mai degrabă rezervate faţă de Opoziţie.

Mai întîi ar fi fost necesară o bună punere în context: chiar dacă ambasadorul Moses s-a arătat destul de necritic faţă de PDSR şi Ion Iliescu, trebuie recunoscut că presiunile americane au însemnat mult în treptata distanţare a acestora faţă de PRM întîi şi PUNR mai apoi, aşa cum, în absenţa acestor presiuni şi îndemnuri, nu s-ar fi semnat Tratatul româno-ungar. Pe de altă parte, trebuie admis, chiar dacă nu este plăcut deloc, faptul că Opoziția, şi în

Imaginea Opoziţiei

special CDR, a făcut destul de puţin pentru a demonstra, mai ales pentru un oc! şi o minte străine, că ea este capabilă nu numai să învingă în alegerile din acest an, dar şi să guverneze singură în mod eficace după aceea. Aşa cum arătam într-un articol scris în 1994 (v. cartea mea Mașina de fabricat fantasme — Clavis, 1995, p. 180), încă de pe atunci, Departamentul de Stat tindea tot mai mult să accepte guvernarea de la Bucureşti drept un partener normal de dialog, mizînd tot mai puţin pe şansele Opoziţiei de a ajunge repede la guvernare. În complicatul context politic central şi est-european, prioritatea Statelor Unite devenise stabilizarea regimurilor cît de cît „civilizate“, descurajarea alianțelor guvernelor respective cu partide naţionaliste sau extremiste, evitarea conflictelor etnice şi încurajarea unor regimuri care, oricît de imperfect democratice ar fi fost în fapt, acceptau, drept principiu, regulile jocului democratic şi orientarea pro-occidentală. Regimul de a Bucureşti este un astfel de regim, deloc ideal, dar departe de a fi diabolic, în perspectiva americană.

Deşi există multe puncte rezonabile în această perspectivă, noi am dori să sperăm că rămîne, pentru România, şi altceva, cu adevărat mai bun decît „regimul Iliescu“, şi că actuala Opoziţie poate aduce cu sine acest „altceva“.

Totuşi, nimic de felul unei analize critice nu a însoţit, în publicaţiile amintite, „epistolarul“ menţionat. Dimpotrivă, parcă pentru a dori să se dovedească fără umbră

de îndoială că Opoziția, prin presa sa, este cel puţin la fel de nedemocratică precum Puterea, „punerea în pagină“ ori articolele însoţitoare au prezentat cu totul altfel lucrurile:

De exemplu: în Ziua (14 sept. 1996, ed. a II-a), întreaga „afacere IRI“ se explică printr-o tenebroasă conspirație criptobolşevică Clinton-Elţin-lliescu. După cîteva necuviinţe ieftine la adresa preşedintelui SUA şi o ridicolă punere în paralel a alegerilor din Rusia şi din România, se scrie că agentul duplicitar al acestei conspirații ar fi nimeni altul decît Alfred Moses. Mai mult, în această conspirație, Alfred Moses ar reprezenta şi interesele cercurilor evreieşti, care, în schimbul promisiunii retrocedării „presupuselor averi evreieşti“, confiscate de regimul comunist, l-ar susţine, eventual fără acordul guvernului american, pe preşedintele Iliescu. Aceeaşi teorie — promisiunea retrocedării proprietăţilor evreieşti în schimbul susţinerii actualei guvernări — a apărut şi în România liberă sub semnătura lui Anton Uncu. Pe scurt, iată renăscînd vechiul şi „democraticul“ adagio, într-un mod prea puţin voalat: evreii ne vînd ruşilor, bazîndu-se pe naivitatea sau chiar pe complicitatea americanilor! lar asemenea drăgălăşenii antisemite apar tocmai în ziare ale Opoziţiei democratice, în timp ce ziarele apropiate Puterii, precum Curierul naţional, îl apără, desigur, pe ambasadorul SUA. Frumoase vremuri am ajuns să vedem!

ZE [A

(Continuare în pagina 7)

Luni 16 septembrie

e A fost semnat Tratatul cu Ungaria

La Timişoara, premierii României şi Ungariei au semnat Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre cele două ţări. Această iniţiativă a fost salutată de numeroase cancelarii occidentale. Pe parcursul întregii ceremonii de semnare a Tratatului, cîteva sute de timişoreni au scandat lozinci antiprezidenţiale. În acelaşi timp, la Cluj, Gheorghe Funar a organizat un marş funebru, în urma căruia a fost înmormîntată „inima României străpunsă de pumnalul unguresc“.

e Curtea Constituţională a respins alte contestaţii

Curtea Constituţională a respins contestaţiile privind candidaturile lui Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Constantin

hi , Mudava şi Constantin Niculescu pentru funcţia de preşedinte al

României. Curtea Constituţională a constatat că motivele invocate de contestatari sînt neîntemeiate.

Marţi 17 septembrie

* Parchetul îl disculpă pe Ion Iliescu

Parchetul General a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva preşedintelui Ion Iliescu privind gestul acestuia de a oferi, în timpul campaniei electorale, suma de 100.000 lei unei bătrîne. PL '93 a sesizat, pe 5 septembrie, Parchetul General, afirmînd că şeful statului a încălcat articolul 77 din Legea alegerilor parlamentarilor.

e Rusia reacționează la Tratatul româno-ungar

Rusia a salutat semnarea Tratatului de Bază dintre România şi Ungaria, dar „nu poate să fie solidară cu una dintre prevederile unui articol al tratatului prin care părțile se angajează să se susțină reciproc pentru a se integra în NATO“. „Poziţia Rusiei în problema extinderii spre Est a NATO este bine cunoscută atît în Ungaria, cît şi în România, la fel cum este cunoscut şi faptul că relaţiile noastre ar avea numai de cîştigat dacă s-ar ţine seama întru totul de aceasta“, se arată într-un comunicat al MAE rus.

Miercuri 18 septembrie

* PDSR și-a prezentat oferta politică Prezentarea ofertei electorale a PDSR a permis partidului de guvernămînt să-şi prezinte realizările din ultimii patru ani: veniturile reale ale populaţiei au crescut cu 22%, PIB cu 18%, iar producţia industrială cu peste 22%, au fost create două milioane de locuri de muncă etc. Pentru viitor, PDSR îşi propune continuarea reformei, care pînă acum a fost întîrziată şi de condiţiile dificile, dar şi de faptul că Gianiiia „a refuzat să-şi asume responsabilităţi seca ele ae (Ion iescu) e Ministrul Apărării despre extinderea NATO O decizie pripită în ceea ce priveşte extinderea NATO ar putea fi apreciată de România ca fiind discriminatorie, a declarat ministrul Apărării, Gheorghe Tinca, după o întîlnire cu omologul său polonez. „Dacă extinderea NATO este privită drept îndreptarea unei greşeli — mă refer la Ialta —, trebuie să ţinem cont de faptul că o greşeală îndreptată pe jumătate este o altă greşeală“, a adăugat Tinca.

oi 19 septembrie

e Camera Reprezentanţilor propune includerea României în NATO

Congresmanul republican de Ohio, Martin Hoke, a introdus în Camera Reprezentanţilor a SUA un proiect de lege referitor la extinderea NATO pentru unele ţări din Europa Centrală — în speţă România, Slovenia şi Slovacia. Proiectul de lege recomandă acordarea celor şase state central-europene a statutului de „membru politic“ al NATO şi totodată începerea simultană a negocierile de aderare. Anterior, Congresul american a adoptat o lege care se referă la extinderea NATO doar în ceea ce priveşte Polonia, Cehia şi Ungaria. e Parlamentul European reacționează dur Parlamentarii Uniunii Europene âu adoptat o rezoluţie care condamnă hotărîrea Parlamentului României privind unele măsuri de condamnare a homosexualilor. În acelaşi document, corpul legislativ al UE cere preşedintelui României să-şi exercite prerogativele de care dispune pentru a împiedica intrarea în vigoare a amendamentelor la Codul penal adoptate de Parlament.

Vineri 20 septembrie

e PNL exclude orice colaborare cu ANL i

La propunerea PNL, Comitetul Executiv lărgit al CDR a aprobat hotărîrea privind excluderea oricărei forme de colaborare cu ANL, înainte sau după alegeri. „Nu vom colabora cu ANL, deoarece programul aceste formaţiuni este fantezist“, a declarat vicepreşedintele

PNL, Viorel Cataramă. e CDR acuză PDSR și pe Ion Iliescu Comitetul Executiv al Convenţiei Democrate a adoptat o declaraţie prin care avertizează că în actuala campanie electorală „PDSR şi echipa candidatului susţinut de acest partid, lon Iliescu, a investit sume enorme în difuzarea unor atacuri deşănţate şi iresponsabile“.

Sîmbătă 21 septembrie

e ANL propune CDR să colaboreze Surprinsă de hotărîrea „tacită“ a CDR de a întrerupe orice legătură cu ANL, liderii acestei alianţe consideră că cooperarea tuturor forţelor din actuala Opoziţie în vederea cîştigării alegerilor şi a formării viitorului guvern reprezintă o prioritate politică. e Emil Constantinescu se pronunță pentru un guvern de coaliție Aflat în campanie electorală în judeţul Giurgiu, liderul CDR, Emil Constantinescu, a arătat că, dacă va cîştiga alegerile, Convenţia intenţionează să creeze un guvern de coaliţie. Primul-ministru va fi desemnat prin negocieri cu partenerii. Constantinescu a arătat că dacă Regele va reveni în ţară, o va face ca simplu cetăţean. Rubrică realizată de MARIAN CHIRIAC

rie căr ias atu roi fie

art

sul inc tor.

seu sen toti

paie isEs:

0 N eaiaii

Ste ste,

GYORGY FRUND

A, candidat la președin

ţia României din partea UDMR

UDMR critică, dar nu respinge

Tratatul româno-maghiar

Andrei Cornea —

— Interviu realizat de

semnarea Tratatului româno-ungar a dezamăgit pe multă lume. Mulţi Fa și-au văzut aparent confirmate temerile lega “

fag ie pe criterii etnice. UDMR a apărut așa-zisa autonomie pe cri ii ANR al: PRIV într-un „front al refuzul ături de P U NR și Cum explicaţi această atitudine luată de UDMR? a

În primul rînd ar trebui să ini ara UDMR, pentru că în presă am citit art icole E dictorii E legătură cu ceea ce a Spus UDMR. Declaraţia noastră se bazează pe patru puncte. Primul punct afirmă necesitatea acestui tratat, necesitatea sa politică. De peste 70 de ani, ste două state s-au uitat cu suspiciune unul la celălalt. România avea întotdeauna suspiciunea iredentismului maghiar, Ungaria avea întotdeauna s spiciunea că România doreşte asimilarea populaţiei maghiare din România. Din acest punct de vedere, existau indicii serioase; politica PCR şi practica mutării populaţiei în timpul dictaturii. În această situaţie, trebuia, în sfirşit, găsit un punct nou de plecare.

Necesitatea tratatului rezultă şi din conjunctura politicii europene actuale. Pentru intrarea în organizaţiile europene şi euro-atlantice există drept condiţie îmbunătăţirea relaţiilor dintre ţările vecine, aşa cum este necesară şi rezolvarea problemelor minorităţilor naţionale. În această situaţie, atit din punct de vedere al raporturilor bilaterale, cât şi din punct de vedere al politicii generale europene, acest tratat era necesar, şi UDMR a subliniat acest lucru.

Al doilea punct al poziţiei noastre afirmă laturile pozitive ale tratatului. Pentru că acest tratat are şi laturi pozitive; el este rodul unei munci de aproape cinci ani. Într-o primă perioadă, Uniunea noastră a fost implicată în discutarea tratatului. Ni s-a cerut punctul de vedere atit de către Ministerul de Externe român, cît şi de cel ungar. Punctul nostru de vedere principial a fost de a nu se hotărî peste capul nostru. Noi am construit un sistem politic logic, raţional al drepturilor pe care le pretindem, dar pe ultima sută de metri nu ne-a mai consultat nici partea română, nici partea ungară.

Încă un lucru pozitiv este că cele trei documente internaţionale: documentul final de la Copenhaga, Recomandarea 1.201 şi Hotărîrea privind drepturile minorităţilor naţionale şi religioase se află în Anexa tratatului şi că astfel ele sînt ridicate la rang juridic. Mai sînt lucruri pozitive cu privire la învăţămînt, limba maternă ş.a.m.d.

Relevarea laturilor negative reprezintă cel de-al treilea punct: nu este prevăzut în tratat un mecanism de control efectiv, eficient. Prin noile tratate internaţionale, peste tot au fost înfiinţate comisii ale Consiliului Europei, care pot fi implicate în aceste tratate. Or, atunci era normal să se înfiinţeze un mecanism de control la care să participe direcţia celor două ministere de Externe, cel puţin la nivelul secretarilor de stat, în plus experţi din Consiliul Europei şi, în legătură directă cu acesta din urmă, era necesară o instanţă internaţională care să reglementeze diterendele dintre cele două părţi în interpretarea şi în aplicarea tratatului. Iar precedentul tratat dintre Ungaria şi Slovacia demonstrează că era nevoie de acest lucru. Un ultim aspect negativ este momentul semnării acestui tratat, Semnarea sa acum conduce la folosirea lui în campania electorală. Este negativ momentul şi pentru că, î şase săptămini, nu poate fi nici aplicat gi ini cae catei ali poate fi nici aplicat şi nici ratifice şi urmă tonul umătorul guvern va trebui să-l apli-

parlament să-l ratifice, După părerea mea, era mai bine dacă se încheia trata şase sau opt săptămîni, : tul peste ca 0 nouă majoritate e felina patru ani vern să îl aplice. ŞI un nou gu-

Poziţia noastră (ceea ce 3 trulea punct al atitudinii ierta tg paîncercăm aplicarea lucrurilor pozitive imedi srp semnare, deei nici nu aşteptăm satihgeiea para că, dacă cele două părţi sînt de bună-credinţă, A

Reacţia UDMR faţă de

AnulVui

L6 |] Nr. 39

În vii încerca trebuie să aştepţi salifisare În E pan i j i uri . , Jetăm neajunsurile, ipsi trat i e ef la retrocedarea bunurilor Er gi la aplicarea bilingvismului, a pri le autonomiei. tie Deci, noi nu putem îl in aice lan, şi nici măcar pe unul apropiat, cu partide zi Fes a PUNR şi PRM, care au respins cu ua acest tratat. Pur şi simplu putere Să 46 55 iţi cest tri 3 sîntem complet mulţumiţi de a trata e ii îl aplicăm şi să-l ump i act de el şi încercăm să îl ap E fer i tră. Dar nu uitaţi cunele. Aceasta este poziţia noas snt ȘI : că toată lumea, inclusiv Guvernul României ȘI a vernul Ungariei, recunoaşte că acest tratat nu es

perfect, că are lipsuri.

un caz puşi pe acelaşi

Au existat divergențe în UDMR în privința atitudinii față de tratat?

Da. Au existat diferite voci. Unii au susţinut ca UDMR într-adevăr să respingă tratatul, să nu participăm la semnarea tratatului şi să declarăm că nu-l acceptăm. Eu am susţinut punctul de vedere pe care vi l-am prezentat adineauri şi acesta a fost acceptat de Consiliul Reprezentanţilor în şedinţa de la Tîrgu-Mureş, cu cîteva zile înainte de semnarea tratatului. Deci, aceasta este poziţia oficială a UDMR.

„Eu nu mă adresez doar comunităţii maghiare din România“

Acum, ca reprezentant al UDMR în alegerile prezidenţiale, ce program electoral aveţi? Care-i deviza dv. electorală?

Deviza mea electorală este: bunăstarea materială şi spirituală, siguranţa socială şi păstrarea identităţii naţionale. Cu aceasta, eu subliniez că, deşi fiind candidatul UDMR, nu mă adresez doar core nităţii maghiare din România, ci tuturor locuitorilor acestei ţări. Sper să obţin voturi şi de la români şi de la celelalte minorităţi naţionale, pentru că, pe lîngă alternativa pe care o propun pentru rezolvarea problemelor minorităţilor naţionale, propun şi alternative în domeniul vieţii economice side politice şi juridice, care, după părerea aa t ga ue din actuala stare de criză. cea

„Pați-mi un exemplu sau două de ase!

tive care interesează nu doar cita, pe ară, dar ui beige întreaga țară. nel „Haideţi să alegem un exemplu din do, i

Il păi gina şi unul economic. În piscul iza Aa sînt un susținător foarte convins şi hoar papii europene şi euro-atlantice a Rofst ur Ne ec mea, Guvernul român are tegrării în primul val. publice în primul rînd criterii isibili pentru ca opinia ublică

ci ml româna ma 1 n

Deviză electorală: E „Bunăstare materială şi Spirituală socială şi păstrarea identităţii naționalg“

„ cheltuieli, iar 129% pe investiţii. Dacă ar Cr6ă)

, Siguranţ

buie să ştie exact ce înseamnă integrarea în st rile economice europene şi în structurile militare ropene, care este preţul integrării, care Sînt ava jele şi dezavantajele integrării. Pentru a şti aces cru, trebuie să faci cunoscută lista de criterii, Ştiţi că, recent întors din Germania, domnul En Constantinescu a spuns că are informaţii, primite dej vicecancelarul Germaniei, Klaus Kinkel, cu privire poziția codașă a României, in urma completării che narelor. Or, Guvernul a dat un comunicat în care con. sideră că această afirmaţie nu corespunde realității Afirmația d-lui Constantinescu corespunde ag vărului. De fapt, Guvernul ar trebui să citească. şi numai declaraţia pe care o dă propriul mini al Apărării Naţionale, care spune că sîntem pe ultimul loc din punct de vedere al îndeplinirii cri riilor militare. România este singura ţară căreia, în chestionar, i s-au pus întrebări suplimentare, acest lucru dovedeşte că România este singura ţa care nu a răspuns corespunzător, nici, măcar teo tic, la chestionarul pus. Normal ar fi fost ca Guv nul să fi făcut publice aceste criterii de admişibili te. Or, el nu le-a făcut cunoscute nici măcar Par mentului. Parlamentarii UDMR au cerut în Comia sia de integrare europeană ca aceste criterii să aduse la cunoştinţa comisiei, pentru ca parti noastre să-şi spună părerea. Guvernul nici pînă nu a făcut acest lucru. Cum poţi să îndepline atunci criteriile de admisibilitate? Deci, prima co diţie ar fi ca acestea să fi fost făcute publice, În doilea rînd, criteriile trebuie îndeplinite imediaţi două planuri. Pe plan legislativ, modificarea laţiei româneşti în spiritul legislaţiei Uniunii pene şi, în al doilea rînd, concret, prin aplica legii şi a convențiilor pe care le avem cu Uniun Europeană şi cu celelalte ţări, în sensul crite; De ce este necesară integrarea? Pentru că ab ei este cel mai niare pericol la adresa suveranităţi şi independenţei României. Şi acest lucru trebi înţeles de fiecare locuitor al acestei ţări. Pentru că este foarte clar, în şapte ani NATO şi Uniunea E ropeană se vor extinde pînă la noi, iar pe dea parte ursul rusesc, care a dormit, se va trezi şi întări Iar a rămîne în suspans între NATO şi Rusia este cel mai mare pericol la adresa României. i Punctul economic al programului dv.? În primul rînd, sprijinirea micilor întreprin tori şi a întreprinderilor mijlocii, dar în mod cret: printr-o procedură foarte simplă de înscrii urmînd o politică de impozite şi de taxe favo lor. Aici mă gîndesc şi la asociaţiile familiale, la rism şi la toate serviciile, pentru că ei împreună pă crea acest număr, de 30%, care formează pătu medie a unei ţări. Acest lucru a fost distrus în mânia după al doilea război mondial şi în acest meniu s-a făcut cel mai puţin în ultimii şase al Altceva: sprijinirea investiţiilor străine. În Romă s-a investit în şase ani un miliard şi jumătate de lari. În aceeaşi perioadă, în Cehia s-au investit miliarde, în Polonia 8 miliarde, în Ungaria peste | miliarde. Chiar în fosta Iugoslavie, care nu are şase luni de cînd s-a ridicat embargoul, s-au ine tit deja 1,3 miliarde. Trebuie să înţelegem că investiţie străină, diferenţa economică dintre NO Uniunea Europeană creşte, nu zi cu zi, ci minul minut, în proporţie geometrică. Noi nu asig legislaţie adecvată, ne uităm la investitorii sti ca la nişte hoţi care vin să ne fure avuţiile, DN permitem să-şi scoată cîştigul în mod cinstit DU acceptăm tehnologia şi mergem mai departe cu litica noastră. Nu poţi să trăieşti bine şi să” pe străini. 88% din bugetul României mers$

vestiţiile străine am putea majora acest segme% 20%, pe banii lor şi în favoarea noastră:

punct al programului meu economic priveşte Pr tizarea. Ştiţi bine că 30% din bugetul naţioni cheltuieşte pentru mamuţii industriali morți

zoso

E ivatizaţi fie în întregime, fie pe secții E e mic, pe subansamble. Şi trebuie m, : ppit bani. Riscul omului participant la primt rin cupoane este nul şi de aceea = PrivaVA pare nu are nici un rezultat. Ceastă r importantă a stabilitate. i. În România legislaţia n & ineti puterilor nu este respectată. peutabilă, e să doptate de către Guvern prin or: donanţe epi si o rlamentul român a adoptat 200 de Ei d n 9%. a adoptat 97 de ordonanţe, dar toai e ee e rele au reglementat domenii vitale ale vie S "ai omice şi sociale româneşti, pe cînd unele dir ii noastre au avut în vedere timbrul fiscal ie muzical, altele convenţii internaţionale e tot din donieniul economic: lupta a zi n 7, cere. Dacă toate aceste puncte se nea a ir-un program parlamentar coerent şi snt și te corespunzător, atunci se poate rezolva E „jema siguranţei sociale. A

4 ieşi UDMR din actuala izolare?

i Din cite observ, e ei eee de tip liberal.

Be un program pol tie mai mult de tip cre, ti "urat. Sau liberal cu accente sociale, dacă d e îi ece pari sau aţă de ce aţă din Opere , vă simțiți mai aproape din acest punct de ve.

a legislaţiei

Ja Consiliul Europei, fac parte din gruparea Drtidului Popular European, care este de orientare eştin-democrat. Iar prin acest program am încerut să dau impuls liberalizării economice, vitală watru România la ora actuală, dar în acelaşi timp i adopt nişte măsuri de siguranţă socială care sînt le domeniul ideologiei creştin-democrate. Liniile de ; je nu sînt astăzi atît de clare cum erau în rioada interbelică între liberali şi creştin-demoați, de exemplu.

Cu cine vă veţi alia dintre partidele din România? Vă pun această întrebare fiindcă, după cum știm, [R a rămas izolată pe scena politică românească. deosebire de ce se întimpla la alegerile din "92,

aceste criterii să pentru ca parțidelăă vernul nici pină gi oţi să îndepli

- Deci, prima goga âcute publice, În a

leplinite imediatge MD ad ficea parte din CDR, acum ea se găsește izolată. , modificarea zis JE Dacă Opoziția va reuși să obțină o majoritate aritmetilaţiei Uniunii Buga „aveţi în vedere astfel de alianțe? ret, prin apli “În primul rînd trebuie să mă refer la izolarea > avem cu Uniuneăi . Din păcate, este singurul punct în care n sensul criteriiloge liția guvernamentală, în ultimii patru ani, a Pentru că ta ut cel mai mare succes în ceea ce ne priveşte. Noi dresa suveran ptăm împotriva acestei izolări, iar unul dintre

acest lucru trebui pu stei țări. Pentru că TO şi Uniunea noi, iar pe de

e pentru care avem candidat la preşedinţie tocmai acela de a face cunoscut că programul u nu este antiromânesc, el oferind şi alternatintru România şi, prin aceasta, să ieşim din

se va trezi ș ularea în care ne aflăm acum. Următorul pas ar fi NATO şi Rusia e lal alianțelor politice şi guvernamentale. Noi spe- >mâniei. ca, după noiembrie, să se nască o majoritate ui dv.? ntară şi o coaliţie guvernamentală demonicilor întreprintă ă, care să facă posibilă participarea noastră

ii, dar în mod i! în majoritatea parlamentară, cît şi în coaliția namentală. Sondajele de opinie arată că, fără

di, actuala Opoziţie, deci Convenţia Democrată, şi ANL, ar putea avea în jur de 48-50%, deci im fi acea masă de siguranţă cu care s-ar putea tătui o majoritate parlamentară. Eu sper să fie sper ca partidele din opoziţie să aibă voinţa şi

ile familiale, lată că ei împreună e formează pătulă fost distrus În N

ndial şi în 206546 politică de a face această alianţă. Semnele n ultimii șase le avem de la dînşii sînt contradictorii. trăine. În Romă : rîndul aceluiaşi partid există politicieni A şi jumătate de i şi conducători de partid care văd posibihia s-au investii nță cu noi, dar sînt şi alţii, care au anumite n Ungaria i şi suspiciuni, Eu cred că este în interesul ie, care nu are al partidelor democratice din România și al „argoul, s-4U Pi de a face o coaliţie guvernamentală, care să

e în viitor aşa-numita problemă a maghiarica ea să nu poată fi folosită ca o diversiu-

i cu zi, ci că Dar în ceea ce priveşte alianţa politică inua amentală, vom discuta după alegeri. Faptul unea noastră are un candidat la preşedinţia are avu ei cred că poate influenţa decisiv soarta Viii mod ci Preşedinte al României. mai de! Za s bine și HR îşi va negocia voturile

ea tur de scrutin tei să spuneţi că în al doilea tur de

scrutin, după pe care le veţi

A această ne

Bociere, ca in favoarea e, care

ecît î ai degrabă aducg n fâYoarea ucă une le flezay, acuz ay Cuzat de orțele “ eci credeți ej

Probabil Preşedinteluj Ilies, ral acestui a aționaliste Ste că s-a vi E pie nat e Vindut i | Sa din Em ia aloca a voturilor eraieuii | lă, v € avantaj | poziției? so paz

nd, Cred că ar fi defa Voi da Voturi] Oc conving

R Vorabil ca eu să » de fapt nici

i ale doved, au pierdut în Rajiinia 2

ndajele mai arată i Șae rată ceva: că i Și maghiari sint mai pu. a: CĂ relațiile dintre români tudinea cea sedere a Zonele mixte, în ea IV: â : p țele unde nu există ie ieaal de maghiari este în jude-

eci, e cla; : această ao aacă forţele naţionaliste pierd. În

Fapt este că, i Fi tipat: șa ana mica de acum un an sau mai mult, naționalist și s-a a Democrate a devenit mai rește atragerea oii. SA ARamieat TAptul că e das

Analiza dumneavoastră este cor de acord cu această evoluţie, dar SE mai pere = pati, întotdeauna linia naționalistă Cânvențisi la egal nu convins că politica

Dem ate nu va fi o politică naţionalistă. Ar fi 0 sinucidere pentru Convenţie să fie naţionalistă, să lupte împotriva timpului. Nu cred acest lucru Şi nu cred că este rău faptul că, acum, noi nu sintem într-o coaliţie electorală politică. Coaliția trebuie să ia naştere după alegerile din noiembrie.

Ce credeţi că va putea ameliora în plus relațiile dintre majoritatea românească și minoritatea maghiară? Dincolo de ceea ce pot sau vor să facă politicienii, ce s-ar mai putea face la nivelul societății?

Societatea civilă are un rol mai important chiar decît politica pentru omul obişnuit, prin alternativele pe care le oferă vieţii zilnice, de la cultură la economie, unde situaţia oamenilor poate fi îmbunătăţită — şi aici trebuie să mă reîntore la tratat. Contează foarte mult cum este aplicat acest tratat. Dacă piedicile de înscriere a investitorilor unguri în România vor dispărea, deci dacă va exista un spirit nou de liberalizare, dacă turismul între cele două ţări se va dezvolta, dacă românii vor investi mai mult în Ungaria, atunci eu cred că situaţia se va îmbunătăţi. În Tîrgu-Mureş cunosc români care înainte de 89 refuzau să vorbească ungureşte, nici nu ştiau ungureşte şi condamnau orice încercare de a vorbi ungureşte. Astăzi, fie că sînt profesori sau oameni de afaceri, mulţi dintre ei au început să vor” bească ungureşte şi văd lucrurile cu totul altfel. Ce înseamnă aceasta? Că mentalitatea oamenilor se

i agresiv, naţionalist nu mai schimbă, că acest ton agre! a e RE

i de în măsura în care a prins ă acum. A

sc am constatat că spcietatea son şi an

i ietăţii civi o influen-

istele societăţii civile, precum „42 » au Meta

(ă extraordinară în naşterea şi consolidarea noii i-a telectualităţi şi a unei clase conducătoare a socit

ii civile. PRECIZARE i ă, am aflat cu iind plecată din țară, SE pla ei figurez pe lista de susţinători

ai candidatului USD la preşedinţie, d-l

| tutu

Imaginea Opoziţiei Urmare din pagina 3, aan rebul imediat adăugat că retroce ȘI maghiare, ae retea

edarea ieşti, cit 1 greco-catolice, nu-i ceva

unui stat de det a conica normal şi, potrivit

pf Apa să Ştim care dintre partidele de opoziție se iapă ei It retrocedării, de vreme ce e TE Bate niciodată. E DR PRR i Pap mr e va spune că, totuşi, asemene. etnia sînt excepţionale în presa d emite Das păcate, Ziua nu e la prima „abatere“ din acest punct de vedere, iar în alte privinţe, România liberă nu străluceşte nici ea prin toleranţă şi viziune democratică, aşa cum a demonstrat-o, de exemplu campania antiiehovistă din această vară. La modul măi general, CDR, în special, a devenit în ultimul purtătoarea unui discurs public tot mai naționalist. Prin autoritatea unui Octavian Paler (totuşi, director onorific al României libere), spre pildă, un fel de „naționalism bun“ a devenit legitimall chiar dacă nu am fost încă dotați cu un înreptar pentru a-l distinge pe acesta de cel rău, „de grotă“. Pe măsura slăbirii influenţei politice a acesiza Aa ran, anul evit bun“ a proliferat colo de vechile limi Erei mite care separau Puterea

Poate mai grav este că, în unele situaţii concrete, CDR a ajuns să colaboreze cu PDSR şi cu naţionaliştii „de grotă“ în Parlament în vederea reprimării unor minorităţi. Va rămîne o mare ruşine pentru această formaţiune, care se consideră „forţa principală a Opoziţiei“, susţinerea şi justificarea, de către foarte mulţi deputaţi ai săi, a articolului 200 din Codul penal în forma sa ceaușistă, nerevizuită, pedepsindu-se astfel cu închisoarea relaţiile homosexuale, chiar şi atunci cînd acestea se desfăşoară în intimitate. A fost violată în acest fel Constituţia, care protejează viaţa privată, tocmai de către cei care vor ca ea să fie respectată în chestiunea celui de-al treilea mandat al preşedintelui Iliescu; au fost încălcate angajamentele României faţă de Consiliul Europei, care a şi protestat vehement săptămîna trecută, iar aceasta cu sprijinul neprecupeţit al celor care se vor garanţii „intrării în Europa“.

Ei bine, crede cineva că ambasadorul SUA sau Departamentul de Stat, urmărind acest vot ori citind presa la care m-am referit, vor fi mai tentate decît pînă acum să susţină cauza Opoziţiei mai degrabă decit pe cea a Guvernului (care, să reamintim, a protestat deja împotriva votului din Parlament privitor la articolul 200)? '

În concluzie: Opoziția, care are poate dreptate să creadă că sosirea sa la guvernare, acum, , ar fi benefică pentru ţară, ar trebui să-i convingă de acest lucru şi pe aliaţii săi fireşti din afară. . Dar aceasta nu o poate face decit construindu-şi o imagine favorabilă şi utilizînd un limbaj inteligibil, raţional şi esențialmente democratic, iar nu vituperîn du-i pe aceşti potenţiali aliaţi, adoptind legislații bigote, dînd drept de existenţă în presa sa fundamentalis-

Petre Roman. Precizez că e vorba de o

za MAGDA CÂRNECI

ului ortodox şi permiţind unor jurnalişti iresponsabili, e pretind că o susţin, să inventeze conspiraţii mondiale, evreieşti ori de altă speţă, în loc să discute critic acumularea propriilor erori.

> i EMIL HUREZEANU

"Un proiecț

, foarte greu de urnit, al apropierii de jos a atit mai mult cu cît experienţa de viaţă şi

uin ei _] ţei

| i concreț de unui minoritar român în Ungaria sau mareconc n România, e adesea o sursă de optimism | ler prin n alitatea ei, ce contrazice uneori politica

sau doctrinele de partid ale aceloraşi minorităţi

e romă No-u 3 ngara Pentru un canal de televiziune SRR româno-maghiar pină la 35 de 3

Îmi permit să adaug acestei liste — incompletă şi

ct şi de la capăt

din ins ani i e: i car este p 5 nval nstituţii de log ea tratatului bilateral dintre România s osofie pc lit Ai gureze i agă, totuşi — de acţiuni concrete în numele reconciil izilor de gradu [i ie 16 septembrie, nu va fi decit un î i »cierile Politică al oricărei delegat în dosa- lierii istorice româno-ungare o propunere care, dacă rilor, veterani] a, la Stei = Lun început, rezery cu partea ungară legaţii române ar prinde viaţă, ar contribui, cred, mai repede şi r de război i k dacă într-0 pia cal pa de plină de subs- unor e, de asemenea, acţ era Am admirat fără mai eficace la readucerea României şi a ea i în boi şi p i ri convulsivă, de peste 1.00€ - or inte! li ri acviunile, deseori e | E “citea = eee re: ate. Chia e alocu sIvă, .000 de ani ali româr i i roice, ale Europa, cu drepturi egale uns pci

= rd Li : â E S li, precum Ga Pre x u drepturi egale una faţă de cealaltă şi ale

Ză în vreuna îti tilor dintre români şi unguri. Tratatul, care AM Andrei Cornea e Andreescu, ambelor state față de democraţiile occidentale

Ș are: diplomatic se ȘI numeşte „de bază“ S = ă Ciao isa nea, Călin tasiu 7 TREE I : SERE. tale aj dipl Bere ă“, nu va Alina Mun heorghe Voicu, Victor . A „a mijlocul anilor '80, la Strasbourg, în Franţa, itui, În adevăr, decit un suporte o platformă pe ţii Pa : Sua care n-au încetat, în ofi 3 >umann, capitala Alsaciei, provincie şi oraş atit de disputate

pi E) '0 Tm 2 Lat, DO! a Ss ă- fr ci ud

e-abia urmează să se edifice ceea ce ne place problematizeze re] pofida ostilită- de francezi şi germani de-a lungul unei istorii pre-

aţia româno-maghiară

dezbărind-o de clișee doctrin,

ri sărate de sute de războaie, a luat fiinţă un canal de rade: în paginile unor publicaţii preseietane televiziune bilingv, la iniţiativa cancelarului Kohl 4 „ APADOR sau „22“. Astfel p n Sfera po- şi a preşedintelui Mitterrand, Arte. Între timp, Arte a ui extinse, nuanțat, pala de iniţiative artre- devenit adevărata emblemă a unei relaţii franco-germersuri similare ni Sa neoane) alături de de- mane moderne, în mers, cu priză directă. Postul

un sau deloc cunoscute din Un- este finanţat de instituţii publice de televiziune din

garia sau în si

ș e sînul minorită:

nia, în căi ţii maghiare d: 4- F iC 2

n căi de urmat pentru antice, e in Româ Franţa şi Germania şi are la bază o filosofie demo-

m că va deveni cu adevărat, nu doar că se eşte econcilierea româno-ungară“. Ratificarea E tului, discuţiile dintre cele două parlamente, la

şti şi Budapesta (primul parlament, pînă la brie, încă puternic dominat şi colorat de na-

ti primari, patetici sau şlefuiţi), vor echivala

are sau societale retro-

rea unei locuin lul chiriei nu y

venitul imul test al reconcilierii de facto. Reconcilie E, ii ci > 12 stu Fi E şi între oameni şi între popoare, să ca aia Şi sociale, diplomaţi şi militari E abeolu cul: > erat bezalig Maia A a piece aaa i E, RI: sar ca istorini: E abs IP comerci i = cineva după ce multă vreme ai fost certat Son apasa cil din Ungaria și România să cadă de ra erai: obie zare A pienoteta - e i - L: a = are recurg, e obicei, canalele de televiziune. Emi-

a fi subvenţior

; i definitiv, lăsîni i : asupra unui tratat z : local. te împaci oarecum , d puţine şanse comun de istorie a Transil- siunile de ştiri şi dezbaterile pe teme de actualitate,

i neî i. Nu deun istiţi

ezbateri, reprezenta unor noi neînţelegeri a : Sa stiţiu, de o sus- A serile tematice, dosare istorice comune, filme şi reei au susținut că ese dare a ostilităţilor cz FICE, rez dacă mai mult portaje, germane, franceze, dar nu numai, sînt difuimilă punerea psibologice şi ia Ii aniilare, Cola. Nu zate deopotrivă în franceză şi germană. Audienţa t timp cât cons de dragul unui P N » în ochii întregii acestui canal, transmis prin cablu şi satelit chiar şi apartament de în „sau ca ai AGE : cut DA RO li apoi, re- în România, în anumite regiuni, nu este de masă, ci im 30 milioane lei camere la o reconcii papa orică. Aşa cum mai spu- de calitate şi impresionantă. Germania şi Franţa r trebui să suporte in care şi cu alt prilej, recia şi Turcia au intrat în s-au apropiat, asta e sigur, mult mai mult în ultimii E onilioa a plata ung în 1952, în acelaşi val, fără ca relaţiile din- 10 ani, prin canalul Arte, la nivelul percepţiei sau al ai spus e is ie ele să se normalizeze cu adevărat. În schimb, tele-percepțţiei cetăţeanului simplu, informat şi dorle locale nu; Ei Ale şi franţa şi Germania, membre cu participare inegală nic de informare, decît în două-trei decenii anteriați zor i tea nici elg în Alianţa Nord-Atlantică, s-au împăcat cu adevă- oare de dialog exclusiv între oamenii politici.

spaţiile necesare pent profunzime, nu atit din cauza apartenenței De ce n-am putea crede că un astfel de canal de ele sociale 4 în pi I & ara: Ap ţe pă sri A : ide. jacelaşi organism de securitate, ci prin eforturi bi- televiziune bilingv româno-maghiar n-ar putea lua E cal e propunerea de le susţinute de-a lungul deceniilor, prin acţiu- fiinţă cît de curînd, să zicem, la Cluj? Fondurile ar

atre k fi alocate de Bucureşti şi Budapesta, echipa redac-

mea unor lideri excepţionali, de Gaulle şi Adenauer. E -

fiau avut de înfruntat parlamente sceptice sau os- țională ar fi asigurată de oameni de televiziune şi

fie şio opinie publică internă prizonieră de durată atiţia intelectuali de calitate români sau maghiari din generaţiile mai tinere, pentru care prezentul şi

„cu 15% dobinzi, p uirea de |

RL a-caz ertiilor adversităţii istorice dintre Fra i

a gigiui i ainerțiilo. i pasEE viitorul dialogului româno-maghiar sirit mai imporEa dp e Cu un tratat româno-ungar, semnat şi ratificat, ea a sanie d pini rii 4 dor i Da a sie Bucuea creditulu dec, paza er plita SE a reconcilierii Ie, reşti şi Budapesta, neinfluenţate de extremismul i a ratei şi a dobi lţilor pe, intelectual sau politic, corpul excelent de traducă-

E tori, resursele culturale extraordinare ale româniin sus e seci SEE lor şi ungurilor, puse în numele unei cauze a împăDe jos ga 2 vaniei care, pe baze ştiinţifice şi politice moderne, cării, pe baza aceloraşi valori democratice, ar Exemplele normalizării relaţiilor franco-germâne pornind de la valori democratice europene, să elimi- schimba complet macazul. Mulţi unguri şi români te jos în sus, dinspre societate spre strategiile di- De şabloanele, contururile apocrife sau îngroşate, — şi-ar abandona seară de seară rezervele, prejudecăfalsurile şi exagerările din discursul istoric al ungu- - ţile, intoleranţa, prin exerciţiul democratic al re-

plomatice şi politice, vor fi în aceeași măsură rele- : rari 1 L ante în procesul de apropiere româno-ungară. rilor despre români, al românilor despre unguri. concilierii in live care devine o astfel de televiziune.

, net al beneficiarului ar trebuii de 600.000 lei!

e prezentate vor fi imparțialei comentarii subiective, ten

îvind activiiatea puterii După încheierea tratatului de prietenie franco-ger- Atâta vreme cît tinerii, şcolari sau studenţi, vor în- Cred în acest proiect, în roadele pe care le va da, re- | încât mass-media publice sâmiăiman, la începutul anilor '60, au urmat iniţiativele Yăţa în Ungaria şi România după manuale de isto- pede şi bine aplicat, cît mai curînd, pentru că am rie redactate încă în spiritul competiţiei abia camu- fost martorul ocular, în ultimii 10 ani, al extraordi-

său de cuvint. Deda auietăţilor franceză şi germană: schimburile econo- a € A ră i mite neingrădite şi preferenţiale, încurajarea creării | flate, al revanşei, al exagerării meritelor proprii şi â._' narului succes al canalului franco-german Arte. La mor locuri de muncă pentru cetăţenii ţării vecine defectelor vecinului, diplomaţii, generalii, d-nii — început a fost întimpinat cu rezervă. Azi s-a impus în zonele de frontieră, crearea unor institute cultu- Keleti sau Tinca, Iliescu sau Horn, Meleşcanu sau ca una din cele mai complete, desăvîrşite chiar, mele, biblioteci, licee mixte, întilniri instituţionali- Kovâcs vor semna degeaba tratate între Budapesta tode de dialog bilateral. Lista de susţinere a acestui zate între ele Pi ZE i de ştii stării şi Bucureşti. Minoritățile, maghiară din România şi program ar putea fi deschisă chiar acum şi prin insau “ligi per E E i civoraer română din Ungaria, vor trebui angajate în acest ţermediul săptămînalului „22“. istoric în prieten şi partener în prezent este mai rezultatul unor astfel de acţiuni bilaterale la le mai diferite niveluri ale societăţi M-am numărat, în ultimii ani, printre observai constanţi ai raporturilor dintre România şi în cele mai diferite momente al nate. Cu i = şi f

purtătorul atele oficiale trebuie limitate onale. Principiile imparţia i uie respectate prin acord nt pentru reprezentanții Op

Noi apariţii editoriale

n 94,2 MHz

A apărut la editura Clavis cartea lui Christoph Bertram, Europa în Pi balanță, publicată anul trecut sub egida fundaţiei americane Carnegie sa 5 Endowment for Peace. Este prima sinteză pe tema integrării în NATO Bia intru modelului de reconciliere franco-g%.* j în şi UE care apare în România în volum. Autorul, cunoscut analist politic D= pa ar a ae german, fost director al prestigiosului Institut Internaţional pentru Studii aproa| gal icrofi Sine darie de iri Strategice (Londra), actualmente comentator de politică externă la 0p Tibora. aaa Welle si în paginile unor săptămînalul german Die Zeit, ne va vizita țara în 16-17 octombrie.

i din ţară şi din străinătate, iniţiativele de | 7 A 4 Cu acestprilej, va avealoc lansarea volumului său la Institutul Goethe sin sus de apropiere româno- „între care Co- din Bucureşti (16 octombrie). În programul vizitei sale sînt incluseo

de dialog interetnic și revista româno-ma- întilnire cu studenţii de la Universitatea Bucureşti şi o alta cu membrii Puntea, de la Cluj (proiect datorat regretatu- Grupului pentru Dialog Social. i aie pipa Buracu) sau act, Pute cumpăra Europa în balanţăde ia sediul redacției revistei pir Po ai damă „22“sau de la librăriile Humanitas, la prețul de 5.000 lei. De asemenea, maran it, în ci i primi cartea prin ştă. Pentru aceasta, depuneţi suma de 5.000 „da e pete crea area se ep ra sa nr. 402302096427 Bankcoop, Filiala „Piaţa Romană“, şi trimiteţi chitanţa împreună cu Săresa dv. la redacţia

obstacole întilnite în cale — şi aceste obstafost mai ales reziduul de şovinism Și intole- re revistei „22“, pe numele Alina Corbu. Cheltuielile pentru expedierea idicarea coletului.

A din societate —, să marcheze repere fragile, nice, bine venite. Liga Pro-Europa editeaz : nf se menita : de înaltă ţinută europeană şi intelecă, Altera, la Tîrgu-Mureş, a cărei difuzare ar poştă

Anul Vii

brie

Tratatul româno-ungar a ieşit neatins. din Parlamentul de la Bucureşti

“Cu 159 de voturi pentru, ] vot împotrivă şi 27 de abţineri şi Camera Deputaţilor a ratificăt ieri Tratatul bilateral între România şi Ungaria.

loan Gavra-s-a ţinut de promisiunea făcută Şi a depus toate eforturile pentru boicotarea ratificării. A început prin invocarea unui vot exprimat” greşit luni după-amiază, când s-a hotărât, în urma şedinţei Birouiui Permanent, introducerea tratatului cu procedură de urgentă. Când s-a ajuns la concluzia că argumentaţiă acestuia nu stă în picioare, grupul parlamentar PUNR a anunţat că nu participă la vot. Alături

de el. nici grupul parlamentar al PRM n-a participat la vot. Ultima încercare de a împiedica adoptarea tratatului a aparţinut liderului PUNR, . Valeriu Tabără, care l-a admonestat pe Adrian Năstase că nu. respectă procedura ce îi cerea să ia în considerare cererea unui şef de grup. parlamentar, și -să anunţe cvorumul înaintea. votării. Bineînţeles că nu se poate pune. în discuţie posibilitatea. ratificăni tratatului fără cvorum. Însuşi rezulțatul votului demonstrând clar că numărul de deputaţi existenti în sala de şedinţe eră suficient pentru

ratificarea tratatului. Costică Ciurtin; -de “la PUNR. a atras atenţia că, în timp ce în trătatul cu Slovacia, Republica “Ungară a adoptat termenul de „persoane aparţinând minorităţilor nâţionale“, în tratatul. cu: România, -partea română a acceptât termenul de „minorităţi“, ceea ce deschide posibilitatea aplicării drepturilor colective, deşi ele sunt negate, ca atare. În plus, din cauza tratatului, în tribunalele din Harghita şi Covasna se piine sia deja limba

maghiară. “Lia BEJAN

Gh. Funar: „Trădătorii de neam Iliescu și Roman”

„O mâhnire pe care nu am mai simțit-o mă încearcă acum, când am aflat că şi în Camera Deputaţilor tratatul trădării naţionale cu Ungaria a primit girul parlamențarilor”, a declarat Gheorghe Funar la aflarea veştii, în timpul unei conferințe de presă ce a avut loc la Bacău, joi la prânz, cu prilejul turneului său electoral prin judeţ. Mâhnirea este cu atât mai profundă, depăşind cadrul personal. ştiind că votul pentru ratificare a fost dat. la fel ca în Senat, de mai-puţin de jumătate plus unu dintre parlamentari, ceea ce dovedeşte că şi unii membri ai partidelor ce au grăbit semnarea Tratatului cu Ungaria, intuind pericolul ratificării şi făcându-li-se lehamite de deciziile liderilor lor, trădătorilor de neam lon Ţliescu şi Petre Roman, au preferat să lipsească de la dezbateri şi chiar să voteze împotrivă. (Rompres)

Parlamentarii UDMR s-au abținut de la vot

Parlamentarii Uniunii Democrate a Maghiarilor din România s-âu abținut de la vot cu ocazia ratificării Tratatului de bază româno-ungar,

a anunţat, joi. deputatul UDMR, Gyula Vida. Nemulțumirea UDMR în - legătură cu documentul menţionat este cauzată; între altele, de

interpretarea restrictivă a Recomandărnii 1201; precum şi de absența din

textul tratatului a unor garanţii clar formulate privind controlul aplicării

acestuia. Sunt enticate, totodată, prevederile referitoare la folosirea limbii

materne în relaţiile cu autorităţile locale, administrative şi judiciare, ca

şi lipsa unor menţiuni referitoare la obligativitatea peupedauai bunurilor

bisericeşti. şi. comunitare, :

Și la Budapesta, Tratatul ia: viteză

Cod pentru politică extemă a Parlamentului „ungar a aprobat,

miercuri, înscrierea pe ordinea de zi a Legislativului, în regim de urgenţă,

a proiectului de lege privind ratificarea Tratatului de bază româno-ungar. Matyas Eorsi, preşedintele Comisiei. a precizat, pentru MEDIAFAX, că, deşi partidul său. Uniunea Liber-Democraţilor (membru al coaliției guvemamentale), sprijină ratificarea, el personal nu înţelege necesitatea regimului de urgentă. EGrsi a afirmat Că această practică este neobişnuită in cazul unor tratate internaţionale. (Mediafax) 00 a da

iri: Dei eri

* camera Deputaţilor a respins trei proiecte de lege importante: * Cegea Privind patrimoniul fostului UTC, Pe dcărila dies, i Odului de procedură Civilă şi Legea privini privatizarea ănci = “seca l ntele CU capital majoritar de stat. $ iniţi = a a ? legislativă prin care BNR este autorizată să acorde Băncii Dacia lecto ratul Ra. Felix şi Credit Bank credite în valoare de 300 miliarde lei. ş ; O p oz | Li [| a destinate acoperirii cererilor de retragere a depunerilor făcute de

Populaţie. Opoziția a acuzat caracterul populist al acesteia şi

faptul că Imprumutul constituie un element inflaţionist. un punct de plecare este nedre

mai departe? Mai departe — mea ha pi Că statutua de proprietar de pă. Miercuri 2 octombrie departe: Ma 3 : nul în vi

nfuziei, căci nici PDSR şi agrare din trecutul ioan. 5 I tăi: 4 * Teodor Meleşcanu s-a întîlnit cu William Perry escu nu par să aibă o vi. normal, țăranul, dacă ar fi pia Sa îl. În mod Ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, s-a întîlnit la ă asupra viitorului. Avem Cut, ar trebu; ie, ca a te Washington cu secretarul american al Apărării, Wiliam Per dcu o Porteatră deschisă acelor pa sa egător, de partea tat x : ă măcar schiţa unui efort bera Circulaţia a tea S :

: : a enuri] : rdonare din capul locului Să, țăranul alegător de azi ea ga ere că satisfacerea Hece- din trecuţ 1d al celui

7» are obsegi dif ra cee Ce /a Alianţa Nord-Atlantică“ eficientizarea acesteia, împotrive ia Refl sia di erențierii şi i se * Senatul adoptă Legea controlului averilor DSR-ul poate face fără care d-] sei ce Stlexiile ântimonarhice cu natul a adoptat proiectul de lege privind declararea ŞI a sa de partid de stînga. nat în ei cae cantinescu a fost întîmpi- Controlul averilor demnitarilor. Astfel, parlamentarii vor fi obligaţi iducere din PDSR „Simt“ dus panie el

€ & ectorală sînt Pro- să depună,la începutul şi la sfîrşitul fiecărui mandat, declaraţii mai curînd al fabulaţiei despre moşierii amănunțite privind averea personală, a soţiei şi a copiilor.

_Joi 3 octombrie —

i făcută şi în problema i grele aceeaşi cotitură ielii e 2 Occident, domeniu în pentru țăranul de azi . : Peri Npoției de „Atât de departe vine acest ţăran în întîm- * Camera a ratificat Tratatul cu Ungaria : e deosebire de cotitura Pinarea PDSR, încît nici nu e prea de tot alar- Cu 159 de voturi pentru, 27 de abţineri (UDMR) şi unvot GE ai copiere a maţ cînd PDSR-u] şi actualul preşedinte scot împotrivă, Camera Deputaţilor a Helicat Tratatal de bază ȘI pe care opo- in sacul î i ă i iali româno-ungar. Parlamentarii PUNR şi P M care au contestai 1 motive electorale, să-] tă i care-o țin ascunsă soluţia socialis- g ş

cu , a unor noi colhozuri sau dări; anumite prevederi ale tratatului nu au participat la vot.

SR la o altă identitate S-a dus în Parlament o luptă i eat | 16 candidaţi pentru Cotroceni i ep escu nu acceptă. Nu- în ultimele săptămîni pentru ca statul să hu La Biroul Electoral Central au fost înregistrate candidaturile a

astă cotitură, PDSR-u] ină ci

obţină prero ative le î : E 16 persoane care doresc să obţină fotoliui de preşedinte al orz pic de felul DALĂLOL. de pe pe une = calitate de cum omâniei. Dintre aceştia, 3 sînt independenţi. » unde zilele la putere opoziţia de centru, de CDR în emma a pa 2777 Di miirmăreite, 3 Vic- țarăea n-a avut nici un ecou. Vineri 4 octombrie // nțiale“ e iminentă. Se repetă însă în agricultură succesele Ci ă ică inției i aa > DR dă o replică Preşedinţiei e; a mă îs tute îppgeral ă diac Is economice pe care Ca răspuns la un comunicat de presă al Preşedinţiei, Biroul de Sir p „UȘI preşedintele “-au repurtat în in- presă al CDR îşi manifestă îngrijorarea faţă de creşterea ştiuse să-i ocolească. dustrie. Țăranii (ca ŞI muncitorii) au putut fi ărului da inaite pi: : i A nul din monştri e induși în eroare asupra adevăratului lor inte- Scopuri partizane, contrar legii ȘI uzanțelor democratice, de către ie „menajat pentru res elector al, dar producția a rămas anii, Dep ȘI echipa de campanie electorală a candidatului jon Iliescu. le stinga); al doilea ceea ce conduce ţara în „lumea a treia“, Prin

: = S * Primarul sectorului 1a demisionat > pe care urmare, oricum Vor vota ţăranii la 3 noiem- George Pădure, primar independent al Primăriei sectorului 4 restructureze. Evi- brie, pluteşte mai departe același spectru de “ureşti, şi-a anunţat demisia, deoarece nu a acceptat decizia clocneşti de celălalt; nesiguranţă şi pentru Buvernanţi. Dacă i - i

| Primarului general, Victor Ciorbea, de prelungire a termenului de -ar în ta să na- PDSR-ul ar gîndi pe termen ceva mai lung, ar i oi iului. Pri intari zdrobit de stînci, O trebui să-și apropie şi politica agrară de cea a : re vrea să spună că opoziţiei de centru, ceea ce, desigur, nu se va * Bunurile comunităţilor evreieşti pot fi retrocedate ru economie este ca întîmpla. ]

ș : = Purtătorul de cuvint al MAE, Sorin Ducaru, a anunţat că ie. Dar, pentru că În aceste condiţii, nu-i de mirare dacă son- i

,„Nu- e dac = bunurile confiscate comunităţilor evreieşti de către regimurile iu de facto nici nu dajele de opinie nu indică creşteri mai mari nazist Şi comunist şi aflate acum în posesia statului pot fi

să iden- ale electoratului dispus a vota opoziţia. Două retrocedate fără probleme prin măsuri administrative. În acest onstitui strategia importante mase de manevră — salariaţii marilor sens, Guvernul a adoptat o ordonanţă care garantează liberul Şi a candidatului unități de stat deficitare din industrie ȘI fărâni- accesa arhive pentru identificarea proprietăţilor.

i pară i în 6 t să frineze dezvol- 4 (7 4 mea — continuă ca și în trecut să frînez Sîmbătă 5 Octombrie

tarea societății românești. Să fie și i cazul țării n colaps de tip bulgar preţul necesar ca pe heem să m păzud. la realitate? *CDR propune un program pentru alegeri duraltg era SRR Emil Constantinescu, a transmis un apel i iese“ logan de campanie „tuturor Partidelor emocralice din România Și candidatilor îleggai de î setipe die păcate (şi de mai acestora /a funcția prezidenția zu 5. 10 Mănia pa Ari E Aaaa litiu A a 25