Proteste studențești privind taxele universitare

flau = Cacuitat A acelasi i prexe ie Şi f ei, la i Galaţi» le ordine i doane» i | pregătite pi | z Ni Si “ ț n “Tărăcilă ) i i za i e Ep pi sală asea taxelor pentib carni a situație toate 48

aspre Facultatea de Drept, unde trină la ora 12.00 sînt aproape 10.000 de protestatari. Coloana se îndreaptă spre Piaţa pniversităţii, oprindu-se apoi | Diaţa Palatului.

20 octombrie. Studeţii se adună la Facultatea de Drept. De această dată, însă, un impresionant baraj de poliţie barează drumul spre Piaţa Universităţii. Situaţia aceasta durează cîteva ore.

Cîtva timp după ora prînnului, schimbînd tactica, greviştii fac stînga-mprejur, îndreptîndu-se în fugă spre Piaţa Operei, în intenţia de a găsiocale liberă spre Cotroceni. Luaţi prin surprindere, polițiştii nu au timp să bareze drumul cu maşinile — şi atunci bastoanele intră in funcţiune. Cei din faţă o iau la fugă spre Podul Eroilor,

unde se opresc, aşteptîndu-i ceilalţi. Toate căile de acspre centru fiind blocate » baraje ale Poliţiei, singura soluţie rămîne retragerea spre căminele din Grozăveşti și Regie, unde, la ora 16.00, se hotărăşte ca acţiunile de brotest să fie reluate luni 23 %tombrie. Singura promisiune pe care studenţii o obţin în

GII ÎNVĂȚĂ

Faţă în faţă cu Guvernul

această zi este aceea de întrunire a Comisiei parlamentare pentru învăţămînt sîmbătă 21 octombrie, comisie care nu rezolvase la sfîrşitul şedintei nici una din doleanţele greviştilor.

21 octombrie. Studenţii cer o întîlnire cu reprezentanţii grupurilor parlamentare. La această întrunire, reprezentanţii Opoziţiei (dar şi reprezentantul PRM) se declară de acord cu revendicările studenţilor şi cu iniţiativa de amendare a Legii învăţămiîntului. Radu Berceanu (PD) şi Nicolae Manolescu (PAC) se angajează să depună iniţiativa legislativa la Cameră şi respectiv la Senat.

23 octombrie. Preşedintele Senatului, Oliviu Gherman, se întîlneşte cu studenţii şi le propune o formulă de compromis. Amendarea Legii învăţămîntului este de neacceptat, a susţinut Oliviu Gherman. Partidul de guvernămînt nu doreşte amendarea legii dintr-un motiv de prudenţă politică. O dată deschisă calea revizuirilor, cred majoritarii, UDMR ar veni să propună propriile amendamente. Aşadar, Oliviu Gherman a propus

MÎNTULUI

ntoniu

două căi ocolite: un text interpretativ la Legea învățămîntului, care să găranteze autonomia universitară, şi o lege distinctă de protecţie socială. Senatorul Nicolae Manolescu, prezent la toate aceste negocieri, decalara, în aceeaşi zi, că asocierea revendicărilor actuale ale studenţilor cu cele ale minorităţii maghiare este cu totul artificială. Studenţii maghiari, care s-au asociat de la bun început la această grevă, au ţinut să spună, la rîndul lor, că alăturarea celor două tipuri de revendicări exprimă doar lipsa de voință politică a majorităţii şi că maghiarii nu intenţionează să extindă greva în sensul revendicărilor lor specifice. După ziua de luni, studenţii au declarat că nu acceptă compromisul sugerat de Oliviu Gherman şi că vor continua protestele pînă la satisfacerea revendicărilor. În aceeaşi zi, Biroul Permanent al Camerei aviza intrarea iniţiativei legislative în procedura

obişnuită. IULIAN ANGHEL

satisfacerea revendicărilor pe

ȚIA

Faţă în faţă cu forțele d

Foto: Sorin Comănescu

Foto: Paul A

PAC

Partidul Alianţei Civice condamnă acţiunile violente întreprinse de poliţie înpotriva manifestaţiilor studenţeşti din Bucureşti și consideră comunicatul IGP dprept ruşinos. (

Partidul Alianţei Civice deplinge totodată măsurile abuzive ale Ministerului Învățămîntului, care s-au aflat la originea conflictului, şi socoteşte inacceptabile declaraţiile contradictor nitoare pe care le-au adresa studenților funcţionari superiori din instituţia cu pricina şi unii parlamentari

Revendicările studenţilor trebuiau examinate cu seriozitate şi rezolvate în spiritul Constituţiei şi al legilor ţării.

21 octombrie 1995 Președinte al Partidului Alianţei Civice Prof. univ. Nicolae Manolescu

ncer ca principal investiție să fie în instrucț şcolară şi cultură, s-ar fi

găsit oricum mijloacele să garanteze realme

ura de

vor declanşa proceda amendare a Legi

Modi

solicitate privesc, printi

altele, dispoziţiile articolului 58 cu privire i excepţiile de la gratu învăţămîntului £ de Constituţia României Deoarece prestația domnului Liviu Maior în

Opoziția se_ solidarizeaza cu studenţii

UDMR

Preşedintele UDMR, Mark6 Bâla, a declarat: „Sîntem, în general, de acord cu revendicările protestatarilor. Greva studenților demonstrează încă o dată spititul centralizator şi nedemocratic al Legii învățămîntului”.

PL '93 protestează cu vehemenţă împotriva folosirii forţei de către organele Ministerului de Interne pentru intimidarea studenţilor grevişti.

Revenirea la practicile represive ale fostei miliții pentru înăbuşirea unor acţiuni protestatare paşnice şi justificate denotă disprețul guvernanţilor actuali faţă de problemele reale şi din ce în ce mai grele ale cetăţenilor acestei țări. Din cauza acţiunilor sale provocatoare, Guvernul este răspunzător atît pentru situaţia creată, cît şi pentru o eventuală nedorită escaladare a violenţelor.

În numele Comitetului Director al PL '93,

Horia Rusu, Preşedinte Executiv 20 octombrie 1995

Partidul Democrat

George Stancov: „Legea în sine confirmă faptul că sărăcia naşte monştri — aşa se explică discrepanţa între garanţia constituţională şi spiritul articolului 58. Intr-o societate în care s-ar

calitate de ministru al Învățămîntului este — din punctul nostru de vedere — nesatisfăcătoare, încălcînd deliberat principiile autonomiei universitare, considerăm că onoarea îl obigă la gestul firesc care într-un stat de drept se numeşte DEMISIE

Grupul parlamentar PNTCD

Alianța Civică

Alianţa Civică salută resuscitarea mişcării studenţeşti şi hotărîrea ei de a se implica în viaţa ţării. Alianţa Civică este alături de studenţi şi sprijină revendicările lor sociale, ca şi lupta lor pentru amendarea Legii învăţămîntului în sensul unei autentice autonomii universitare. În acelaşi timp, condamnă cu indignare violențele la care au recurs forţele poliţieneşti, ca şi deciziile ilegale şi neconstituţionale ale Ministerului Învățămîntului, disprețul constant al acestuia faţă de drepturile şi preocupările întregii comunităţi academice. Măsurile haotice, conjuncturale, neprofesioniste au dus deja la o degradare morală şi materială, greu reversibilă, a învăţămîntului.

Numai o conducere competentă, impusă de solidaritate tuturor cetăţenilor conştienţi, va

putea salva, măcar în acest ultim moment, şcoala românească făuritoare de mentalități şi valori democratice.

Consiliul Naţional al AC

Legea învăţămintului a tost ţinta multor contestaţii, dar nimeni nu a reuşit să prevadă adevăratul motiv care va provoca cele mai ample manifestații de stradă din ultimii ani. Problema taxelor sau cea a autonomiei universitare nu au intrat niciodată cu adevărat în dezbaterea publică. in schimb, nici un alt subiect nu a fost mai mult dezbătut decit articolul privitor la învățămîntul minorităţilor naţionale. Maghiarii, prin excelenţă, au pus în joco miză enormă şi au depus dosarul problemei pe masa diplomaţiilor occidentale. Neam fi aşteptat, iarăşi, ca România să fie aspru criticată în instanţe internaţionale, cum ar fi Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Pe de altă parte, vara întreagă a stat sub semnul amenințării celor mai ample manifestații ale elevilor şi studenţilor maghiari. Dar nimic din toate acestea nu s-a întîmplat. Absorbiţi de jocurile politice mai înalte sau mai mărunte, politicieni şi ziarişti au ignorat starea deplorabilă în care se dezbate de mai multă vreme învățămîntul universitar românesc. Laboratoarele nu au materialele de bază, bibliotecile nu pot oferi studenţilor nici măcar cărţile din bibliogratiile obligatorii, sălile de curs şi seminarii sînt abandonate în cea mai tristă paragină, ca şi cum aici s-ar desfăşura doar întruniri clandestine. S-a vorbit iarăşi mult prea puţin despre felul cum locuiesc studenții. Căminele, rîvnitele cămine, sînt, cele mai multe, de-a dreptul insalubre şi, culmeal!, studenţii sînt obligaţi să-şi plătească consumul de e ie electrică. Legea învăţămîntului nu putea, e adevărat, să rezolve toate aceste probleme, dar nimeni nu a părut să observecă articolul 58 va permite instituirea acelor taxe, care au scos zeci de mii de studenţi în stradă. Cu toate că studenţii şi-au formulat

ile încă din 1993, de la intrarea legii în dezbaterea Parlamentului. Dar mai cu seamă nu s-a vorbit destul despre faptul că învățămîntul românesc suferă de boli mai grave decît discriminarea minorităţilor, boli care nu mai pot fi rezolvate printr-un proiect de lege sau prin amendamente la legile existente. Viciul de fond trebuie căutat la Ministerul Finanţelor, acolo unde se croieşte bugetul. Din 1989 încoace, toate guvernele au fost preocupate să întreţină cu subvenţii mascate sau la vedere sectoarele parazitare ale economiei. Drapîndu-se

în minciuna “social-democraţiei,

| iesea au peferat să socială, =

g | sii marile industrii falimen Au ignorat, în schimb, investiţia cea mai rentabilă — investiţia în competenţă şi inteligenţă. (H.P.)

Foto: Mihail Lechkum

STUDENȚII CER AMENDAREA

leri „golani“, azi „repetenţi“

Prin ordinul 5.026 anexat articolului 58 din Legea învăţămîntului, ministrul Învățămîntului, Liviu Maior, stabileşte plata unor taxe imense pentru restanţe şi repetenţie. Bunăoară, dacă un student de la Medicină.repetă anul de studiu trebuie să plătească 1.500.000 lei, iar la Arhitectură între 900.000 şi 1.300.000 lei. Culmea este că tocmai acolo unde aprecierea este mai subiectivă taxele sînt mai mari; repetarea unui an l-ar costa pe un student de la Regie film aproape 5.000.000 lei. Măsura ar fi urmat să se aplice retroactiv, începînd cu anul universitar

„Am terminat Matematica şi nu are cum să mă intereseze cursurile de informatică pe care le fac acum la ASE. Mă pot duce liniştit la examene fără să trec pe la şcoală, ocupîndu-mă de altceva în timpul ăsta.“

„Bun., mă obligă să merg la şcoală, dar bursa nu-mi ajunge să mă întreţin. Va trebui să muncesc şi deci să fac absenţțe sau să nu pot merge la toate examenele în sesiune. Aşa că, dacă nu voi avea bani de taxe, voi abandona şcoala.“

6 octombrie. Studenţii Universităţii din Bacău declară grevă în semn de protest faţă de Ordinul 5.026. În celelalte centre universitare din ţară se fac demersuri pentru anularea acestei măsuri.

8 octombrie. Liderii studenţilor din Craiova semnează un protest ce urmează să fie înaintat forurilor competente interne şi internaţionale.

10 octombrie. Centrele universitare din Galaţi, Cluj, Suceava, Oradea, Siiu şi Craiova hotărăsc greva generală. 2 octombrie. Ministrul Liviu Maior

[ 1 5.244, care stipu-

andar

Ordinului 5.026 au

centrele universitare din Bucureşti este iniţiată o campanie pentru strîngerea de semnături în vederea declanşării grevei generale. i

16 octombrie. La Conferinţa Naţională a Studenţilor se hotărăşte declan-

şarea grevei generale începînd cu data

de 17 octombrie, ora 7.

Aflat la Camera Deputaţilor pentru a răspunde unor interpelări mai vechi, ministrul Învățămîntului, Liviu Maior, declară: „Este o ruşine că s-a declanşat o grevă a repetenţilor“.

17 octombrie. Delegaţi ai universităţilor din Galaţi, Ploieşti, Bacău şi Constanţa îşi anunţă venirea la Bucureşti. La ora 10.00, în jur de 10.000 de „repe-

Sub protecţia blindatelor

e „Mai întîi m-au trîntit jos, lovindu-mă cu picioarele şi bastoanele. Au vrut ş să-mi ia aparatul de fotografiat. Le-am spus că nu-i al meu şi atunci mi-au cerut E să le dau filmul. În timpul ăsta, trei scutieri mă trăgeau spre o dubă. Am vrut să le. dau filmul, dar acesta se rula în aparat şi nu puteam să-l scot. «Nu ştiai că n-ai voie să fotografiezi?», strigau, lovindu-mă. Pînă să ajung la-dubă, am reuşit să scot filmul. L-au luat şi l-au rupt, mi-au mai tras cîteva picioare şi m-au lăsat în SĂ pace“, povesteşte cu tremur în glas una din victimele represiunii poliției din ziua __ de vineri 20 octombrie. Şi el şi alţii declară că nu ştiau, nu vedeau de unde Îi lovesc bastoanele sau alte obiecte contondente. Alergînd, se trezeau din senin GU; dureri în spate, în coapse, în piept unii căzînd, alţii reuşind să scape. =

e Adunați în fața Facultăţii de Drept, studenţii protestatari încearcă în jurul OB 12.00 să se îndrepte spre Universitate, dar sînt împiedicaţi atit de cele citeva cordoane de scutieri şi jandarmi şi cele trei blindate trase de-a latul B-dului Kogălniceanu, cît şi sub pretextul că nu au autorizaţie de marş.

e La ora 13.30, pe neaşteptate, mulţimea se întoarce către Operă, deplasîndu-se în fugă către Podul Eroilor, pe ambele pării ale cheiului Dimb Un cordon de ciţiva jandarmi, aflat în parcarea din faţa Operei, este spart cîţiva studenţi ce alergau către Bisercia Sf. Elefterie cad în miinile scutieri Reîntorşi în mulțime, sînt găsiţi cu greutate. Povestesc febril ce li s-a întimp pot să uite spaima prin care au trecut. Arată celorlalţi urmele loviturilor şi spun i-au văzut pe alţii sîngerînd. Circa o oră, podul Eroilor este blocat, toată lu He agită, spiritele sînt încinse, circulaţia este întreruptă, studenţii sînt apostroiâi călători grăbiţi: „De ce vă bateți joc de cetăţeni?“, „Lăsaţi-ne să ne ducem noştri!“ „Să nu mai facă sexuri în parc, să înveţe! timp în care blindatele veghează pe B-dul Ştirbei Vodă. Capi ai poliţiei neagă că ar fi dat ordincă

studenţii să fie loviți. Li Groză:

derii studenţilor decid deplasarea spre Regie, dar o scurtă oprire pe Podul Cotroceni, se hotărăși Era vineri 20 octombrie, ora 16.00. A

Revendicările studenţilor se regăsesc în proiectul de modificare a legi învăţămiîntului.intrat cu sprijinul Opoziţiei în procedura obişnuită la Camera deputaţilor proiectul propune: :

1. Abrogarea articolului 58, cel care îngăduie instituirea taxelor

2. Amendarea articolelor 94 şi 95, cu scopul garantării autonomiei universitare;text propus:

“Intervenţia oricărei autorităţi

publice în spaţiul universitar este permisă numai cu autorizarea Senatului şi avizul rectorului”.

3. Modificarea articolelolor 170 şi 174 în scopul garantării gratuităţilor de transport şi a unor burse decente : “ Bursele de care beneficiază elevii şi studenţii sînt indexabile, iar cuantumul minim al acestora trebuie să acopere cel puţin cheltuielile de cazare, masă transport, carte şcolară şi universitară. 3

tenţi“ se adună în faţa Facultăţii de Drept, care va fi, pe parcursul următoarelor zile, locul de întîlnire al protes; tatarilor. Coloana studenţilor se în. dreaptă spre sediul Guvernului. Se cere răspicat anularea fără întîrziere a ordinelor ministrului şi rezolvarea = lorlalte revendicări înscrise în protesta adresat Guvernului şi Parlamentului. Acţiunile revendicative continuă a doua zi în faţa sediului Guvernului. Delegaţii studenţilor nu acceptă tratativele în condiţiile în care accesul în sală a. presei este refuzat. La ora 14.30, sub. presiunea celor 18.000 de studenţi, Guvernul acceptă prezenţa presei la negocieri. După patru ore de discuţii, se ho-. tărăşte ca aplicarea Ordinului 5.026 să. aibă valabilitate începînd doar cu anul. universitar 1995-1996, iar cuantumul taxelor să fie stabilit de către universităţi. Considerînd decizia ca inacceptabilă, studenţii hotărăsc continuarea grevei. ; 19 octombrie. Aproximativ 5.000 de studenţi, plecînd din campusurile univer= sitare Grozăveşti şi Regie, se îndreaj]

„o VIRGILM

Legea învăţămîntului — ultima oră

Marţi 28 noiembrie, Senatul a hotărit ca nivelul taxelor în învățămîntul superior, precum şi modul de aplicare a acestora să fie decis doar de conducerile universităţilor. Astfel, studenţii vor beneficia de învățămînt gratuit numai pe o durată limitată de timp. Deşi nu va mai exista o taxă de repetenţie propriu-zisă, studenţii vor trebui să plătească dacă vor studia mai mulţi ani decit cei prevăzuţi în Carta universitară a fiecărei instituţii de învăţămînt superior. Studenţii vor fi reprezentaţi în consiliile facultăţilor și în centrele universitare în proporţie de 1/4, însă ministrul Liviu Maior a subliniat că această reprezentare se va putea face doar în condiţiile stabilite de Carta universitară. La fel ca şi în Camera Deputaţilor, a fost acceptat textul de lege care prevede reduceri de 50% pe transportul intern pentru elevi și studenţi.