Vizita lui Ion Iliescu în SUA

o me m SD MIRO E E IRI N ARO ee NO

nu este mai

onstituția României)

presus de lege

ZIAR NAŢIONAL INDEPENDENTI

seria a cincea

le tranziţiei le erorilor 1Vernare?

iat primul-ministru pe presă, când o iminentă şi consistentă creştere -a răcorit decât după ce, într-o hoc, a .tras un perdaf pe cinste înţeles şi lecţia pe care o meritau >conomia de piaţă. Din experienţa nic la CSP, domnia sa a decretat e neobservată, creştere a.indicelui de tare s-a înşelat sau ne-a înşelat nâne să mâi vedem. Pe pielea unci, iată că tot ce am întrevăzut : după atâtea valuri de scumpiri, carne şi lapte - produse de bază milii - vor sări peste nivelurile procente, ci cu vreo 20. Aşa a

r şi lipsa de realism a oficialităților es când miza este cea care este: pane de oameni. Poate pentru dl. au prea mare importanţă cele le vor adăuga la „coşul“ zilnic. ontează, de fapt, căci oricum nu tru cele 3,5 milioane de salariaţi, nă la alta, pentru cele 5 milioane 'ediu lunar sub o sută de mii de ane de şomeri, orice leu cheltuit upt din alto, echivalând cu o iile onunţate recent mai ştirbesc şi laptele pe care reuşeşte să le e boză şi aşa neîndestulătoare ându-se, în ceea ce priveşte 2 Europei. y seninătate guvernanţii. O fi 5, Şi, de fapt, unde este reforma aceste sacrificii şi privaţiuni fără astă întrebare, ne dăm seama mă făcută din sferturi şi fracțiuni nice lipse de opetenţă faţă de rată oricând dispuse să dea ole economiei de piaţă şi să

Nr. 1607 e Miercuri, 5 iulie 1995

Ordinea şi disciplina caracterizează întreaga activitate parlamentară. Nimic nu este. făcut sau lăsat la voia întâmplării. Totul e planificat, cronomietrat, cuantificat. Aşa se face că, la fiecare început de sesiune, un important punct al discuţiilor de culise îl reprezintă Algoritmul: algoritmul reprezentării în biroul permanent, algoritmul timpilor de microfon şi mai ales algoritmul plecărilor în străinătate. Pentru acesta din urmă se trag toate sforile posibile. După calcule făcute la virguliţă se acordă fiecărui partid dreptul de a-şi trimite oamenii în străinătate. La Senat, de exemplu, fiecarui grup parlamentar îi revine un anumit număr de zile pe senator. Apoi începe bătălia în cadrul grupului, în

general plecând merituoşii sau liderii.

Numai că, ceea ce se stabileşte la început este, în cea mai pură tradiţie balcanică, doar un algoritm orientativ. După cum se vede din tabelul publicat,

Un paradox favorabil mafiei cerealiere:

nu numai că virguliţele nu au nici o valoare, dar sunt situaţii în care planul la plecările în străinătate; este depăşit de 10-15 ori. Din punct de vedere al ieşirilor peste. hotare suntem probabil fruntaşi pe zonă. Care este calitatea acestor prestații... s-a văzut. Nu putem însă să nu remarcăm că, în cele mai numeroase cazuri, banii contribuabililor nu se duc pe îmbunătăţirea imaginii României. Dolăreii sunt folosiţi fie pentru cumpărături personale, fie, în cazul unor parlamentari mai economi, sunt puşi la ciorap pentru zile negre. Nu trebuie uitat nici că în călătorii se pleacă întotdeauna cu experţi şi consilieri, uneori într-un număr mai mare decât parlamentarii, şi că acest personal din aparatul tehnic are şi el aceleaşi drepturi băneşti ca şi parlamentarii.

Corina DRĂGOTESCU (Continuare în pag. a I-a)

Partidul

Senatorii și-au depășit planul la voiajuri în străinătate

O Cei din PSM, duşmani declaraţi ai Occidentului putred, au stat 210 zile pe-afară E La individual, conduce autoritar Adrian Moţiu (PUNR), unul din „leii“ de la Strasbourg, cu 200 de zile

| Nr,zile/senator stabilite prin algoritm

: Preşedintele Iliescu = va vizita Statele Unite

1. Preşedintele Ion Iliescu va vizita „în curând“

m Statele Unite, au declarat Agenţiei Mediafax m surse din cadrul Ministerului de Externe, care N au adăugat că cele două părţi poarță, 3 deocamdată, consultări privind data exactă a

Zile efective Cele mai multe

deplasări

a vizitei. Informaţia este confirmată şi de mesajul m şefului statului român adresat preşedintelui Bill m Clinton, cu ocazia Zilei naţionale a Statelor m Unite: „Aştept cu plăcere apropiata noastră zi întâlnire. la Washington“. Preşedintele Iliescu m este singurul şef de stat din țările Europei de m Est care nu a fost invitat, până în prezent, la m Casa Albă.

24 răniţi grav într-un puternic incendiu la o sondă de țiței

Cel mai grav incendiu produs în ultimii ani n în industria de extracţie a petrolului din 2 România a izbucnit marţi dimineaţă, la ora m 11.00, şi a cuprins sonda de țiței nr. 1013 din m comuna Săpăta, judeţul Argeş. Erupția țițeiului m i-a surprins pe lucrătorii sondei (care aparţine m de RA Petrom SA), iar jetul, cu o înălțime de = 30 de metri, s-a aprins din cauze încă i necunoscute. Sondorii Spirea Marin (41 de m ani), Cernea Marin (26 de ani), Ungureanu m Gheorghe (30 de ani) şi Vlaicu Aurelian (44 m de ani) au fost cuprinşi de coloana de foc şi

A. Păunescu G. Răboacă A. Moțiu (200) |. Mocioi

C. V. Tudor G. Frunda

M. Bela

V. Gabrielescu T. Vladislav

F. Botică

O. Gherman |. Solcanu | m

O. Popescu | m

S$. Dumitrescu

Producţia de grâu creşte, pâinea se scumpeşte ;::.: rit

În ciuda vicisitudinilor de tot felul care au marcat agricultura în ultima. perioadă, producţia de cereale a anului 1995 se aminţă bogată. Chiar foarte bogată: la orz, acolo unde secerişul s-a incheiat, a fost

i în medie, o producţie de peste 4.000 kg/ ha, iar de pe cele 2,5 milioane ha cultivate cu grâu șe aşteaptă o recoltă medie de 3.5004.000 kg/ha. În multe zone ale ţării se. înregistrează adevărate. recorduri. Bunăoară, în judeţul iaşi, după o săptămână de recoltare se conturează o producţie medie la orz de 6.000 kg/ha. ialiştii estimează că 1995 va fi anul cu cea mai mare ie de grâu din istoria României - circa 7-7,5. milioane tone.

Chiar în timpul secerişului, guvernul recurge la

majorarea preţului pâinii, cu 15-20 la sută, după ce a alocat 1.100 de miliarde lei pentru preluarea orzului şi a grâului pentru panificaţie. Aparent, intre

enumerăm soiurile, cantităţile, zonele etc.). Restul, practic, cea mai mare parte a producţiei, este destinat prelucrării industriale şi complexelor. agrozootehmice.

Ei bine, având în vedere condiţiile precare în care producătorii particulari au arat, insămânţat și întreținut culturile (lipsa de utilaje, îngrășăminte chimice, erbicide etc, etc.) ei nu vor putea face faţă

Guvernul lasă baltă 5 milioane tone grâu

întreprinderilor de stat care, de bine de rău, au beneficiat de sprijin din partea > şi, ca urmare, producţiile lor sunt de calitate superioară. Efectul? Cu banii alocaţi de guvern va î preluat „cu prioritate“ grâul produs de societăţile agricole cu capital de stat - fostele IAS-uri. "Țăranii şi asociaţiile acestora vor rămâne cu grâul în

i incioşi trapii din d E Pama aie he SE chist îi propagare a flăcărilor către pădurea din să importe grâu pentru a face pâine în România - * apropierea sondei. (Mediafax) vor străbate cu camioanele satele şi comunele, şi,

ont € 7090 de dohari/tea să zicem îti & SE majorează tarifele de 125-135 dolari/tona cât este preţul pe plan a, la vagoanele de dormit

mondial, vor goli hambarele țăranilor pentru a vinde = grâul la export? Fie să ne înşelăm noi. m Societatea Comercială pentru Exploatarea În loc să stea cu un ochi pe m Vagoanelor Restaurant, Bar, de Dormit şi organismele internaţionale financiare şi * Cuşetă din România comunică: „În baza IP cu celălalt pe-viitorul alegător român, ş aprobării Ministerului de Finanţe; nr. 251497/ guvernul ar trebui să privească şi să ia aminte la m 95 şi având la bază creşterea costurilor ceea ce fac ţările dezvoltate ale lumii pentru a-şi tehnologice, începând cu data de 10.07.1995, proteja producţia agricolă şi pe producătorii ei. În Bora 0,00 „noile tarife ale suplimentelor de pat ciuda tuturor celor convenite în cadrul Rundei p $i cuşetă în trafic local se majorează după cum j Uruguay de exemplu, țările UE au alocat peste 80 m urmează: - vagon cuşetă - 2.400 lei/noapte: - miliarde de dolari, Japonia 44 miliarde. şi SUA 22 Sa Se, fir ra gi ai lei/noapte; iliarde, subvenţii pentru credite cu dobândă 71000) d liment cabină miliard drept suby Hu poale ce CAI autohto' - 10.500 lei/noapte.

în spital. La ora 13,00, exista pericolul de

FR PRI?

7 | [/ Vii că | şi tratam [i 2 La Iași a. ă lui de trata în: taţi cu virimen m ca o instituţ 2 Vers copilul conta. elania VER t de um al Je firme de mare importân- | de un 1, nătos c de „borare intensă. După toate «n 1 ve chipul d-nei Ba- | în suncțiune -omisiei de admitere, | cembric. Une nd i-am prezentat și | vat, din „e: $ And Chiar dacă doar | tară Şi, Păcat | :,

e viz ea de vViZ denți străini sun:

cu bursă, d-na ei repede că printre noi ar

viitori studenţi cu care univer-

t admiși în fiedirectoare a

în apre ieşte Ce du-și te

un a i

Traversarea Atlanticului | Conflict deschis în CDR

& Coroi i e ză za mândri. i | în PutGolumnia decât 4 ore. Ta | 1 inapt aă în două 2 i 1 i taţii şi impresii olimpi- n nou t și ă un re at se poate de echi- co d p de Lucian Lupșa, informatician, n ucere “ Pen, a e ea : zis colegii cu hotărâre. E entru români entry 4, 4 Cristian Tudor POPESCU I foarte important că-n un topi PESC atoarele de oriphieee, d, bir Guvernul a $ ui) aer | te 100 de studenți au prin | prouuseinul a ay 2 rana ea PC. 486 și e n ari Fi gheţată care : " păckARD, = | Eul ae Casa Albă în '90 şi '91, când pe dece apar Celreenui “ > Primarul PNL este aservit integral Pute

p PACKARD — Next Station omputer al oricărei univers: ăți Nici programul de grafică triă nu l-a convins. Pentru Luceasta-i totul. EI speră și cre- „casă, în țară, cât de curând si noi minunăţiile acestea. E „un, ar zice optimiștii ce sussupradotaţi ai României . și

lon cu cu George Bush era socotită un trii aceasta distanta, dl. Iliescu nu a lasat sa-i i = - Miescu. nu -i scape ni i mică ocozie, acceptând întâlniri de rang lerio ela Bil Cina ceea prilejuita lui Hol i din Woshington, în aprilie 1993, sau cea de la hotelul Wald Ain din New York, în septembrie 1994, A avut de luptat nu numai cu rejinerea americană, ci şi cu zeflemelile opoziţiei de la noi („Nu

umf. Pentru a străbate

căruia i s-a atras ieri atenţia, la conferința prir de presă a partidului, asupra insalubrității Lid Bucureştiului. Din pricina mandatului spr dictatorial „exercitat cu frenezie“ de către prin Crin Halaicu, ceilalţi primari ai Opoziţiei acu din Capitală „au căpătat o imagine soli necorespunzătoare politic“, a spus Creţu, s-a

a acestei tip nou cu un

tarii de. autovei

B model no ici o scofală, l-a primi răduiesc să întreprindă ceva | lare, pace Ce dili i] i e, ia primit la hotel, ca pe rudele sărace!”), sau după păreă i ia zborul spre a fi mârâielile „rrromânilor roşii” („E o ruşine, di st ei să nu-și mai ia z! Xp oriera iei Hope ae aie şine, de ce s-a dus, auzi, rea acestuia pă Soo să- Sl eta la hotel!*). Nici acum s-ar putea să nu-i fie prea fiind simp- DL Halaicu CO .— . —. mmm | [ilor români pete uşor, niiucâ! se onunja niste manifestații de protest ale Unor tomatic fap- |. Raspunzând acuzelor d-lui ( Se va simplifica 27! grupuri de români din SUA. Nivelul vizitei de lucru reprezintă tul că doar | precizat că nu a cerut „până inscriere în circuae. ultimul pas spre vizita oficiala de stot, vârf atins, între şefii de stat Constantin | Consiliului local municipal, OI e câtre Proprietarii A î din Est, doar de Walesa şi Havel. Pentru hotarârea dovedită în a Tutunaru (ori- | marului tocmai pentru a proteja Cu ii acest, i înscrie România pe orbita Vestului, însoţită de abandonarea mat.PNJOD,. | 4 aştept demisia. Dacă nu o v rsul | : orgoliilor personale în favoarea intereselor țării, preşedintele Iliescu sector 3) şi | cu demiterea sa“, se spune în conferința Regională „SCRI- Cursurile de rege... CUlUI merită toată stima. Nicolae Vtă- | icannate de primarul general € PUTEREA, organizată de | tionale a nomanictinti au; Polrivit protocolului, nu există o agenda strictă - d-nii Clinton şi ci a N din România la Neptun, alute cu valabil BX s Iliescu pot aborda orice nai ca fa , ş p septembrie 1995, ne facem o | tembrie 1995 suni tâte i întrevederii de azi. Dacă e po dai i Cuviinta în cadrul i sector 6), precum şi domnia sau avut de. ma onştiință din a readuce în Valută în con i i uăm după cele declarate de di. LZ: făcut faţă unei „armate de acuzaţii”. „CDR 198

Iliescu înaintea plecării spre America, a fi adus în discuţie de şeful executivi vremii. „România de azi n-are nici o legătură cu fosta Românie a lui Ceauşescu, cu monopolul partidului unic, cu regimul totalitarist, cu lipsa de orice fel de libertate de exprimare. şi emigrare. Veţi gasi în România aceleaşi libertăţi ca în orice alte țari democrate”, a declarat di. Iliescu sau, mai exact, „Iliescu al României”, cum monarhic (Hassan al Marocului, de pildă) traduce un cotidian central, din textul Reuter, genitivul scurt şi cam ireverenţios „Romania's Iliescu”. Chiar aşa să fie oare?

În această vară a fost aprobată de ombele camere ale Parlamentului, Legea caselor naţionalizate. În urma obiecţiilor de neconstituţionalițate, Curtea Constituţională a găsit două „vicii minore, drept care legea se rediscută chiar azi în Parlament. Prin această strațagemă se oferă posibilitatea preşedintelui Iliescu să răspundă la o eventuală întrebare a lui Clinton pe această temă: „Legea n-a fost aprobată, e în dezbatere“. „Dezbatere care se va încheia rapid, odată terminată vizita în SUA. În plus, dl. Iliescu

subiectul cel mai probabil

1 dolar SUA ului american ar fi starea

1 marcă germana 100 Yeni japonezi ă 1 liră sterlină 1 franc elvețian 1 frane francez 190 lire italiene șiling aust 1 ECU sad 1 DST Ieri, dolarul s- : Q la casele de schim! * E ia bursa neaă. e:

iei publice tragedia care se imediata noastră apropiere, are din Transnistria, unde U, ceţățean și parlamentar independent, membru al onsiliului Europei, continuă ada protestelor internaţioşi supus unui regim care ducă la exterminare. -ne_ solidari cu moțirmea pusă Congresului mondial erth (Australia) de către | din România, Republica olonia facem totodată un uvernele Federaţiei Ruse, ublicii Moldova și Româuror organismelor internaisabile cu legalitatea drepi, cerându-le ca, printr-un

i trebuia să-i retragă încrederea de acum - [ ( Crin Halaicu ) câteva luni, Crin Halaicu este un om care prii n-a făcut decât să se îmbogăţească şi care par

„A ne incrimina ar fi o nedreptate. Am. în opinia mea este aservit integral și PN făcut ce era omeneşte posibil, dar situaţia. necondiționat Puterii”, a declarat lulian - ner se datorează regimului dictatorial Halaicu, Creţu. rez de a cărui menţinere se face vinovată Atitudinea acestuia a fost sprijinită şi căr Convenţia Democratică, care nu i-a retras de preşedintele Corneliu Coposu, Em mandatul“ - a afirmat viceprimarul general “încredințat că aceasta ar putea fi o cauză Ace al Capitalei lulian Creţu, membru PNŢCD, - pentru care „opinia publică e de părere că CD

Înaintea alegerilor PDSR face curăţeni

Ultimele știri Spurl

Victorie româna

t, să intervină pentru eli- ă 2 ndiționată a lui ILIE ? , oa oca-un. proiect.de lege detinitivat,.ca. să. veziy-chiar.. |... “9 Partidul de n rea să: celor trei colegi ai săi în- n Cupa Davis tr Aa pentru Min A i e

care prevede retrocedari de bunuri comunitare (teatre, lăcaşe de cult etc.) unor minorițăţi etnice şi religioase, în principal evrei şi greco-catolici. Toate acestea însă nu pot-să faca uitat viciul de esenţă al acestei legi scandaloase: încălcarea dreptului fundamental al omului la proprietate. Nimeni nu putea pretinde aruncarea actualilor chiriaşi în stradă. Dar ca să se permită acestora să cumpere (şi încă în condiţii ultraconvenabile) casele smulse proprietarilor prin rapt de regimul comunist, legalizându-se astfel un şir de ticaloşii, e un act căre poate sa-l lase perplex nu numai pe preşedintele SUA, dar şi pe şeful de stat din Botswana. Guvernul se îngriieşte, iata, de restituirea Teatrului Evreiesc şi a bisericilor greco-catolice (şi aşa întreţinerea lor costă), dar cum rămâne cu românii ortodocşi scoşi în pumni din căminele lor de nişte români fără Dumnezeu? Merită o asemenea lovitură la: apusul unei existențe şi aşa zdruncinate, numai ca să fie satisfăcută lăcomia unui stol de noi şi vechi ciocoi? Preşedintele lliescu speră să obţină: mărirea volumului de investiţii. americane în România, în prezent de doar 136 milioane $, dar cât de încrezători vor fi investitorii americani în asigurările că nu vor fi

sprijinul politic de către PDSR. Organizaţia de partid din sală pe interlocutorul său. Vaslui a votat duminică seara, cu 23 de voturi şi numai Cât despre prefect, acesta nu o abţinere; pentru eliberarea acestuia din funcţia de. şi susţine că nu a fost informat € vicepreşedinte al Biroului judeţean, propunând acesteia. „Consider că activitat Delegației Permanente a PDSR discutarea prefectului să facă obiectul unei analiz şi demiterea lui din postul Li

administrativ pe care îl deţine. Cum explică di, Năstase :

Senatorul PDSR Virgil Popa ne-a

declarat că prefectului i se pot

împuta „excesul de autoritate care ră legătură cu aceste cazuri, preşedintele tr

a devenit criză de autoritate, executiv al PDSR, dl. Adrian Năstase, ne-a . pr

multiple acţiuni făcute pe cont declarat ieri după-amiază următoarele: ct

propriu în detrimentul intereselor „La Vrancea, prefectul şi-a dat demisia şi

obşteşti şi deteriorarea relaţiilor cu şi, în aceste condiţii, a fost nevoie să se pe

cetăţenii'“. Prefectul s-ar fi deplasat găsească o soluţie. Organizaţia noastră de D

în străinătate fără acordul | partid judeţeană a făcut unele propuneri, s-a si discutat şi la Delegaţia permanentă şi ef propunerea a fost însuşită şi de Guvem. în ca

ransnistria — Tudor Pe-

i Disputat la Estoril, me drei Ivanţoe şi Alexandru E Estoril, me

Portugalia — România, con raj pentru Grupa 1 valori Euro-Africane a Cup cheiat cu scorul de jucătorilor români. În ultimele două partide Adrian Voinea l-a învin: E Silva cu 6—2, 6-4, Couto l-a întrecut pe Dinu 6—2, 7—5 (s-a jucat la d trei întrucât rezultatul n:

În urma acestei victo niei se menține în prim a Zonei Euro-Africane a L; iar Partugalia retrogradează în a Il-a.

Coulthard câştigă la bi

Marele Premiu automobil

de a nu fi pi conseme tehnice, intervenţiile andru Paleologu, Ion Pop, Adrian Popescu, Leo ButGhiu, Barbu Cioculescu are pe larg a lucrărilor „Scriitorul și Puterea< în ar și artistic),

ETEO

a va fi predominant fruce noaptea și dimineaţa, ra va avea valori cuprinntre 0 și 19 grade, favoria brumei în zonele da-

Guvemului (participând la „Zilele României la Roma“, anul trecut,

nordul şi Arii a. ând pentru ( = ZE d E itailiuri isi 3 i ituaţi i ice se vor Aa tă 7 tele 46 a 1, dis deposedaji într-o buna zi de proprietaţile şi capitalurile agonisite |. eveniment foarte controversat, care răi pie poe = isi cari al, dimineața va fi ceată, cuitul de la Estoril (Port în România, de vreme ce văd că autorităţile române fac asta fără s-a lăsat cu demiteri în guvem), | ge zl: asi caile i

nu ar fi dus la capăt,planul de reconstrucţie la Valea Grecului (Huşi) după inundaţiile catastrofale de acum doi ani şi, în fine, ar fi dat naştere unor conflicte violente. În urma unei dispute pe teme administrative cu directorul Inspectoratului de stat pentru construcţii din judeţ, prefectul s-ar

Procesul Onoriu din nou amânat

Judecătoria sectorului | a acordat, luni, un nou termen de judecată, din lipsă de procedură, pentru data de 7 noiembrie, în procesul privind pe inculpatul Emanuel Onoriu, fiul cântăreților de muzică populară Gabi Luncă şi Ion Onoriu, acuzat de săvârşirea infracţiunii de omor. În fapt, la 1 ianuarie 1993, aflat la volanul unui autoturism, cel în cauză mortal două persoane care traversau rănind grav o a treia. Menţionăm €

pe -omplexe cu propriii lor compatrioți? : 4 YI î britanică Libertate de exprimare, zice dl. Iliescu. În ce ţară democratică a auzit domnia sa că pedeapsa pentru o infracţiune săvârşiță prin presă e mai aspră decât dacă e săvârşită în mod obişnuit? În ce “țară democratică ofensarea „rudelor apropiate” ale demnitarilor e moi. abitir pedepsită prin lege decât ofensarea demnitarilor înşişi? Poate în SUA... Cu privire la aceste manipulări sfidătoare le Codului penal, comise de d-nii parlamentari pentru a-şi putea decât un rai d "vedea în voie de jale alui şi a Baja Pnl In plite i ear bip LOTO $ ; -a declarat „pentru - contra“, mai exact, -o, peciivii pact puteti saraciei septembrie ); Aer î le câteva Zi” Preşedinţia, prin gura d-lui Chebeleu aa 7 9 40 sm | să se declare în favoarea acestor decizii ale Camerei Deputaţilor. intre timp, Senatul nu se lasă mai prejos. Fostul şef al Securităţii araş-Seyerin, senatorul Ştefan David, acompaniat de gl clarat al presei, senatorul Ion Predescu şi de Radu Timof e, ră n şeful Comisiei de apărare Sana Ş pna fn proc L i . Ca să fie în ton cu , d-l BP a terti ca put pi să se recomande la Casa Alba ic nu lipseşte din acest embrion asta e secret de stat sau de

ici ii i individual, vor împânzi din nou viciu, securiştii, în haită sau individual, îi îi aţi să acţioneze, telefoanele vor fi ascultate,

ÎI oaie mel aa o se dedice liricii erotice. Ce

« i străine“, când ret de stat să ascunzi de „agenturili s i

tări 6nt şi specioliştii ne pleacă pe „cs Val ră pp tul de fabricaţie

trăim din ce în ce mai bine.

de faţă, organizaţia consideră că ar fi necesară o schimbare a prefectului. Am

venit pilotului britanic Di a

discutat această problemă la Delegaţia ne

—.—.———...mm» | Pe locurile următoare sai nul Michael Schumacher,

Je gheața mon. Hill, austriacul Gerhari francezul Jean Alesi.

ză, Piaţa Sfatului a f, s după „Cerbul. de Fana Pentru originala repre

re, â trupei pe butoaie, imat că astfel de turnee

permanentă în multe rânduri în ultimul an. Chestiunea este mai delicată, ţine şi de starea organizaţiei, de unele tensiuni între membrii acesteia. De la tensiuni a pornit şi un conflict mai mult sau mai puţin deschis cu actualul prefect. N-am finalizat încă discuţia, va

tribution — fi Norbert Or al firmei-mamă penst, Președintele UNITER isească Și alți astfel de â salva trupe în derivă românilor spectacole ce pe alte meridiane.

Răzvan MITROI

iescu nu i-ar mai rămâne decât lociitorul lui Ceauşescu. Nimi şarpe - tot ce mişcă în tara

Fond de câștiguri: Zonoi i Valoarea Cup ie: Si

sute peria om A

A) prod; se a: pi i i accident 74 prd ; oi Camerei op als egean + soterii Kos= | ( , Tud fi i arlamentarilor români.

[| CIIUILIIU Gpiivurv rima EVA d cz aivatoa bocterleraă aa

esta, bugetul statului este

ale au aplicat amenzi rin care s-au stabil n cauză se transmit ant înregistrate și rep: te p u . Mai departe — iată ce se întâmplă. dispoziții din contul ag gea bugetului

LL i

de stat anual, ne

ste

ministrației financiare Dar când încercăm să facem. acest lucru, fie că nu găsim bani în cont, fie că unii agenți economici au deschise și alte conturi, fie în Capitală, fie la bănci din provineie, pe care “nu le declară”. Este adevărat, legea bugetului de stat d prevede și posibilitatea ridicării unor i bunuri din patrimoniul agenţilor econamici până la concurența sumelor de în-

casat, dar în acest sens nu există o

procedură legală de. executare. De aceea,

în condiţiile actuale, când se constată o

evaziune fiscală alarmantă, este absolut necesară o nouă executarea. silită.

Mulţi agenţi economici, adaugă doamna Eleonora Pană, director al Administraţiei financiare a sectorului 6, preferă să utilizeze pentru diverse plăți numerarul și nu să țină în cont nici o sumă de bani din care să se poată face executarea.

În acest fel amenzile aplicate nu mai au nici o eficienţă, ele repetându-se la infinit, ajungând. în final să se prescrie. Dacă ar exista un act normativ care să incrimineze ca infracțiune sustragerea repetată, sub diverse forme, de la plata amenzilor aplicate sau să prevadă posibilitatea “retragerii autorizaţiei de funeționare până la achitarea integrală a datoriilor- către fisc, lucrurile s-ar putea schimba mult în bine“.

Pe de altă parte, o altă piedică seriea-

ST a AR * UP” na,

Scandalul Waldorf

au solicitat finalmente... protecţia poliţiei. Deoarece, „părinţii au fost incitaţi să forțeze intrarea principală, pătrunzând în curte prin violență, rupând sigiliile, intrând în clase, huiduind și amenințând“. Pe de altă parte, Asociaţia Waldorf Brașov a dat în judecată Inspectoratul şcolar, considerând decizia acestuia drept abuzivă. (Cormen CHIHAIA)

“CUMPARAM

CISTERNA ALIMENTARA

PENTRU TRANSPORT ALCOOL

bilit sancțiunile contravențiopre executare adminisartizate pentru încasare

e de încasare a acestor amena enţilor economici este uz spune

doamna Mihaela Bran, director al Ada sectorului 3.

reglementare. privind -

păgubit anual cu miliarde de lei

să în punerea în aplicare a proceselor-

i cae iți. itar- inară, In- e carei bei Eoijtia zeta surle. și verbale de contravenție o constituie viPoliția, organele 2 vai fe ag lei. Dar ciile de formă pe care acestea le conţin.

La multe din aceste procese-verbale lipsesc elementele de identificare a persoanelor amendate. (fie fizice, fie juridice, a sediului sau domiciliului contravenientului etc:). „Dacă printr-un act normativ s-ar prevedea sancțiuni aspre pentru agenții economici. care nu-și anunţă la Registrul comerţului ; schimbarea sediului, susținea domnul Ioan Iconaru, directorul Administraţiei financiare a sectorului 1, n-am mâi fi nevoiți să alersăm asa mult pentru identificarea sediilor unor astfel , de firme și nu s-ar mai prescrie: atât, de multe sancțiuni. În plus, socotesc, că termenul de un an în care pot fi încasate amenzile este prea scurt“. Într-adevăr, sediile fictive, firmele fantomă sunt primele în topul evazioniştilor. Instanţele autorizează - cu prea multă uşurinţă. funcţionarea acestora, fără să ceară dovezi certe privind spațiul în care urmează să-și desfășoare activitatea. Iată de pildă, firma SC „Alca Comerț Intern și: Extern“ SRL figurează la Registrul: comerțului. - cu sediul în Bd. Nicolae. Bălcescu, fără nici o altă dată, iar reprezentantului său căruia i s-a aplicat o amendă i s-a trecut în procesul-verbal p altă adresă tot incompletă (strada Turdă nr. 119). Din care motiy nu poate fi identificat şi încasată amenda. Iar'în cazul firmei S.C. “„Tadigen Impex« SRL, care a fost amendată. de Garda Financiară în 1992, amenzile s-au prescris întrucât la sediul! declarat “din strada Eftimie, Croitoru. nr. 2A, „bl. 309, ap. 335, sector 6, nu a funcționat niciodată. Chipurile, procesul-verbal conține vicii de formă. y Așa stând lucrurile, vidul legislativ în materia executării silite a sancţiunilor contravenţionale la care se adaugă superficialitatea întocmirii proceselor verbale creează, după cum se vede, multe portiţe de scăpare pentru cei care se abat de la 'reglementările financiar-contabile. Iar milioanele, ba chiar miliardele de lei raportate an de an ca amenzi aplicate nu se vor regăsi în bugetul statului.

Gheorghe PÂRVAN Dumitru MANOLE

Cronica neagră e Cronica neagră

internaționale asupra ar! : i. bip ciziilor. Guvernului Pe plan militar, ni o nu prea se justifică. Ese cati a spulberat mitul voinicei Armote : ole ochi pgiAio militar, În parupă eng Neamț, unitățile. de cochete strategice, indi în Ic in orașul 'P “Neamţ, a “din cla DR iei pă n locuinţa distrusă de foc. Marin Ni- din Pitesti a 10sti viel e

Soacră lovită de ginere. cu furca

Radu Maria, 58 de ani, din comuna Şelimbăr, județul Sibiu, a fost internată în stare gravă la Spitalul Judeţean, medicii 'acordându-i puţine șanse de sal-. vare. În urma cercetărilor poliției s-a stabilit că victima a fost lovită, în timp ce se afla la domiciliul comun, de ginerele său, Balteș Aurel, 39 de ani. Pe fondul unui conflict spontan, ginerele f-a aplicat: soacrei mai multe lovituri in zona craniană cu o furcă de strâns fâ-

"nul, femeia pierzându-și. cunoştinţa. Gi-.

nerele este cercetat, în

e stare de arest preventiv. J

E Sunt însă şi multe familii care au bani, dar nu-și achită datoriile

Ta Iași, Regia Apă, Canal și R.A. Termoficare au iniţiat o amplă acţiune de recuperare a datoriilor pe care cele două regii le au de încasat de la consumatorii casnici. În acest scop, s-au constituit comisii formate din salariaţi ai regiilor amintite și gardieni publici, s-au deplasat din casă în casă. Con ile și concluziile sunt mz t descurajante. O treime din populaţia municipiului laşi — oraş cu o jumătate de milion de locuitori — este în totală imposibilitate de a p fie şi câteva procente, din datoria acumulată în timp. În cartiere mai nevoiașe, cum sunt Dacia, Alexandru cel Bun şi altele, locuiesc numeroase familii care dorm efectiv pe jos, nu au cu ce să se îmbrace, sunt lipsite de mijloace minime de subzistență. Este evident că aceștia nu vor avea cu ce să plătească niciodată datoriile care cresc pe zi ce trece. Faţă de o asemenea situa-

Traversarea Atlanticului...

(Urmare din pag. 1)

Oricum, dl. senator David (PSM) precizează că „spionii“ de care trebuie să ne apărăm sunt „americanii care ne filmează până-n măruntaie“. Adică taman domnii de la care preşedințele Iliescu speră să obţină un acord de 1 miliard dolari pentru fabricarea de elicoptere de luptă în România!

Credeţi că e de ajuns? Nicidecum, n-a vem și Guvern? Ministrul de. interne, Doru loan Tărăcilă propune şi el un proiect de lege care prevede pedeapsa cu închisoare până la 6 luni pentru „iniţierea sau constituirea unui grup de persoane, în scopul de a săvârşi acţiuni ilicite, contrare ordinii de drept şi normelor de bunăcuviinţă, precum şi actele de încurajare sau sprijinire sub orice formă a unor astfel de grupări care incită la dezodine socială” Cu ce sa deosebește acest articol de „atentatul la orânduirea socială“, pentru care se luau ani Erei de temniţă în regimul comunist ? După cum se vede, nici măcar în pareuri sau pe stradă n-o să ne mai putem striga articolele fără a fi pedepsiţi.

Nu ştiu dacă dl. Clinton va aborda-a-

ghe, 60 de ani, din comuna” Călărași, județul Botoșani. Acesta a fost lovit in timp. ce se afla în propria-i ogradă, cu pumnii şi cu lemne rupte din gard, de Oghinciuc Marcel, 19 ani cu care tocmai degustase din tulburelul acestei toamne. O altă victimă a alcoolului a fost Murea Vasile, 51 de âni, din municipiul Bra-

sov. Bine aghezmuit acesta circula -pe

partea carosabilă a drumului. La un moment dat s-a dezechilibrat şi a căzut sub roțile unei izoterme conduse regulamentar de Iacob Andrei, 48 de ani din Prejmer.

Ctrl 18 * Țigara ueigașă „La locuinţă numitului Marin, Nicolae din oraşul Fetești județul Ialomiţa a iz-

i Ap Mer ia e:

„pet ai Pda 00

"203.2 540078 ea A

de la Constanţa de sâmbătă, 23 brie a.c. revoluționarii, membrii asociaţii, au, opinat că „dacă am

ă că sunt necesare măsuri

ție, se apreci asiv la nivel guvernamental,

MrgEnL Ei! A un revoluţionar în funcţi; una dintre ele fiind, eventual, și cea a E ncția de

z A ATi de stat, am avea cel mai bun. acordării de compensații pentru eta e al guvernului, Văcăroiu: 2 ă Se sin apoi ac s; i legi i 7 sii pu Sea iaca i E lup ae alee totodată, ea, în locul d-lor tt a asociaţiilor de locatari, care g Ta eseu: știe Val EIRR CL a RI N

menteze drepturile și îndat 1 matorilor, ştiindu-se că, f slaţie corespunzătoare, nu e posib asigurarea unor servicii de calitate. Mai ales că — si asta este de-a dreptul revoltător — pe lângă familiile foarte sărace, debitoare, există nu puţine care dispun de resurse, trăiesc la un nivel mult peste medie, au

PI onsuzile se sia pentri! cercetarea adevărului des

revoluție să fie numiţi membri U ceea ce în opinia, vorbitorilor ap d la elucidarea numeroaselor „pete aj] existente. Prilejul a fost folosiți şi

tru avansarea unor noi solicitări adresa executivului :. “atribuirea. concesionare pe 99 ani sau pe timp.

iedicarea extinderii spre Est a | „ltimele luni obiectivul fundamental

câte două mașini și mai multe, aparta- limitat ea atei 5, E ini Ș te at, or de aj E : e la finul diplomat

mente, dar nu-și achită datoriile de con- și credite avantajoase pent pe: fi Rusiei. D durut 'Elin z: iai e

sumatori, profitând de vidul legislativ şi unor linii moderne - de îmbu invând cu In $ inând

Dare Jirinovski, Moscova şi-a exprin a faţă de cooptarea est-europenilo sâptămână, ontemergăt y naționolistul Jirinovski, a lansat peni ar: Unui pact militor de tipul celui TO. „Blocul estic“, cum a şi fost d

sca Rusia, Ucroina şi Belarus c -edonia şi Slovacia, Propunerea lui | Mol test ol reacției occidentale. Occid pi” sionat şa reafirmat dorința extind A Bruxelles criteriile de aderare a es

atribuirea — în asocierea mai mi revoluționari — a hotelurilor, val cabanelor prost gestionate ; acord tot în asocierea. -revoluți magazinelor de tip Universal din reşti și din țară ; transferarea lor „Triumf= (București), „Dacia* maia), „Bradul“ (Poiana: A na“ (Băile Herculane) și stațiunea da-Băi etc. etc. Totodată ieri E reşti un alt revoluționar s-a leg gardul ce: împrejmuiește sediul nului cu un lant în semn pentru că.nu a primit titlul de tate pentru. cei 5000. de metri

dând dovadă de lipsă de bun-simţ și elementar spirit civic.

Constantin COROIU

unea

ceste subiecte în discuţia de astăzi. Sigur este însă că vizita preşedintelui Iliescu în SUA se situează sub semnul unei profunde dualităţi, ca să nu zic duplicităţi. Pe de o parte, încercarea de

a intra în grațiile celei "mai puternice | pe care-i deţine. (Carmea CH ofrontului”, luni, ministrul rus ol apăr liberal-democraţii occidentale, pe de it ei | “tirmat că, „lentă sau rapidă, Rusia se alta, gâtuirea democraţiei şi libertăţii Co ced - lor „o trală şi de est, coş aţi de expresie pe plan intern. pen- n lerea mineri din din Europa adie Ş eg .a 3

ord-atlantică”. Faptul că NATO nu € Rusiei, Că aderarea este un proces lit 'oră în parte şi că Moscova nu are ob; opună dorinţei acestor state nu a păr

Kremlin. Graciov a fost fo

tru ca noua nomenclatură să se poată îmbuiba nestingherită „de singura opoziție cât de cât reală din România, presa independentă. (Pentru campaniile de presă iresponsabile ale unor ziare,

Deva - în vizorul centrale

acestea trebuie, firește, să răspundă să e fel pentru

până la ultima consecinţă. Dar una ăptămâna. trecută, Sinaia, s|“, sed : : | este minciuna sfruntată și alta delic- | desfășurat lucrările Federaţiei Mondii einderii alianței, Rusia va crea A tul de opinie, uşor de taxat drept ca- | a Lucrătorilor din Industrie (EMI va începe să se înarmeze. Aceasta ar

a arce ge iei 00 OUiRi me | «ce, ceea ce n-or presupune nimic bu : to i i rece, ceea cec fe eu ra zi data sate. notezi pi |oxstent în Rusia (țarist, comunist să, dl. Leo Dusoleil, președintele EM. | ombiţiile de superputere au rămos nes prag ei pa a dispon ti ici a ocestuia o constituie chiar situaţ de salariaţi din regiwmea Deva, Moscovei de a conduce forța multinaţ juztă trai eo it CPR i “| prin rotaţie cu NAD aie măcar nu cazul care confli: mu sevarez| . .: Xa NA: 30 ali FMTI,. împreună Cartelul, Alta visuri imperiale. ! alianță cei ţi Caan federativă. | opinia Kremlinului, să fie lo paritate pima dată de la prăbuşi | rea comu

Centrala Naţională oficial restabilirea echilibru

lomnie.) Cele două atitudini mi se par ireconciliabile. Mai devreme sau mai târziu, preşedintele Iliescu nu va mai putea folosi tehnica eschivei, care îi este atât de dragă, și va trebui să opteze. Afirmând asta, îmi îngădui să exclud 'mpoteza că președintele se va lăsa tentat de precedentul creat -de Ceauşescu, sub care, ani de-a rândul, Vestului nu i-a păsat'cine știe ce de ce se întâmplă în Români entru că nu S avea interes să-i pese__ sl Sindicatelor Miniere din ' România, tenționează să atenţioneze „Org

moşinăria. militară rusă Ace bani deocamdată nu există.

Pe plan politic şi economic însă statutul de superputere ou începu în politica externă a Occidentu acestuia în soluționorea conflictul exclusivă a sârbilor, ou oferit A

colae, aflat în starea avansată de ebrietate a adormit cu ţigara aprinsă in mână, împrejurare în care obiectele de lenjerie s-au aprins, focul cuprinzându-l şi--pe chiriașul din 'Târgu Neamţ, care nu a mai putut fi salvat...

Un bolnav psihie şi-a omorât tatăl

Cunoscut ca suferind de afecţiuni neuropsihice, Niculae Dan, 27 de ani, din comuna Slobozia Moară, judeţul Dâmbovița, și-a omorât tatăl, pe Niculae Ton, 53 de ani. Pe fondul unui conflict

izbucnit la miezul nopţii de 22 spre 23 eamtanmhria. final. alura A dalti oi ii at Ei

de viol. din: partea a- şase s format surse ale poliţiei să fugă, tânăra a reci. ei din-onașul Topoloveni, pe a fost agresată. În scurt „depistat soldatul Ion

nat să o violeze pe tâ răsit unitatea fără bilet DIAFAX). a

ară U]

ZIAR NAŢIONAL INDEPENDENT

ai i ndat 1888, seria a cincea

: de se, bun mi,

Propi

a () ţi cu, în =-Opuunea Vest bri UN lor ar PI e PS 35ei=. gogdan CEHIRIEAC sp | mpiedicarea extinderii spre Est a NATO a devenit în = mii | ultimele luni obiectivul fundamental al politicii externe a «00 Rusiei. De la finul diplomat care este Andrei Kozârev, pa SI ninvând cu durul Elţin şi terminând cu bufonul imperial vilei fodimir Jirinovski, Moscova şi-a exprimat în toate felurile Order pozija faţă de cooptarea est-europenilor în alianța atlantică. dia jum O săptămână, antemergătorul Kremlinului, , Bot,ronaţionalistul Jirinovski, a lansat pentru prima dată ideea ia“ „uorii unui pact militar de tipul celui de la Varşovia, opus 2%). 1410. „Blocul estic“, cum o şi fost denumit, ar trebui să Ja Epeoscă Rusia, Ucraina şi Belarus cu. Bulgaria, Serbia, leg: /ocedonia şi Slovacia, Propunerea lui Jirinovski a fost un ș im test al reacției occidentale. Occident care nu s-a lăsat : pro mpresionat şi a reafirmat dorinţa extinderii alianţei, hotărând i pi, Bruxelles criteriile de aderare a est-europenilor. În faţa frontului“, luni, ministrul rus al apărării, Pavel Graciov, a dim! că, „lentă sau rapidă, Rusia se opune aderării ţărilor în Europa centrală şi de est, ca şi a ţărilor baltice la alianta -a|(oeatontică'. Faptul că NATO nu este îndreptat împotriva isiei, că aderarea este un proces liber consimțit de fiecare > ră în parte şi că Moscova nu are absolut nici un drept să se ună dorinței acestor state nu a părut să conteze în nici un 4 pentru Kremlin. Graciov a fost foarte tranşant. „În cazul toni pinderii alianţei, Rusia va crea un bloc militar anti-NATO şi 02 „incepe să se înarmeze. Aceasta ar duce la reluarea războiului inc] te, ceea ce n-ar presupune nimic bun“. Indiferent de regimul ie uistent în Rusia (țarist, comunist sau pseudodemocratic), E imbiţile de superputere au rămas neschimbate. Ultima ilustrare a :oocestuia o constituie chiar situaţia din Bosnia. Pretenţia nă oscovei de a conri-:”e forța multinațională în fosta lugoslavie, (0) rotaţie cu P /, A Ynici măcar nu mai disimulează vechile az: isuri imperia! o alianţă interstatală, ar trebui, înopinia Kremi' lo paritate cu Rusia. Practic, pentru a comunismului'se cere în mod polar Occident-Rusia. mportament de superputere ilor.militare în mica Cecenie Roşii. Defecţiunile incredibile uperea energiei electrice pentru indisciplina, arată că fără a se

milig (i

emisele revenirii Rusiei la se contureze. Bâlbâielile i, mai ales, înabilitatea iac, prin culpabilizarea iei un nesperat cap de 3 de Occident, Serbia

Nr. 1679 0 miercuri, 27 septembrie 1995

Î smentul politic al anului pentru România

intâlnirea dintre președinții Iliescu și :$, Clinton în Biroul oval de la Gasa Albă :rorceoe=

= convinge Banca Mondială

mw Florin Georgescu, ministrul Finanţelor, a i m semnat cu reprezentanţii Băncii Mondiale, luni, Şi, în sfărșit, orientarea spre comunitaea : 25 septembrie, cu aproape un an întârziere, evreiască. . Vizitarea Memorialului m un acord! de principiu privind. aptobareă Holocaustului; unde preşedintele va rosti o împrumutului FESAL, de 280 milioane dolari, alocuţiune, secondat de acad. Nicolae Cajal, destinat ajustărilor” structurale la nivel preşedintele Federaţiei comunităţii evreieşti mioroeconomic. Florin Georgescu a afirmat că ziarul „Washington din România, participarea la un mic dejun iza acordului a fost întârziată din Times“, chiar în ziua sosirii - oferit de Comitetul Evreiesc American şi m Caz „Opoziţiei, declarând AD exclusivitate preşedintelui român, a B'Nai B'Rith. Întâlnirile cu congresmeni de. 8 Agenţiei Mediafax: „Opoziția a tărăgănat publicat un articol intitulat - - origine- evreiască denotă atenţia acordată 5 discutarea Legii de accelerare a privatizării,

- Corespondenţă din Washington de la Dumitru TINU -

Momentul de vârf al vizitei oficiale de lucru a preşedintelui Ion Iliescu în Statele Unite s-a consumat ieri, 26 septembrie, prin întâlnirea cu preşedintele american, Bill Clinton. De data aceasta - chiar la Casa Albă. După ce a semnat în cartea de oaspeţi, în salonul Roosevelt, şeful statului român a fost condus spre Biroul oval, rezervat dintotdeauna întâlnirilor importante ale preşedintelui Americii. Convorbirea a început la ora 9,45, ora locală, şi a durat circa 45 de minute. După care preşedintele Clinton l-a. însoţit pe preşedintele României spre aripa de vest a Casei Albe, luându-şi rămas bun de la

oaspetele lui.

Din cauza decalajului orar nu am avut încă prilejul să-l ascultăm pe dl. Iliescu, care abia urmează să împărtăşească presei impresiile sale despre întâlnire. Până atunci se impun câteva remarci asupra acestei vizite, care poate. fi considerată evenimentul politic al anului pentru România, Depăşind o stare de confuzie şi un sentiment de frustrare datorită rezervei evidente de până acum a administraţiei americane în a-l primi cu toate onorurile de stat, dl. Iliescu. s-a orientat de data aceasta spre acele instituții i acele-persoane de; care, epinde în mare

semnarea unui Memorandum privind cooperarea între Lockheed-Martin şi industria de apărare din România. Este semnificativ

acţioneze cu precădere în trei direcţii: spre Pentagon, spre lumea de afaceri şi spre comunitatea. evreiască.

Spre Pentagon, pentru că domeniul militar. este esenţial pentru integrarea în NATO. Or, ataşamentul țării noastre la Parteneriatul pentru pace, colaborarea armatei române la diferite exerciţii comune cu unităţi americane şi multinaționale

„Presedintele României . relațiilor cu un lobby deosebit de putemic şi căutând hibe procedurale, şi nu de fond” salută NATO“, în care — de influent în America. Premisele sunt bune, m Georgescu a afirmat că semnarea acordului relevă progresele ţării mai ales după ce guvernul român şi-a m cu Banca Mondială reprezintă „0 confirmare noastre în direcția apropierii manifestat disponibilitatea de a găsi o a fapuulutică, a iezi vero de Alianţa nord-atlantică. rezolvare acceptabilă chestiunii proprietăţilor 5 i E Re rea „Prima vizită oficială din . ce au aparținut comunității evreieşti din şi organismele internaţionale de specialitate”. În această săptămână (a România 4 si pitiă gainii de Finanţe, Acea seo ate preşedintelui României) - N-au fost neglijate contactele politice, însă m cu bătaie lungă, pentru anii şi - scrie ziarul - arată cum ponderea lor eşte redusă, făcând abstracţie, Sa e Nae vechii comunişti s-au desigur; de întâlnirile cu preşedintele Clinton % În noul Cod penal, ziariştii adaptat democraţiei şi cum şi vicepreşedintele Al Gore. Cu Congresul Li într-o companie selectă lumea consideră acum. . este o poveste, ţinând seama-că: el este A . . stabilitatea în Balcani mai dominat de republicani, în general mai S-au înăsprit pedepsele ŞI presus de orice. Anul reticenţi faţă de România. Unul dintre aceştia, m î Ae . trecut, România a fost - David Funderburk, fost ambasador dna = pentru peşti şi prostituate printre primele. state. din în ţara noastră şi care trece drept din : A A A fostul bloc sovietic care a aderat la + specialiştii în problemele României, este g Îi ar, pt pe alee Partenerul pentru pace, cea ce se vede... auto, alu de comgreamenul Chris Smih, 1 răspândirii de obiecte, desene, serer sau. ale ca un pas premergător calității de membru jemersului pe lângă Comitetul pentru m i să î : îi NATOL a beata ae, AU vi aaa d da a IAR MN CNE PE Orientarea spre lumea businessului - Washington de a i engine reisiracă 2 amendă, a stabilit, marți, plenul Camerei Depuilustrată de includerea în program a unei clauzei naţiunii celei mai favorizale de O serie m saţi A ' i întâlniri cu secretarul finanțelor, dar şi a - de măsuri apreciate ca esenţiale pentru m eica top aro 41 n Jet "unei vizite la sediul putemicei Corporaţii democraţie. Dincolo de propriile noastre constrângerea a prostituție ori înlesnirea Peninr Investiţii Private în Străinătate, cu - rezerve asupra acestei. încrâncenări în a i practicării pro stituției sau obținerea de fala întrunesc aici, la Washington, aprecieri din expuneri şi dezbateri la care preşedintele îi euipabilza România, ar fi nerealist să Se m de e practicării prostituţiei de către 9 cele mai favorabile, De aceea, dl. Iliescu va avea-alături pe Mugur Isărescu şi Florin... „neg ijeze. impactul negativ pe, care îl au în ie vor pedepsi cu închisoare de la 2 şi-a propus nu doar întâlniri cu. secretarul (Georgescu, continuând cu Organizarea altor lumea occidentală unele „reglementări P] eri şi interzicerea unor d repturi (articolul apărării, William Perry, Şi Anthohy Lake, — întâlniri cu oameni de afaceri americani - - legislative anacroriice şi absurde iniţiate de a 320). (Mediată) consilier al preşedintelui SUA 7 probler iniază Noi al Parlamentul român în i e şi sa » Pr: ec ; pre i a ice au o cheie limitare a libertăţilor i Co i asta nţa pă : 1.060 de persoane . pi 8 i : infectate cu virusul HIV

„Promit că, dacă ajung preşedinte,

Rectorul Emil Constantinescu huiduit de studenți : nn ere a

î 7 aviji în 212 persoane pe an, relevă statistic ie tă Gr ări de Inspectoratul judeţean pentru Poliţie Sanitar ra rezolv problema asa : A "şi Medicină Preventivă în colaborare cu Secţia — = At Boli infecțioase a Spitalului teritorial municipal.

iii iaz a e Dă Maica 9 aaa Sa

Ace pi i co

e Președintele Iliescu a plecat spre America

Preşedintele Iliescu a plecat la Washing într-o vizită oficială de lucru ce va dura 9 zile aeroport, Ion Iliescu a declarat că principa probleme ce vor fi discutate cu preşedintele a rican Bill Clinton sînt creşterea volumului r ţiilor comerciale, permanentizarea clauzei, re cedarea proprietăţilor evreieşti, situaţia din fi Iugoslavie şi integrarea României în structu euro-atlantice. Întîlnirile pe care Ion Iliescu u: să le aibă cu presa americană au fost anulate.

ZIAR NAŢIONAL INDEPENDENI

at 1888, seria a cincea

lictul de presă - între litizare şi diletantism

IARIN

scuțiile stârnite de majorarea pedepselor pentru calomnie şi nsultă, cu introducerea agravantei speciale pentru ziarişti, antonează într-o zonă menită să nască reacţii adverse. Pe de ziariştii susțin că se urmăreşte intimidarea lor, limitarea libertăţii şi a cuvântului, că s-a ajuns la încălcarea Constituţiei şi a ilor democraţiei. Toate acestea sunt perfect adevărate, dar etarea lor necontenită nu exclud riscul banalizării şi, totodată, al politizării, mai ales că opoziţia a găsit abia acum prileiul, ecerea articolelor în cauză prin Camere, să le vitrioleze, sub

că apără e interesele puterii. În realitate, sunt mulţi entori dir de opoziţie care, fiind şi avocaţi, au procese omnie * iştilor. şi-şi susţin cii inclusiv. prin rea ar Pe de altă porte, circulă şi opinia,

ii care calomniază şi insultă trebuie să tar, el însuşi un cunoscut pomfletar,

e de;

rigr n € ie, a spus chiar că asemenea ziarişti tr Care nu spun adevărul, bineînţeles.

ic a survolat un domeniu ce-i este ropunând din zbor introducerea unei ă, s-ar numi chiar aşa: infracţiunea ar fi prima infracţiune denumită în redactarea textului de lege ferenda evărul afirmațiilor. este în substanţa încă din 1969 actualul Cod penal cu „poartă numărul 207, fiind deci invocatelor 205-206, dar nu toată rasfoiască Codul penal până la

ăr de proiecte de lege a presei, aspectul construdiilor juridice. De că legile se foc la grămadă, că propune. cel mai trăsnit-ori ajuridic it mai numeroşi ca microbiştii.

ă ştiinţa dreptului, şi în mod deosebit r. superspecialişti core au construit mai târziu pe cel din 1969, în esența

ism, revărsată asupra subiectelor

e să creadă că actualul Cod penal sexuali şi la cel despre calomnie. aşezate despre Codul penal în curs cercăm limpezirea câtorvă aspecte

articole referitoare la infracțiunile de calomnie

rea agravartei în cazul sâvârşirii lor penal „ceaușist“ din 1969 - de fapt

trudit prestigioși penalişti. îndelung absențe a Consiliului legislativ,

pă cati ep pată PT pa Pi

Nr. 1682 e sâmbătă 30 septembrie, duminică 1 octombrie 1995

Capitalul american înclină alanța spre Români

În urma amenințării c-ar = exista o bombă la bord,

Corespondenţă din Washington de la Nicolae MILITARU

în programul vizitei de lucru pe care preşedintele Ion Iliescu o întreprinde în aceste zile în Statele Unite ale Americii, un loc aparte îl ocupă întâlnirile având ca temă colaborarea economică. Perspectiva prelungirii, pe o bază permanentă, a clauzei naţiunii celei mai favorizate evocată cu prilejul convorbirii pe care domnul Iliescu a avut-o marţi cu preşedintele Clinton oferă premise pe care atât partenerii români, cât şi lumea oamenilor de afaceri din SUA doresc să le fructifice.

Deosebit de semnificativă, în acest sens, a fost prezenţa masivă la acţiunile cu caracter economic a reprezentanţilor unor importante companii americane, ca şi a

„unor oameni de afaceri de origine română.

Atât la Centrul pentru Studii Strategice şi Intemaţionale din Washington, cât şi la Corporaţia pentru Investiţii Private în Străinătate - OPIC, sălile de conferinţe s-au dovedit neîncăpătoare, grupul de ziarişti, dar şi alte persoane care nu au mai putut primi invitaţii urmărind mersul discuţiilor pe monitoare instalate în săli adiacente. Ă

Pe lângă reprezentanţii unor firme precum Coca-Cola, Procter and Gamble, Colgate, Mac-Donald, care au deja afaceri importante în România, la întâlnirile cu preşedintele Iliescu au fost prezenţi preşedinţii sau vicepreşedinţi companiilor Purolite Comp., Braun and Root Services, New Columbia, IBM Goverment Programs, Boeing, Westinghouse Electric Corporation. Interesul acestora pentru dezvoltarea colaborării i

economice cu societăţi

româneşti a fost stimulat de intervenţiile

preşedintelui Iliescu, care a prezentat transformările petrecute în România după 1990 şi deschiderea spre economia de pia-

ţă promovată larg în toate sectoarele. Prin *

intervenţiile sale, domnul ambasador Alfred Moses a întărit încrederea investitorilor americani: în stabilitatea-pe care o oferă astăzi România celor care vor să;şi plaseze aici capitalul. Chiar dacă lucrurile

Nedelciu va trăi

RD DR DOR A pi

nu sunt toate bune, la Bucureşti, a spus domnul Alfred Moses, țra fiind în plină tranziţie, aveţi tot sprijinul Ambasadei SUA în soluționarea problemelor dv. de afaceri. Întrebările adresate preşedintelui României au fost şi ele numeroase.

principal, acestea au vizat problemele de legislaţie, facilităţile oferite oamenilor de afaceri. străini, modalităţile prin care se

poate cumpăra sau concesiona pământ,

cum se garantează posibilitatea transferării

:Un avion indonezian

eee ea 18 aterizat [OTțal

mere înce nete temi i 2 | BUCUTEȘĂI

atitudinea cercurilor decizionale ale FMI şi

Băncii Mondiale, organisme cu sediul la ej Cursa GIA 999, ce zbura dinspre Washington şi în care SUA au un cuvânt m Munchen spre Djakarta a aterizat forțat ieri, greu de spus. Astfel, domnul Mugur m în jurul orei 19.00, pe aeroportul Otopeni

„Isărescu ne-a informat de aranjamentul & alertată de un mesaj privind existenţa unei

privind acordarea unui nou credit FESAL, 3 bombe la bord. Semnalul de alarmă a fost care va sprijini în continuare procesul de * transmis din Munchen personalului aviorestructurare şi organizare financiar-bancară nului în timp ce acesta survola spaţiul aerian din România. La FMI a fost discutată m al Ungariei. Înainte de aterizarea pe Otopeni, posibilitatea prelungirii acordului stand-by, m cel mai apropiat aeroport, deasupra localipropunându-se ca în viitor să fie evitate m tăţii Feteşti, avionul a aruncat 70 de tone de inconvenientele care amână sau îngreunează d combustibil, în scopul prevenirii unei aplicarea în practică a celor convenite. Un m Pale ani cea ea pi de pasageri aa important acord de cooperare financiară a m se aflau la bord au fost lebarcaţi pe aeropo fost semnat apoi între băncile de m fără a li se preciza, de către piloți şi stewarexport-import din România şi SUA, 5 dese motivul întreruperii zborului. În afara EXIMBANK, pentru garantarea directă şi i acestora, la bord se mai aflau cei 21 de asigurarea exportului de produse şi servicii g membri ai echipajului. Avionul a fost tras pe toate pieţele. m la o distanţă de 2 km de pistă pentru a fi în cursul zilei de ieri, pe lângă alte întâlniri m operate toate verificările, La ora 21.00, cu importante personalităţi politice u inspectorul şef al aviației civile din Ministerul americane, preşedintele Ion Iliescu a fost | Transporturilor, Sorin Stoicescu a declarat oaspetele vicepreşedintelui american, Al m Presei că a fost verificat întregul avion fără Gore, la Blair House. Cu acest prilej, vicepre- m a se găsi vreo urniă de explozibil. Mai şedintetui i-a fost înmânată lucrarea al cărui. 3 rămăseseră de verificat bagajele călătorilor, autor este şi care a fost tradusă şi ublicată m ceea ce promitea să mai dureze încă două la Editura Tehnică din Bucureşti. În timpul îi ore. Sorin Stoicescu era convins că ştirea a convorbirilor a fost reafirmată deschiderea m fost falsă. Au fost comasate imediat ambudeplină a SUA câtre România. Ieri m lanţe, echipaje ale brigăzilor antiteroriste, după-amiază, preşedintele Ion Iliescu aplecat m ale controlului aerian şi ale pompierilor, Ja Seattle, unde va rămâne până duminici A u Traficul aerian pe aeroport a fost parţial seara, când delegaţia română va ajunge la 8 întrerupt, toate efectivele fiind folosite pentru Los Angeles, ultimul punct al vizitei. = rezolvarea incidentului. Pasagerii au fost y j " ţinuţi în sălile de protocol ale aeroportului, masa şi au primit apă de băut şi cafea, dar nu hrană. aceştia aşteptau

| Cuvântul de ordine isi la Strashoury: Rusia : universitatea Bucureşti

vrea să ia casa

CN PR ri

i SETARE, miercuri, 4 octombrie 1995

miercuri, 4 octombrie i

Los Angeles ultima etapă a vizitei - preşedintelui Iliescu in SUA

- Corespondenţă specială de la Nicolae MILITARU —

Se zguduie planeta

Serie de seisme în ! Colmbia, Peru, Ecua

românesc

Ponderea

, comerțul mondial

„ în procente -

Export Import Export

Import

lonia 0,85 0,93 O, 0,42 sta Cehoslovacie 0,75 74 P

1garia 0,43

mânia 0,57

iră observaţie: spre der

Presedintele Ion Iliescu a primit ieri, în cadrul unei festivități desfăşurate în saloanele hotelului Regent Beverly, cheia oraşului Los Angeles. Ceremonia trebuia să se desfășoare la Primăria din Los Anseles la orele 10,00 dimineața. La aceeași oră, însă, juriul urma să pronunţe sentinţa în procesul celebrului J.O. Simson, bogătaşul negru care, în urmă cu un an și jumătate, si-a ucis soția omorându-l apoi pe amantul acesteia. Tribunalul se află chiar în fața Primăriei. În cazul în care juriul va spune „guilty* (vinovat) pste posibil să fie nilburări în oras, apărătorii lui Sirason, care nu şi-a recu-

„noscut vinovăția, pledând pe ideea că intrezul proces este o înscenare cu o vădită tentă rasială. La festivitate au "fost prezenţi, pe lângă membrii delegației oficiale, notabilități -ale marii metropole americane şi ale statului California, cetățeni de crigine română stabiliți aici, pe Coasta de Vest a Ame-

Acesta a fost ultimul moment important al vizitei întreprinse de șeful statului român în SUA, înainte de piecarea spre ţară. Tot la Los Angeles, di. Ton Iliescu s-a întâlnit cu profesori și studenţi de la University of California cu preşedintele corporației Me Doriktll Douglas, Robert Hood, şi cu vicesuvernatorul statului, Gray Davis, Momentul de vârt al vizitei în California l-a constituit, după opinia: noastră, recepţia organizată duminică seara în Onoarea sefului statului român și la care au fost prezente mai multe: sute -de persoane,

în mare majoritate de origine română. |

De altfel. așa cum. s-a precizat în timpul prezentării oaspeţilor, au fost

de faţă mulți oameni de afaceri, mem. .

bri ai corpului diplomatic; Toate cheltuielile “au. fost. - suportate

lon Tliescu si să-i, asculte. opiniile . în

de partea | americană, practic de cei care au dorit să se întâlnească cu preşedintele |

e O mișcare telurică măsurând trei

grade pe scara Mercalli a avut loo ieri

în regiunea Foggiano, din sud-estul Italiei, fără să provoace, însă, victime. Experții sunt de părere că seismul de marți reprezintă o replică a cutremurului. de şapte srade pe scara Mercalli, produs sâmbătă în aceeaşi regiune, soi-

dat cu rănirea a patru persoane și cu ușoare pagube materiale,

cum ar fi afectarea unor imobile şi biserici din centrul istoric al oraşului.

e Cele peste 6500 cutremure înregistrate, de vineri, în peninsula Iza (100 km sud-vest de Tokio) au stârnit panică în rândul populaţiei, neliniştită de posibilitatea unui cuţremur mai puternic, devastator. Duminică, unul dintre cu-

tremura a atins 48 grade pe Scara

Richter, provocând mai multe pagube materiale.

nirea ușoară a cel puțin 5 pe! minică seara în Anzii peruani tat autorităţile regionale. Seis înregistrat de Institutul de

e Un puternic seism, de magnitutinea

legătură. cu, schimbările. din România. = 6, grade pe Scara Richter, a fost re-

nia, Ungaria și Teri, ta ora 12,00 — ora locală în Cali- |

ricii. După ceremonie, președintele Roacie, înrăutăţire?

mâniei s-a întreţinut. cu primarul. Joel

fornia, aeronava prezidenţială a decolat |. simtit în noaptea de luni spre marţi în a fost de aproar Wachs, îndreptându-șe spre țară, '| Ecuador, provocând scene de panică în De altfel, şi ur O —————————— 4 ca tuia localităţi ale ţării. EpicenĂ "3 PD : erste trul seismului a fost situat îi d-estul bertidi i În urma celui de-al doilea test nuclear francez | tării. în provinalăe amazoana Morii Dacă în 19F - ————————————————— : '| Santiago, a declarat Mario Ruiz, diree1992 cobo- F Si i ui "Forumul Pacificului de Sud “suspendă relaţiile cu Parisul

torul Institutului de Geofizică al Scolii Politehnice Naţionale. Ruiz a confirmat astfel datele difuzate în Columbia, unde seismul a fost resimţit pe o mare parte a teritoriului, al cărui epicentru a fost stabilit la 130 km est de Cuenca, la o. profunzime de 33 km. Mişcarea telurică a survenit cu câteva minute înainte de ora 21,00 (2,00 GMT), a durat 45 de secunde, potrivit lui Ruiz, și a fost urmată puţin mai târziu de o a doua, cu o du: rată de 20 de secunde, cu o macnitudine de 5,5 grade pe Scara Richter, Primele informaţii difuzate de poliţie nu semnalau pagube materiale importante și nici victime în regiunea Quito. Autori.

aproar

"de şase ori mai de şase « Pepi

* În SUA, preşedintele Iliescu critică naționaliștii români

Şeful statului român, lon Iliescu, aflat în vizită în Statele Unite, s-a întilnit cu mai “mulţi demnitari americani, printre care David B. Funderburk (membru al Comisiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa a Congresului SUA) şi congresmanul Tom Lantos, cărora le-a solicitat o atitudine mai favorabilă pentru România. Intr-o conferinţă de presă, Iliescu a declarat că principalea obiecții care 1 s-a adus a fost prezenţa în Guvern a unor naționaliști, preşedintele român apreciind că, deși „Funar și C.V. Tudor vor

* Jon Iliescu s-a întîlnit cu Bill Clinton

Cea mai importantă întîlnire a preşedintelui Ion Iliescu din cadrul vizitei acestuia în Statele Unite, cea cu omologul său american Bill Clinton, a durat mai bine de 50 de minute și a constat într-o abordare a problemelor bilaterale. România şi-a manifestat interesul pentru permanentizarea clauzei naţiunii celei mai favorizate, pentru cooperare economică și militară cu SUA şi a ridicat problema compensaţiilor pentru respectarea -embargoului instituit Iugoslaviei. Bill Clinton nu a abordat deloe situația politică din România, lăsînd să se înţeleagă că dorește o apropiere de București doar datorită interesului geostrategic al țării noastre.