Adoptarea Legii Învățământului

era și aceea e de perversiune sexuaîn prezența celorlalte com: Cele care refuzau i ătute și închise amenajată, la

, le treacă

inţe erat b special , docalului, usa de acces gorile, dincolo de cai nici musca. - reusit să scape în timp

tru câteva . minute Bodiguarzii patronului stantin plecau imediat e și până nu le recupeau la firmă. i îi Direcţiei de Cercetări rigăzii de Combatere a ate din IGP l-au prezendeocheatului bar din eptembrie” parchetului Bucureşti, în vederea eui de arestare. La ora iei reprezentantul. . parpronunţase. încă „dacă latul sau îl pune în liuit. (NM)

eagră

| Giurgiu, a avut loc un “|

s, pe fondul consumului ol. Înfuriat peste măsazprin, de 19 ani, din mu „a pus mâna pe foarfeca a început să-l înțepe și Alupoaia Constantin, de somuna Oniceni, județul a fost internată în spitică, iar autorul se află poliției, pentru săvârșide tentaţivă de omor.

'oicikoy

că prețul fixat ză toicikov, 980 miri en oane dal milioane de

fie ficută ziarutai

tări alge A pie Tămână la Barcca, Și timp împăcat

Guvernul restru „„Romcereal'*

Conform unei hotăra de la data de 1 iulie Ati mă „Romcereal” va ş;2-€ avea următoarea struc ţională a Produselor de regie autonom. <a, depozitare însumâna (din totalul de. 10 Romcereal), capac: ele mari cultivat, zone strategice ; ca talizând 6,9 depozitare și filialele județene transformă în societăţi; acţiuni, cu capital de te juridică. Restul transmise, cu

cap; AProbarea î

unor societăți Comerciale FPS de morărit și panificaţi din tăi cu profil agricol, în vei altor ace

lor în fluxul de producție ee: Guvernul consideră aceste restructurare ca un prin privatizării societăţilor Pas în acest domeniu. (C. Vlag “Merrizl Protocol de colabor.."* româno-australian

Astăzi. dl. Ion Pâng, stat la Ministerul C

Protocolul sesiunii a id Vor mixte româno-australiene d a Cot București. Așa cum ne_ai, „e Stășrai celor două delegații, docunPtetizat pă gocierile purtate asigură entu și schimburilor comerciale ș îNPl bilaterale în domenii de” ma o cum sunt prelucrarea i rale, agricultura. și îndure i tară, amenajările. și: mod, ie tuare ete. Pi modernizării pă

În vederea atragerii — invesu marilor companii, a fost tii tul Economic al Oamenilor de (AL. G.)

București: Locuri în fo şi școli profesionale

Grupul Școlar de Poligrati matogratie, str. Jiului, nr. 163 București, școlariz la următoarele pline : Pentru | CEU: — profil tipografie (90 de loa 3 clase); — profil cinematogratie (4) locuri, 3 clase) ; — profil mecanică grafică (30 de locuri, 1 clasă); „real. matematică-fizică (30 1 să) profil uman, filologie (3 locuri, 1 clasă); — profil banda fete (30 de locuri, 1 clasă) Pentru Ș0) LA PROFESIONALĂ : — profil tip fie (60. de locuri, 2 clase! profil canică poligrafică (30 locuri, 1 d Înscrierile se fac între 21 și %

Recalcularea chiriilor pentru întreprinzătorii particulari din comerț

După aproape șase luni de pariri tări efectuate. de Asociatia între torilor particulari din comerț cu Fi ria Capitalei, începând cu această] se va reintra în normal cu piata pe spaţiile, închiriate, cu sau ar tracte prelungite. Conform ză Consiliului local nr. 66/1994, 00.“ de indexare stabilit prin ra 119/1993 se va aplica cu tarife Fe pentru anumite categorii de si data emiterii sale. Deci, tot SĂ casat în plus de la 1 aoaaaie ei recalcula. Diferența va pă Vaz d pentru lunile. următoare, !N + și se va proceda așa, cei 1! e Gai adresa Asociaţiei (preşedin OLB. tel. 650 72 44 (Dumitru MAN! A ccm m m

acest orgoliu nu maghiarului obişnui

Miercuri, Se va produc nuare a gradului de sira rică, exceptând regiuni Va unde va mai ploua dest: = vor produce lesă r va sal d

aceste i i

CTÎn melelaite Zr vor

tor .nordii cele! ploaie

răcoroasă pen! temperaturi max! între 20? și 27 (

Legea învățământului - departe de Europa

Be i ci Constantin PAVEL reda Nenati cet d

iai n ti ee CI TP4ȚULEL)

ondat 1888, seria a cincea

ecent, prezidiul Uniunii România a apreciat că pi adoptate de Camera Depu

abuzive“. Comparând

minorităţilor naţionale (Strasbourg, Legea 33/29 aprilie) cu capitolul XII ( aparţinând minorităţilor naţionale“) putem să nu dăm dreptate profesori ale parlamentarilor români (chiar şi c UDMR ca mai restrictivă decât cea a deputaţilor) se ambiţionează să nu ţină cont de Europa. Ce zice articolul 14 din Convei n.n.) se angajează să recun aparţinând unei minorităţi naţionale de a învăţa limba sa minoritară“. Ca să fie mai „Persoanele aparținând minorităţii să înveţe limba maternă studieze în această limbă, consulte experiența europeană, Senatul decide, carevasăzică, să mai adauge un drept pentru minoritari - dreptul de a studia în limba maternă. Să continuăm lectura articolului 14 cu alineatul 2. „În ariile locuite. tradiţiona! sau în număr substanţial de persoane aparţinând minorităţilor naţionale“ (Senatul nostru o zice mai sec: „În funcţie de necesităţile locale“ - n.n.), dacă există o cerere suficientă („la cerere“, zice Senatul român, spre stupefacţia UDMR), părțile vor depune eforturi pentru a asigura, în măsura posibilului (adică funcţie de bugetul alocat -n.n.) şi în cadrul sistemului lor educaţional, ca persoanele” aparţinând acestor minorităţi să beneficieze de posibilităţi corespunzătoare de învăţare a limbii lor minoritare ori (SAU-n.n.) de a primi o educaţie în această limba“. Aşadar, Europa ne lasă să alegem noi, romă sau dreptul de a primi educaţie în această limbă (maternă a, minoritorilor). Ce face, cu de la el putere, Senatul român? Senatul român votează că se pot organiza „la cerere şi în condiţiile legii, grupe, clase, secţii sau şcoli cu predarea în limbile minorităţilor naţionale“. Singurul loc unde Senatul merge în pas cu Europa este alineatul 2 al art. 117, care este copie fidelă a art. 14, alineatul (paragraful) 3 din Convenţia-cadru: „Paragraful „2 al acestui articol (din Convenţi -n.n.) se va aplica fără a se aduce oficiale ori predării în această limbă“. După.cum vă închipuiţi

recunoaştem că, după ce fusese obişnuit să primească mai mult decât zice Europa, UDMR a fost pe bună dreptate şocat de adoptarea unui alineat care este european doar sută la sută. i Cam acestea sunt „abuzurile“, „principiile rigide“, „falsele soluţii”, „paliativele dominate de reflexe totalitare”, „prevederile abuzive şi discriminatorii“ de care vorbeşte .prezidiul UDMR. Acestea sunt îngrădirile care I-au făcut pe, dl. Horn să se adreseze preşedintelui României. Aceasta este sârma ghimpată pe care o refuză UDMR. Lăsând hazul amor la o parte, se cuvine să observăm că problema învăţământului impune, în cazul României, o abordare diferită de cea presupusă de standardele. europene. Este evident că, la noi, situaţia este unică în Europa. Nu doar pentru .că noi nu ne putem permite, ca Franţa să zicem, că nu avem minorităţi nici măcar în dicţionar. Nu doar pentru că Transilvania are o compoziţie etnică unică în Europa. Nu doar pentru că vrem să privim cu fruntea sus pe cei mai duri critici ai noştri de pe bătrânul continent. La toate acestea se odougă, la modul esenţial, dorința sinceră a tuturor românilor de a evita orice nemulţumire, ca să nu mai vorbim de orice conflict etnic. Ţinând cont de toate acestea, ni se pare firesc ca în Legea românească a învățământului să fie moi multe drepturi pentru minoritari decât este în general Europa dispusă să acorde. De unde, în aceste condiţii, atâta înverşunare a UDMR? De unde cinismul. cu care prezidiul UDMR cere „democratizare conform normelor europene“ şi pe de altă parte critică normele româneşti, care sunt, după cum am văzut, mult peste normele europene? Fără să cunoască prevederile Convenţiei-cadru, maghiarii din Harghita şi Covasna, cu, care am discutat recent, au un optimism european în ce priveşte şansa de a transmite copiilor lor limba maternă şi implicit identitatea etnică. Ceea ce este cu adevărat ameninţat este orgoliul UDMR, dar amenințarea cea mai mare pentru dinspre români, ci dinspre bunul simţ al Maghiarul obişnuit simte Se di înonie integrată în Europa, va avea mai multe drepturi decât într-o utopică. gi dA ateu maghiară. Într-o asemenea Românie integrată, sta 3 maghiarul nu va mai avea nevoie de UDMR pentru a obţine drepturi.

Reprezentanții Un tra "atacă cu violenţă România. Parlamentarii români, ca de obicei, nu au luat cuvântul

Ieri după-amiază, Adunarea

a Consiliului Europei

ZIAR NAŢIONAL IND

Nr. 1602 0 Joi, 29

Obiectivul principal al Legii caselor m

Parlamentul a dat lu vilelor de către veche

În schimb, văduvelor şi veteranilor de a-şi reprimi locuinţele de ca

cadrelor didactice maghiare din roiectele la Legea învățământului, tailor şi de Senat, conţin „prevederi Convenţia-cadru pentru protecţia februarie 1995, ratificată prin („Învăţământul pentru persoanele din Legea învăţământului, nu lor maghiari. Ambele variante ea a Senatului, considerată de

deputatul Aurel Ştirbu a sprijinul variantei care î Celelalte partide din arc PRM, PSM - nu s-au p; Senatorii majorităţii, trecută cu hotărâre restri loja centrală, umăr lâng: Solcanu, Romul Vonica totul să fie de vânzare. votul final asupra raport PRM, PSM şi PS. Dep chiar declarase marţi ziar ca şi colegii parlamentar „pe umerii săracilor, când prin camere“. El însă a + împroprietăreşte pe aceşti în conferinţa de presă: vândute numai magherr PENTRU hotărât legii.

„Mai rău de-atât nici nu se putea“, exclama imediat după vot un senatâr PUNR. Parlamentul a eliminat ieri principala restricţie la vânzarea apartamentelor din locuinţele naţionalizate. S-a confruntat varianta severă a Senatului, care interzicea vânzarea apartamentelor ce depăşesc cu peste 20% suprafeţele standard - 10 mp pentru fiecare membru de familie - cu varianta Camerei Deputaţilor, care permitea şi vânzarea apartamentelor cu o suprafaţă mai mare de 120 mp, impunând doar majorări pentru suprafeţele excedentare. S-au supus la vot ambele variante, dar nici una n-a trecut. În consecință, locuinţele de lux pot fi cumpărate fără majorări de preţ. Doar casele cu piscină, saună, seră, cramă etc. sunt supuse la index.

Toţi reprezentanţii Opoziţiei au pledat pentru restricţiile de vânzare. „Demnitarii prezenţi în sală au promovat textul Camerei cu cinism, pentru a se înstăpâni pe nişte locuinţe de lux“, a afirmat deputatul PNŢCD Răzvan Dobrescu. Din partea PDSR,

Cine sunt « întru escro

De vreo două luni, Statutul deputatului şi senatorului,

nţia europeana? „Părţile (statele - joască dreptul oricărei persoane

i cu mo, Senatul român zice aşa: lor naţionale au dreptul (fix ca-n articolul 14 - n.n.) şi să în condiţiile legii“. Fără să mai

văţare a limbii

adru, articol redat mai svs ngere învăţării limbii

aflat şi ce sume uriaşe - de ordinul. milioanelor. =săncăsează "esgeenvri pcriliieartaer a simpla participare la 2-3 şedinţe pe an. î

În realitate, interesul este mult mai mare. Legea cu privire la

şi obligaţiile acestora, a tot fost amânat de la o şedinţă la alta, ba din lipsă de timp, ba pentru că parlamentarii îşi luau tălpăşița pentru a crea în mod deliberat lipsa cvorumului. De fapt, Statutul e de mult gata. O singură frază mai rămăsese de redactat, la articolul 7, unde trebuia precizat dacă este sau nu compatibilă funcţia de parlamentar cu cea de membru în AGA (adunarea generală a angajaţilor) şi CA (consiliile de administraţie). Numeroşi parlamentari au avut grijă să intre prin diverse AGA şi CA, unii chiar în mai multe, prin intermediul soțiilor şi altor membri ai familiei. De obicei, s-au vârât prin organismele de conducere ale celor mai rentabile întreprinderi de stat, îndeosebi din cele cu mare volum de export, turism, abatoare, alimentaţie publică.

Motivându-şi opţiunea pentru ' această activițate paralelă, cei în cauză vorbesc de interesul lor de „a ţine legătura cu viaţa“, de dorința de a se sacrifica pentru bunul mers al ” respectivelor întreprinderi, de chemarea lor de a-şi valorifica cunoştinţele şi capacitatea managerială. Totul e cusut cu aţă albă, pentru că ulterior s-a

Rezultatul v păstrarea locuri

Independenţi PAC : Partida Naţională PD (FSN)

PDAR 3

privatizarea prin metoda MEBO, redactată şi votată tot de ei, oferă membrilor AGA şi CA dreptul din oficiu de a cumpăra principalul pachet de acţiuni la întreprinderile pe care, zice- '1e administrează

gariei la Strasbourg

Recomandarea 1201. Fostul ministru de externe al Ungariei Jeszenszky a afirmat, fără să clipească, că la ora actuală populaţia maghiară din Transilvania este ameninţată prin itica dusă de majoritari. EL a ţinut

pagina 2

PARLAMENTARĂ

După aproape doi ani de dezbateri

Legea învățământului

a dobândit forma finală

w Ca şi UDMR, PUNR o consideră însă neconstituţională

Parlamentul reunit ieri în Dealul Mitropoliei a adoptat raportul de mediere la proiectul Legii învăţământului. Textele aflate în divergență au fost soluționate în trei ore de dezbateri, temperate de preşedintele de şedinţă, Adrian Năstase. Bătălia s-a dat pentru capitolul XII din proiect, capitol referitor la învăţământul în limba minorităţilor.

PUNR, care, marţi, în Senat, părea să aibă câştig de cauză în faţa PDSR, a pierdut ieri lupta. Partidul lui Gheorghe Funar s-a mobilizat în aceste zile, la solicitarea preşedintelui său, pentru a determina Parlamentul să retragă câteva din drepturile pe care le acordase prin proiect minorităților; PUNR a cerut şi ieri ca să se elimine posibilitatea ca minoritățile să aibă unităţi şcolare distincte în limba maternă. Existenţa acestora, a argumentat Valer Suian, vicepreşedintele PUNR, ar conduce la

separatism, lucru care nu mai există nici în statele cunoscute pentru politica segregaționistă dusă cândva. Aşadar, a sugerat el, ar fl nevoie de şcoli mixte, cu clase de predare în limba ofieială a statului şi în cea a minorităţilor. Demonstrația senatorului PUNR s-a lovit însă de opoziţia preşedintelui Comisiei de învăţământ a Camerei Deputaţilor, deputatul PDSR Romulus Dabu, care a arătat că şcolile în limba maternă există deja şi nu este nici un temei pentru a fl desființate. De asemenea, PUNR a luptat ca nici învăţământul tehnic, profesional şi şcolile postliceale să nu aibă limba de predare matemă la celelalte discipline decât cele de specialitate. Şi de această dată, votul dat de plen a consfințit varianta generoasă. După acest eşec, loan Gavra, vicepreşedinte al PUNR, a anunţat, la conferinţa de presă, intenţia partidului său de a sesiza Curtea Constituţională împotriva Legii

învățământului. Temelul - cel puţin ciudat. Capitolul referțtor la minorități depăşeşte cu mult cadrul prevăzut de documentele intemaţionale în materie: O hotărâre definitivă în acest sens PUNR o va lua la Consiliul naţional, care se desfăşoară la sfârşitul acestei săptămâni.

UDMR, care nu a participat la dezbaterea capitolului în divergență, îşi menţine hotărârea de a ataca legea la Curtea Constituţională. În maximum trei zile de la votarea ei, Curtea trebuie sesizată. Deci, partidele care nu sunt de acord cu ea trebuie să se grăbească.

După verdictul dat de Curte, Legea învăţământului urmează. să fie promulgată de către preşedintele României. În termen de maximum 60 de zile de la data promulgării, ea trebuie să se aplice deopotrivă pentru români şi minoritari.

Rodica CIOBANU

Deşi legea nu a fost promulgată încă, se şi plânge Europei

UDMR

UDMR nu a aşteptat verdictul “Curţii Constituţionale şi nici promulgarea Legii învățământului de către preşedintele. Ion Iliescu, plângându-se deja străinătăţii. Mark6 Bela a adresat o scrisoare Reuniunii la vârf a şefilor de state din țările membre ale U.E,, intruniţi zilele trecute la Cannes. În scrisoare se spune că legea cu pricina încalcă grav drepturile minorităţilor naţionale. La cinci ani de la evenimentele din decembrie "89, adaugă scrisoarea, Parlamentul de la Bucureşti a adoptat o lege mai restrictivă decât vechile reglementări ceauşiste în domeniu. Epistola face referire şi la existența unei

+ iniţiative cetăţeneşti legislative, care :are. suportul semnătuților a aproape'500.000-de ) etnici maghiari din România; sublihiindu-se faptul că neluarea ei în seamă reprezintă o dovadă de cinism în abordarea problemelor minoritare. In același sens, 10 înalte feţe bisericeşti „maghiare au adresat o scrisoare preşedintelui şi secretarului general ai Adunării Parlamentare şi Consiliului Europei, în care se arată că reprezentanţii bisericilor istorice maghiare s-au întrunit la 23 iunie la Cluj-Napoca. git noastră - se spune în scrisoare a fost convocată de ur, i s-a datoi faptului că Senatul pia a bene

Legea învățământului săptămâna trecută. Această lege este în contradicţie cu prevederile. Constituţiei României şi este în totală contradicţie cu normele, şi documentele europene privind drepturile omului şi ale minorităţilor ce au fost semnate de Guvernul nostru. Legea adoptată de Senat este mai rea decât cea adoptată în iunie 1994 de Camera Deputaţilor, care, şi aceasta, la rândul său, era nefavorabilă. Noua versiune conţine interdicții, discriminări şi constrângeri referitoare la învăţământul pentru minorităţi.

Pentru bisericile noastre, ambele variante de lege sunt total, inacceptabile,. Ele restrâng drepturile civile, umane: şi religioase ale enoriașilor noştri şi restricţionează în mod grav drepturile elementare ale bisericilor noastre şi violează libertatea lor de conştiinţă şi de acțiune, i

În viitorul apropiat va avea, loc Sesiunea comună a celor două Camere, unde se doreşte adoptarea Versiunii finale a acestor proiecte. De aceea, in numele celor două milioane: de persoane ale noastre şi a diocezelor noastre, ne adresăm Consiliului Europei - al cărui membru este România - cu rugămintea Că excelența voastră să aibă amabilitatea să ne primească în cel mai scurt timp, posibil la Strasbourg, pentru a

firil

Guvernul Roman a pierdut Duterea, dar crede că a rămas cu inteligența,

auzi punctul nostru de vedere privind Legea învăţământului şi a drepturilor noastre confiscate în totalitate în timpul dictaturii comuniste“.

Iâkacs_ Csaba: „Lucrul cel mai rău, după Trianon“

Tâkacs Csaba, preşedintele executiv al UDMR, a declarat că Legea învăţământului, în forma adoptată de Senat, este cea mai drastică intervenţie, de la Trianon incoace, în ceea ce priveşte 'existei orităţii maghiare. „Nici chiar în reg i de dinainte de anii '40 (2! - ii.n.) tiu ă existat un atac atât de nimicitor împotriva sistemului: de învățământ al minorităţilor şi, în particular, impotriva. celei maghiare“,..a afirmat Tâkacs în cadrul întâhnirii pe: care a avut-o, la sediul UDMR Cluj, cu unii participanţi. la cursul „Minoritățile naţionale în cadrul drepturilor omului“. Preşedintele UDMR a avertizat că „amânarea rezolvării problemelor minorităţilor în spaţiul est-european poate crea nişte tensiuni de necontrolat, atunci

internaţional:

când o minoritate se află într-o situație când

nu mai are ce pierde“.

Mihai | sfătuit să se adreseze C.E.

În cursul dimineţii de ieri, plenul Adu-

nării Parlamentare a Consiliului Europei a |

audiat raportul de activitate al Comitetului

de Miniştri. Ministrul afacerilor externe |

Cine diseri presa sau

Stimate domnule redactor-şef,

Văd, cu plăcere, 'că ziarul Adevărul continuă lupta impotriva corupției, a fărădelegilor. Şi, călătorind foarte mult prin ţară, constat că această acțiune susținută a dumneavoastră întruneşte aprobarea majorităţii populaţiei, căreia îi dă barem satisfacția. prezentării. adevărului, dacă pe aceea a; pedepsirii- hoților nu o are. Deci, perfect de acord cu dumneavoastră în ceea ce priveşte. condamnarea faptelor rele din societate, imi exprim, totuşi, surprinderea faţă de o evidentă greşeală pe care o faceţi constant: generalizarea. Cazul cel mai clar este acela al parlamentarilor;

Aflaţi în vizorul dumneavoastră de mult timp - ceea ce e/bine » parlamentarii (în totalitatea lor) au fost acuzaţi de foarte multe rele: şi-au pus salarii uriaşe, au obținut ilicit apartamente, cer mii de lucruri pentru înzestrarea! birourilor. parlamentare, şi-au luat nenumărate posturi în consiliile de administrație şi AGA etc,

Toate aceste acuzaţii în bloc sunt crezute de cititori, pentru că vin de la un ziar serios; dacă acuzaţiile 'ar “fi fost făcute de „Evenimentul zilei“, nici nu. răspundeam. Unele sunt dezinformări, iar cel& mai multe sunt generalizări neconforme cu realitatea. lată doar, câteva indreptări necesare.

Salariul „uriaş“ pe care l-am luat eu (la fel ca toţi ceilalți parlamentari) pe luna mai 1995 este de 460.000 ei (bani în mână); deci cât un muncitor calificat de la RENEL sau de 23 ori mai mic decât salariul unui director de intreprindere medie. Generalizarea este,

Imaginea :

"Stimate 'domnule deputat,

Am reprodus alăturat textul integral : care ridicaţi o problemă de mare i Parlamentului şi imaginea publică « Aş vrea mal întâi să vă asigur că Ade mod deosebit instituţia parlamentară, « de bază ai democraţiei. Alternativa la | poate fi decăt totalitarismul.

Dacă citiţi ziarul nostru, sunt sigur « de puternic susţinem noi aşezarea uni Româriia, pentru a nu mai permite nic

; Se i zei Este adevărat căătitiidiea: noastră Parlamentului este una de observare ci procedăm şi faţă de alte instituţii ale s mare. tiraj, cu.răspândire în toate. zone! că este de datoria noastră să informăm Şt alegătorii"dvs. - cu ce se ocupă informat, credem, icu corectitudine desp Parlamentul în aceşti ani, despre efor Constituţiei şi a unui de.

Ca d i d so

mersul reformei şi trecerea la econo: amânate nejustificat, în vreme ce şe pie cu mărunțişuri şi pălăvrăgeală . politie

ut total

Roland

pentru mingi MAT „i mică in interiorul lor.

na Coca Cola consideră ii tumeului nu şi-au respectat bligațiile contractuale, “neinstalând în vele scaunelor jucătorilor frigiderele sale, motiv pentru' care a 'amenințat că nu va achita cei 800000 de dolari datoi contractului pe cinti ani.

Adrian Voinea, gerînchiriat două

inizator

e Prietenul lui

manul Boris Becker, a secretar general de redacţie

papă terenuri la Universitatea din Londra 164, 'e- contra a 6000 lire sterline (10000 do- lon MARIN micilor Jari), redactor-şef adjunct LI ă e Andre Agassi va rămâne pe locul 1 “Bogdan CHIRIEAC bă, trei ATP chiar dacă va pierde finala acestui şef departament nul me- turneu. El a venit la Wimbledon. însoțit Adrian URSU sportiv, de antrenorul său, Brad Gilbert. Frateie ăia său Phil, preparatorul fizic și: logodnica se der mentaţi, Brooke Shields au rămas acasă. Apar ei

dacă Andre ajunge în finală. (F.C. 3 15 40, | EpiroR: Societatea pe acțiuni „Adevărul“ autorizată prin S.0. 79/1991, Regia jud. sect. 2, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului Bucureşti,

sub nr. 140/2964 din 16 mai 2991

la Parlament, în ultima d. Pe ordinea de zi, anunţată Bptămână mai devreme, o problemă ală, de natură să strice multora plăcerea Sânţei la mare, la munte sau prin cele dinătăţuri; Raportul Comisiei „Apartamentul“. Între cei 118 demnitari acuzaţi în Taport Că şi-au însuşit prin abuz de funcţie vile ŞI apartamente de lux, unii câte 2-3, se află un mare număr de deputaţi şi senatori, în fninte cu cei doi preşedinţi de camere, d-nii Adrian Năstase şi Oliviu Gherman. Aşa cum era de aşteptat, dezbaterea n-a mai avut loc. Ea fusese programată de ochii lumii,

ca faptului împlinit

Chiar în ultima zi de activitate parlamentară, când majoritatea parlamentarilor stau ca pe ghimpi, cu gândul la plecare. S-a optat pentru O amânare în toamnă, când spiritele se vor mai potoli şi când, oricum, va fi prea târziu. Mult prea târziu, pentru că între timp Parlamentul, în plenul său, a votat deja Legea caselor naţionalizate, care, printr-un artificu de ultimă oră, oferă posibilitatea: cumpărării vilelor de Către vechea şi noua nomenclatură. Deci şi a celor obţinute ilegal. Cotoşmanii din Parlament, cum se vede, stăpânesc bine politica faptului împlinit. Fără jenă şi fără ruşine!

Legile învățământului şi caselor naţionalizate

- atacate la Curtea Constituţională

Pe sesizările de neconstituţionalitate ale legilor învăţământului şi caselor naţionalizate se strânsescră, ieri, semnăturile necesare. Astăzi, iniţiatorii intenţionează să le depună la Curtea Constituțională, care urmează să decidă dacă cele două acte normative sunt ori nu conforme cu prevederile Legii fundamentale.

Legea învăţământului este atacată de senatorii UDMR, alături de: care au semnat şi 18 senatori de opoziţie. Aceştia susţin că, în lege, există prevederi care „violează principiul egalităţii între cetăţeni“, cu trimitere la articolele 8, 122,123 şi 126, care se referă la învăţământul în limbile minorităţilor.

Legea caselor naţionalizate este contestată de PNŢCD şi alte partide de opoziţie, pe motiv. că. ea face o discriminare” între: cetăţenii români stabiliţi în ţară şi cei stabiliţi peste hotare şi pentru că Parlamentul se substituie justiţiei în- judecarea. litigiilor dintre chiriaşi şi proprietari.

judece), ministrul Popescu a proclamat cu nonşalanţă

Cauzele exploziei din

este „curat“ în privinţa caselor naioi

In „Bulg

Militari: inconştiența | Aripa

şi lăcomia

Imaginile privind rezultatele putemicei explozii de miercuri seara de la un centru de butelii din cartierul bucureştean Militari au cutremurat multă lume. Se ştie că trei oameni au murit cărbonizaţi, iar circa 35 de butelii au fost distruse. Între timp, au apărut şi noutăţile. Cea mai stupefiantă este că cei trei erau închişi pe dinafară în baracă. Cine şi când urma să descuie? A doua veste se referă la identitatea victimelor: Ion Căpraru, 50 ani, Marian Tufă, 36 ani. Al treilea bărbat avea aproximativ 18 ani şi n-a fost încă identificat. Cât priveşte motivul prezenţei lor în baraca metalică după închiderea programului, sunt două variante ce se completează. Dl. mr. Eugen Popa, de la Batalionul de Pompieri al Capitalei, ne-a declarat că, rămaşi după program, muncitorii respectivi au. consumat băuturi alcoolice. şi, totodată, au fumat, aşa încât explozia s-a produs de la emanaţiagazelor. Locuitorii-din apropierea centrului susţin că, jde fapt, cei trei se îndeletniceau cu dijmuirea buteliilor, ei înmulţindu-le, şi aşă'au apărut gazele. De altfel, în faţă'blocului devizavi, a'bătrână mesa declarat textual: „Există un Dumnezeu pe lume! Ăştia nu se mai săturau!“

Dumitru CONSTANTIN

> Pe teren

Din interiorul han lipicios. Înăuntru trei ir negri de funinigine şi d jurul cuptorului. Ace orizontală) din tablă lung cam de un met decupată o gaură ro alimentare“. Şi gura fi cuptorului înghite pe r de sârmă, 2 bare, o g piese. Toate din cupru de deşeuri. La un- m „Bagă!' Şi ceilalţi bag; anvelopă de camion. turnat în lingouri. Zg peste gardul de care s gri lângă tradiționala a unui cort ies -picio: doi. Tot în; curte-stă-! vila cu două ataje, înc gata.

La periferia „Bulga

Parlamentul a adoptat Legea învățămîntului

Miercuri 28 iunie, Camerele reunite ale Parlamentului adoptau două legi importante: Legea învăţămîntului şi cea a caselor naţionalizate.

Cu o zi înainte, Senatul adoptase raportul de mediere la proiectul Legii învăţămîntului. La capitolul referitor la învățămîntul în limba minorităţilor naţionale, senatorii au respins formula raportului de mediere, optînd, la presiunea PUNR, pentru textul Senatului, mult mai restrictiv decât cel al Camerei Deputaţilor, preluat în raportul de mediere. UDMR a părăsit dezbaterea, senatorii maghiari susținînd că au fost trădaţi de PDSR, care a cedat presiunilor PUNR. Miercuri, în şedinţa comună, Camera Deputaţilor şi Senatul au adoptat, în absenţa grupurilor parlamentare ale UDMR, proiectul Legii învăţămîntului. La majoritatea textelor aflate în divergență a fost preferată varianta Senatului. Deşi mult mai restrictiv în privinţa învăţămâîntului în limba minorităţilor, textul Senatului a fost votat şi de majoritatea deputaţilor Opoziţiei (PD, PNŢCD, PAC).

Astfel, minoritățile naţionale au pierdut, practic, dreptul la universităţi cu predare în limba maghiară. Ele au dreptul doar la grupe, clase, secţii sau şcoli cu predare în limba minorităţilor, la cerere. Limba şi literatura română se va preda numai

în învățămîntul primar, după programe şi manuale .

şcolare elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă. În învățămîntul gimnazial şi liceal, această materie va fi predată după manuale identice cu cele de la clasele cu predare în limba română.

În învățămîntul de stat, profesional, liceal tehnic, economic, administrativ, agricol, ca şi în învăţămîntul postliceal, pregătirea de specialitate se va face numai în limba română, asigurîndu-se, în funcţie de posibilităţi, însuşirea terminologiei şi în limba maternă. :

n aceeaşi zi, UDMR declanşa strîngerea de semnături pentru a sesiza Curtea Constituţională, pe motiv că legea încalcă articolele 4 şi 16 din Constituţie (care stipulează egalitatea cetăţenilor în faţa legii) şi articolul 32, care asigură dreptul egal

la învăţătură al tuturor cetăţenilor. Mai mult, sus- -

ţin parlamentarii UDMR, legea, aşa cum a rezultat după mediere, încalcă şi prevederi ale unor convenţii şi tratate internaţionale ratificate de România. Pentru a nu se lăsa mai prejos, PUNR a anunţat şi el că va sesiza Curtea Constituţională, pentru că legea a depăşit cu mult drepturile la învăţămînt garantate prin Constituţie. Ba chiar, spunea loan Gavra, capitolul referitor la minoritățile naţionale depăşeşte şi standardele internaţionale în domeniu.

UDMR împotriva Legii Învățămîntului

Consiliul Reprezentanţilor UDMR, întrunit la Tîrgu-Mureş pe data de 1 iulie 1995, a adoptat un apel adresat preşedintelui Iliescu, guvernelor României şi Ungariei, forţelor democratice şi opiniei publice româneşti, precum şi forurilor internaţionale.

Reprezentanţii UDMR protestează împotriva Legii învăţămîntului, adoptată recent, care, în opinia lor, reprezintă un „genocid cultural“ şi dovedeşte alunecarea conducerii ţării în direcţia extremismului naţionalist.

Reproducem fragmente din textul apelului.

(...) De peste 75 de ani guvernele României încearcă să desființeze comunitatea naţională maghiară din România prin cele mai variate mijloace ale asimilării forţate şi această strădanie nu a contenit nici după 1989, dimpotrivă, forţele extremiste, xenofobe, antimaghiare, reprezentante ale acestui curs, se manifestă tot mai făţiş. Aţiţarea antimaghiară, instigările fasciste sînt acceptate în Parlamentul României şi, din păcate, şi politicienii români care militează pentru o democraţie reală asistă neputincioşi la alunecarea tot mai primejdioasă a conducerii ţării în direcţia extremismului naţionalist.

Cea mai recentă şi mai gravă dovadă a intenţiei genocidului cultural şi a realizării sale treptate o constituie Legea Învățămîntului, adoptătă recent de Parlament, lege care va deveni în perioada următoare instrumentul eficient al distrugerii învăţămîntului în limba maternă, continuînd şi revigorînd mijloacele utilizate de dictatura comunistă de dinainte de 1989. Această lege este, fără echivoc, mai discriminatorie, mai antimaghiară şi mai antiminoritară decît legile şi reglementările similare ale regimului ceauşist. (...)

Uniunea Democrată Maghiară din România nu poate accepta această lege care ignoră voinţa minorităţilor naţionale din România. Nu am primit răspuns nici la iniţiativa noastră legislativă, sprijinită prin semnături de o jumătate de milion de cetăţeni români de naţionalitate maghiară, prezentată în urmă cu nouă luni, nici la solicitarea noastră repetată de a purta un dialog cu reprezentanţii guvernului despre problemele învăţămîntului.

Nu se pot lua decizii privitoare la soarta unor comunităţi minoritare, aflate în situaţie specifică, fără consultarea lor şi fără a se ţine seama de opiniile lor, iar cele întîmplate dovedesc fără echivoc că numai prin asigurarea atribuţiilor decizionale proprii, prin garantarea unei autonomii cît mai largi este posibilă evitarea genocidului cultural mascat sau deschis.

Legea Învățămîntului votată recent este în contradicţie cu Constituţia şi cu acordurile internaţionale semnate de România.

Chemăm maghiarii din România ca în perioada ce urmează să protesteze cît mai uniţi, solidar, în unanimitate, împotriva ciuntirii învăţămîntului nostru în limba maternă.

Adresăm un apel Preşedintelui României, Guvernului, forţelor politice responsabile, să-şi revizuiască poziţia de pînă acum şi să nu permită ca ţara să devină pradă forţelor naţionaliste extremiste într-un moment în care interesul economic şi politic al întregii societăţi din România reclamă integrarea grabnică în structurile europene.

Chemăm opoziţia democratică română să nu cedeze în faţa retoricii naţionaliste şi să încerce să împiedice ruperea României de Europa aflată în plin proces de unire.

Facem apel la opinia publică românească să nu se lase înşelată de propaganda mincinoasă care îi prezintă pe maghiari ca duşmani, fiindcă noi vrem să ne împlinim soarta aici, în România, împreună cu românii.

Apelăm la Guvernul Ungariei să ne sprijine ţelurile şi să-şi ridice glasul în toate forurile europene împotriva asupririi care ne apasă.

Adresăm un apel Consiliului Europei, Uniunii Europene, OSCE şi ONU să nu permită înveninarea situaţiei, să nu permită ca aţiţarea fascistă, ura naționalistă să devină

„dominante în această regiune, creînd noi situaţii conflic-

tuale, periclitînd securitatea şi stabilitatea Europei.

Chemăm guvernele Europei şi ale lumii să ne ajute să împiedicăm desfiinţarea învăţămîntului şi culturii noastre, marginalizarea şi dispariţia din România, din Transilvania a unei comunităţi pal are, cu un trecut E Ana DiaR Ri şi o cultură puternică.

e Parlamentul European critică Legea învățămîntului

Parlamentul European a adoptat cu 193 voturi pentru şi 99 contra o Rezoluţie privind protecţia drepturilor minorităţilor şi protecţia drepturilor omului în România. Documentul, iniţiat de deputatul creştin-democrat Otto von Habsburg, este extrem de critic la adresa proiectului Legii învăţămîntului adoptat de cele două Camere ale Parlamentului, pe motiv că legea impune în mod arbitrar restricţii drepturilor de educaţie ale minorităţilor. În Rezoluţie se atrage atenţia României că aderarea la Uniunea Europeană este posibilă numai pentru ţările care respectă drepturile omului şi ale minorităţilor.

LUNI 24 IULIE

+ Legea Învățămîntului a fost promulgată

Președintele Iliescu a promulgat Legea Învățămîntului, pe care a apreciat- 19) drept „foarte bună, democratică și modernă“. El a respins obiecțiile UDMR și criticile formulate de autoritățile de la Budapesta. Referindu-se la intenţiile UDMR de a trece la acțiune de nesupunere civică dacă Legea Învățămîntului este promulgată, lon Iliescu a declarat: „Eu sper că liderii UDMR, dar mai ales populația maghiară, vor cumpăni mult înainte de a lua vreo decizie. Dacă nu, există și o lege a ordinii publice care trebuie respectată“.

GABRIEL ANDREESCU Invăţămîntul în limba minorităţilor: o criză

globală

Succesiunea „din rău în mai rău“.

Să ne amintim succesiunea de evenimente care s-a transformat astăzi într-un adevărat conflict între minoritatea maghiară şi majoritatea politică din România, avînd ca obiect prevederile Legii învăţămîntului referitoare la educaţia în limba minorităţilor naţionale.

În 1993, în toamnă, UDMR a depus un proiect de lege privind minoritățile naţionale şi comunităţile autonome ce conţine, firesc, prevederi asupra învăţămîntului în limba maternă. Acest proiect nu a ajuns pînă astăzi pe ordinea de zi a Parlamentului.

În 1994, la Senat, a fost înaintat un proiect de lege a învăţămîntului care a nemulţumit UDMR. Nu se regăseau în acest document unele dintre propunerile făcute de către maghiari. Ca reacţie, UDMR a „organizat“ iniţiativa legislativă a circa 500.000 de maghiari, privind un proiect de lege a învăţămîntului în limba minorităţilor naţionale (în conformitate cu dreptul garantat de art. 73 din Constituţia României). De atunci, el se află pe drumul dintre Senat, Ministerul de Interne şi Curtea Constituţională.

Între timp, proiectul legii învăţămîntului înaintat de Guvern a trecut de Senat, de Camera Deputaţilor şi a ajuns la Comisia de mediere, de unde a ieşit pe alocuri într-o formă mai rea chiar decît documentul în faza lui iniţială. UDMR a protestat, coaliția majoritară a jubilat (din motive de regie, PUNR a dat declaraţii împotriva caracterului prea liberal al Legii) iar partidele din Opoziţie — cu excepţia PL '93 — au susţinut că Legea este corespunzătoare.

Protestul UDMR nu a mers numai la TVR. La foarte scurt timp, Parlamentul European a adoptat, în procedură de urgenţă, o rezoluţie privind protecţia drepturilor minorităţilor şi a drepturilor omului în România, care condamna sever România pentru deteriorarea situaţiei minorităţilor, deschizînd lista de motivații cu prevederile noii Legi a învăţămîntului — promulgată ulterior de preşedintele Ion Iliescu.

Coaliția majoritară a pus la zid rezoluţia Parlamentului European. Partidele de opoziţie s-au asociat din „nou Guvernului, declarînd că, în România, minoritățile se bucură de un regim privilegiat. Legea învăţămîntului era considerată a fi la cele

mai înalte standarde continentale.

La rîndul său, UDMR anunţa un program amplu de acţiuni de protest, incluzînd nesupunerea civică.

Conform declaraţiei CDR de acum cîteva săptămîni, ne-am afla într-un moment de îndepărtare a minorităţii maghiare de partidele politice româneşti. Se poate simţi o oarecare satisfacţie în aceste declaraţii de punere la punct a opţiunilor maghiarilor, privind educaţia în limba lor maternă. După părerea mea, a

LEGEA ÎNVĂTĂMÎNTULUI

transforma peste 1,6 milioane de maghiari într-o forţă politică frustrată şi acuzatoare, fără să obţii nimic, este un act de o iraţionalitate tulburătoare.

În plus, acest nou consens al forţelor politice din România a generat o reacţie usturătoare, dînd o tentă dramatică izolării României. Odată cu rezoluţia Parlamentului European, ea este explicit considerată ca „descalificată“ în raport cu exigenţele UE, care pun în capul listei condiţiilor lor situaţia drepturilor omului şi ale minorităţilar, lipsa tensiunilor etnice. Faptul că ministrul de externe ungar a declarat că integrarea ţării sale nu mai este condiţionată de Tratatul cu România arată că, în cancelariile occidentale, România este privită drept singurul vinovat pentru eşecul negocierilor regionale.

Are motive minoritatea maghiară să fie nemulțumită?

Există cel puţin două „tipuri de nemulțumiri“ ale UDMR şi minorităţii maghiare.

Prima este determinată de lipsa de consideraţie arătată iniţiativelor ei. Proiectul de lege privind minorităţile naţionale şi comunităţile auto-

„nome al UDMR aşteaptă în Parla-

ment de aproape doi ani. Acelaşi comportament faţă de iniţiativa legislativă a celor aproape o jumătate de milion de maghiari. Chiar dacă elaborat în pripă şi tehnic discutabil, Parlamentul României avea obligaţia de a-l supune dezbaterii comisiilor de specialitate, aşa cum a procedat cu alte zeci de iniţiative ale unor deputaţi sau senatori. Faptul că aproape 500.000 de cetăţeni ai României şi-au exprimat o anumită opţiune legislativă, conform unui mecanism prevăzut de Constiţuţie şi autorităţile nu-i acordă nici. o atenţie este în contradicţie flagrantă cu spiritul unei democraţii; acesta este şi argumentul esenţial al legitimării acţiunilor de „nesupunere civică“.

Al doilea tip de nemulţumire are în vedere conţinutul Legii ca atare. Voi enumera cîteva drepturi pe care minoritatea maghiară le-a cerut şi care nu i-au fost acordate: instrucţia în limba maternă la nivelul ciclului secundar şi liceal, pentru toate disciplinele; redeschiderea Universităţii Bolyai; învăţămînt universitar fără restricţii; retrocedarea instituţiilor şcolare care aparținuseră bisericilor maghiare, naţionalizate în 1948.

Apoi, sînt de enumerat drepturile pierdute (şi prevăzute prin legea nr. 28/1978): garantarea, pentru membrii minorităţilor, a unor condiţii egale de a se pregăti în orice formă de învăţămînt; posibilitatea învăţămîntului profesional, agrozootehnic şi a cursurilor de calificare în limba maternă; susţinerea concursurilor de admitere în limba naţionalităţii la disciplinele pe care elevii le-au studiat în această limbă.

Sînt aceste „dorinţe maghiare“

fireşti? n primul rînd, să notăm că, în

spiritul democraţiei moderne, orice

dorinţă este legitimă şi trebuie respectată, atîta timp cît ea nu afectează drepturile şi libertăţile altora, ori nu duce la o încărcare peste

putinţă a obligaţiilor statului.

Opțiunile minorităţii maghiare, amintite anterior, nu violează nici drepturile şi libertăţile majorităţii, şi

nici nu duc la eforturi financiare.

exagerate din partea statului român. Se ridică şi întrebarea: sînt ele „fireşti“? ş Universitatea Bolyai este un simbol al identităţii maghiarilor. Altfel spus, ea nu reprezintă numai o instituţie educaţională, ci constituie o referinţă necesară conştiinţei de sine a acestei comunităţi. Dar nu mai puţin, ea este practic necesară. Cultura maghiară este o cultură matură, comparabilă, spre exemplu, cu cea română. Nu poţi să dezvolţi o cultură performantă fără a avea la dispoziţie infrastructura şi spiritul unei instituţii universitare. Care ar fi viitorul culturii române dacă am

* decide ca învățămîntul superior să se

facă, să zicem, în limba engleză? — idee pentru care există totuşi unele argumente de ordin pragmatic. Utilizarea limbii maghiare în învățămîntul profesional şi de specialitate (unde, conform noii legi, pregătirea specifică se face numai în limba română -— art.122 al.1) este firească pentru o comunitate a cărei dimensiune pretinde astfel de calificări. lar dreptul la susţinerea concursurilor de admitere în limba maternă rezultă din principiul egalităţii şanselor: un concurs presupune rapiditate şi nuanţare în primirea şi comunicarea de informaţii; deci, testarea într-o limbă „străină“ poate constitui un handicap. În sfîrşit, poate un promotor al statului de drept să găsească argumente legitime contra retrocedării bunurilor naţionalizate în 1948?

Un clișeu care produce neînțelegere

Este deja cazul să ne referim la o afirmaţie care a creat mai curînd confuzie, decît să ajute opinia publică: prevederile Legii învăţămîntului privitoare la minorităţi ar fi „la cel mai înalt nivel continental“.

Trebuie notat, în acest sens, că documentele europene de referinţă: Documentul de la Copenhaga (CSCE, 1990), Convenţia-cadru a Consiliului Europei (1995), chiar Carta limbilor regionale sau minoritare (1992) ori Recomandarea 1.201 (1993) fac referiri foarte generale privind educaţia în limba maternă. Ele afirmă dreptul persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale de a primi instrucţie în limba proprie în principiu, precizînd eventual că instrucţia se face într-un număr corespunzător de școli sau în conformitate cu distribuția geografică a minorității sau dacă există o cerință suficientă şi pe măsura posibilităților etc. In acest sens, este impropriu să vorbeşti, în ceea ce priveşte educaţia în limba minorităţilor, de standarde internaţionale (europene). Nu poţi circumscrie, folosind documentele amintite, ce fel de educaţie urmează să primească o minoritate sau alta. Această lipsă de precizie este firească, întrucît minoritățile şi contextele din Europa sînt foarte diferite. Ca urmare, problema învăţămîntului în limba maternă trebuie tratată de la caz la caz. Chiar numai în situaţia României, nu ar fi oare absurd să introduci mijloace de instrucţie în limba italiană ori „lipoveană“ (ai căror reprezentanţi au adus laude noii Legi a învăţămîntului) echivalente cu cele necesare pentru instrucţia în limba

Începînd din acest număr, revista „22“ va publica o serie de articole pe marginea

„Legii învăţămîntului.

- maghiară?

n aceste condiţii, statele au un plus de responsabilitate în a găsi soluţii specifice pentru realizarea unui învăţămînt în limba minorităţilor, care să corespundă necesităţilor şi dorințelor acestora. În Finlanda şi Spania exiștă universităţi în limba suedeză, respectiv catalană, în Franţa nu există învăţămînt minoritar nici la nivelul colegiului. Suedia a creat clase speciale pentru copiii minoritarilor veniţi acolo din toată lumea, iar la facultate unele discipline sînt ţinute — ca şi în cazul altor ţări europene — în limba: engleză. Se pot da multe alte exemple, dar cele anterioare sînt; suficiente, cred, pentru a arăta cît de lipsit de substanţă este să tratezi tema învăţămîntului în limba maghiară în raport cu „nivelul * european“. Sa pac d

În consecinţă, este la fel de irelevant să utilizezi cealaltă formulă cu care s-a obişnuit opinia publică de la noi: „prevederile Legii româneşti sînt peste standardele internaţionale“.

Argumentul esențial

Am lăsat la urmă argumentul care mi se pare esenţial în toată această chestiune, pentru că ar fi bine să nu-l uităm printre detalii: solicitările maghiarilor din România trebuie acceptate pentru că îi privesc pe maghiari, și sînt dorite de maghiari, și ele nu afectează majoritatea. Proiectul de lege al maghiarilor a fost semnat de circa 500.000 de persoane, semnarea sistîndu-se după circa două săptămîni de la iniţiere. Ceea ce înseamnă că majoritatea adulţilor de origine maghiară s-a exprimat în acest sens. Ne aflăm în faţa unor opţiuni care reprezintă, statistic şi juridic, o compnitate de peste 1,6 milioane de oameni. Cum este posibil să te opui „de dragul opunerii“ dorinţei lor de a trăi aşa cum doresc? Se poate ca politicieni care se declară apărători ai democraţiei, ori oameni de presă care vorbesc foarte des pe tema libertăţii să hotărască, cu atita suficiență, că educaţia în limba maghiară trebuie să se facă conform gîndirii lor, nu a maghiarilor? Ce democraţie este aceea în care voinţa a aproape două milioane de oameni nu contează pentru că alţii hotărăsc pentru ei ce e bine și ce e rău?

Ca şi în alte cazuri, problemele minorităţii maghiare pun în lumină probleme de mentalitate şi de funcţionare ale întregii societăţi româneşti. În acest sens, capitolul XII al Legii învăţămîntului trebuie privit mai puţin ca o chestiune de educaţie şi mai mult drept expresia unei crize globale. Oamenii politici din România şi, în general, majoritatea ar trebui să mediteze puţin la felul cum vede minoritatea maghiară — cea mai numeroasă minoritate naţională din Europa — actuala Lege a învăţămîntului. Takâcs Csaba, preşedintele executiv al UDMR, definea legea, cu ocazia unui seminar desfăşurat la sfîrşitul lunii iunie la Cluj, drept un atac la adresa minorităţii maghiare din România cum aceasta nu a avut parte de la Trianon încoace, şi concluziona: „cînd o minoritate este obligată să se afle într-o situaţie în care nu mai are nimic de pierdut, tensiunile pot deveni de necontrolat“.

legea : invătămintului în dezbatere

EVA GYIMESI (UDMR Cluj)

Pe lingă argumentele care au fost enumerate deja de mai multe ori de către liderii UDMR cu privire la caracterul restrictiv sau chiar discriminatoriu al noii Legi a Învățămîntului, mai există şi alte argumente mai puţin cunoscute, dar care, probabil, ar merita mai multă atenţie. Aş dori să evit să răspund după aceeaşi logică ca şi pînă acum, mai ales că am experienţa că, oricît de raţionale ar părea cauzele protestului nostru, nu prea reuşim să ne face înţeleşi de către concetăţenii noştri români. Or, noi sîntem foarte interesaţi ca opinia publică românească să fie informată cît mai corect şi să privească cu bună credinţă strădaniile noastre.

Permiteţi-mi de aceea ca, în loc să luăm mecanic fiecare paragraf citat de către dvs., să dau mai întii o explicaţie în ansamblu, un fel de background psiho-social al poziţiei noastre faţă de această Lege, care, în loc să asigure pentru toată lumea şi fără echivoc dreptul de a învăţa în limba maternă, conţine îngrădiri mai mult sau mai puţin ascunse cu privire la minorităţi. Totodată, de la început aş dori să exclud intenţia — atribuită deseori greşit — maghiarilor cum că noi am refuza însuşirea limbii române. Din contră, aş vrea să formulez cît mai clar punctul nostru de vedere cu privire la însuşirea limbii majotăi şi cunoaşterea istoriei şi culturii românilor.

n primul rînd mie cel puţin mi se pare ciudat că, în articolul 8 al Legii, în paragrafele 1, 2 şi 3, se vorbeşte atît de „diferențiat“ despre învățămîntul în limba română şi învățămîntul în limba maternă a minorităţilor. De parcă nu ar fi unul şi acelaşi lucru, lucrul cel mai firesc, ca şi copiii majoritari şi cei minoritari să aibă posibilitatea de a învăţa în limba lor maternă. Oricum, inconsecvenţa în terminologie între alineatele 1 şi 2 pare a fi o contradicţie. Alineatul 1 suna sentenţios („învățămîntul de toate gradele se desfăşoară în limba română), după care alineatul 2, pare că exprimă dreptul minoritarului de a învăţa în propria sa limbă maternă, de parcă acest drept ar fi ceva ieşit din comun, un fel de privilegiu. Adevărata egalitate de şanse ar fi fost exprimată mult mai adecvat, de exemplu, în felul următor: „dreptul tuturor cetăţenilor de a învăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruiți în această limbă sînt garantatate“ ş.a.m.d.

Sanse egale, dar nu pentru toți

Această egalitate însă nu pare a fi garantată din mai multe motive.

De exemplu, chiar în alineatul 1 se mai află o frază care dă de gîndit tuturor maghiarilor, care dintr-un trecut foarte apropiat cunosc „tehnicile“ prin care părinţii maghiari din comune şi sate locuite aproape în totalitate de această minoritate erau „lămuriţi“ să-şi înscrie copiii în clase cu preda re în limba română. Mulţi concetăţeni de-ai noştri, poate, nu ştiu că — potrivit datelor ultimului recensămînt — numărul localităţilor în care proporţia maghiarilor depăşeşte 90% este de 483. In 338 dintre acestea trăiesc mai puţin de 10 români, Legea, totuşi, stipulează formarea de clase cu limba de predare română în fiecare localitate, inclusiv satele şi comunele sus-amintite, în schimb nu are nici un articol care garantează formarea de clase cu limba de predare a minorităţilor oriunde trăiesc ei şi oriunde ei sînt doritori să aibă acest drept. Or, trebuie să arăt şi faptul că 710.438 maghiari (mai mult de o treime a totalului de 1.624.959 cîţi au fost înregistraţi) trăiesc în localităţi în care proporţia lor rămine sub 50%. Dacă se pot organiza oriunde clase ele-

mentare cu 3-4 copii români, egalitatea de şanse ar

însemna să se formeze astfel de clase excepţionale şi cu elevi minoritari, care optează pentru limba lor maternă. ep esa De multe ori se spune că egalitatea de şanse pentru minoritari se poate realiza numai dacă ei îşi însuşesc limba română la un nivel satisfăcător.

Sint de acord. Dar foarte rar se vorbeşte de modul cum limba română ar trebui să fie predată pentru cei care s-au născut într-o ambianţă lingvistică şi culturală diferită. Predarea limbii române ar putea deveni mult mai eficientă dacă s-ar ţine cont de faptul că sînt foarte mulţi copii minoritari, care abia la școală aud primul cuvînt românesc. Pentru ei am avea nevoie nu numai de o metodică adecvată de predare a limbii, dar şi de manuale speciale, fiindcă, oricum, pentru aceşti elevi, după limba maternă, limba română este a doua limbă. Pentru ei am avea nevoie de foarte buni profesori de limba română, specializaţi în predarea limbii ca limbă străină. (Dacă la noi există astfel de profesori pentru arabi, greci, studenţi de diferite naţionalităţi din străinătate, de ce nu s-ar putea asigura un efectiv adecvat şi pentru copiii minoritari?) Cu o metodologie potrivită, atrăgătoare şi cu manuale bine adaptate, fiecare copil ar putea să înveţe româneşte pînă termină clasa a opta. La ora actuală însă — nu ştiu din ce considerente — se presupune că, de exemplu, un copil maghiar de 10 ani poate să se exprime la fel de bine româneşte ca şi copiii români de aceeaşi vîrstă. Practic, acest lucru se concretizează în faptul că este nevoit ca din clasa a cincea să înveţe din manuale identice cu cele ale majoritarilor. Ceea ce nu duce la scopul dorit. Din contră, elevul este supraîncărcat, nu înţelege anumite expresii, are multe eşecuri la lecţii, se descurajează, şi pînă la urmă pierde dorinţa de a învăţa această limbă.

Or, toată lumea ar avea interesul ca însuşirea limbii române să nu fie numai o obligaţie împovărătoare, ci calea cea mai firească de a se putea integra în societate fără complexe.

În legătură cu articolul referitor la liceele sau

Care dintre principalele obiecţii aduse de UDMR Legii Învățămîntului vi se par justificate şi care nu? Argumentaţi răspunsul.

1) Istoria românilor şi geografia României se predau şi se examinează doar în limba română în învățămîntul gimnazial şi liceal (art. 120). =

2) Invăţămîntul superior se poate desfăşura în limbile minorităţilor doar în domeniile pedagogic şi artistic (art. 123).

3) Noua lege exclude posibilitatea reînființării Universităţii Bolyai din Cluj şi a înfiinţării de licee sau universităţi de stat cu predare în limba maghiară (art.

4) Examenele de admitere şi concursurile de absolvire se pot susţine în limbile minorităţilor doar la şcolile, clasele şi specializările cu predare în limba acestora, ceea ce limitează şansele tinerilor minoritari (art. 124).

5) Noua lege exclude posibilitatea retrocedării şcolilor confesionale maghiare, naţionalizate în 1948 (art. 166).

6) Invăţămintul profesional şi postliceal se desfăşoară doar în limba română (art. 122). >

şcolile profesionale (vocaţionale) pe care îl considerăm discriminatoriu, fiindcă stipulează exclusiv limba de predare română, de multe ori se aduce contraargumentul că însuşirea în limba maternă a unei meserii ar împiedica reuşita în viaţă a tînărului, ar diminua competitivitatea lui printre colegii majoritari de aceeaşi meserie. Nu vreau să învinu-

_iesc pe nimeni cînd îmi permit să constat o oarecare

demagogie: dacă la vîrsta de 10-11 ani un elev minoritar este considerat atît de „competitiv“ încât i se impune să înveţe pînă în clasa a XII-a din acelaşi manual de limbă şi literatură ca şi colegii majoritari, de ce se pune după aceea sub semnul întrebării dacă cunoaşte sau nu „limba oficială“ în suficien-

“în anumite domenii s-a renunţat la nişte

- numele româneşti ale unor localităţ

tă măsură ca, după însuşirea în li si în oricare limbă a unei meserii (ţine maternă sau electrotehnician, pădurar etc.), să se poa lăcătuș, la o firmă, indiferent cine ar fi patronul Este Ea puţin probabil că în loc să-şi exercite mi Pee: trebui să ţină prelegeri. seria va De asemenea, mi se pare exagerată _priiau tru tinerii aparţinind unei minorităţi care Penbacalaureatul şi din limba şi literatura roi au dat nu se vor putea autodetermina în profeaiaaaăă că să dacă nu vor învăţa româneşte în cadrul Rerigi versităţi. Îmi aduc aminte, de exemplu 4 uniaproape 60 de tineri medici maghiari care” ga. cei '80, după ce au urmat studii în limba maghi au Târgu Mureş, au fost repartizaţi exclusiv în ţi la turi româneşti, de exemplu în judetul Sucea nimeni de acolo nu s-a plins de incompeteni profesională. Din contră, oamenii simpli em seama de conştiinciozitatea cu care au fost ţa dat şi au regretat faptul că după '89 aceşti medici s.a întors aproape cu toţii pe pămîntul natal. (Sint temă datorită faptului că soţul meu — pe atu fiind jurnalist — le-a făcut vizite de mai multe ori.

Istoria românilor sau a României?

lar acum să trecem la obiecțiile în legătură predarea în limba română a istoriei români Sper că nu mă veţi înţelege greşit. Trebuie ştiut din punct de vedere lingvistic, cultural şi al tra lor istorice, minoritarii din Transilvania a tor naţiuni care îşi au istoria lor proprie în Bazinu Carpatin, dar niciodată nu li s-au asigurat co ca să-şi cunoască propria istorie. Sunt obligaţi Ş să înveţe numai şi numai istoria românilor. A tă denumire exclude sau ascunde existenţa minorităţilor din această ţară, care de fapt; acum şi patria lor. Istoria României ar fi, p titlul adecvat al acestei discipline în care ar fi tabil să se trateze şi istoria celorlalte com naţionale, care — sub o formă sau alta — au e buit şi ei la dezvoltarea valorilor materiale şi tuale pe aceste meleaguri. :

Iar problema predării exclusiv în români istoriei (şi geografiei) României provoacă. nedumeriri psiho-pedagogice ca şi cele sus te. Este cert că obligativitatea însuşirii noştinţe în limba statului urmăreşte în primul scopuri politice. Dar nu văd de ce elevul nu ar putea să înveţe aceste cunoştinţe în | maternă. Este oare un fapt „periculos“ din ] vedere politic că sînt foarte multe localităţi şi geografice cu mai multe denumiri vechi, în limbi? De ce se impune şi aici obligativitate. române?

TUDOR DUNCA (PNTCD)

Abordarea problemei minorităţilor şi în a minorităţii maghiare constituie o problem importantă şi delicată în acelaşi timp a pol mâneşti din acest moment şi de viitor. idee, Legea învăţămîntului ar fi putut să ! ne făcută, mă gîndesc la faptul că există | tate de minoritar, care nu trebuie neglija! tă mentalitate a existat şi în Ardealul de Ni 1940, deci după Dictatul de la Viena în rîndi rităţii române. Cred, prin urmare, că treb mare atenţie mentalităţii de minoritate a m lor. Legea în sine nu are probleme grave, natorii, dar, în anumite nuanţe, ar fi ţină seama de această mentalitate. O altă pe care o ridică Legea învăţămîntului este

iți;

iştigate deja de minoritatea maghiară. de lucruri esenţiale, dar există ideea că ! cîştigat este cîştigat pentru totdeauna. ; iritat faptul că s-a mers înapoi în uni faţă de legea veche — mă refer la pierd lui de a se susţine examenul de admitere maternă la orice fel de facultate şi la profesional. - 3 - 1) Cred că nu este o.problemă majo Legea prevede ca istoria românilor — şi să fie denumită istoria României, pent considerare şi rolul minorităţilor în is spaţiu geografic — şi geografia Romă preda doar în limba română. Indiferent nenţa naţională, un cetăţean al unei stăpînească suficient de bine limi datele importante ale istoriei şi geo ca şi cetăţeanul de naţionalitate n

etc., ceea ce nu exclude posibilitatea te şi în limba maghiară.

Legea învăţămintului a tost ţinta multor contestaţii, dar nimeni nu a reuşit să prevadă adevăratul motiv care va provoca cele mai ample manifestații de stradă din ultimii ani. Problema taxelor sau cea a autonomiei universitare nu au intrat niciodată cu adevărat în dezbaterea publică. in schimb, nici un alt subiect nu a fost mai mult dezbătut decit articolul privitor la învățămîntul minorităţilor naţionale. Maghiarii, prin excelenţă, au pus în joco miză enormă şi au depus dosarul problemei pe masa diplomaţiilor occidentale. Neam fi aşteptat, iarăşi, ca România să fie aspru criticată în instanţe internaţionale, cum ar fi Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Pe de altă parte, vara întreagă a stat sub semnul amenințării celor mai ample manifestații ale elevilor şi studenţilor maghiari. Dar nimic din toate acestea nu s-a întîmplat. Absorbiţi de jocurile politice mai înalte sau mai mărunte, politicieni şi ziarişti au ignorat starea deplorabilă în care se dezbate de mai multă vreme învățămîntul universitar românesc. Laboratoarele nu au materialele de bază, bibliotecile nu pot oferi studenţilor nici măcar cărţile din bibliogratiile obligatorii, sălile de curs şi seminarii sînt abandonate în cea mai tristă paragină, ca şi cum aici s-ar desfăşura doar întruniri clandestine. S-a vorbit iarăşi mult prea puţin despre felul cum locuiesc studenții. Căminele, rîvnitele cămine, sînt, cele mai multe, de-a dreptul insalubre şi, culmeal!, studenţii sînt obligaţi să-şi plătească consumul de e ie electrică. Legea învăţămîntului nu putea, e adevărat, să rezolve toate aceste probleme, dar nimeni nu a părut să observecă articolul 58 va permite instituirea acelor taxe, care au scos zeci de mii de studenţi în stradă. Cu toate că studenţii şi-au formulat

ile încă din 1993, de la intrarea legii în dezbaterea Parlamentului. Dar mai cu seamă nu s-a vorbit destul despre faptul că învățămîntul românesc suferă de boli mai grave decît discriminarea minorităţilor, boli care nu mai pot fi rezolvate printr-un proiect de lege sau prin amendamente la legile existente. Viciul de fond trebuie căutat la Ministerul Finanţelor, acolo unde se croieşte bugetul. Din 1989 încoace, toate guvernele au fost preocupate să întreţină cu subvenţii mascate sau la vedere sectoarele parazitare ale economiei. Drapîndu-se

în minciuna “social-democraţiei,

| iesea au peferat să socială, =

g | sii marile industrii falimen Au ignorat, în schimb, investiţia cea mai rentabilă — investiţia în competenţă şi inteligenţă. (H.P.)

Foto: Mihail Lechkum

STUDENȚII CER AMENDAREA

leri „golani“, azi „repetenţi“

Prin ordinul 5.026 anexat articolului 58 din Legea învăţămîntului, ministrul Învățămîntului, Liviu Maior, stabileşte plata unor taxe imense pentru restanţe şi repetenţie. Bunăoară, dacă un student de la Medicină.repetă anul de studiu trebuie să plătească 1.500.000 lei, iar la Arhitectură între 900.000 şi 1.300.000 lei. Culmea este că tocmai acolo unde aprecierea este mai subiectivă taxele sînt mai mari; repetarea unui an l-ar costa pe un student de la Regie film aproape 5.000.000 lei. Măsura ar fi urmat să se aplice retroactiv, începînd cu anul universitar

„Am terminat Matematica şi nu are cum să mă intereseze cursurile de informatică pe care le fac acum la ASE. Mă pot duce liniştit la examene fără să trec pe la şcoală, ocupîndu-mă de altceva în timpul ăsta.“

„Bun., mă obligă să merg la şcoală, dar bursa nu-mi ajunge să mă întreţin. Va trebui să muncesc şi deci să fac absenţțe sau să nu pot merge la toate examenele în sesiune. Aşa că, dacă nu voi avea bani de taxe, voi abandona şcoala.“

6 octombrie. Studenţii Universităţii din Bacău declară grevă în semn de protest faţă de Ordinul 5.026. În celelalte centre universitare din ţară se fac demersuri pentru anularea acestei măsuri.

8 octombrie. Liderii studenţilor din Craiova semnează un protest ce urmează să fie înaintat forurilor competente interne şi internaţionale.

10 octombrie. Centrele universitare din Galaţi, Cluj, Suceava, Oradea, Siiu şi Craiova hotărăsc greva generală. 2 octombrie. Ministrul Liviu Maior

[ 1 5.244, care stipu-

andar

Ordinului 5.026 au

centrele universitare din Bucureşti este iniţiată o campanie pentru strîngerea de semnături în vederea declanşării grevei generale. i

16 octombrie. La Conferinţa Naţională a Studenţilor se hotărăşte declan-

şarea grevei generale începînd cu data

de 17 octombrie, ora 7.

Aflat la Camera Deputaţilor pentru a răspunde unor interpelări mai vechi, ministrul Învățămîntului, Liviu Maior, declară: „Este o ruşine că s-a declanşat o grevă a repetenţilor“.

17 octombrie. Delegaţi ai universităţilor din Galaţi, Ploieşti, Bacău şi Constanţa îşi anunţă venirea la Bucureşti. La ora 10.00, în jur de 10.000 de „repe-

Sub protecţia blindatelor

e „Mai întîi m-au trîntit jos, lovindu-mă cu picioarele şi bastoanele. Au vrut ş să-mi ia aparatul de fotografiat. Le-am spus că nu-i al meu şi atunci mi-au cerut E să le dau filmul. În timpul ăsta, trei scutieri mă trăgeau spre o dubă. Am vrut să le. dau filmul, dar acesta se rula în aparat şi nu puteam să-l scot. «Nu ştiai că n-ai voie să fotografiezi?», strigau, lovindu-mă. Pînă să ajung la-dubă, am reuşit să scot filmul. L-au luat şi l-au rupt, mi-au mai tras cîteva picioare şi m-au lăsat în SĂ pace“, povesteşte cu tremur în glas una din victimele represiunii poliției din ziua __ de vineri 20 octombrie. Şi el şi alţii declară că nu ştiau, nu vedeau de unde Îi lovesc bastoanele sau alte obiecte contondente. Alergînd, se trezeau din senin GU; dureri în spate, în coapse, în piept unii căzînd, alţii reuşind să scape. =

e Adunați în fața Facultăţii de Drept, studenţii protestatari încearcă în jurul OB 12.00 să se îndrepte spre Universitate, dar sînt împiedicaţi atit de cele citeva cordoane de scutieri şi jandarmi şi cele trei blindate trase de-a latul B-dului Kogălniceanu, cît şi sub pretextul că nu au autorizaţie de marş.

e La ora 13.30, pe neaşteptate, mulţimea se întoarce către Operă, deplasîndu-se în fugă către Podul Eroilor, pe ambele pării ale cheiului Dimb Un cordon de ciţiva jandarmi, aflat în parcarea din faţa Operei, este spart cîţiva studenţi ce alergau către Bisercia Sf. Elefterie cad în miinile scutieri Reîntorşi în mulțime, sînt găsiţi cu greutate. Povestesc febril ce li s-a întimp pot să uite spaima prin care au trecut. Arată celorlalţi urmele loviturilor şi spun i-au văzut pe alţii sîngerînd. Circa o oră, podul Eroilor este blocat, toată lu He agită, spiritele sînt încinse, circulaţia este întreruptă, studenţii sînt apostroiâi călători grăbiţi: „De ce vă bateți joc de cetăţeni?“, „Lăsaţi-ne să ne ducem noştri!“ „Să nu mai facă sexuri în parc, să înveţe! timp în care blindatele veghează pe B-dul Ştirbei Vodă. Capi ai poliţiei neagă că ar fi dat ordincă

studenţii să fie loviți. Li Groză:

derii studenţilor decid deplasarea spre Regie, dar o scurtă oprire pe Podul Cotroceni, se hotărăși Era vineri 20 octombrie, ora 16.00. A

Revendicările studenţilor se regăsesc în proiectul de modificare a legi învăţămiîntului.intrat cu sprijinul Opoziţiei în procedura obişnuită la Camera deputaţilor proiectul propune: :

1. Abrogarea articolului 58, cel care îngăduie instituirea taxelor

2. Amendarea articolelor 94 şi 95, cu scopul garantării autonomiei universitare;text propus:

“Intervenţia oricărei autorităţi

publice în spaţiul universitar este permisă numai cu autorizarea Senatului şi avizul rectorului”.

3. Modificarea articolelolor 170 şi 174 în scopul garantării gratuităţilor de transport şi a unor burse decente : “ Bursele de care beneficiază elevii şi studenţii sînt indexabile, iar cuantumul minim al acestora trebuie să acopere cel puţin cheltuielile de cazare, masă transport, carte şcolară şi universitară. 3

tenţi“ se adună în faţa Facultăţii de Drept, care va fi, pe parcursul următoarelor zile, locul de întîlnire al protes; tatarilor. Coloana studenţilor se în. dreaptă spre sediul Guvernului. Se cere răspicat anularea fără întîrziere a ordinelor ministrului şi rezolvarea = lorlalte revendicări înscrise în protesta adresat Guvernului şi Parlamentului. Acţiunile revendicative continuă a doua zi în faţa sediului Guvernului. Delegaţii studenţilor nu acceptă tratativele în condiţiile în care accesul în sală a. presei este refuzat. La ora 14.30, sub. presiunea celor 18.000 de studenţi, Guvernul acceptă prezenţa presei la negocieri. După patru ore de discuţii, se ho-. tărăşte ca aplicarea Ordinului 5.026 să. aibă valabilitate începînd doar cu anul. universitar 1995-1996, iar cuantumul taxelor să fie stabilit de către universităţi. Considerînd decizia ca inacceptabilă, studenţii hotărăsc continuarea grevei. ; 19 octombrie. Aproximativ 5.000 de studenţi, plecînd din campusurile univer= sitare Grozăveşti şi Regie, se îndreaj]

„o VIRGILM

aspre Facultatea de Drept, unde trină la ora 12.00 sînt aproape 10.000 de protestatari. Coloana se îndreaptă spre Piaţa pniversităţii, oprindu-se apoi | Diaţa Palatului.

20 octombrie. Studeţii se adună la Facultatea de Drept. De această dată, însă, un impresionant baraj de poliţie barează drumul spre Piaţa Universităţii. Situaţia aceasta durează cîteva ore.

Cîtva timp după ora prînnului, schimbînd tactica, greviştii fac stînga-mprejur, îndreptîndu-se în fugă spre Piaţa Operei, în intenţia de a găsiocale liberă spre Cotroceni. Luaţi prin surprindere, polițiştii nu au timp să bareze drumul cu maşinile — şi atunci bastoanele intră in funcţiune. Cei din faţă o iau la fugă spre Podul Eroilor,

unde se opresc, aşteptîndu-i ceilalţi. Toate căile de acspre centru fiind blocate » baraje ale Poliţiei, singura soluţie rămîne retragerea spre căminele din Grozăveşti și Regie, unde, la ora 16.00, se hotărăşte ca acţiunile de brotest să fie reluate luni 23 %tombrie. Singura promisiune pe care studenţii o obţin în

GII ÎNVĂȚĂ

Faţă în faţă cu Guvernul

această zi este aceea de întrunire a Comisiei parlamentare pentru învăţămînt sîmbătă 21 octombrie, comisie care nu rezolvase la sfîrşitul şedintei nici una din doleanţele greviştilor.

21 octombrie. Studenţii cer o întîlnire cu reprezentanţii grupurilor parlamentare. La această întrunire, reprezentanţii Opoziţiei (dar şi reprezentantul PRM) se declară de acord cu revendicările studenţilor şi cu iniţiativa de amendare a Legii învăţămiîntului. Radu Berceanu (PD) şi Nicolae Manolescu (PAC) se angajează să depună iniţiativa legislativa la Cameră şi respectiv la Senat.

23 octombrie. Preşedintele Senatului, Oliviu Gherman, se întîlneşte cu studenţii şi le propune o formulă de compromis. Amendarea Legii învăţămîntului este de neacceptat, a susţinut Oliviu Gherman. Partidul de guvernămînt nu doreşte amendarea legii dintr-un motiv de prudenţă politică. O dată deschisă calea revizuirilor, cred majoritarii, UDMR ar veni să propună propriile amendamente. Aşadar, Oliviu Gherman a propus

MÎNTULUI

ntoniu

două căi ocolite: un text interpretativ la Legea învățămîntului, care să găranteze autonomia universitară, şi o lege distinctă de protecţie socială. Senatorul Nicolae Manolescu, prezent la toate aceste negocieri, decalara, în aceeaşi zi, că asocierea revendicărilor actuale ale studenţilor cu cele ale minorităţii maghiare este cu totul artificială. Studenţii maghiari, care s-au asociat de la bun început la această grevă, au ţinut să spună, la rîndul lor, că alăturarea celor două tipuri de revendicări exprimă doar lipsa de voință politică a majorităţii şi că maghiarii nu intenţionează să extindă greva în sensul revendicărilor lor specifice. După ziua de luni, studenţii au declarat că nu acceptă compromisul sugerat de Oliviu Gherman şi că vor continua protestele pînă la satisfacerea revendicărilor. În aceeaşi zi, Biroul Permanent al Camerei aviza intrarea iniţiativei legislative în procedura

obişnuită. IULIAN ANGHEL

satisfacerea revendicărilor pe

ȚIA

Faţă în faţă cu forțele d

Foto: Sorin Comănescu

Foto: Paul A

PAC

Partidul Alianţei Civice condamnă acţiunile violente întreprinse de poliţie înpotriva manifestaţiilor studenţeşti din Bucureşti și consideră comunicatul IGP dprept ruşinos. (

Partidul Alianţei Civice deplinge totodată măsurile abuzive ale Ministerului Învățămîntului, care s-au aflat la originea conflictului, şi socoteşte inacceptabile declaraţiile contradictor nitoare pe care le-au adresa studenților funcţionari superiori din instituţia cu pricina şi unii parlamentari

Revendicările studenţilor trebuiau examinate cu seriozitate şi rezolvate în spiritul Constituţiei şi al legilor ţării.

21 octombrie 1995 Președinte al Partidului Alianţei Civice Prof. univ. Nicolae Manolescu

ncer ca principal investiție să fie în instrucț şcolară şi cultură, s-ar fi

găsit oricum mijloacele să garanteze realme

ura de

vor declanşa proceda amendare a Legi

Modi

solicitate privesc, printi

altele, dispoziţiile articolului 58 cu privire i excepţiile de la gratu învăţămîntului £ de Constituţia României Deoarece prestația domnului Liviu Maior în

Opoziția se_ solidarizeaza cu studenţii

UDMR

Preşedintele UDMR, Mark6 Bâla, a declarat: „Sîntem, în general, de acord cu revendicările protestatarilor. Greva studenților demonstrează încă o dată spititul centralizator şi nedemocratic al Legii învățămîntului”.

PL '93 protestează cu vehemenţă împotriva folosirii forţei de către organele Ministerului de Interne pentru intimidarea studenţilor grevişti.

Revenirea la practicile represive ale fostei miliții pentru înăbuşirea unor acţiuni protestatare paşnice şi justificate denotă disprețul guvernanţilor actuali faţă de problemele reale şi din ce în ce mai grele ale cetăţenilor acestei țări. Din cauza acţiunilor sale provocatoare, Guvernul este răspunzător atît pentru situaţia creată, cît şi pentru o eventuală nedorită escaladare a violenţelor.

În numele Comitetului Director al PL '93,

Horia Rusu, Preşedinte Executiv 20 octombrie 1995

Partidul Democrat

George Stancov: „Legea în sine confirmă faptul că sărăcia naşte monştri — aşa se explică discrepanţa între garanţia constituţională şi spiritul articolului 58. Intr-o societate în care s-ar

calitate de ministru al Învățămîntului este — din punctul nostru de vedere — nesatisfăcătoare, încălcînd deliberat principiile autonomiei universitare, considerăm că onoarea îl obigă la gestul firesc care într-un stat de drept se numeşte DEMISIE

Grupul parlamentar PNTCD

Alianța Civică

Alianţa Civică salută resuscitarea mişcării studenţeşti şi hotărîrea ei de a se implica în viaţa ţării. Alianţa Civică este alături de studenţi şi sprijină revendicările lor sociale, ca şi lupta lor pentru amendarea Legii învăţămîntului în sensul unei autentice autonomii universitare. În acelaşi timp, condamnă cu indignare violențele la care au recurs forţele poliţieneşti, ca şi deciziile ilegale şi neconstituţionale ale Ministerului Învățămîntului, disprețul constant al acestuia faţă de drepturile şi preocupările întregii comunităţi academice. Măsurile haotice, conjuncturale, neprofesioniste au dus deja la o degradare morală şi materială, greu reversibilă, a învăţămîntului.

Numai o conducere competentă, impusă de solidaritate tuturor cetăţenilor conştienţi, va

putea salva, măcar în acest ultim moment, şcoala românească făuritoare de mentalități şi valori democratice.

Consiliul Naţional al AC

Legea învăţămîntului — ultima oră

Marţi 28 noiembrie, Senatul a hotărit ca nivelul taxelor în învățămîntul superior, precum şi modul de aplicare a acestora să fie decis doar de conducerile universităţilor. Astfel, studenţii vor beneficia de învățămînt gratuit numai pe o durată limitată de timp. Deşi nu va mai exista o taxă de repetenţie propriu-zisă, studenţii vor trebui să plătească dacă vor studia mai mulţi ani decit cei prevăzuţi în Carta universitară a fiecărei instituţii de învăţămînt superior. Studenţii vor fi reprezentaţi în consiliile facultăţilor și în centrele universitare în proporţie de 1/4, însă ministrul Liviu Maior a subliniat că această reprezentare se va putea face doar în condiţiile stabilite de Carta universitară. La fel ca şi în Camera Deputaţilor, a fost acceptat textul de lege care prevede reduceri de 50% pe transportul intern pentru elevi și studenţi.