Forumul Crans Montana organizat la București

Conflict la

virf:

ILIESCU S-A CE EREA ÎNTILNIR

TAT LU ADR

VASSER ABAFAI - sili

e ION ILIESCU A CÎŞTIGAT

Medierea conferinței de joi, pe tema situației din Orientul Mijlociu, care a avut loc în cadrul „Forumului CransMontana“, trebuia să fie susținută de Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaţilor. înţelegerea în acest sens fusese făcută în seara precedentă, pe firul scurt, cu președintele lon Iliescu.

Cu 10 minute înainte de ora programată pentru începerea conferinței, preşedintele lon Iliescu l-a anunțat însă pe Adrian Năstase că preia sarcina de mediere a dialogului. În condiţiile în care întîlnirea între Yasser Arafat și Shimon Peres se dovedea a fi un succes și urma

Prin întilnirea cu Shimon Peres de ieri,

ADRIAN NĂSTASE I-A PLĂTIT O POLIŢĂ LUI ION ILIESCU!

e ȘEFUL DIPLOMAȚIEI ISRAELIENE SE ZIȚIEI

între orele 10,15 și 10,45, a avut loc o întîlnire, neprogramată, între ministrul _israelian de externe Shimon Peres și Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaţilor. în cele cinci minute de la începutul întilnirii, cînd presa poate asista la convorbiri, Adrian Năstase i-a mărturisit lui Shimon Peres că nu se dă în vînt după munca de președinte al Camerei, dar că e o experienţă interesantă. Shimon Peres a replicat că și el are o muncă dificilă, dar că nu se compară cu ceea ce face un

ÎNTILNEȘTE, SIMBĂTĂ, CU LIDERII OPO-

ministru de finanţe. „Am discutat despre o anume cooperare în domeniul 'apărării“, a declarat, la sfirșitul întilnirii, Shimon Peres. F

Rugat să fie mai explicit, șeful diplomației israeliene nu a spus decît: „Experții noștri și ai dumneavoastră s-au întilnit pentru a discuta cooperarea în domeniile cercetării și științei”. Peres a adăugat că nu este exclus ca ministrul român al apă-

rării să viziteze Israelul. IRINA ZIDARU

PN a

să fie preluată de toată presa internațională scrisă și audiovizuală, rolul de mediator devenea o foarte bună ocazie de promovare a imaginii.

lon iliescu a preluat cele 7 pagini ale discursului lui Adrian Năstase, pe care l-a citit în diagonală înainte de începerea conferinței și din care a sustras majoritatea ideilor pe care le-a expus, într-un limbaj foarte personal.

Adrian Năstase a fost exilat, pur și simplu, în mijlocul auditoriului, devenind un simpiu spectator, iar lon Iliescu — o personalitate importantă a momentului.

MARCELA FERARU

Adrian Năstase a declarat aseară

„Mă bucur ca domnul

NĂSTASE MUN PERES

mreședinle a accegial

să mesieze intilnirea Peres — Arafat"

leri seară, Adrian Năstase a condus ședința plenară „Perspectivele păcii în Balcani” e În discursul său, Adrian Năstase l-a citat de mai multe ati pe Shimen Peres și a apreciaț că este necesară, relaxarea embargoului impus Federaţiei lugoslave e În timpul intervenției lui Nicola Sainovici, vicepremierul Iugoslaviei, a intrat în sală și lon Iliescu, așezindu-se în rîndul | e Ministrul bosniac de externe a vorbit despre „ambițiile imperialiste ale Serbiei“ și despre faptul că neintervenția Europei în acest conflict este echivalentă cu acceptarea violențelor care omintesc de fascism e Au mai luat cuvintul vice-ministrul de externe al Croaţiei, ministrui de externe al Albaniei și prim vicepreședintele parlamentului rus, Mihail Mitiukov G Acesta a subliniat că, intervenția unor trupe străine al războiului din Bos-

nia este un pericol” e Spre sfirsitul se-

dinţei, e luat cuvîntul Teodor Meleșcanu

e Declaraţia sa. a reluat ideile prezentate

de Adrian Năstase: ridicarea treptată a sancţiunilor și un plan de pace care să

aibă acordul UE, ONU, SUA și Federatiei

Ruse e După sesiune, președintele Came-

rei Deputatilor ne-a declarat în exclusivi-

tate : „l-am sugerat domnului președinte

că ar fi bine să onoreze întilnirea dinrre

dnii Peres și Arafat (n.n. — ședința de ieri)

și mă bucur că dl. președinte a acceptat”

e Şedinţa de ieri, care a reunit reprezen-

tanţii Bosniei, Croaţiei, lugoslaviei, Româ-

niei și Rusiei, a fost cea de-a,doua încercare a diplomației române de a se impii-

ca în medierea unei crize e „E mai mut: decit o problemă de mediere, e o chestiu-

ne de interes naţional”, a adăugat Adrian Năstase. IRINA ZIDARU

Teri, vorbind în franceză,

Jon [liescu a acuzat unii ziarişti că au defăimat „Forumul Crans-Montana'“

e PREȘEDINTELE ROMANIEI A FĂCUT REFERIRI LA „DECENȚA PRESEI”

e Ieri, Forumul Crans-Montana s-a încheiat cu conferința de presă a lui Jean-Paul Carteron. La începutul conferinței președintele României a explicat că reuniunea bucureșteană din perioada 21-24 apri i rat de fapt un centru internațional de conferințe unde vor mai avea loc multe evenimente de anvergură.

Timp de o oră, renunţind la serviciile translatorilor,

Preşedintele lon iliescu a

discutat direc în limba

rusă cu 0 delegație de (a Moscova

Q SPRE DEOSEBIRE DE ALTE DĂȚI, PROTOCOLUL OBIȘNUIT A FOST LĂSAT DEOPARTE

Preşedintele lon Iliescu s-a | întilnit vi: neri seară, la Palatul Cotroceni. cu o de-

legație a Federaţiei Ruse, condusă de viceprim-ministrul _rus, luri lurov, venită pentru lucrările Forumului Crans-Montana.

Discuţiile au durat o oră, reprezentanții presei neavind acces. Interesant este de subliniat faptul că participanţii au renuntat la serviciile unui translator, spre deosebire de ceea ce prevede, de obicei, protocolu! prezidențial, astfel că lon Iliescu s-a întrejinut cu oaspeții direct în limba rusă. ADRIAN HALPERT

conflict penal”. „Vorbind în continuare Iliescu s-a mai plins: „Unii

a inaugu-

Președintele Ion Iliescu vorbi rusă fără translator

Simbătă,

CONFLICTUL ÎNTRE AZERI ȘI ARMENI A CONTINUAT ŞI LA „CRANS-MONTANA'

e UN ALT MOMENT TENSIONAT S-AINREGISTRAT CIND MINISTRUL ISRAELIAN AL ECONOMIEI A VORBIT IN ARABĂ

€ Simbătă, secretarul general al Ligii Arabe, Esmet Abdel Meguid, i-a rugat pe diplomaţii arabi prezenți la inaugurarea Centrului de Studii Arabe din București să transmită guvernelor lor că se speră într-un sprijin moral și, nu în ultimă instanță, financiar din partea țărilor lor pentru această instituție culturală e Momentul des-. <hiderii Centrului a fost considerat de Abdel Meguid drept. „o clipă, istorică”: Spre stupefacția întregii asistențe, simbătă, seara, ministrul economiei . și . pla cării din Israel, Shimon Shetreet, şi-a rostit ultima. parte a discursului în limba arabă, terminindu-l prin rostirea cuvintului „pace” în ebraică şi arabă: „Shalom, Salaam”. Luaţi prin surprindere, traslatorii, pină să „butoneze” pentru a intra în legătură cu Cabina de arabă, au pierdut primele fraze. e Disputa azero-armeană, a continuat

şi la Bucureşti. Aceasta s-a declanșat în mod cu totul neașteptat cînd Albert Ali Ogla Salomov, reprezentantul ministerului de externe din Azerbaidjan, a cerut cuvintul la încheierea unei şedinţe „plenare pentru a face. „o comunicare” & „Comunicarea” sa nu a făcut nici o legătură cu tema în discuție, referindu-se doar la „ticăloșiile“ săvirşite de ocupantii. armeni O Dezbaterile primei ședințe plenare de. ieri, care a avut că temă „Diplomaţia preventivă «Peace Keeping» și «Peace Making», au fost date peste cap de intervenția ministrului de externe du Armenia, Vâhan Papazian, care a ținut să răspundă la =comunicarea- făcută cu o zi în urmă de Salamov.

IRINA VAINOVSKI-MIHAI CAMELIA MUNTEAN

În finalul Forumului,

lon liescu a ținut o lecţie de economie politică!

e IN OPINIA PREȘEDINTELUI FUNDA ȚIEI, APORTUL PREȘEDINTELUI LA IMAGINEA ROMÂNIEI ESTE INESTIMA BIL

„Planul Marshall a fost de fapt un război economic. Azi, atitudinea Vestului față de țările din Est este marcată de sechele ideologice”, a spus președintele Ion Iliescu în discursul rostit la ședința de închide re a Forumului Crans-Montana e Referindu-se la Parteneriatul pentru Pace, Iliescu a declarat + „este nevoie de un par: teneriat între eg nu relații de subordonare (....JEste în interesul Vestului ca Estul să treacă la economia de piață, pentru că aceasta înseamnă creşterea capacității de absorbție a unor pieţe mari“. JeanPaul Carteron, preşedintele fundației „Forum Universal” a spus că președintele Iliescu „a făcut o imagine unică Romă-

niei, o performanță excepțională”, prin organizarea acestui forum. 9 În final Jean-Paul Carteron a adus mulțumiri tuturor celor care au lucrat la pregătirea forumului, arătind în aplauzele asistenței „că românii sint un popor demn și mindru, al cărui loc în lume e asigurat” E. Preşedintele Iliescu a mulțumit „tinerelor a căror prezență a fost foarte agreabilă, sponsorilor, Radioului, Televiziunii și presei”. La ora 14.15, deja o armată de femei de serviciu stringeau coșurile de gunoi și scrumierele e Un alt detaşament de bărbaţi îmbrăcați în salopete negre de-

După aceea, președintele Iliescu a certat amarnic presa pentru că „au existat numai că nu au fost elegante, ci frizează chiar un

monta aparatura Q Forumul luase sfirsit. IRINA ZIDARU

unele crticole care, nu se gindcască

în franceză, președintele deformează lucrurile, pre-

zintă deformări

lansa în aprec ă sînt unele aspecte în ceea ce privește ccența presei.

lefăimări. Și cred că ar trebui să bine înainte de a scrie, de a se e informare corectă. Acestea

IRINA VAINOVSKI-MIHAI CAMELIA MUNTEAN

Într-un comentariu al BBC se arată că:

„DIN GELE 380 DE PERSONALITĂȚI PARTICIPANTE LA «CRANS-MONTANA>. 300 SINT, DE FAPT,

NISTE _ ILUSTRI

NECUNOSCUTI"

9 DIN CEI 7 PREȘEDINȚI DE STAT ANUNŢAŢI CA PARTICIPANȚI, AU VENIT DOAR 3

Cele 35 de miliarde de lei cheltuite cu prilejul desfășurării Forumului „CransMontana” ca și eforturile ambiţioase ale organizatorilor de a planta flori sau de a trimite copiii străzii în diferite instituții specializate ar fi trebuit să-și găsească justificarea cel puțin într-o participare de elită la lucrările acestei manifestări : „Din cele 330 de personalităţi participante," pe care le-a menţionat la postul național de televiziune, comisarul general al. Forumu-

lui, Viorel Hrebenciuc, 300 erau de fapt nişte iluştri: necunoscuţi” — se arată _ într-un comentariu al postului de radio BBC.

Între cei 7 președinți de stat anunțați

inițial ca participanți la forum, au fost. incluși şi președintele Ion. Iliescu și. liderul OEP Yasser Arafat, iar preşedinţii lugo-

slaviei şi. Moldovei şi-au trimis înlocuitori — se mai arată în comentariu.

ANDRA AURORA MANTA

Măsuri de securitate

Simbăită, în timpul slujbei de Sabat,

Peste 130 de luptători

ani-eroristi Lau păzit

pe Shimon Peres la Templul Coral

O ACEȘTIA ERAU POSTAȚI PESTE TOT

Simbătă seara, ministrul _ israelian Shimon Peres a participat alături de alți credincioşi . la slujba de Sabat la Templul Coral din Bucureşti: e Măsurile de securitate _ din zona respectivă au fost maxime Q Peste 150 de membri aparinînd tuturor serviiilor implicate — în asigurarea pazei înaltului demnitar av înconjurat sinagoga E Luptătorii. Brigăzii Antiteroriste, cu cagulele trase pe față și cu pistoalele mitralieră pregătite, s-au postat în zonele cele mai vulnerabile Q Pregătită pentru intervenție, pe una din străduțe, se afla şi o maşină a pompierilor Circulaţia în zonă a fost blocată. După terminarea slujbei care a inut aproximativ _40 de minute, Shimon Peres a ieşit din Templu înconjurat de garda de corp şi a mers

La inaugurarea Centrului de Studii

Simbătă la prinz, în timp ce lucrările „Forumului se desfășurau mai mult sau mai puțin conform programului anunțat cu o zi înainte, în fața Facultății de Drept a Universităţii Bucureşti trupele antitero

şi ciinii lor se pregăteau febril de un alt eveniment : inaugurarea Centrului de Stu-

e jos spre Piaţa Unirii unde se aflau Pereaa mașinile. Q În cursul nopții de simbătă spre duminică, oaspetele israelian a părăsit România.

DORU DRAGOMIR

Aaa - - la harță cu maidanezii dii Arabe.

Cum era de aşteptat, ctinii polițiști, bine dresați să răspundă la provocări, au avut i violent cu maidanezii care s-au

n tufișuri.

IRINA VAINOVSCHI MIHAI

Văzut de ION CRISTOIU

Un bilant parţial pozitiv

Lucrările Forumului Crans-Montana s-au încheiat ieri. indiscutabil, într-o banalitate absolută. Cu toate strădaniile radioului și ale televiziunii de a întreține în jurul lor ațițarea din prima zi, a fost limpede că, o dată cu plecarea celor două vedete - Shimon Peres și Yasser Arafat -, Forumul și-a pierdut orice interes. Dacă n-ar fi fost elicopterul Poliţiei, care a continuat să zboare deasupra Capitalei — dezvăluind o nouă și incitantă plăcere a Poliţiei Române, aceea dea face promenade aeriene - bucureştenii nici n-ar fi știut că lucrările au durat pînă ieri, duminică. Așadar, serbările au luat sfîrșit. În fosta Casă a Poporului se face curățenie. Nu .curăţenia premergătoare Pa;- telui, ci curăţenia care urmează, în chip fatal, plecării musafirilor. Luminile s-au stins. Nu numai în clădirea care a găzduit Forumul, dar și pe străzile Bucureștiului. Străzi pe care vor reapărea gropile astupate. în chip: propagandistic și copiii fără căpătii, duși departe de ochii străinilor pe perioada reuniunii. Ne întoarcem cu toții, guvernanți și guvernați, la bălmăjeala noastră naţională. Azi reîncep lucrările Parlamentului, întrerupte în chip inutil și provincial, din cauza Forumului. O dată cu ele reapare în prim-plan, cu și mai multă putere după atmosfera europeană dictată de Forum, balcanismul nostru parlamentar. Balcanismul polemicilor inutile, al fleacurilor ridicate la rang de chestiune planetară, al discursurilor demagogice, al leneviei din sală, în contrast cu hărnicia de la bufet. Reîncepe azi, de asemenea, și viaţa partidelor. Lucrările Forumului au pus-o. între paranteze. Acum, ea se poate dezlănțui în toată splendoarea sa inutilă. Vom asista, așadar, lao reînviere a formelor fără fond care sînt conferințele de presă. Partidele de opoziție vor continua să „critice guvernul. Guvernul va continua să spună că trăim tot mai bine. Partidele actualei alianțe majoritare se vor apuca din now să cîrtească împotriva PDSR, căufînd să amăgească presa cu iluzia unui divorţ. Odată plecat ultimul oaspete, contabilii se vor apuca să facă bilanțul banilor cheltuiţi cu lucrările Forvmului. Vor intra în acest bilanț, apt al plățile oficiale. Cele făcute pe din os, pentru ca un oaspete sa se fi simțit mai bine decît trebuia, vor rămîne deoparte. Nu uitate, firește, pentru că, mai mult ca sigur, Corpul de control al viitorului guvern se va interesa îndeaproape de telul cum au fost cheltuiţi

banii cu ocazia Forumului. Pînă chunci, să facem și noi un bilanţ. Ce s-a vrut Forumul și ce-a fost el în realitate ? S-a vrut ca Forumul să fie un mijloc de atragere a investitorilor străini. Pentru aceasta, s-a acționat pe două planuri. Unul e cel al înfățișării tiribombiste de către reprezentanţii guvernului român a mărețelor progrese realizate pe calea reformei și a democrației. Ascul-

-tînd materialele prezentate de către

demnitarii autohtoni în cadrul meselor rotunde, al şedinţelor în plen, generos transmise. la televiziune, străinii -neinițiați ar fi putut crede că România e paradisul privatizării și al economiei de piață. Din nefericire pentru demnitarii noștri, străinii, inclusiv cei prezenți la Forum, nu sînt deloc neinițiaţi. Ei cunosc foarte bine, din experiența lor, dar și din cea a altora, odiosul hățiș birocratic pe care e nevoit să-l străbată orice investitor străin care are nebunia de a vrea să facă ceva în. ţara noastră. De aceea, nici un oaspete nu s-a lăsat impresionat de seducătoarele discursuri teoretice ale demnitarilor români pe tema avantajelor pe . care le-ar avea cei ce vor să investească în economia autohtonă. Un alt plan de acţiune l-a constituit, desigur, spectaculoasa infirmare a imaginii României ca tară instabilă din toate punctele de vedere, ca tară în care un străin nu poate să iasă pe stradă, ziva în amiaza mare, fără a risca un ciomag în cap. Spre deosebire de primul, în cel de-al doilea plan s-a reușit perfect. Străinii s-au convins că numeroase lucruri scrise în presa străină despre instabilitatea din România sînt exagerări evidente. Contrar prejudecăţilor lor anterioare, ei n-au întîlnit nici sîngeroase. conflicte etnice, nici uriașe demonstraţii de stradă, nici teroriști care trag din orice poziție. Se vor fi mirat ei, desigur, că în perioada Forumului, n-a avut loc nici o grevă. Asta deoarece ei n-au avut de unde să știe că sindicatele noastre au dovedit bunul simt de a nu tulbura serbările. cu vreo mișcare: de protest, chiar dacă aceasta și-ar fi! avut dreptatea ei. Trăgiînd linie, putem spune totuși că Forumul și-a îndeplinit, chiar dacă parțial, obiectivul de'a. se constitui într-un moment de seducere.a investitorilor străini. Rămîne de văzut dacă această primă impresie pozitivă, creată oamenilor cu bani de peste ho- i tare, va fi confirmată în clipa în care aceștia vor veni să investească în. Ro- .

mânia.

APEL / Un fost deținut politic atenționează

Forumul Urans-Montana - deasupra unei ș

Printr-o declaraţie zguduitoare, di Constantin Popescu, fost deţinut politic, trecut prin mai toate temniţele comuniste, atrage atenţia că lucările Forumului Crans-Montana se des-

făşoară deasupra unei... gropi comune. Sub clădirea pompos denumită Palatul Parlamentului României - un monstru arhitectural ceauşist - zac în nelinişte osemintele a sute de luptători antico-

Fotografie de PAUL ANTONIU

munişti, ucişi la sediul securităţii din str. Uranus. DI Constantin Popescu face un apel către participanţii la Forum de a ţine un moment de reculegere în memoria eroilor antico-

ropi comune!

munişti. Trebuie menţionat Popescu este unul dintre cei sape groapa respectivă.

FORUMUL CRANS-MONTANA

Un mare conclav internațional la București

De departe cel mai important eveniment al primei părţi a anului, lucrările Forumului Crans-Montana au început ieri, prilej cu care s-au deschis uşile Palatului Parlamentului (fosta Casă a Poporului) spre cele patru mari saloane amenajate special pentru acest prilej. Invitaţii, peste 1.800 de persoane, cărora li se adaugă 700 de ziarişti, sunt pur şi simplu uluiți de fastul holurilor, fără să ştie că, în spatele multor uşi, nu este decât moloz şi cărămizi. După cum a declarat comisarul Comitetului de organizare a Conferinţei, dl Viorel Hrebenciuc, suma alocată, de 20 miliarde lei, nu a fost depăşită. Se

speră ca Forumul Crans-Montana să fie un început care să deschidă interesul şi altor organisme internaţionale să organizeze aici întâlniri, pentru a se putea amortiza cheltuielile deja făcute şi continua lucrările. Inutil să inistăm asupra atmosferei ce înconjură zona, atât de înţesată de poliţişti, încât nu te poţi apropia nici măcar la doi kilometri fără să ţi se ceară ecusonul de participant. Lucru de înţeles, dacă ţinem cont de prezenţa a două personalităţi marcante din Orientul. Mijlociu: di Yasser Arafat, preşedintele OEP, şi di Shimon Peres, ministrul de externe al Israelului. Din motive care ne scapă,

în ultimul moment s-a anunţat o modificare de program. Conferinţa pe tema “Perspectivele economice ale Orientului Mijlociu în urma Acordului de pace dintre Israel şi OEP”, iniţial programată azi, a avut loc... ieri. Moderatori au fost Yasser Arafat şi Shimon Peres, alături de Jean-Paul Carteron, preşedintele Forumului Crans-Montana, şi de Ahmad Fahti Sorour, preşedintele Adunării Poporului din Egipt. De menționat că dl Peres a sosit în noaptea de miercuri spre joi, iar în cursul dimineţii de ieri, mai precis la ora 8, a avut deja o întrevedere cu dl Teodor Meleşcanu, ministrul român de

Externe, după ce avusese, deja o altă întâlnire. Aţi ghicit: cu Arafat. Care, probabil, a prezentat conţinutul discuţiilor avute la Moscova. Intrebat asupra problemelor abordate, di Meleşcanu a subliniat interesul României în aplicarea Acordului de pace din Orientul Mijlociu, din perspectivele economice ce se deschid şi pentru partea română. Şi o veste mai puțin bună pentru organizatori: cei 7 “evangheliști” (şefi de state), pe a căror prezență se conta, se pare că au rămas doar doi: Iliescu şi... Arafat.

Cristiana Terenche

' Forumul. Oare nu avea România - spaţii în care să organizeze aşa ceva?

- ceva, în afara Casei Poporului, rebotezaţă Palatul Parlamentului ş

- tractoare pentru ţăranii săraci lipiţi

Petre Mihai Băcanu

BIA acum mi-am dat seama cerol a avut întâlnirea omului nr.1 al ambiguității i românești cu reprezen- tanţii principalelor coti-

5 mi diane. A urmat cea a dlui rebenciuc, apoi și di Măgureanu a simțit nevoia să se vadă cu presa. Se punea pe tapet Crans Montana şi presa trebuia sensibilizată, să nu mai pomenească obsesiv despre permanenta excepţie românească, cu cea mai mare rată a inflaîn din Europa, ţara aproape astixiată

inanciar, cu economia cea mai degradată din Est, dar cu cea mai ridicată fiscalitate din Europa. Să nu se pună la Forum diagnosticul corect al situaţiei de la noi, un diagnostic al sărăciei şi viciului politic. Forumul, din câte am înţeles, era dedicat noilor pieţe răsăritene, dar atenţia în final a căzut pe negocierile israeliano-palestiniene. imitându-l pe Ceaușescu, Iliescu are ambiția să-i aci pe evrei cu palestinienii.

esigur, la un asemenea Forum nu se discută despre proporţiile crizei economice şi morale de la noi. : DI lliescu a vrut să se laude cu baza materială şi capacitatea de a or sabia estule

Poiana Braşov este goală şi putea să ăzduiască 1 800 de participanţi. Chiar şi Du nenul putea să găzduiască aşa

i intrată în Guiness Book pentru locul doi în lume, ca mărime, după Pentagon. Chiar dacă dna

' Lalumicre ne-a lăudat că am reuşit să

“îmblânzim"” palatul lui Ceaușescu, asta era prioritatea nr.1 a României? Aceste miliarde nu erau mai chibzuit investite în

Azilul de săraci al Europei

pământului şi refacerea sistemelor de irigaţii? Şi chiar în stoparea gradului de decădere a! orașelor ţării.

Suntem acuzați că mentalităţile evoluează încet. Cum altfel, când Puterea nu este preocupată decât de imaginea ei în exterior? Propaganda unei ţări nu se face prin asemenea palate cu Mercedesuri la scară, iar la nici un kilometru de ele să colcăie mizeria şi șobolanii. De ce au ales pentru Forum tocmai această funestă moștenire, în vreme ce totul în jur este căzut în paragină?

Propaganda benefică pentru ţară se face atunci când poţi anunța că ţăranii şi-au primit titlurile de proprietate, că nau mai rămas terenuri nearate, că populaţia n-a mai fost năpădită de mizerie şi şomaj.

Ca să nu mai vorbim că Parlamentul nostru avea destule clădiri în care să funcţioneze. N-are ce face cu acest a la bal care consumă 6 megawaţi. Putea fi transformat cel mai bine într-un bazar. Avem noi poziţie geostrategică, suntem o mare piaţă la porţile Orientului, dar toate merg pe dos: noi nu cucerim pieţe în Orientul Mijlociu, dar cuceresc alţii piaţa, la noi, cu toate mărfurile nevandabile ale lumii.

Noi din 1990 încoace am mai participat

şi/la alte ediţii Crans Montana şi fructul negocierilor nu s-a văzut. Ne-am zbătut

însă, cu Caritasul nostru, Puterea fiind interesată să implice în “joc” cât mai mulţi români, în îinal dovedindu-se a fi cea mai mare escrocherie a post: comunismului.

Culmea, tocmai noi ne-am repezit la organizarea Forumului, care suntem recunoscuţi pentru sclerozatele reforme economice cărora li se tot fac perfuzii. Organizarea unei astfel de luxoase şi

„păstrarea tăcerii în faţa. atrocităților

fastuoase reuniuni nu este altceva decât ofensiva de primăvară a Puterii de a dovedi țării că se mișcă. Se mişcă în ceremonii, nu şi în fapte interne. Pentru că, în final, Crans Montana nu se dovedește decât un club de discuţii.

Ambiguităţile regimului nu pot fi acoperite de succesele la capitolul politică externă.

Cu agitația de la Casa Poporului a trecut aproape neobservată ratificarea de către Senat, e drept, cu o întârziere de 6 luni, a aderării României la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. De acum încolo, rezistenţa Puterii în respectarea drepturilor omului şi mentalităţile totalitare vor fi sancţionate. i

Incurcătura vine din faptul că odată ratificată această aderare, intră în funcțiune la noi şi câteva protocoale, iar cel mai important se referă la faptul că nimeni nu poate fi privat de peggiietatea sa. lar faptul că di Iliescu sau Maurer locuiesc în proprietăţile altora nu înseamnă "cauză de utilitate publică”.

Vă daţi seama, stimaţi cititori, cu asemenea Convenţie semnată, ce exigențe vor cere raportorii G.E. în privința respectării angajamentelor asumate de România. |n asemenea situaţie chiar nu mai poate fi păstrată tăcerea în nerespectarea drepturilor omului. Pentru 'că, în general,

comuniste face să aflăm cu greutate şi de &.. propia comune, chiar cele de sub Casa oporului, și de cei care au stat ascunși în vizuini 20 de ani și de sutele de mii de români întemnițați fără motiv. Tocmai cei care nu se află în pericol trebuie să se ridice în apărarea pase cunatilot, să respingă ura etatizată, ca formă de guvernare. 4 A ai Să dea Domnul să nu rămânem în continuare o ţară sinistrată.

ucueşn, Încheierea Forumului Crans Montana

Di Carteron a înfiat o fetiță din România

La Şedința de încheiere a Conferinţei Forumului Crans-Montana, di B. de Montpierrand, reprezentant special al premierului francez, transmis acestei reuniuni Pactului de Stabilitate, în

dintr-un orfelinat din Giurgiu, căreia botezat-o în religia ortodoxă, Preşedi

Deputaţi

de către di Edouard Balladur. A fost prezentat proiectul d iţiat de Franța, care vizează realizarea unor acorduri de bună-vecinătate între țările Europei Centrale şi de Est. Proiectul va fi lansat oficial | cu ocazia unei reuniuni ce se va iesnaues Fundaţiei Forum, di Jean Paul Carteron, a susţinut că de străinătate, şi noi avem nevoie de România”, considerând că Forumul de la Bucureşti a avut “un succes răsunător”. Putem spune că di Carteron chiar sa “înrudit” cu România, în urmă cu o lună adoptând o fetiță, Maria-Viorica, i-a păstrat naționalitatea română şi pe care a ai intele Iliescu a afirmat că planul Marshall a fost stimulat de competiția ideologică postbelică, reprezentând “un fel de război | economic”. “Nu de a solicita ajutor avem nevoie, ci de a promova uri parteneriat între egali, nu relaţii de subordonare”. Occidentul ar trebui să înțeleagă “interesele noastre comune”, După ce a anunțat ratificarea de către Camera ra sania) “în unanimitate”, a asocierii paninlei la Uniunea fi ropeană în ciuda unor comentarii” a, te anterior), dl-lliescu a: mulțumit tututor celor care au contribuit la sa Coni situată în finalul enumerării șale, 4

la 26-27 mai,

la Paris. Preşedintele “dacă România are nevoie

ferinţei Forumului, presa fi

Carmina Haşeganu

DEŞI NU ERA NEVOIE DE TRADUCERE SIMULTANĂ / Unii erau “moldoveni”, alții - români...

Nimic extraordinar la şedinţa “Afirmarea Instituţiilor Democratice în Moldova: factori interni şi externi”, condusă de Ion Guţu, viceprim-ministrul Republicii Moldova. Poate doar faptul că nu s-a pronunţat nici măcar o singură dată numele parlamentarului de după gratii, Ilaşcu. După foarte cuminţile prezentări-sinteză ale reprezentanţilor Chişinăului, au urmat unele intervenţii din sală, destul de provocatoare, care au primit răspunsuri de tipul: “Să nu ne oprim la unele noţiuni care ne abat de la conlucrare” (lon Guţu). “Unele noțiuni” se refereau la utilizarea de către oficialităţile de la Chişinău a termenului “moldovean”, în loc de “român”. (Conform ministrului Victor Puşcaş, dincolo de Prut trăiesc 64 la sută de “moldoveni”). Din nou, lon Guţu: “Suntem oaspeţi din Republica Moldova, nu din Basarabia” şi “să nu politi:ăm relaţiile noastre frăţeşti”. Afirmația unei doamne din auditoriu, care s-a născut în Basarabia mai ajuns să-și revadă rudele niciodată, a primit urm: răspuns “conciliant” de la acelaşi domn Guţu: “Şi eu am neamuri în România şi nu îmi fac probleme din asta”. Iritat oarecum de opiniile auzite din public, reprezentantul preşedintelui Snegur, Petru Dascăl, după ce a lăudat cât a putut nemaipomenitele relaţii dintre Snegur i Iliescu, a declarat: “Corectitudinea dialogului inter-prezidenţial aș vrea să fie prezentă şi în această sală.” (Carmina Haşeganu)

Fast exagenat într-o țară grevată de sărăcie

După cele patru zile, cât a durat reuniunea, se poate spune că participarea a fost sub aşteptări. Din cele peste 300 personalităţi politice aşteptate, au venit doar câteva delegaţii de rangul doi, excepţie făcând prezenţa lui Yasser “Arafat şi a lui Shimon Peres, precum şi cea a secretarului general al CSCE, di Wilhem Hoynck şi a dnei Catherine Lalumicre. Până și Republica Moldova a trimis o delegaţie condusă de viceprim-ministrul guvernului. În mod clar, lucrările au avut un caracter politic şi mai puţin economic, deşi participarea românească a încercat să orienteze discuţiile . “Noi nu ne confruntăm cu o

pre acest domen

a citit mesajul

La! sfârşitul celei de-a treia zi a Forumului, Mircea Coşea, ministrul reformei, a anunţat că, în următorii ani exporturile românești vor fi orientate prioritar spre pieţele mediteraneene Anunţul în sine n-ar fi avut nimic spectaculos, dacă nu ar fi venit după două zile de intensă propagandă şi promovare a ideii de necesitate a redeschiderii. pieţelor tradiţionale româno-ruse, idee acceptată iniţial de premierul Văcăroiu la Moscova, în vizita din octombrie 1993, susținută din umbră de Viorel Hrebenciuc şi lansată efectiv de Arkadi Volski, şeful Uniunii Industriaşilor Ruşi şi omologul său român, George Păunescu, De altfel, dacă miza politică majoră a Forumului de la Bucureşti a fost consolidarea imaginii preşedintelui Miescu, ca mediator al marilor conflicte

criză economică, ci cu una politică, şi fără rezolvarea nu se va rezolva nici componenta econoi

izat dl Adrian Severin. S-a exploatat oportunita de Forum de a stabili contactele propuse între pol şi economic? “Părerea mea este că nu, deoarece a fost dată o foarte mare atenţie din partea românească aspectelor propagandistice. Adică, s-a dorit ca aceste manifestări să devină semnul recunoaşterii, aprecierii României. Ceea ce nu este real, pentru că România reprezintă un interes zonal. Şi, în măsura în care acest potenţial va deveni realitate, depinde de realismul şi de sinceritatea noastră. Şi tocmai acestea ne-au cam lipsit”, a mai afirmat d! Severin. La rândul său, di Emil Constantinescu a subliniat că “organizarea acestui Forum a avut în vedere căştigarea unui prestigiu, a unei acreditări internaţionale pentru uz intern. Dar pot apărea efecte secundare derivate tocmai din exagerarea fastului care a înconjurat reuniunea Forumului, fast care depăşeşte cu mult modul de organizare al altor conferinţe. Şi aceasta într-o țară grevată de o mare sărăcie şi de multă neîncredere în viitor”. Dintre opiniile participanţilor străini, am reţinut sentimentul de jenă faţă de numărul exagerat al forţelor de ordine (înțelegând şi elicopterul care a survolat permanent zona în aceste patru zile), dar şi faţă de gândul la sacrificiile poporului român pentru ridicarea acestui colos care este actualul Palat al Parlamentului.( Cristiana Terenche)

Divengenţe privini soluţionarea conflictului balcanic

în cadrul şedinţei consacrată “Perspectivelor de pace în Balcani” au fost exprimate în poziţiile oficiale ale părților implicate în confili

€ Viceprim-ministrul R.F. Iugoslavia, d! V. Jovanovici, a condamnat “satanizarea” sârbilor şi a muntenegrenilor de către comunitatea internaţională, expunând sugestiile regimului de la Belgrad pentru soluţionarea conflictului din zonă: tratament egal pentru toate părţile implicate în conflict, renunțarea la politica standardelor duble, abandonarea politicii ultimatumurilor și a soluţiilor impuse prin presiune, ridicarea sancţiunilor. împotriva R.F. Iugoslavia. Fără îndeplinirea acestor condiţii, Belgradul nu vede cum se pot realiza progrese în rezolvarea acestei crize,

e în alocuţiunea ministrului de Externe bosniac, d Irfan

(Israel-Palestina şi țările fostei Iugoslavii), miza economică a constat în reluarea relaţiilor comerciale. - şi nu numai - cu Moscova, Arkadi Volski a făcut o vizită la “Vulcan”, întreprindere cu tradiţii pe care le-am putea numi “ilegaliste” (cunoscută fiind zicala “vulcaniştii ca miniştri”, zicală provenită din statutul foştilor şi actualilor săi directori).

lată câteva dintre ideile lansate de Volski: avem nevoie unii de alţii; spre deosebire de guvernele “Romantice” de până acum, premierul Cernomi secondat de premierul Văcăroiu, recunoaşte că terapia de şoc nu € operahtă; e necesară reaşezarea unui

„sistem. de plăţi: reciproce, înființarea unei

bănci de Cliring, decontările în dolari fiind dificile în condiţiile penuriei de valută; trebuie înființată o agenţie de

investiţii care să finanţeze proiecte comune; trebuie să colaborăm; trebuie să facem comerţ; “să facem noi (industriaşii Volski şi Păunescu - n.n.) ceea ce guvernele noastre nu pot să facă”.

Ideea majoră a magnatului rus a fost că “PIEŢELE VESTICE SUNT ÎNCHISE, IAR PRODUCŢIA NOASTRĂ NU E COMPETITIVĂ PENTRU A CONCURA ACOLO”. În această viziune n-am avea altă cale decât aceea de a ne întoarce de unde am plecat. Pentru asta, Păunescu şi Volski, profitând de “seninătatea” şi “formaţia” premierului Văcăroiu, cu ajutorul “neprecupetit” al lui Hrebenciuc, “vor face totul”. Inclusiv un Congres internațional al întreprinzătorilor și oamenilor de afaceri, în septembrie, la Bucureşti. Se scontează pe participarea a circa 8000. de persoane. Doar trebuie

LOVITURĂ DE TEATRU/ După ce Arkaai Volski pledează pentru piața româno-rusă Mircea Coşea dă prioritate pieţelor mediteraneene

folosită şi Casa Poporului la ceva şi vorba dlui Vasile Văcaru, încă două conferințe ca asta (Crans Montana - n.n.) şi terminăm clădirea. :

În acest context al deplinei colaborări româno-ruse, sau invers, începând cu domeniul economic şi terminând cu cel “informaţional” - a se vedea vizita şefului serviciului rus de informaţii, Evgheni Primakov, care s-a întâlnit cu Virgil Măgureanu, - anunţul dat de Mircea Coşea este mai mult decât semnificativ, oricât ar părea de slab. Şi nu e un semnal de revoltă, ci de contraatac. Pentru că sloganul “aceasta este singura alternativă”, n-a fost niciodată adevărate cuvântul a” presupune:

“alternativă! obligatoriu libertatea de a opta.

Gilda Lazăr

Foto: Paul Antoniu

Liubijankic, s-a afirmat că “în Bosnia apărăm Europa”, prin apărarea principiilor acesteia de respectare a inviolabil frontierelor și a drepturilor omului. “Dacă Rezistenţa fran-: ceză a fost război civil, atunci şi în Bosnia este război civil?, în această zonă manifestându-se fascismul şi metodele sale. de purificare etnică. Comunitatea internaţională a fost criticată pentru. ezitările sale “ruşinoase”, pentru întârzierile de adoptare a unor acţiuni energice în Bosnia. “Dorim pacea, dar nu cu orice preţ! Nu vom accepta un dictat!”

e Ministrul adjunct de externe al Croaţiei, di Ivan Sanader, şi-a început discursul amintind că, în problema crizei din Gorajde, se cere un răspuns hotărât al comunităţii internaţionale, în caz contrar, credibilitatea acesteia fiind ameninţată. Au fost prezentate progresele înregistrate după semnarea acordului de la Washington dintre musulmanii şi croații bosniaci, fiind invitați şi sârbii bosniaci la masa negocierilor; acordul menţionat va încerca. să creeze condiţiile şi pentru stabilirea viitoarei confederaţii dintre Bosnia-Herţegovina şi Croaţia. Croaţia este gata să-și normalizeze relaţiile şi cu R.F. Iugoslavia, după îndeplinirea următoarelor condiţii: recufioaşterea reciprocă în cadrul instituţiilor internaţionale şi încetarea aducerii de materiale militare (de către sârbi) în zonele protejate de ONU.

ile democratice ale egalităţii şi respectului au lerate de către ministrul de externe al Albaniei, di Alfred Serregi, ca necesare pentru dezvoltarea valorilor naţionale ale fiecărui popor din regiunea balcanică. A fost reluată ideea preşedintelui Berisha referitoare la crearea unui spaţiu democratic oriunde trăiesc albanezii. Pentru cei din Kosovo, supuşi discriminărilor, ar trebui să se găsească o soluţie, pentru că “nerezolvată, tragedia va continua”. Kosovo trebuie să fie plasat sub incidenţa garanţiilor internaţionale şi nu să constituie “prețul plătit pentru pacificarea situaţiei din fosta Iugoslavie”.

e “ii vom susţine pe sârbi atâta timp cât vor contribui la soluţionarea crizei, dar nu prin forţă” - a declarat primvicepreşedintele Parlamentului Rusiei, di M. Mitiukov. Contingentele ruse din cadrul FORPRONU nu trebuie considerate ca amestec militar. O comisie parlamentară rusă va analiza, la faţa locului, timp de zece zile, situaţia din fosta Iugoslavie. Afirmând din nou că Rusia este împotriva rezolvării prin forţă a conflictului, domnia sa a propus organizarea unei conferințe internaţionale de reglementare a crizei, ca şi reducerea sancţiunilor economice. Rusia va susține întotdeauna ideea că o altă ă decât cea propusă nu trebuie să existe în

e Ministrul de externe al României, di Teodor Meleşcanu, a opinat că sârbilor trebuie să le fie prezentată o ofertă de pace care să includă ridicarea graduală a sancţiunilor în funcţie de înregistrarea unor paşi în direcţia păcii-( Carmina Haşeganu)

Zvonuri şi nu numai...

e Regele Cioabă - al tuturor romilor - a plătit 500 de dolari ca să se ridice în plină dezbatere asupra “Parteneriatului pentru Pace” şi să spună că “romii trăieşte bine în România, conflicte nu e decât cu Germania, nu cu Ţara Românească”. Supărat că i se ia microfonul (Şi avea dreptate, din moment ce plătise pentru asta), a insistat că “toată lumea ne ponegreşte şi că nu discută şi problemele lor ca minorităţi”.

Q Ministrul de externe al Iranului a avut întâlniri oficiale cu sieleșatiile croate şi bosniace, dar şi una secretă în buncărul lui Ceauşescu. La nivelul doi din subsolul Palatului Parlamentului, domnia sa s-a întâlnit cu Shimon Peres, ministrul de externe al Israelului, care a plecat abia ieri de la Bucureşti.(Cristiana Terenche) 5 ge ți |

pipi a RR N RI

Bucureşti a părut o iniţiativă mai puțin

credibilă cu un an în urmă. De regulă, Forumul nu și-a prea ţinut multe reuniuni în afara Elveţiei. Din cîte ştiu, doar la Atena a mai avut loc o ediție. Aşa că desfășurarea alteia la Bucureşti era greu de presupus, dacă nu chiar irealizabilă. România nu reprezenta mare lucru. Nici din punct de vedere al imaginii, nici din acela al facilităților oferite. Şi nici din altele. Și totuşi, reuniunea s-a desfăşurat la Bucureşti. Cit a contat efortul depus de aparatul Ministerului de Externe și cît a contat înțierea unei fetițe din Giurgiu de Jean Paul Carteron nu mai are importanţă. Pînă la urmă politica se face și cu prietenii, şi cu femei, şi cu relaţii personale, chiar şi cu copii. Ea își întinde tentaculele, cauzele, explicaţiile şi motivațiile pînă dincolo de scena vizibilă, pină departe în spatele cortinei, prin saloane private, budoare şi restaurante. Uneori n-a contat efortul complex al unei echipe diplomatice cît loby-ul contesei Brâncoveanu, sau, în acest caz, întierea fetiţei din Giurgiu, sprijinită cu discreţie de fostul prim ministru Petre Roman.

Dar ce mai contează,-Forumul de la Crans Montana s-a ţinut la București şi acesta rămîne cel mai important lucru. Evident, în jurul său au și apărut disputele. Că a costat enorm. Nimic mai adevărat. Numai că aceste costuri (s-a vehiculat chiar şi cifra de 20 de miliarde lei) nu se referă în întregime la organizarea lucrărilor. Parte din acești

D esfășurarea Forumului Crans Montana la

bani au fost utilizaţi în amenajarea spaţiului

respectiv, aflat și el într-o oarecare derivă. Din acest punct de vedere ei reprezintă o investiție și ea era necesară repunerii în circuit a unei importante părţi a Casei Poporului, zisă acum Palatul Parlamentului. Deci cheltuielile trebuie privite diferențiat. Sigur că reţeta financiară a organizării şi desfăşurării Forumului nu este nici definitivă, nici clară. Ea ar putea suporta destule discuţii. Mai ales că se vor ivi partizani ai ideii că acești bani ar fi putut fi folosiţi în cumpărarea de produse alimentare, adică în cumpărarea de peşte, să zicem. Eu rămîn partizanul ideii cu investirea sumei în dezvoltarea pescuitului. Mi se pare mult mai important să faci un pas în tentativa de a intra în arena marilor dispute politice, a intereselor majore, decît să cîrpim încă puţin din sărăcia care atinge cea mai mare parte a populaţiei.

S-ar mai putea obiecta și la participare. Au lipsit (cu excepţia lui Arafat și Peres) marile staruri politice şi financiare. Obiecţia este întemeiată. Dar în același timp, se poate pune întrebarea cine s-ar fi înghesuit să vină la un Forum desfășurat pentru prima dată într-un oraș. şi într-o țară în care reuniuni intemaţionale de prestigiu nu se mai țin de o jumătate de secol? La cite prejudecăţi circulă pe seama României, la imaginea extemă a puterii politice de azi, eu cred că participarea a fost mai mult decit onorabilă.

S-ar putea obiecta și în legătură cu eficienţa

imediată. Eu mă îndoiesc că s-au făcut contracte de atitea sute de milioane de dolari. Forumul n-a fost totuşi un tîrg internaţional, n-a fost nici o reuniune a marilor oameni de afaceri din Europa sau de pe glob. Dar a fost o reuniune la care au participat mulți oameni de afaceri români şi ceva mai puţini din străinătate. Ambianța, reuniunile, contactele directe, chiar dacă nu s-au încheiat cu rezultate spectaculoase, au totuși meritul de a fi stabilit nişte punți de legătură. Și mai ales meritul de a fi eliberat o parte din oamenii de afaceri români de complexul faţă de bussinesman-ul din vest. - Nu în ultimul rînd, Forumul a atras atenţia diferitelor cercuri asupra unui spaţiu, asupra posibilităţilor de organizare la București a unor reuniuni intemaționale de ţinută. Sentimentul că şi la Bucureşti se poate, că sînt condiții, că nu e chiar o junglă sau o mahala îşi va arăta roadele în timp, mai ales dacă parlamentul va stabili o echipă care să pună la cal un program de promovare a Casei Poporului ca spaţiu posibil pentru diverse reuniuni. Una peste alta, cu toate minusurile, suspiciunile, nemulțumirile sau reproşurile făcute, Forumul de la Crans Montana desfășurat la Bucureşti rămîne un fapt extrem de pozitiv, o reuşită care se va vedea în multe lucruri legate de România. Că această reuşită va fi speculată și în plan pol nu mai am nici o îndoială. Dar asta este o altă poveste.

UN FORUM CARE NU DOVEDEŞTE NIMIC

ZZA

eveniment, Forumul Crans Montana -

ediţia Bucureşti s-a consumat într-un desăvârşit formalism săptămîna trecută în capitala noastră. Nu numai absenţele de prim rang au scăzut miza manifestării, ci şi întreaga abordare de către partea română, care s-a sprijinit pe două teze fundamental greşite. Le vom analiza pe rînd. Să spunem mai întîi doar că organizarea în sine, oricît de surprinzătoare pentru cine ştie cât de greu se astupă o groapă în asfalt la Bucureşti, nu a avut ea însăşi, deşi grozav de lăudată, caracterul unui mare eveniment. Să nu uităm că doar cu cinci ani în urmă, cu prilejul vreunei primiri la Ceauşescu, aceeaşi putere de mobilizare apărea ca din neant şi aceleaşi laude pentru frumuseţea şi curăţenia Capitalei încălzeau inimile cui mai avea vreo inimă pe vremea aceea. Apreciem efortul Primăriei, al lui Viorel Hrebenciuc şi al cui o mai fi pus umărul la organizarea propriu-zisă. Ar fi meritat însă o cauză mai bună şi mai puţin “de excepţie”.

Odată această precizare făcută, este momentul să trecem la obiecțiile de fond. În principiu, desigur că a asigura contacte internaţionale României, mai ales în domeniul economic, este un lucru pozitiv. Ni se pare de aceea firesc pentru perioada în care ne găsim ca preşedintele statului să facă promoting pentru industriile autohtone în străinătate, chiar dacă teoretic nu e treaba lui. Şi Bill Clinton încearcă să promoveze industria americană cînd negociază cu japonezii, aşa că faptul nu e cîtuşi de puţin anormal. Ce nu înţelege sau nu vrea să înţeleagă preşedintele Iliescu este că la ora aceasta lucrul este perfect inutil. Cei care au mai multe contacte în străinătate decît preşedintele (Şi, paradoxal, sînt destui români mai bine plasați decît el din acest punct de vedere) ar fi putut să-i spună că de vreo trei ani mingea este la Bucureşti şi nu

A şteptat şi comentat ca un posibil mare

oriunde în altă parte şi, ca jocul să poată continua, noi sîntem cei care trebuie să dăm drumul la minge. Pentru ca restul lumii să ne poată ajuta trebuie să ne ajutăm în primul rînd singuri. Ori, de aproape doi ani reforma s-a oprit, în vreme ce degradarea economiei s-a accentuat. Nici un fel de perspectivă la orizontul apropiat. De ce ar veni investitorii străini într-o ţară care se pregăteşte de o inflaţie de 350% în acest an, în care statul nu vrea să dea drumul economiei? Cum să explici unui investitor străin de ce există regii autonome şi ce sînt acelea, de ce privatizarea s-a oprit şi forma de proprietate nehotărîtă a potenţialelor obiecte de investiţie, cum ar fi de exemplu Taromul? De ce s-ar expune un investor străin sistemului bancar de la moi, taxelor imense, riscurilor de tot felul? Din cauză că la organizarea Forumului robinetele de apă caldă şi telefoanele portabile au funcţionat în sfîrşit? Este atât de naivă această idee, încît ne vine greu să admitem că există cineva care chiar o crede. Am văzut săptămîna trecută o propunere a IMAS pentru transformarea certificatelor de proprietate în acţiuni. Din cîte se vede, organizaţii neguvernamentale presează guvernul României să facă ceea ce ar fi în propriul său interes, fiind în interesul cetăţenilor. Nu avem însă nici un semnal că guvernul s-ar pregăti să aplice fie propunerea IMAS, fie una a sa proprie. Auster, fiindcă aşa a cerut FMI, proiectul de buget nu conţine nimic care ne-ar putea trezi optimismul privind intenţia de privatizare şi restructurare economică a guvernului. Acesta pare să fi căzut în groapa expectativă şi nimic nu-l mai poate trage afară. Nimic mai greşit, ba chiar criminal, deoarece, după cum am mai spus, ca să înceapă să mute ceilalţi, noi sîntem cei care trebuie să facem două-trei mutări îndelung amînate. Probabil însă că puterea noastră schizofrenică nu poate renunța la ideea nefastă că

forma e menită să mascheze şi nu să exprime fondul. Ca atare, în loc să facem pasul înainte, noi cheltuim bani şi diplomaţie să-i convingem pe ceilalţi că sîntem deja acolo, deşi cifrele sînt mai mult decît grăitoare.

A doua eroare care a stat la baza participării româneşti la Forum derivă din acelaşi viciu de gîndire cu prima. Incapabilă să se reformeze ea însăși, puterea încearcă să se facă acceptată așa cum este. Cu alte cuvinte, am renunţat să mai convingem restul lumii că sîntem un tînăr stat democrat dornic să pătrundă în structurile europene. Sîntem o democraţie de la început vicioasă, clădită pe un hibrid economic în căutarea “economiei sociale de piaţă”. Ideea de bază este că trebuie să fim luaţi în considerare chiar aşa imperfecţi şi lipsiţi de voinţa perfecțiunii cum sîntem deoarece sîntem singurii care avem poziţia (şi sîntem dornici s-o folosim) de a negocia între comunitatea internaţională şi Serbia şi între Israel şi palestinieni. În criză de idei, puterea preia această strategie de la defunctul Nicolae Ceauşescu, spunîndu-şi că, dacă a fost un succes atunci, s-ar. putea să meargă şi azi. Că astfel ne acreditează în ochii lumii ca o ţară care ţine partea fasciştilor, şi preferă să pescuiască în apele tulburi ale altora decît să le limpezească pe ale sale, nu pare să constituie o preocupare a conducătorilor noştri. Ei au ales această carte, deoarece este singura care nu îi solicită cu nimic, permifîndu-le să-şi facă jocul în interior fără să fie continuu ostracizaţi de comunitatea internaţională. Că această carte are colţurile îndoite de Ceauşescu, că azi contextul internaţional e altul, că poporului român puţin îi pasă de pacea în Orientul Mijlociu, preferînd să i se îmbunătăţească nivelul de trai, pare să nu-i intereseze. Deşi costul electoral al aplicării unei politici apărute într-un regim fără alegeri s-ar putea să-i usture mai devreme decît s-au aşteptat.

Ceauşescu Şi

Forumul Crans Montana

au avut acelaşi şef de protocol

* Infirmînd neîncrederea adversarilor politici, organizatorii FORUM-ului Crans-Montana au reuşit să includă fosta Casă a

Al. general a avut plăcerea să întîlnească fica parteneri de afaceri din Orientul

ijlociu de pe vremea cînd depunea în conturile odiosului dolarii primiţi în

Poporului în circuitul mondial al

schimbul armelor exportate în cutii

“mașini de cusut”.

* Extrem de interesantă a fost conferința de presă comună a ministrului de externe israelian şi a liderului OEP, tutelată de preşedintele Iliescu. Referindu-se la negocierile purtate la București și la stadiul discuţiilor privind încheierea

clădirilor ce găzduiesc manifestări de cel mai înalt nivel. De Ia sălile de conferinţe pînă la candelabre, totul eră impresionant, de un lux care l-ar fi făcut invidios pînă şi pe Ceauşescu.

Viorel Hrebenciuc, însărcinat cu organizarea, l-a avut ca om de bază pe Nicolae Ecobescu, cel care a fost înaintea gen. Nicolcioiu, şeful de protocol al împuşcatului.

Trupa de “aplaudaci”a fost “la datorie * Spiritul lui Ceauşescu a bîntuit tot timpul prin imensa Clădire. Această senzaţie de întoarcere în vremea Congreselor era produsă nu numai de prezența masivă și extrem de brutală a forțelor de ordine, ci și de rinocerii comuniști amestecați printre participanţi, lie Verdeț, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor, Dan Marțian dînd tonul trupei de aplaudaci ai coaliţiei guvernamentale.

* Ca om al casei, nu putea lipsi nici Victor Atanasie Stănculescu, invitat la Forum ca reprezentant al firmei BALLI TRAIDING. Pe lîngă noile cunoștințe,

păcii, dl. Simon Perez a spus: “Sper ca încercarea noastră fără precedent să devină realitate, pentru că sîntem foarte aproape de tărîmul acesta nou. Noi dorim să plecăm din Gaza și să nu ne mai întoarcem acolo. Guvernul nostru este hotărât să respecte condiţiile pales-

Marshall care să ajute poporul său. Întrebat de un ziarist străin cînd preconizează punerea în practică a acordului, Yasser Arafat a făcut un gest patetic, arătînd spre Simon Perez și spunînd: “Întrebaţi-l pe el, totul depinde de el, eu şi poporul meu sîntem sub ocupăţia lui, el trebuie să hotărască dacă are de gînd să aplice acordul!”

Prietenia Arafat- Iliescu “datează” din '56

* Gafa Forumului a fost considerată afirmaţia liderului, OEP, care a precizat că este un vechi vizitator al României și un bun prieten al preşedintelui Iliescu pe care-l cunoaşte din 1956 de la Moscova, unde președintele liniștii noastre era liderul tinerilor comuniști sau, după cum s-a exprimat Yasser Arafat, “el și atunci era şef, pe cînd eu eram un simplu student.” Greu de crezut că abilul Arafat ar putea face o gafă așa de mare, pare mai degrabă o poliţă plătită în memoria tovarăşului și prietenului de-o viaţă, executat la Tîrgovişte de oamenii președintelui Iliescu.

Preşedintele Iliescu se sperie şi cînd cad statui

* La finalul conferinţei de presă, după încă o întrevedere în spatele ușilor : închise a celor trei, președintele Iliescu în Yasser Arafat, înconjurați de gărzile de Corp, se îndreptau spre dee, nnebuniţi să surprindă cît mai multe cadre, doi fotoreporteri au dărîmat o statuie din. alamă, producînd un zgomot care i-a speriat curaplit pe cei doi preşedinţi, care din cauza gărzilor nu au văzut ce s-a întîmplat de fapt și au crezut că e vorba de un atentat.

tinienilor reprezentaţi de Yasser Arafat și sperăm să ne putem distaița de declaraţii și conflicte. Dorim nu numai să permitem poporului palestinian să trăiască în demnitate, să-și aleagă propriul președinte, proprii judecători și poliţişti, dar din punct de vedere economic dorim să construim un nou Orient Mijlociu.”

Referindu-se și el la partea economică a construirii statului palestinian, Yasser Arafat a cerut bani și a cerut un nou plan

Scăpaţi cu bine, doar cu 0 sperietură zdravănă, Iliescu și Arafat şi-au regăsit zîmbetele şi, în mijlocul cordoanelor triple ale ofiţerilor SPP, au părăsit clădirea îndreptîndu-se spre recepția oferită la Palatul Victoria de primul ministru Nicolae VăcăTOiu. VIRGINIA GHIŢĂ Foto: ŞTEFAN IONIŢĂ

Megieşul nu era de acord ca să-i tropăie partidu“ prin ogradă Partidul “Renașterea şi Independența României” din Iași solicită primarului municipiului un sediu pentru comitetul județean ți cornittalenenicipal. rimarul tratează cu refuz cererea partidului. Aceasta în condiţiile cînd, în același municipiu, “Partidul Laburist Român” beneficia de un spațiu de circa 300 mețri pătraţi, în casa muzeu A.D. Xenopol. În spaţiul respectiv funcţionînd, de fapt, iniversitatea Particulară “Mihai Eminescu” și fundația “Neamul Românesc”.

Partidul Democrat - F.S.N. primise un spaţiu într-o zonă centrală a Iaşului, ulterior atribuindu-i-se încă unul de 150 metri pătrați într-o altă zonă a Orașului. Acest ultim spațiu,

idul l-a subînchiriat societății comerciale “Coparom” S.R.L. și a fost transformat în magazin de încălțăminte, consignaţie și depozit. În spațiul acordat partidului Uniunea Liberală Brătianu, își desfășoară activitatea Universitatea particulară “Dimitrie Cantemir”, iar sediul Partidului Naţional Liberal a fost subînchiriat patal societății “He Club” S.R.L., care l-a transformat în bar. Primăria, simulind că își face datoria, după o primă înfățișare în justiție, aloca partidului un sediu. Sediul în cauză era

compus dintr-o cameră de 10 metri pătraţi, fără grup sanitar ori apă curentă, undeva la periferia Iașului, accesul în sediu făcîndu-se prin curtea unui cetățean care nu era de acord ca partidul să-i tropăie prin ogradă. Partidul chemă din nou în judecată imăria și cauza ajunge pe rolul Tribunalului Boso. În data de 1l februarie 1994, Tribunalul Bacău admite acțiunea reclamantului și “aplică primarului municipiului laşi pe nume Simirad Constantin sancţiunea de 500 lei amendă pentru fiecare zi întîrziere, începînd cu data de 12 februarie 1993 şi pînă la 23 iunie 1993. Obligă primarul municipiului Iaşi Simirad Constantin la plata sumei de 500.000 lei reprezentînd daune către reclamant.” Evident, această sancţiune nu-l scutește pe primar de obligaţia de a acorda un sediu partidului reclamant. (Adrian M. Ionescu)

* Cea mai mare reţea postrevoluţionară de imigranţi clandestini prin România a fost

distrusă

“Tribunalul Iași a finalizat procesul în care

au fost implicați pakistanezii Adrees Bhatti și Mohamad Asam și românii Gheorghe Tudor, Ilie Comeicu, Cristian Licea și Constantin Badică care au pus pe picioare cea mai mare reţea post-revoluţionară de tranziţie a

imigranţilor ilegali din Asia care urmau să tranziteze România pentru a ajunge în vest. Cei șase inculpaţi s-au făcut vinovaţi de infracțiunea de călăuzire a unor grupuri de cetăţeni străini care au intrat fraudulos în România. Cei mai mulți dintre aceştia fiind cetăţeni akistanezi, urmăreau să ajungă în Germania. lumai între noiembrie 1992-iunie 1993, au introdus fraudulos în România un grup de 150 de persoane. Reţeaua de călăuze este condusă de un cetățean din Sri Lanka cu “reședința” la Chişinău, a cărui identitate nu este cunoscută. Prin el se făcea angajarea călăuzelor, a grupurilor care vroiau să tranziteze, al gazdelor care asigurau haltele obligatorii, şoferii mijloacelor de transport, tot el făcînd şi plăţile și încasînd banii. Se pare că segmentul descoperit de autorităţile române nu este decît o verigă dintr-o mult mai amplă rețea internaţională care se ocupa cu traficul de imigranţi ilegali. Călăuzele preluau din puncte stabilite dinainte, grupuri care nu depășeau 40 de persoane, după care treceau Prutul cu bărci pneumatice. După ce treceau în România, erau preluaţi cu camioane acoperite cu prelate fiind ascunși la gazde din Bucureşti. De dici urmau să penetreze granița din vest a României. Unii dintre asiatici făceau cerere de azil în România, amînînd sine-die plecarea spre vest. Granița de vest era tranzitată de către imigranții clandestini în autobuze cu 45 de ascunzători speciale.

În mod surprinzător, la o lună după ce a început procesul, în octombrie 1993, Judecătoria laşi a dispus eliberarea inculpaţilor pe cauțiune. Curtea Supremă de Justiţie a revocat această măsură, hotărînd judecarea inculpaţilor în stare de arest.

Pe 10 februarie a.c., cetățenii pakistanezi Mohamad Asam și Adrees Bhatti au fost condamnaţi la cîte 1 an şi 3 luni închisoare, aceeași pedeapsă primind-o Gheorghe Tudor şi Ilie Comeicu, şoferii care au asigurat transportul grupurilor. Alţi doi şoferi, Cristian Licea şi Constantin Bădică, au primit câte 1 an închisoare.

Trebuie precizat că, în conformitate cu date furnizate de Parchetul de pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie, în momentul trimiterii judecată a celor şase, alți 70.000 de asiatici așteptau să tranziteze România spre vest fiind garaţi la Chișinău, Kiev, Moscova. (Romulus Nicolae)

Cantina săracilor - ultima şansă pentru năpăstuiţii soartei

Când inflația capătă proporții pe ză ce trece, când lumea se e tot mai mult în oameni cu bani mulţi și cu bani puţini, în municipiul Buzău, pe strada Victoriei, există un loc ce reprezintă singura sursă de existenţă a celor cu o

Oficialii au fost plimbaţi cu taxiul

Cu ocazia forumului Crans Montana de la Bucureşti, delegaţiile oficiale au fost transportate în coloane speciale, extrem de bine protejate. Deplasarea înalţilor oaspeţi s-a făcut şi cu cîteva maşini “Mercedes E 200”, importate sau închiriate peste noapte spre a servi desfăşurării respectivului eveniment. Probabil că în graba în care s-a făcut închirierea sau importul, nimeni nu și-a dat seama că respectivele automobile “Mercedes” nu erau decît nişte taximetre banale pregătite pentru piaţa germană şi eşuate la București. Oricum, pe străzile Bucureştilor au circulat în trombă cîteva automobile bej, însoţite de poliţişti şi încărcate cu feţe înalte. Pe chipurile unora se va fi observat

totuşi mirarea că deplasarea oficialilor se face în taximetre germane, acompaniate de poliţişti și sirene. (Bogdan Nisipoiu)

Energia > necesară Casei Poporului pe un an echivalează pe cea consumată de întregul

oraş Ploieşti. Cu toate

acestea, Adunarea Deputaţilor a ţinut să moştenească construcţia grandomană a lui Nicolae Ceaușescu. Cum însă nu- şi poate permite financiar acest lucru, costul este suportat de către contribuabili]

si furnizori. EI as e giant PE cana

FORUMUL CRANS-MONTANA

- UN DEZASTRU FINANCIAR

Organizarea Forumului Crans-Montana la Bucureşti, astă-primăvară, a constituit, pentru puterea din România, un excelent prilej pentru cosmetizarea imaginii în lume a țării noastre şi a lor personal. Pentru a ieşi foarte bine la acest adevărat examen, guvernul a mobilizat resurse importante: o sumă uriaşă (20 miliarde lei) şi o mulţime de muncitori cu program de lucru non-stop. S-a cerut consens, s-a pedalat pe sentimente patriotice, s-au promis lefuri mari etc. Heirup pe toată linia. Pînă la urmă, evenimentul a fost apreciat drept o izbîndă de prim-plan a României. Organizatorii s-au lăudat în stil nord-coreean cu această realizare şi au roşit de plăcere la auzul cuvintelor de laudă din partea participanţilor, Le-au mulțumit, la rîndul lor, celor care au muncit, cu scrisori oficiale de felicitare, mă rog, tot tacîmul. După care, continuînd o frumoasă tradiţie românească, au apărut tot felul de acuze. Drept urmare, unele din firmele care au lucrat acolo au rămas şi cu munca depusă şi cu buzele umflate, adică fără bani, în ciuda unor contracte ferme. Cel puţin acesta este cazul S.C. "Enso” Prod-Impex

Povestea e simplă. De toate lucrările de la Palatul Parlamentului (fosta Casă a Republicii) se ocupă S$.C.Construcţii-Restaurări "Carpaţi" S.A. Există însă anumite lucrări pe care aceştia nu le pot face şi atunci le concesionează altor. firme. Este şi cazul executării a 48 de capitele - nişte omamente din alamă turnată pentru pilaştrii de marmură din salonul V.I.P. - o lucrare migăloasă, de artă. "Noi nu puteam executa capitelele, aşa că am dat sfoară-n ţară. S-au rimit mai multe oferte dintre care Direcţia Investiţii a Parlamentului a ales-o pe cea pe care a considerat-o cea mai convenabilă”, ne declară Mircea Bardă, director tehnic la "Carpaţi".

Directorii DIP (Ion Vlăsceanu, Andrei Ioniţă, Gheorghe

Destagurarea 2-28 aprilie 1934 A £ e ziraa duaneavoastră, Pe această oale va aducea bulţuairile no; 24 tranaise tuturor colaboratorilor duaneavoaatră, Cu aperanţa că şi în viitor voa avea aceeaşi colaborare fruotu=

ou rugănintea de

Va transaitea toate cele bune!

Breteanu) semnează pentru oferta firmei particulare 0, făcînd însă mici modificări, în sensul că reduc cu $ milioane de lei suma totală rezultată din devizul lucrării şi notează cîteva precizări socotite absurde dar acceptate de parteneri. (Vom reveni asupra lor.) Drept urmare, "Carpaţi" şi "Enso” semnează un contract conform căruia cei din urmă se obligă să execute 48 capitelii din alamă în patru săptămîni şi piu tatea "Termenul de o lună la care ne-am angajat a fost o adevărată demenţă”, mărturiseşte arh.Vladimir Ene, directorul firmei "Enso”.

“De fiecare dată cînd simţeam că am ajuns la capătul puterilor, povesteşte el, vedeam în fața ochilor un aliniat din contract (articolul 6, alin.a - n.n.) care spunea că în cazul nerespectării termenelor din contract, furnizorul, adică «Enso» va plăti 'o penalizare de 10% din valoarea

neexecutată pentru fiecare zi de întîrziere. Dar, cum «Enso», era la primul contract adevărat şi în joc erau, pe lîngă un pariu personal şi o sumă interesantă (valoarea contractului era de 100 milioane de lei), oamenii au făcut pe dracu! în patru şi au terminat lucrarea la termen.”

După mulțumiri ;

i şampanie,

Direcţia Investiţii a Parlamentului trage “țeapă”

“Toată lumea e fericită, se bea şampanie, se strîng miîlini. ncepe Forumul Crans-Montana, organizatorii îşi prezintă mîndri realizările, invitaţii din străinătate sînt de-a dreptul entuziasmați, inclusiv de salonul V.I.P., iar Hrebenciuc & Co. roşesc de plăcere. Pe fondul acestui sentiment înălțător, directorul firmei "Enso” primește chiar şi o scrisoare măgulitoare în care se apreciază "înaltul nivel calitativ” la care a fost executată lucrarea "în termenul contractat” şi faptul că "buna desfăşurare a lucrărilor Forumului (...) a fost posibilă şi datorită aportului deosebit adus de firma dumneavoastră”. Se exprimă speranța că acesta a fost numai începutul unei colaborări fructuoase. Scrisoarea este semnată de secretarul general adjunct al Camerei Deputaţilor, IE Gein Stan, de doi directori de la "Carpaţi" şi, din partea DIP, de domnii Vlăsceanu şi Ioniţă.

ar, ca în toate poveştile frumoase româneşti, fiindcă pînă aici toate lucrurile au decurs banal de minunat, era cazul să înceapă să scîrțîie ceva. Și a scîrţiit punga celor Cao asi plătească.

Conform clauzelor contractului, cei de la "Enso” aveau de primit 40 milioane de lei la trei zile lucrătoare de la semnarea contractului, iar restul, pînă la 100 milioane, în termen de trei zile după livrarea capitelelor către beneficiar. Cei de la "Enso” şi-au înrămat scrisoarea de mulțumire şi fotografiile de interior făcute în salonul V.I.P. şi s-au bucurat foarte la gîndul viitorului luminos care îi aşteaptă. Dar a trecut o săptămînă, au trecut două, a trecut şi Forumul şi tot degeaba. Contabilul firmei începuse să meargă tot mai des la bancă să vadă minunea. Dar în cont nu intra nimic.

Cu contractul în mînă, dl.Ene s-a dus la "Carpaţi”. Cei de acolo au dat din umeri, înțelegători, dar fără să poată face nimic. "În toată poe lea asta, noi avem poziţia cea mai jenantă pentru că sîntem puşi la mijloc. Trebuie să plătim firmei «Enso» lucrarea dar pentru asta trebuie să primim, în prealabil, banii de la Parlament. Or, ei refuză să mai dea restul de $S milioane”, explică di:Bardă.

Cea mai importantă obiecţie a Direcţiei Investiţii a Parlamentului a fost aceea că "Enso” nu a prezentat facturi pentru principalele materiale folosite (cerezină, ceară, zirconiu, foi abrazive etc.), aşa cum ceruse în precizările pe care Vlăsceanu, Ioniţă şi Breteanu le ati atunci cînd acceptaseră oferta firmei lui Ene. "Faptul că îmi cer facturi pentru materiale, după ce au acceptat devizul total, dovedeşte nişte reflexe de care oamenii din DIP nu se mai pot dezbăra. ţ stat”, apreciază directorul de la "Enso”. "Imaginaţi-vă că după ce ai cumpărat un tablou îi spui pictorului că e prea scump şi te apuci apoi să-i demonstrezi că el n-a plătit pentru vopsele, pensule şi pînză atît cît cere pentru tablou, nici dacă pui la socoteală o manoperă de 30%", arată o persoană de la "Carpaţi”, care s-a arătat solidară cu firma arhitectului Ene.

D.I.P. a justificat această reevaluare a cheltuielilor ca fiind o urmare a interpelărilor făcute de patru parlamentari care consideraseră că Forumul a înghițit mult mai mulţi bani decât ar fi putut România să ducă. Lucru care ar putea fi adevărat dar care nu se referă, mai mult ca sigur, la salonul V.I.P. Specialişti care au lucrat la Casa Republicii înainte de 1990 afirmă că pentru un capitel dintr-un salon eamăn, Salonul Mândrescu, situat simetric față de salonul

I.P., s-au cheltuit, în 1984, 110.000 lei. Cifră care, dacă

ar fi tradusă în banii de azi, ar fi de aproximativ zece ori mai mare.

"Directorul Vlăsceanu s-a arătat iritat atunci cînd a fost întrebat despre toate acestea. "Ce treabă are presa cu un contract între două firme?” a fost singurul lucru pe care l-a declarat la început. Abia într-un tirziu a admis că ştie despre ce este vorba şi ne-a spus că a auzit că firma aia particulară "are nişte probleme cu contabilitatea", dar că ei au dat oricum banii. După cum am arătat, ultima afirmaţie este contrazisă atît de "Carpaţi” (firmă de stat), cât şi de "Enso” (firmă particulară). Pînă la această oră au trecut nu mai puțin de 150 de zile de la livrarea lucrării, deci de cînd Parlamentul trebuia să plătească.

Poliţiştii confiscă documentele trec la ameninţări

În loc de asta, la sediul firmei "Enso” au sosit, pe data de 23 mai a.c., doi ofițeri de la Biroul de Poliţie "Casa Republicii”. Aceştia au efectuat un control la firmă şi au confiscat, conform procesului verbal semnat de lt.major Costel Niţă şi It.Aurelia Bugan, toate actele contabile ale firmei, în origi inclusiv statutul, contractul de asociere, certificatul de înregistrare şi chiar carnetul de cecuri! În ciuda promisiunilor că a doua zi vor înapoia mapa cu documentele respective, au trecut de-atunci 100 de zile fără să se fi întîmplat nimic în acest sens. Ofițerii de Poliţie s-au mulțumit doar să-l acuze pe Vladimir Ene de banditism, hoţie, “las! că-ţi arătăm noi ție, ai mîncat banii poporului din care ţi-ai cumpărat motocicletă, nu mai pupi tu contract cu noi pînă-i hăul” ete. Se pare că nu-şi explicau deloc cum o firmă cu un capital. social de 108.000 lei face o lucrare de 100 milioane. E şi greu de explicat. Drept urmare, cei doi au mai confiscat, la plecare, şi cantitatea de alamă rămasă nefolosită, probabil pentru nasturii colegilor.

De atunci, toate cererile celor de la "Enso” privind lămurirea situaţiei şi înapoierea actelor au rămas fără vreun ecou. Au fost trimise asemenea cereri la DIP, la Secretariatul General al Guvernului (Viorel Hrebenciuc), la "Carpaţi", la Biroul de Poliţie "Casa Republicii”. Singurul răspuns a venit la a doua sau a treia cerere făcută la Camera Deputaţilor. El suna cam aşa: "Am primit un exemplar de la dl Vladimir”. Atât.

Se pare, într-adevăr, că la noi e greu din cale-afară să iasă un lucru ca lumea. lar atunci cînd iese, e imposibil să nu fie ceva necurat la mijloc. Dacă nu e, se inventează. Uneori puterea se ghidează după principiul "fă-te frate cu dracu' pînă treci puntea”. Din păcate, penttu cea mai mare parte a guvernului, dracu' e reprezentat de. firmele particulare.

CĂLIN HERA