Referendumul pentru independența Republicii Moldova

În faţa referendumului crucial pentru români,

poziția principalului partid politic de la Chişinău este clară!

"Preşedintele Iliescu ne-a dat asigurări că va susține independența Moldovei"

Actualul scrutin din Republica Moldova, a reimpus P.D.A.M., de guvernămint în prim planul spectrului politic, ca principală forţă antiunionistă. Preşedintele acestuia, DUMITRU MOȚPAN, s-a născut în 1940 în raionul Nispreni. A absolvit 7 clase, după care a lucrat în colhozul local, în 1966 fiind preşedintele acestuia, după ce în prealabil a făcut cursuri de mecanizare. A fost

reşedinte al Sovietului sătesc Logofteni. ntre 1571-1977 a urmat cursurile Şcolii superioare de partid a P.C. al URSS, după care a fost conducător al unor mari gospodării agricole şi soviete raionale. Deputat în 1990, preşedinte al fracțiunii “Viaţa satului” în Parlament, embrionul care a creat P.D.A.M., preşedinte al partidului de la înființare, octombrie 1990. Din această formaţiune fac parte cei mai mulţi demnitari ai guvernului Sangheli, inclusiv, şi toţi şefii de colhozuri din Moldova. Fieful grupării este printre cadrele Ministerului Agriculturii.

- Domnule preşedinte, congresul “Casa noastră - Republica Moldova” a constituit prima manifestare comună a forţelor politice antiunioniste, girată de preşedintele Snegur. Care a fost intenţia susţinerii acestui congres?

DUMITRU MOȚPAN: — Aș aprecia la modul pozitiv acest congres, unde forţele politice şi-au afirmat poziţiile reale faţă de independența statului. S-a demonstrat, încă o dată, care este realitatea faţă de această problemă în republică, prin reprezentanţii naţiunii şi deci unionismul este o falsă chestiune. Puţină lume doreşte acest lucru

- Dys. personal aţi făcut o afirmaţie stupefiantă: “dacă e să ne unim, să ne unim în hotarele Moldovei lui Ştefan cel Mare! Să înţeleg că poate există o pretenţie teritorială justificată?

D.M.: - Nu este diplomatic și politic să avem pretenţii teritoriale față de România. Cît despre ceea ce am afirmat, a fost o reacție la poziţia forțelor unioniste din Parlament care susțineau că nu putem exista decît anexaţi România și atunci - sub impulsul unui spirit ironic - am declarat că sînt de acord să se unească cele două provincii moldovenești.

- În România există un real spirit pentru reîntregire. Faptul că, chiar în Parlament, în instituţiile guvernamentale s-a opinat adeseori pentru reunificarea neamului, poate fi numită ingerinţă nepermisă în treburile Republicii Moldova?

DM: - Că un parlamentar sau un ministru se pronunță în acest sens, nu reprezintă o poziţie oficială a României sau a autorităţilor ei. Nimeni nu a declarat oficial pretenţii de unificare, ba mai mult decît atit, președintele Iliescu ne-a susținut și ne-a dat asigurări că va susţine independența și integritatea Moldovei

- S-a afirmat, la congresul amintit, că partidele şi organizaţiile, sau mass-media care vor promova o politică antistatală, deci şi unionistă, trebuie interzise. Veţi proceda - ca partid principal şi care va guverna - la aplicarea amenințării?

D.M.: - Acest lucru va fi rezolvat prin adoptarea, de către viitorul Parlament, a Constituţiei, unde se va legifera ce drepturi există în acest sens, dar categoric, manifestările pentru unire care aa cadrul pomi lege, vor fi interzise (.

Aş vrea să mai precizez că G angajaţi ai executivului, ori cei care vor fi plătiţi din buget, trebuie să-și precizeze poziţia și dacă se vor manifesta împotriva statului, nu le rămîne decît să plece, să-și caute alte locuri de muncă.

- În acest sens nu se încalcă dreptul la

Alegerile din 27 februarie din Mollo va, un altfel de 20 mai românesc

Scrutinul care s-a desfăşurat la sfîrşitul lunii. trecute, a configurat viitorul spectru politic al Republicii Moldova. Cu peste 45% din procente, Partidul Democrat Agrar din Moldova se constituie ca principala forță a Basarabiei, pe locul secund situîndu-se Blocul Patidului Socialist - Mişcarea “Edinstvo”. Ambele formaţiuni politice au un pronunţat caracter rusofil, privind unionismul ca singurul pericol real pentru republică.

În următoarele numere prezentăm poziţia liderilor celor două partide, poziţie care - după cum ne aşteptăm - va duce la o schimbare de atitudine faţă de România. -

opinie?

D.M.: - Noi nu ne vom ocupa de vînătoarea de vrăjitoare, fiecare cetăţean - conform viitoarei Constituţii - va avea dreptul Ia opinie, dar toate opiniile trebuie să fie obiective. Dar nu trebuie neapărat să coincidă, să fie identice.

- Coneis, Domnule Moţpan, partidele are în viziunea dvs. fac litică antistatală, vor fi interzise?

D.M. - Trebuie analizat aspectul şi cred că trebuie revăzută legea despre partidele politice şi prevăzut exact ce nu au dreptul.

- Dacă sondajul de duminică va fi favorabil unei independenţe faţă de ia a Republicii Moldova - fiindcă, să

Roi

recunoaştem, asta e esența lui - veţi opera modificări ale însemnelor statului şi a imnului, fiindcă prea se aseamănă cu cele ale românilor?

D.M.: - Este posibil într-ade: rezultatul sondajului să stea la baza viitoa acte legislative privind identitatea Moldovei Din cîte ştiu, majoritatea opiniei publice din Republică este favorabilă ideii unui imn care să nu se asemene cu al României şi deci ar putea fi discutată și chestiunea simbolurilor. Dar asta nu e în intenția Partidului Agrar, decât, dacă poporul va dori.

- Acordul de aderare economică la C:S.1. a fost respins de fostul parlament. Dat fiind faptul că P. D. Agrar şi Partidul

sie ul în viitorul legislati ratificat? îi

D.M.: - Noi am fost nevoiţi, respingere, să adunărm 174 de semnături ale deputaţilor pentru a-l i împuteraci pe dl Snegur ca la Alma-Atta să semneze acordul economic.

De aceasta, republica are nevoie astăzi, fiindcă fostele republici ale Uniunii Sovietice depind economic una de alta.

- După cum ştiţi, alegerile din Găgăuzia au fost susţinute numai datorită intervenţiei preşedintelui Snegur, care - după cum afirmă liderul separatist de la Comrat - - promis sprijin pe lîngă viitorul Parlament pentru obținerea autonomiei. Ce poziţie aveţi faţă de această problemă?

D.M.::- Am avut, cu puţin timp înainte de

alegeri, o întâlnire cu liderul Găgăuziei, Ştefan Topol şi cu Smirnov, la Tiraspol, unde le-am reafiymat că Republica Moldova, pentru a rezista în fața atitor pericole, e necesar să fie integră. Ati întrevederea cu dl. Snegur cît şi cu noi, a avut rolul de a-i determina să accepte alegerile. Dar nu e vorba de nici o promisiune de autonomie, ci despre acordarea unui statut special celor două regiuni, care să le dea dreptul la un sistem administrativ propriu dar în hotare comune, chiar dacă le poate fi acceptat şi un soviet local, ca organ de putere, în anumite limite. Toate acestea vor fi negociate. - Dar cum vor fi reprezentate aceste regiuni în Parlamentul de la Chişinău, fiindcă nu au participat cu formaţiuni politice etnice la alegeri? Se vor face, în aceste raioane, alegeri anticipate?

D.M.:: - Pentru Găgăuzia, am putea spune că sînt reprezentaţi. Pe listele P. D. Agrar au candidat 20 de găgăuzi şi bulgari.

- Impuşi de liderul separatist Ştefan "Topal, pentru a permite alegerile în sudul țării?

D.M:: - Nu, în nici un caz. Am considerat că e bine ca etniile conaţionale să fie reprezentate și în Partidul Agrar.

- Cum veţi acţiona, ca şi cel mai puternic partid parlamentar, pentru eliberarea colegului dvs, conform scrutinului, deputatul Ilie Ilaşcu?

D.M.: - Am informaţii sigure că va fi eliberat. Numai că Ilașcu a făcut deservicii atit Frontului Popular cît şi populaţiei din Moldova, care nu-l mai priveşte cu aceiași ochi, fiindcă - trebuie să înțelegeţi - unificarea cu România nu este opțiunea populaţiei, decît într-o foarte mică măsură. Drept exemplu, procentul (7,67%) abia câştigat de F.P.C.D.

O.C. HOGEA

În timpul campaniei electorale,

Partidul Democrat Agrar din | Republica Moldova a dispus şi de ajutorul Ministerului Agriculturii

reprezentanţii PDAM s-au întîlnit cu alegătorii. Președinții de colhozuri din raion, anunţaţi cu cîteva zile înainte, aveau obligaţia să fie prezenţi la întîlnire, fiecare însoțit de 20, de oameni. Aşa s-a făcut că, în ziua respectivă, 21 de autobuze şi-au descărcat pasagerii ce urmau să-i asculte. pe deputaţii

Baza militară din Ceadar- Lunea

a fost folosiiă pentru In terocarea

PDAM perorînd, printre altele, împotriva simbolurilor. şi

Au fost corecte alegerile de

electorală din

Republica funcţionari din

aparatul

imnului Republicii.

la 27 februarie din Republica Moldova? Ministerul Afacerilor Externe al României considera că scrutinul s-a desfăşurat “liber şi democratic”. Studenţii români acreditaţi ca observatori străini (deh, republica-i republică, chit că se cheamă Moldova), ajunși într-un tirziu la Chişinău, cînd alegerile erau în toi, au avut totuși timp să remarce unele mașinaţiuni “democratice” în secțiile de votare. Dar poate că MAE s-a adăpat la izvorul înţelepciunii populare, gîndind că, dacă am trecut cu vederea gunoiul din ochiul nostru, să nu băgăm de seamă paiul din ochiul altuia. Sîntem în posesia unor documente care relevă cît de “democratică” a fost campania

Moldova. Este vorba de unele sesizări ale Blocului Țăranilor şi Intelectualilor (formaţiune politică pro-unionistă) către Comisia Electorală Centrală, care semnalau încălcări grave ale Legii cu privire la desfășurarea alegerilor.

La 1 februarie 1994, la Ministerul Agriculturii din Republica Moldova, sub pretextul unei întilniri a specialiștilor din Minister și a unei bune părţi a preşedinţilor de colhoz, Ministrul Agriculturii, D. Gorincioi, candidat pe lista Partidului Democrat-Agrar, i-a îndemnat pe cei prezenți să ia concediu şi să propovăduiască apostolește, din sat în sat, programul PDAM. Tot în ajutorul acestui partid, un mare număr de

Ministerului Agriculturii au

fost trimişi în deplasări de serviciu, deci pe banii statului, pentru a face propagandă electorală. La 1.02.1994, la Palatul Culturii din Ungheni,

De o asemenea “libertate” au avut parte și românii de dincoace de Nistru în istoria lor recentă. Lucrurile se complică “puţin” însă, cînd un candidat al Blocului Țărăniștilor şi Intelectualilor, dl. Andrei Iuri, sosit în zona găgăuză pentru activitate electorală, este reţinut şi interogat pe teritoriul bazei militare din Ceadâ, Lunga în ziua de 2.02.1994, iar un “reprezentant al Sovietului Suprem al Republicii Găgăuze” îi interzice să facă propagandă electorală printre populaţia găgăuză.

Partidul Democrat Agrar din Moldova, pro-unionist (dar cu CSI!) a câştigat majoritatea simplă în viitorul Parlament moldovenesc.

CIPRIAN ENE

e MAE contesta sondajul din Moldova 3

În legătură cu sondajul “La sfat cu poporul” ora ganizat în Republica Moldova, MAE al României constată “tendinţa unor forţe de a conferi în mod. unilateral şi generalizator sondajului sociologie v loarea unui răspuns definitiv la o chestiune la. numai istoria are dreptul de a da răspuns”. Dec] rația sustine că “este regretabil că în acest fel continuă acţiunea de cîştigare de capital polit de exacerbare de către aceste forţe a românofob 90% din electorii moldoveni s-au pronunţat pe independenţa ţării lor.