Se încarcă imaginile...
Sursa: Expres, 1-7 februarie 1994
Sursa: România Liberă, 22 februarie 1994
Sursa: Expres, 22-28 februarie 1994
Sursa: Evenimentul Zilei, 28 februarie 1994
Sursa: Evenimentul Zilei, 1 martie 1994
Sursa: Expres, 1-7 martie 1994
Sursa: Expres, 1-7 martie 1994
Sursa: Revista 22, 2-8 martie 1994
Sursa: Revista 22, 2-8 martie 1994
Textul articolelor (transcriere automată OCR, poate conține erori):
ROVINARI
Blocajul financiar şi
banii de porc
Greva minerilor din bazinul carbonifer Tirgu Jiu este deocamdată numai aminată iar cei peste 60.000 de mineri ce au refuzat timp de trei zile să livreze cărbune termocentralelor sînt în așteptarea drepturilor promise, Atmosfera în zonele de extracție a devenit în aceste trei zile atit ge apăsătoare încît a lipsit foarte puțin ca să izbucnească lupte de stradă între mineri, eeferişti și energcticieni, Și dacă pină astăzi, cei aproximativ. 100.000 de mineri din zonă. sint divizați în două mari grupări Sindicale, una condusă de Miron Cosma și alta de Marin Condescu, luna februarie va aduce clarificarea în orientarea membrilor cotizanți spre unii lideri de organizații și a unor organizaţii spre alte Federaţii sindicale. Cei mai mulţi din minerii ce lucrează în zonele de extracție, cariere şi depozite sînt veniţi din alte părţi ale țării şi stau în gazdă prin satele din împrejurimi. Pentru a ajunge la apelul de 6,30 se trezesc 1a 3 sau 4 noaptea și merg pe jos kilometri penru î ajunge 1 en său la convenție. lon pescu, electrician la cariera Urdari, este unul din puținii dispuși să vorbească. Are doi copii a un salariu negociat de 75.000 lei. Frica de a fi dat afară, de a rămine pe drumuri îi oprește pe cei mai mulți să-și spună nemulțumirile. “De multe ori habar nu avem cînd e ziua de avans sau de lichidare. Sînt perioade cînd între plăţi
SINDICATELE SE AN
vorbese de întirzierea plă blocajului financiar: “În limbajul nostru al minerilor n
ajutor, deşi a trecut şi toamna şi Crăciunul, Asta e marea nemulțumire a minerilor, iar cei 100.000 de lei banii de porc sînt cei ce ne interesează cel mai mult. Drepturile minerilor, nu numai
cele băneşti, s-au redus mult în ultimul timp”. Gheorghe Chirădău, un miner trecut de 40 de ani, din Peșteana ne spune:
ieşte greu, uitaţi-vă cum merg chiar şi în Tirgu Jiu, pe stradă în cizme, salopete şi putoaică. Astea sînt
hainele noastre pe care nu le scoatem decât atune
ind ne culcăm. Ai dreptul , la două perechi de cizme şi o salopetă pe an. Şuba a r; minerului dar acum e imposi una prin sindicat. Îşi iau ingine liderii”, continuă bătrinul, pufăind dintr-o țigară scuturată.
Singurii care nu îşi fac probleme în privința banilor sînt cei ce constituie “forța specială”, deţinuţii de drept comun, cei ce se ocupă de despotmolirea benzilor transportoare.
Cele 22 de miliarde de lei pe care RENEL le va vărsa lunar în conturile RAL nu vor acoperi decît plata salariilor şi nu şi celelalte drepturi restante. Şi dacă celor
TRENEAZĂ PENTRU
aproape 100.000. de salariați ai bazinului carbonifer Tirgu Jiu nu li se vor plăti în cîteva săptămini toate drepturile promise, acţiunile greviste de la mijlocul lunii februarie vor cuprinde toate exploatările orjene indiferent de afilierea organizaţiei sindicale. Dacă sindicaliştii lui. Cosma nu au participat ta greva celor din Rovinari, după mitingul organizat în Tirgu Jiu ei au anunțat delașara grevei generale în Gata de 14 februarie. Ceilalţi, deşi nu pot continua acţiunea decît după scurgerea color 30 de zile egale, vor panicipa însă la greva generală anunţată de Cartelul Alfa, la care Sînt afiliaţi, pentru data de 16 februarie.
MATEI DUMITRU
CONSTATA
Sindicatele portuare în
ze peliție enerală
Vineri. 28 ianuarie +94, de la orele 7 la
3 în ponturile Constanţa, Mangalia, Galaţi şi Brăila a fost declarată 0 grevă de avertisment. “Acţiunea declanşată și coordonată de către eraţia naţională a Sindicatelor Poruare - în perioada de timp afectată de regulă schimbului de tură, nu a afectat sub nici un aspect fluxurile operaţiunilor portuare şi deci nu a contabilizat pagube financiare atît pentru beneficiari cît şi pentru societăţile prestatoare de servicii” - ne-a declarat Gheorghe Coroiani - secretarul general al federaţie. Totul a vrut să fie de fapt o
repetiție generală şi un avertisment Serios pentru ce ar putea să se întîmple pe d februarie, cînd în calendarul acţiunilor revendicative anunţate de B.N.S. este preconizată 0 grevă generală de o zi şi mai apoi pe 16 cînd s-ar putea declanșa greva generală pe timp nelimitat
Despre implicaţiile opririi lucrului de căure cele 36 de sindicate controlate de federaţia portuară ne-a atras atenţia vicepreședintele Consiliului director al BNS - Costel Petre - precizînd că reprezintă nici mai mult nici mai puțin de 75% din serviciile portuare naţionale. De această dată conflictul sindical declanşat cu guvernul se defineşte în linii generale ca un strigăt disperat de Solidarizare a salariaţilor pentru impunerea unei căi de ieşire din marasmul în care au afundăt” țara politicienii de Ia guvernare. Este ceea ce afirma şi imputa în declarația lor cele 3 mari confederaţii - scăderea dramatică a nivelului de trai, salariul real scăzînd pînă Ia 59% într-un an; terorism social practicat de executiv împotriva liderilor sindicali incomozi; lipsa unei voințe şi program eficient de relansare economică şi obstrucţionarea privatizării agenţilor economici cu capital de stat; false acţiuni tripartite pentru negocierea unor indexări salațiale hotărite dinainte de guvern
În acelaşi timp, jucînd pe cartea preşedintelui Iliescu, Centralele sindicale au Îuat-o înaintea politicienilor “creionind” (vorba preşedintelui) - atât invocatul pact social pe care I-a propus Spre negociere executivului. Dinspre Victoria însă nici o reacție deocamdată, guvernul părînd a fi
prins pe picior greşit. Nu mai puţin îngrijoraţi de iniţiativa sindicală s-au arătat economiştii opoziţiei, care într-o discuţie particulară cu lideri ai BNS-ului au afirmat prin persoana lui Ulm Spineanu şi Mircea Ciumara (după relatarea lui Gh. Coroiani) - că, în fața unor astfel de condiţii, Convenţia Democratică nu prea şi-ar dori să vină la guvernare, i, DAN MIHĂESCU
BUCUREŞTI
Sindicatele preuniversitare vor face
greva d enaaiti Deși procesul instructiv-educativ este în toi în această perioadă, există perspectiva declanșării unui serios conflict de muncă în învăţămintul preuniversitar
DI Cătălin Croitoru, preşedintele FSIPR, a făcut cunoscut organizaţiilor sindicale din unităţile de învățămînt preuniversitar programul. de desfășurare al grevelor de avertisment, care vor avea loc Îa următoarele date : marţi 1 februarie, miercuri 9 februarie, joi 17 februarie şi vineri 25 februarie, înure orele 12-13. Între aceste ore nu st va desfăşura nici 0 activitate şcolară, profesorii nu vor ţine
rsuri, iar cei care nu au Ore Vor Organiza pichete de grevă. La data de 1 Martie â.c. se va desfăşura greva generală de o zi cu următorul motto: “MĂRȚIȘOR pentru GUVERN”. În caz de nesoluționare favorabilă a tuturor revendicărilor, se va
GREVA GENERALĂ
meree pînă la înghețarea anului şcolar. ESIPR a înaințat Guvernului şi respectiv Ministerului Învățămîntului o listă de revendicări. Soluţiile propuse de către acesta nu sînt satisfăcătoare. Astfel, punctul 3 al revendicărilor, care se referă la sporurile acordate în zonele izolate, nu este soluţiona! satisfăcător. HGR 511 nu împuterniceşte Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale să stabilească “criteriile”, gare vor fi negociate de către Ministerul Învățămîntului şi sindicat
De asemenea, punctele 8 şi 9 rămin destul de ambigue. Punctul 8 se referă la plata alocaţiilor de stat şi, potrivit opticii Sindicatelor. trebuie SE fe cndiională de frecventarea obligatorie a cursurilor (în învăţăniintul general obligatoriu).
În scrisoarea de răspuns Către sindicate, Ministerul Învăţămintului precizează că trebuie să se țină seama de legislaţia în vigoare. Punctul 9 vizează accelerarea pelormei; răspunsul dat de către Ministerul Învățămîntului este mai mult decit laconic, adică acest program este inclus în strategia
rogramulyi de guvernare. La punctul LI
inisterul Învățămîntului îȘi păstrează doar punctul de vedere potrivit căruia în procesul didactic şi educaţional sînt ex activitățile cu carăcter politie şi nu ia nici 0 măsură de sancţionare a ie VIDOVaţi. (Astiel PSM îşi organizează întrunirile în incinta unor unităj
DI Cătălin Croitoru conchide că numai găsirea unor soluții concrete imediate, reciproc bile. va duce Il dezamorsarea conilictului.
LEONTINA NEDELCU
CONFLICTUL GUVERN-SINDICATE / Negocierile conduc spre greva generală
“În opinia mea, după cum decurg discuţiile până acum, se va ajunge la forma finală de protest: greva generală” - a declarat di Victor Ciorbea, preşedintele Confederaţiei CNSLR Frăția, la încheierea convorbirilor care au avut loc ieri la Palatul Victoria între reprezentanţii Guvernului şi conducerea celei mai mari orga-
nizaţii sindicale din România. Din partea executivului au fost prezenţi la negocieri di Dan Mircea Popescu, ministru de stat, ministrul muncii şi protecţiei sociale, şi di Octavian Partenie, împuternicitul Guvernului în relaţiile cu sindicatele şi patronatul.
Am reţinut din poziţiile manifestate de executiv: 9 odată cu instalarea contoare-
lor pentru apă şi energie termică, diferenţa bănească poate fi mobilizată la majorarea chiriilor e până în prezent s-a plătit un volum de numai 52% din cuantumul total al alocaţiilor pentru copii Legea falimentului nu este de perspectivă imediată pentru că din punct de vedere politic “prezintă puncte destul de sensibile”.
În cursul zilei de astăzi, convorbirile vor fi reluate cu participarea patronatului, în scopul finalizării Contractului Colectiv de muncă pe anul 1994. Pentru ziua de miercuri este programată o rundă de negocieri cu participarea primului ministru.
Romulus Maier
“Dacă circuitul CARITAS se întrerupe acum, eu rămîn în cîştig”
| „.. Interviu cu Gheorghe Funar, președintele PUNR.
R.: Într-una din declaraţiile dvs. recente, spuneaţi că îl veţi da o mînă de ajutor prefectului de Cluj să ajungă ambasador. Să înţeleg că în negocierile pentru participarea la Guerre alături de
DSR aveţi în calcul obţinerea prefecturii Ciuj?
Gh. Funar: Deci, sînt mai multe lucruri stipulate în protocolul încheiat între PUNR şi PDSR, între care sînt menţionate și schimbările care vor interveni în mai multe posturi de _prefecți și
responsabilitatea pentru candidaturile pe care le oferim.
R.: Am înţeles totuşi că una din noile condiţii
tocmai discutarea ptrgoanelor propuse de 'UNR.
Gh. F.: În ipoteza în care se pune această problemă, şi cea trebuie spusă tranşant, în acest caz și PUNR-ul îşi va spune unctul de_ vedere în legătură cu fiecare titular de minister actual, şi respectiv. cu_ fiecare candidatură a PDSR. Deci pi reciproca este valabilă
subprefecţi. Între acestea este prevăzută, și prefectura județului Cluj. În cazul în care problema devine urgentă și își urmează soluționarea, atunci îl vom sprijini să devină ambasador (pe actualul prefect Zanc, nn.)
R.: Cum evoluează tratativele de guvernare, avind în vedere amînarea de la 1 februarie pînă la 1 martie a încheierii lor?
Gh. F;: Acest lucru l-am acceptat și noi, dar ceea ce s-a stabilit în protocol se derulează. Prevederile protocolului sînt neschimbate, aşa cum au fost discutate la Cluj Napoca, şi ele sint puse în aplicare. Deja o parte din ele S-au pus în aplicâre și altele se vor
une în curînd. În prezent, se lucrează la elaborarea unui program anticriză comun cu PDSR.
R.: La elaborarea acestuia participă şi celelalte partide din actuala coaliţie?
Gh. F.: Şi ele au fost invitate să contribuie la realizarea acestui program și apoi la susţinerea lui
R.: PUNR-ul este de acord cu iparea acestora la
pai
guvernare?
Gh. F.: Noi nu avem nimic împotrivă ca PDSR-ul să cedeze unele ministere acestor formaţiuni.
Dar este vorba de alte ministere decît cele care au fost convenite cu PUNR.
Nu aşteptăm vot de încredere de la PSDR
: S-a remarcat o campanie decisivă în media de toate calorile împotriva unor bănuiţi miniştri peunerişti, şi aici mă refer în mod special la cazul Suian. Există vreo condiţionare a PDSR vizavi de nominalizările partidului. dvs. pentru viitoarea formulă guvernamentală? Trebuie ca per. soanele propuse de dvs. convină partenerilor?
Gh.F.: Nu se pune problema de a nu conveni. Atunci cînd PDSR-ul şi-a desemnat miniştri, chiar ulterior cînd au avut loc remanierile guvernamentale, candidaturile respective nu au fost aduse la cunoștința partidelor care au susţinut echipa guvernamentală. Și nici nu s-a cerut vreun vot de încredere în reprezentanţii lor. Deci, ca atare, nici reprezentanţii pe care PUNR-ul îi dă în guvern, pentru aceştia nu solicităm un vot de încredere din partea nimănui. Sînt candidaţii noştri și ne asumăm
acă se doreşte să se rocodeze asfel, și personal m-aţ ucura să se procedeze astfel pentru că am avea posibilitatea să ne aducem. contribuţia la o remaniere substanţială a guvernului.
R.: Războiul dintre dumneavoastră şi Viorel Sălăgean continuă. Sînt supoziţii că sforile ar fi trase de la Cotroceni, preşedintele dorind debarcarea dys. şi a actualei conduceri a PUNR.
Gh. F.: Este regretabil că senatorul PUNR Viorel Sălăgean, prin interviurile pe care le dă, face multe deservicii partidului. DI. Sălăgean este de fapt omul de casă al Cotroceniului și, aşa cum declaram în “Românul”, este un Silviu Brucan al PUNR-ului.
R.: Dacă nici pînă la 1 martie nu se ya realiza acest fapt, ce poziție veţi adopta?
h.F.: Dacă protocolul nu va fi respectat de către PDSR, noi ne retragem sprijinul pentru echipa guvernamentală. Pentru că (în acest fel) ajungem la formarea unui nou guvern
R.: O moţiune de cenzură iniţiată de PUNR credeţi că va trece prin Parlament în acest caz?
Gh. F.: Nu este cazul să
impuse de PDSR ar fi:
introducem o moţiune de cenzură în acest caz.
Preşedintele Iliescu
este minoritar R.: Reyin la problema Viorel Sălăgean. În cazul realizării unui uvern de coaliţie, cum va iuncţiona, dacă semnalele venite dinspre Cotroceni sună aşa cum sună, avînd în vedere că PDSR este un partid format în jurul preşedintelui Iliescu? Pe de altă parte, şi dvs. aţi avut în repetate rînduri declaraţii extrem de critice la adresa preşedintelui, mergând chiar pînă la a-i atribui o anumită coloratură etnică.
Gh. F.: Nu, nu i-am atribuit nici o coloratură etnică, a fost greșit înțeles în presă, eu mă refeream la faptul că este minoritar. Dar merită ca dys., ziariştii, să aflaţi în ce constă această minoritate a preşedintelui Iliescu, caz care sper să fie deosebit de interesant.
R.: Puteţi să ne daţi nişte coordonate?
Gh. FE. biografia.
R.: Aceasta s-a cam făcut. Credeţi că s-a scăpat ceva?
Gh. F.: Biografia reală. Merită să o studiaţi. În mod paradoxal, rămîne ales un președinte despre care nu ştim mare lucru.
R.: Legat de Caritas, aţi fost supus la numeroase atacuri chiar din partea PDSR. Aceasta a fost cauza răcirii relaţiilor dvs. cu loan Stoica?
Gh. E.: Nu este vorba de nici o răcire sau de O încălzire a relațiilor. Caritas-ul, atita timp cît a funcţionat din plin în municipiul Cluj-Napoca, a solicitat sprijinul
rimăriei, lar, pe de altă parte, a acilitat strîngerea unor donații de la câștigătorii din acest circuit, donații în valoare de 500 milioane lei, strînse într-o jumătate de an, da intrate în contul primăriei. Cu ele am putut acoperi mai multe cheltuieli şi din oraş şi, la rândul nostru, vreo. 200 de milioane le-am virat pentru construcții în toată țara, în special construcții de biserici.
Studiaţi un pic
Mai am bani în
i, CARITAS
R.: În şedinţa Consiliului judeţean, în urmă cu cîtva timp, aţi declarat că primăria ar avea un deficit de circa un miliard de
dou ID
lei.
Gh. F.: Nu era un deficit, noi am realizat lucrări de investiţii în contul sumelor ce trebuia să le primim la începutul acestui an și am solicitat ca, în ipoteza în care alte
rimării nu şi-au cheltuit tot Duarte el să fie redistribuit şi repartizat primăriei noastre.
R.: Domnule Funar, aţi
articipat la circuitul Caritas? Din cite ştiu, v-aţi vîndut maşina veche, iar banii obţinuţi i-aţi depus în circuit, în acest fel reuşind să vă cumpăraţi o maşină. nouă. O “Dacia” nouă nu costa de opt ori cît una veche, Ce aţi făcut cu restul banilor, i-aţi lăsat mai departe în circuit?
Gh. F.: Mai continuare în circuit,
R.: Deci mai aveţi bani. Speraţi să îi mai scoateţi? e
Gh. F.; Bineînţeles, eu sînt optimist. i
R.: În ce lună aveţi depuneri?
Gh.F.: Am depus bani în luni diferite. Am mai multe asemenea chitanțe depuse. :
R.: Şi care e termenul cel mai apropiat cînd speraţi să scoateţi următorul cîştig?
Gh.F.: Eu sper că acest circuit îşi va relua mersul cât de cît normal, să poată plăti la trei-patru luni. Eu nu mă pot declara în nici un fel nemulțumit de participarea la acest circuit. Însă m-aș bucura ca marea masă a participanţilor, şi în special cei car€ au depus pentru prima dată şi sume mici, să se poată bucura în timpul cel mai scurt de bani. Pentru mine, dacă îmi vine rîndul peste şase luni, nu-i nici un bai, însă ceilalţi, care sînt oameni nevoia este necesar.să beneficieze cît mi rapid de câștiguri. Şi, spune patronul jocului, această reorgânizare are drept scop acordarea cu prioritate a ciştigurilor celor care participă prima dată.
R.: Dacă s-ar întrerupe ircuitul acum, dys. cum aţi ieşi, în pierdere sau în cîştig?
Gh. F.: Am impresia că în cîştig.
R.: Vă alegeţi doar cu maşina nouă sau cu ceva mai mult?
Gh. F.: Este o problemă? Se face atâta caz de o Dacia, cînd atâţia Oameni și-au cumpărat mașini de 30-40 de milioane.
OVIDIU DĂRĂMUŞ
am bani în
incapacitatea guvernului. La runda preliminară de negocieri, am cerut salariul minim de 80$ în echivalentul în lei; echipa guvernamentală a zis că nu ne poate da afit, iar Îa întrebarea noastră concretă: "cât puteţi oferi?”, au răspuns:"nu ştim, dar după 1 martie vrem să schimbăm salariul minim”. Ori, cum este posibil să schimbi salariul minim fără să ai o estimare?
Cel puţin la nivel teoretic susţineţi Memorandumul, cu toate acestea unele dintre revendicările sindicatelor nu se prea potşivese cu măsurile de acolo-.
n afară de liberalizarea preţului forței de muncă, restul revendicărilor sînt pe linia mecanismelor care sînt strict necesare a fi introduse, ba mai mult; creşterea ritmului de
Foto: Şt. Ioniță
““Dacă greva generală nu dă rezultate, urmează blocarea Parlamentului şi a Preşedinţiei”
privatizare şi de înmânare a certificatelor de proprietate ajută la aplicarea Memorandumului, solicitările noastre prevăzând niște ritmuri ceva mai rapide decit cele din Memorandum.
Aţi solicitat discuţii cu guvernul pe tema Memorandumului înainte ca acesta să fie supys dezbaterii Parlamentului?
+ interviu cu di Bogdan Hossu, liderul Cartelului Alfa
primul rînd, pot să vă spun că
documentul a ajuns la noi prin amabilitatea unor ij p :
partide parlamentare de abia la sfirșitul lui
Acum două luni, sindicatele au anunţat că încetează orice fel de negocieri cu guvernul pînă cînd nu se va discuta pe baza unui program concret. Ce v-a determinat să vă schimbaţi atitudinea? a e EU
Am reluat negocierile la insistența instituției prezidențiale. Vrem să demonstrăm chiar actualei echipe guvernamentale că revendicările noastre nu sînt cuprinse în programul de guvernare, că Memorandumul nu va putea fi pus în aplicare de actuala echipă care şi-a demonstrat de nenumărate ori incapacitatea şi chiar parcurină tole etapele de negociere nu există posibilitatea de a se ajunge la o soluționare a conflictelor.
Au adus ceva nou negocierile în ce priveşte atitudinea guvernului, există mai multă transparenţă, mai multă maleabilitate?
Nici vorbă. Să vă dau două exemple care pot părea nesemnificative, dar care spun imens despre mentalitatea şi
ianuarie. Cînd l-am solicitat guvernului, au spus că Memorandumul este un act relativ secret şi că nu avem acces la el. Un alt exemplu, am cerut guvernului proiectul programului de guvernare, pentru a-l putea studia în
realabil şi numai după presiuni şi scandaluri l-am primit Hrapspare ţa nu există; an solicită schița de buget Le anul 1994, aflaţi că şi această schiță este secretă. Totul este secret în statul ăsta!
Protecţia socială prevăzută de Memorandum este cam străvezie, a fost luată în discuţie în cadrul negocierilor ?
Să luăm un singur exemplu: restructurarea. Salariaţii care intră în această restructurare trebuie să beneficieze de o lee e nu limentară peste protecția pererală 4 șomerulii.
ste cazul Spaniei: şomeri rezultați din restructurare au o alocaţie suplimentară de 10-159%, au Sau în programele de reorientare a şomerilor şi de asimilare a forței de muncă. Sînt niște privilegiați. Aceste lucruri ar trebui să se vadă şi în programul de guvernare, pentru că Memorandumul prevede
cel puțin trei ramuri importante care vor fi afectate de restructurare: metalurgie, chimie şi petrochimie şi minerit. Toate acestea ar trebui discutate și eşalonate în timp. În plus, cînd te apuci de restructurare trebuie să ai și mecanismele de asimilare a şomajului rezultat, iar din programul guvernului nu rezultă deloc aşa ceva,
Dar pe sindicalişti simpli i-aţi consultat în privinţa Memorandumului, sau există şi la acest capitol o ruptură între lideri şi “mase”?
Am, făcut o sinteză cam de o pagină în care am explicat în
mare care sînt consecințele: restructurarea, creșterea jomajului, faptul că prin restructurare va creşte potenţialul întreprinderilor rămase, că în mod normal trebuie să crească salariile, şansa ca peste 12 luni şomerii să poată fi reintegraţi într-o muncă.
Deci l-aţi prezentat în roz bombon.
Este cam roz bombon...dar este singura şansă; problema. atunci cînd te afli cu spatele la colţ şi cu o mitralieră în faţă, nu prea ai multe direcţii încotro ş-o apuci.
Radicalismul sindicatelor a scăzut mult faţă de acum două luni cînd cereaţi tranşant un guvern de coaliţie PDSR-CDR. Ce s-a întîmplat ?
Noi am încercat chiar să mediem acest lucru, dar am constatat că jocul politic este prioritar în raport cu interesul general; eu nu înțeleg cum într-o asemenea criză nu se poate Tealiza un dialog la virf.
Credeţi că în scurtul timp rămas o să puteţi organiza aşa cum trebuie greva generală?
Greva este pregătită, sindicatele deja s-au exersat în 4 februarie, deci nu este o problem.
Urmăriţi o lovitură de forţă dată actualului guvern?
Nu , urmărim atragerea atenţiei Parlamentului că criza economică este incompatibilă cu ceea ce face guvernul la ora actuală. Nu ne interesează neapărat căderea guvernului, pentru că şi următorul guvern are 50% șanse să facă același lucru sau mai rău, pe noi ne interesează schimbarea programului de guvernare;
Dacă greva generală nu avea efectul scontat, ce va urma?
Alte acțiuni, mai violente. Se vehiculează mai multe variante, de la blocarea vămilor, a drumurilor, prefecturilor,
sau chiar blocarea Bucureştiului, a Guvernului, Preșe. dinţiei, Parlamentului.
ANDREEA PORA
Ieri, la Comandamentul de grevă al CNSLR-Frăția,
S-a mincat cabanos prăjit pe reşou şi s-a fumat „Carpaţi“
e ORGANIZATORII SINT OPTIMIŞTI ÎN CE PRIVEȘTE SUCCESUL GREVEI
€ ieri, la ora 7,00, membrii Comandamentului de grevă al CNSLR-FRĂŢIA av început activitatea — în sediul lor din strada Ministerului ar. 3-5 — de preluare, stocare și difuzare a datelor primite din teritoriu de la federaţiile și uniunile teritoriale judeţene afiliate: la confederație. O Comandamentul era compus din 6 persoane, conduse de către loan Holhoș, secretarul confederal. e Se va lucra în două încăperi pină miercuri ia ora 16,00, cind se va încheia centralizarea participării la gtevă. e În încăperi av fost montate trei telefoane și un fax. E Pînă la ora 15,00 s-au primit confirmări din partea a 45 de federații, din 36 judeţe ale țării. e 50 la sută din sindicatele afiliate la CNSLRFRĂŢIA sînt pentru oprirea totală a lucrului, 40 la sută — pentru grevă japoneză, și 10 la sută — nu vor intra în grevă. e O parte din librării vor fi închise, și alături de ele și salariaţii de la Arcadia. E Abatorul „Glina“ va fi închis. E Activitatea va fi întreruptă la Liceul „lon Creangă” și la Școala generală nr. 190. Ş În Braşov, din 15 staţii de benzină vor funcţiona doar dovă. E Staţia de îmbuteliere „Butan“ Ploiești își va înirerupe activitatea. e Mi nerii din toate bazinele miniere din ţară (afiliaţi la ALFA), mai puţin cei din Valea Jiului, vor face o grevă generalizată pe ! martie. 9 La ora prinzului, în birourile Cemandamentului, s-au consumat cabanos prăjit pe un reșou electric, piine prăjită şi apă de la chiuvetă. După masă, s-au fumat țigări „Carpaţi“. În mijlocul organ: zatorilor domnea opitimismul.
CRISTINEL GODINAC
Deşi salariile abia dacă asigură supraviețuirea,
SINDICALIŞTII N-Ali PARTICIPAT CU CONVINGERE LA GREVĂ DE IERI
e SINDICALIŞTII AU RECURS LA GREVA JAPONEZĂ
Potrivit informațiilor furnizate de CNSLR-Frăţia, la greva generală de ieri au participat aproape toate federaţiile e În ce privește ALFA, aceasta a' raportat o
participare de 500 000 de membri: da sin--
dicat e Mai puternic s-a manifestat greva în învățămîntul preuniversitar, în domeniile de extracţie, rafinare și livrare petrol, în transporturile rutiere, în industria laptelui, morărit și panificaţie e 18000 de şoferi și mecanici auto au blocat autobazele bucureștene e La Bacău s-a înregistrat blocarea transportului în comun, motiv pentru care mii de băcăuani au fost siliți să se deplaseze la serviciu sau . la grevă pe jos, încă de la 5 dimineaţa e În județul Covasna s-a sistat livrarea către populaţie a laptelui și a piinii, fiind aprovizionate doar spitalele, creşele, qrădinițele şi căminele de bătrini e În Capitală, din 11 fabrici de pîine, au funcţionat doar dovă e A fost în grevă și Fabrica de lapte „Miorița” din Militari e S-au oprit orele în învățămîntul preuniversitar în judeţe: le Călărași, Galaţi, Arad, Covasna, Braşov, iar în Capitală — Şcolile 165, 133 și 199, precum „și liceele „lon Creangă” și „Tudor Vladimirescu“ e O grevă generală, efectivă și totală, au făcut ieri — în Brașov — și salariaţii din agricultură, pre: cum și medicii veterinari din-județ e Cadrele sanitare -— cuprinse în Federaţia SANITAS -— au fost în grevă japoneză e S-a înregistrat grevă la OIL Terminal Constanţa (1 500 de salariaţi), Plaiforma
Petro-Midia-Năvodari (2 000 de salariați și încă 2 400 lucrători din construcţiile ci-
vile și edilitar gospodărești), Carom _ Onești, Chim-Complex Onești, stațiile PECO din Brașov și Satu, Mare, .trei,stații PECO
din Prahova, Combinatul Brazi, Rafinăria
Piteşti, ASTRA-Ploiesti, Dărmănești, Combinatele Brazi și Teleajen e Pe lîngă greve, la combinatele Pitzști, Teleajen şi pe platforma Măgurele s-au organizaț ieri și mitinguri e 22000 de sindicalişti din Arad (şoferi, PETROM, UTA, drumuri judeţene, spaţii verzi) au participat la greva de ieri O De la ALFA au fost în grevă „Tractorul“ și „Roman'“-Brașov, „Armătura"-Zalău, „Independenţa“-Sibiu, UM-Timișoara, „Scule“-Rișnov, „Griviţa”-Bucureșii.
În of ea aproape egală cu neparticiparea la grevă și cu greva generală a fost: și greva japoneză e În lalomița, cu excepția. sindicatului de la SC „Cristal care s-a“ăflăț în grevă generală, celelalte au fost în grevă japoneză e În Vilcea -— 21:000 de salariaţi au fost în grevă japoneză ; Tractorul şi Uzina mecanică — Tohan — de asemenea e Electroputere-Craiova, Romtelecom și Radiocomunicaţiile - tot în grevă japoneză e Sindicatele din Botoșani — ne informează corespondentul nostru-— nu au participat la grevă.
MONICA RĂDOI CRISTINEL GODINAC EUGENIU STAVRI
Conform unei leşi organice adoptate aseară în Senat,
Chiriaşii din casele naţionalizate pot sta liniştii în următorii cinci ani
Aseară, plenul Senatului a adoptat Legea pentru prelungirea sau reînnoirea contractelor de închiriere privind uneie suprafețe locative, în forma în care aceasta fusese adoptată și de Camera Deputaților în data de 3 februarie. Conform acestei legi, contractele de închiriere, indiferent de proprietar, privind suprafeţele locative cu destinaţie de locuințe se prelungesc de drept pe o perioadă de 5 ani, în aceleaşi condiţii. Legea prevede că în cazul litigiilor aflate pe rolul instanțelor
de a cumpăra aceste locuinţe.
între chiriași și proprietari contractele de închiriere se reînnoiesc dacă chiriașul ocupă și în prezent spațiul locativ.
Chiriaşii nu au în continuare dreptul - Această lege, care are un caracter de protecţie provizorie, va“ fi urmată de o altă lege organică privind imobilele trecute în proprietatea statului în orice mod.
ANDRA AURORA MANTA MIHAI VALENTIN NEAGU
ROMÂNII NU MAI CRED NICI MĂCAR ÎN GREVE
fie ele japoneze, parţiale sau senerale
__ Amplele mişcări sindicale de protest semnalate către sfîrşitul anului 1993, survenite pe fondul degradării tot mai, accentuate a nivelului de trai, au determinat Puterea ameninţata de extinderea previzibilă a nemulțumirii generale să caute soluţii rapide de a amina sau stinge toate conflictele potenţiale. Rînd pe rînd, au fost puse în aplicare toate procedeele clasice de zădărnicire şi estompare a acțiunilor sindicale preconizate: zeci de ore de “dialog” guvern-sindicate, preşedinte-sindicate, intimidări, mici diversiuni, promisiuni, comunicate, protocoluri etc. Aparent tari pe poziţii, confederaţiile CNSLR-Frăţia — coordonate de lideri mai mult sau mai puţin controversaţi ca Victor Ciorbea şi Miron Mitrea — au continuat linia de luptă sindicală “în forţă”, afin AI amenințîind cu mare tam-tam cu o grevă generală de proporţii la nivel naţional pentru data de 28 februarie
Comitetul de grevă al Confederaţiei CNSLR FRĂȚIA este alcătuit din doi oameni. Evidenţa acţiunilor se centralizează pe computer. Confederaţia numără trei milioane de membri. Se preconizează o participare de cel puţin 1,5 milioane de oameni la grevă. Comitetul de grevă este mulțumit de cum se desfăşoară aceasta. Pentru a convinge și presa de seriozitatea acţiunii, o maşină a Confederaţiei va încărca toți ziariștii curioşi pentru a face o tură de recunoaștere în locurile unde ar trebui să se desfășoare greva.
Conform estimărilor, toate sindicatele ce au aderat la grevă ar fi trebuit să şi realizeze aceasta. Relevant este faptul că doar două şcoli bucureştene sînt în grevă, în rest fiind multă confuzie. Aceeași situaţie şi în întreprinderi. Situaţia calmă de la sediul Confederaţiei CNSLR FRĂȚIA
se reflectă în lipsa de interes a sindicaliştilor faţă de grevă. La ora dimineţii, cînd practic ar fi trebuit să aibă o evidenţă clară a situaţiei şi să depaneze eventualele disfuncționalități, dl. Miron Mitrea nu era la sediu.
Nici presa nu s-a îmbulzit: doar SOTI și “Evenimentul zilei” se găseau
pe poziţii în așteptarea unor fapte mai.
deosebite.
Manuela Dumitru, purtătoarea de cuvînt a Confederaţiei, declara că este foarte greu să uniformizezi interesele a trei milioane de oameni. După părerea dînsei, poziţia unor directori de întreprinderi este singura care-a determinat unele sindicate să renunţe la acţiunea revendicativă; “De ce să nu o recunoaștem? oamenii se tem!”
Confederaţia CNSLR —Frăţia a scos şi un ziar de patru pagini pe tema grevei. Revendicări sindicale, reclamă şi păreri ale leader-ilor pe o fiţuică
tipărită la Tiporex. Spun fiţuică din motive de tiraj: n-a putut fi difuzat decît presei. De parcă ziariştii, nu oamenii obişnuiţi, au nevoie să ştie care sînt motivele grevei.
Oricum, chiar şi ceea ce se știe sau se dă ca sigur la nivel central nu se regăsește pe teren. Primele ore ale zilei nu au fost propice grevei. Or, ziua bună se cunoaște de dimineaţă.
Incă de joi, deci cu 4 zile înainte de acţiunea pregătită pentru a demăra luni, orele 7,00, cetăţeanul de rînd a început să se simtă terorizat de efectele “catastrofale” fabricate şi mediatizate intens. “Nu va mai fi pîine” — au titrat cotidianele fără şovăială pe paginile întîi; “benzinăriile vor fi închise”, “transportul va fi paralizat”, “copiii noștrii nu vor avea lapte” etc. Bombardaţi cu previziunile cele mai alarmiste, oamenii au făcut faţă cu stoicism cozilor artificial create, precum și preţurilor speculate “cum se cuvine” de o mare parte de comercianţi aflaţi “pe fază”. Şi a venit ziua de luni, așteptată cu înfrigurare de toată lumea. Blitz « ora 7,20 — Fabrica de pîine “Dîmboviţa” — Bucureşti. Cetăţenii cumpără pîine liniștiți la chioşcul încropit la poarta unităţii. “Grevă?” “Da, credem că pe la două” (ora 14,00 — n.n.) — declară 1.S., manipulator navete. m ora 8,15 — alimentara “Delfin Com” sector 1. Un bătrânel îşi cară sacoșa cu sticle cu lapte și borcane cu iaurt. “A venit laptele?” “A venit, azi chiar mai devreme”. « ora 8,50 — S.C. “FAUR” -S.A. Doamna ofițer de serviciu își așteaptă pensia. E ultima sa zi de lucru. “Să vă fac legătura la
sindicat...(...) Nu răspunde”. Merge dumneaei personal. “Liderul de sindicat mi-a spus să vă transmit că cei de aici se solidarizează cu acţiunea grevistă, dar nu întrerup lucrul. Sindicatul lucrează la un comunicat în acest sens
„care va fi transmis prin ROMPRES”.
s ora 9.05 — Inspectoratul școlar al Municipiului București contramandează greva de la liceul “Ion Creangă”. Mai sînt în grevă şcolile generale nr. 165 și 190. “Situaţia este confuză şi profesorii nu ştiu ce să facă” — aflăm în treacăt prin geamul unei Cancelarii. s ora 9,30 — posturile de radio private transmit: “Nu e clar dacă aeroporturile au intrat sau nu în grevă; încă nu se știe dacă . întreprinderile din industria alimentară vor intra în grevă, deși hotărîrea a fost luată în unanimitate.” «e În platforma
- POLICOLOR cele două sindicate
(“POLICOLOR” şi “Anticorozivul”) sînt şi ele în grevă. Despre numărul membrilor participanţi la grevă nu prea se ştie nimic. «e Cei de la “Republica” au anunţat o formă de grevă japoneză. Ce-i drept, sîntem în România. La I.F.A. Măgurele, Convenţia Sindicală anunţă și aceasta o participare în proporție de 90 % a sindicaliştilor la greva generală. După cîte am constatat, numai centralista institutului respectă “consemnul”. N-am putut vorbi cu nimeni din comitetul de grevă, existînd temeri că în sediul acestuia era linişte şi pace. ; Grupaj realizat de: IA BEJAN CRISTIAN i ŞTEFAN IONIŢ.
Confruntarea Guvern-sindicate
Greva declanşată de CNSLR-Frăţia şi Cartelul ALFA vine după o perioadă “de amînări şi tergiversări ale reformei din partea Guvernului. La mai puţin de două luni pînă la sosirea raportorilor Consiliului Europei pentru verificarea stadiului împlinirii Memorandumului, cei peste 2.000.000 de oameni ce au intrat în grevă pe 28 februarie ar trebui să fie un stimulent pentru schimbarea atitudinii actualului executiv.
Întîlnirile dintre sindicate şi Putere dinaintea declanşării grevei nu au avut nici un rezultat. “După discuţiile de luni 21 februarie cu preşedintele Iliescu, “impresia mea este că se încearcă o împiedicare a intrării în grevă. Nu putem aştepta ca revendicările noastre — care au fost formulate cu mai:mult de un an în urmă — să fie abordate de Guvern ca unelenoi. Aceasta. este o tentativă de re de timp”, a spus Victor Ciorbea, preşedintele CNSLR-Frăţia, într-o
lus faţă de cele prezentate la mitingul din noiembrie '93: abrogarea Or-
donanţei nr. 13/1994 cu privire la fondul de salarii pentru care nu se plăteşte -
impozit suplimentar şi renunţarea la criteriile politice în desemnarea reprezentanţilor Fondului Proprietății de Stat în Adunările generale ale acţionarilor. form datelor deţinute de CNSLR-Frăţia, în judeţul Olt şi în mai multe judeţe din Moldova există numeroase cazuri în care peste 60% din membrii FPS sînt membri ai PSM, ai PRM sau ai altor partide din coaliția guvernamentală. . Capul de afiş al revendicărilor formulate: de Cartelul ALFA îl constituie certificatele de proprietate. Potrivit d-lui Romulus Niţă, vicepreşedintele Carmai mult de jumătate din certificatele de proprietate nu- mai sînt la rii lor, ele fiind achiziţionate de SRL-uri ce profită de preţul lor scă60.000 lei). Puterea facilitează astfel crearea unui centralism mascat Steve persoane — care au în acest moment bani — vor deţine întreaga utere. Întrebat la ultima conferinţă de presă dinaintea declanşării grevei despre o eventuală schimbare de optică a guvernului Văcăroiu în săptămînile care vor urma grevei, dl. Romulus Niţă a declarat: “Actualul guvern nu este casă soluţioneze revendicările noastre. Promisiunea d-lui Văcăroiu de creş-
n. Probabil că între lunile decembrie '93 şi decembrie '94 va exista o dife:
rință de presă. Din cele 14 revendicări ale CNSLR-Frăţia, două sînt în /
nivelului de trai cu 10-15% în luna decembrie a acestui an este un truc
renţă, dar apoi se va reveni da normal». Nu se recunoaşte că programul pe care-l ar€ acum Guvernul nu este realist şi cred că ar fi foarte trist dacă nu vom primi acele fonduri promise prin Memorandumul cu FM.
Parădoxal, sindicatele doresc în primul rînd privatizare şi accentuarea procesului de reformă. În condiţiile în care Guvernul refuză să ia în considerare revendicările principalelor confederaţii sindicale şi consideră drept consultări negocierile cu ele, greva din 28 februarie era inevitabilă. Surprinzător este faptul că Blocul Naţional Sindical a refuzat să participe, deşi mai multe sindicate din cadrul lui doreau acest lucru. După ce anunţase cu mare tam-tam o grevă generală pe 16 februarie împreună cu ALFA, BNS a abandonat ideea. Dacă ALFA a renunţat la acea grevă din motive bine întemeiate (Curtea Supremă de Justiţie suspendase pe termen de 30 de zile orice activitate grevistă a Regiei Autonome a Lignitului Tîrgu-Jiu, care avea în componenţă 65.000 de oameni), BNS şi-a motivat chiulul prin supermediatizarea dorinței d-lui Mitea de a accede la guvernare şi prin nepregătirea suficientă a tuturor federaţiilor componente. Liderii confederaţiilor intrate în grevă pe 28 februarie'speră într-o schimbare a atitudinii BNS în lunile ce vor urma. -
Greva de o zi din 28 februarie a fost mai bine organizată decît cea din 4 februarie. Din 61 de federaţii afiliate la CNSLR-Frăţia au participat 46, cu un număr de peste 2.800 de sindicate din 61 de oraşe mari şi reşedinţe de judeţ, Au fost organizate pichete de grevă în 90% din unităţile aflate în grevă, iar în cîteva au fost organizate mitinguri. În peste 35% din sindicatele afiliate la CNSLR-Frăţia a fost grevă japoneză, îndeosebi în Telecomunicaţii, Radiocomunicaţii şi Sănătate. Cartelul ALFA a făcut o grevă de două zile — pe 28 februarie şi 1 martie — datorită sindicatelor miniere afectate de hotărîrea Curţii Supreme de Justiţie. În prima zi au intrat în grevă totală sau parţială 1.180 de sindicate cu un număr de 580.000 de membri de sindicat,;restul fiind în grevă japoneză.
Greva a cuprins ramurile siderurgie-metalurgie, electronică, electrotehnică, chimie-petrochimie, transporturi, agricultură, gospodărie comunală, industria petrolului-extracţie, servicii publice-comerţ,-morărit-panificaţie, construcţii de maşini. Guvernul estimează pagubele produse la 400 miliarde lei. *
Liderii CNSLR-Frăţia şi ai Cartelului ALFA se vor întîlni în săptămîna de după grevă. Dacă greva nu va avea nici un rezultat, confederaţiile vor organiza acţiuni comune în Bucureşti, între care un mare miting în Bucureşti. ă
/ „ VALENTINSUCIU |
Alte evenimente conexe din 1994
La cererea FMI (Fondul Monetar Internațional), este introdus noul sistem contabil, de inspirație franceză, care îl înlocuiește pe cel sovietic.
Este semnat, la Bruxelles, de către ministrul român de Externe, Teodor Meleșcanu, „Documentul–cadru privind participarea României la Parteneriatul pen...
Se desfășoară primele alegeri pluraliste din Republica Moldova, la care participă 4 blocuri electorale și 9 partide. Confruntarea are loc în principal...
Se desfășoară în Republica Moldova referendumul numit La sfat cu poporul privind independența țării. Întrebarea a fost formulată astfel: „Sunteți pent...
Moare la Paris scriitorul Eugen Ionesco. Poet și critic literar înainte de a părăsi România, Eugen Ionesco inaugurează, în Franța, teatrul absurdului,...
Are loc vizita oficială a lui Slobodan Miloșevici, președintele Serbiei, în România. Evenimentul este contestat de o parte a opiniei publice, din cauz...
Forumul Crans Montana, reuniune internațională la care participă politicieni, oameni de afaceri și lideri de opinie pentru a dezbate principalele prov...
Placido Domingo și Angela Gheorghiu susțin un concert la Sala Palatului, fiind acompaniați de Orchestra Națională Radio, la pupitrul căreia se află di...