20 noiembrie 1995

Redeschiderea Bursei de Valori București

Pentru prima oară de la desființarea bursei din România în 1948 de către regimul comunist, s-au efectuat tranzacții de acțiuni la Bursa de Valori București, al cărei director este Stere Farmache. Inaugurarea formală a avut loc la finalul lunii iunie.

Tranzacțiile de acțiuni la Bursa de Valori, văzute în presă:
Adevărul, Revista 22.

Textul articolelor (transcriere automată OCR, poate conține erori):

Adevărul, 20 mai 1995

gerii domnilor Moldovei

[N e. anteernolere

„Biserica Beizadelelor“, monument al abandonăi Foto : Valeriu TANASOFF

aici cineva i-ar nimic nu poate aj

la cetatea Sucevei

incintei s-au eliberat certificate de serele primăriei se înalță e în același perimetru, un depozit nateriale de construeţii se află - aici lină expansiune, ca să nu mai vorde faptul că gospodarii din vecinăsapă unde vor, scoțând la > de' zidărie încă necercetate de argi. Împroprietăriții : au astupat zidurile care îi derânn edificarea noilor ctitorii, au făcut spară piatră, fragmente de coloane. blema salvării acestui țional este mult complicată de Le10 din 1991, care, în intenția. de a ntraliza competențele, transferă adtrației locale responsabilităţi în :do11 conservării patrimoniului. -Conacestora, Primăria din Hârlău ar eze cu, specialiștii 1 stabilirea zonbi de cercetare arzică, nu numai în incinta Curţii ești, ci şi în jurul ei, în așa-numita je protecţie. Zonă care nu există ! că din voința edililor mai vechi ii noi, biserica Sfântul Dumitru și fost înconjurate de un brâu te construcții, a căror bilă continuarea cer- “şi conservarea monu- | a acestui adevărat Zonală a Monumenniţiază, încă din 1990, o lingă sedemersuri-pe lângă primăria orai Prefectura judeţului Iași,

fi spus că nimeni şi uta în instanță, cu atât mai mult cu cât în România monumentele istorice nu au personalitate juridică. Dincolo de toate acestea, locuitorii din zonă au şi ei necazurile lor : orice sanţ de canalizare, orice săpătură de fundaţie „de pietrele astea, grozave, oţi scăpa de ele, domne temem însă |

se împiedică tari ca fieru' | Nu p nule, orice-ai face“. câ vom scăpa și încă foarte repede, căci, în lipsa „unei legi a patrimoniului şi cu ajutorul neprecupeţit al autorităţilor locale dezastrul avansează în ritm alert.

. Pi pi A Un criminal este lăsat liber Sa îi pentru că nu suportă

detenţia

Joi, 18 mai, în comuna deţul și, “s-au. întâlnit, e de 67 de ani, pensionar i Gostache;Gheorghe, de municipiul Călărași. Cei doi au moștenit în localitatea respecti. vă câte un lat de pământ. Din cauza u. nor mai vechi neînțelegeri, s-au luat la bătaie. Având un cuţit la el, bătrânul “pensionar l-a înjunghiat lăsându-l într-o 10cul drumului. ar trebui să se afle acum liţiei, dar Parchetul a con;

poate suporta regimul de d ind sifarin d, pă

Stie d ui. otr tor, Niţu Petri ism, Comisia din. București, și 35 de ani, din

în acelâși timp, preotul Dimitru s-a alăturat forurilor ştideschizând, o acţiune judecăto-, împroprietăriți afețe din situl istoric. De atunci, rdut liniștea, ameninţat și jignit ritățile locale, ignorat de to.

le care l-ar fi putut

pe Costache, altă de sânge, în mijÎn mod normal, acesta în beciul po-

Licenţe de distribuţie ||__Piu nici:

Cunoscutul scriitor Pauj

pentru agenţii economici | iii: ii

suferinţă. N

i j ă Paul Anghel s-a născut 14 panta Seri a Execulivuluia fost eadrării a plenare ei 1931, în satul Răcătău, jude, ue a ializarea puciugMefii . Privind co- și în: cadrul îi i Deschid urmat Liceul „Ferdini î ma i r si ici; E 4 anizare, eschiderea at, . comerciale: CaPeduselor ip a Serv INIE laturi ii va trebui să aibă apoi Școala de 1 N

i : ente de noutate apar exerciţiului ci ? j nescu“ din Bucur licența de distribuție și aţoitale îno. loc în termen de6 luni de ie ii partizat în redac te fesionaL. Licenţa de distribuţie este un. rării licenţei. Aceastăi/se 9 i,cuposi- | temporanul“. între anii uiti | document în care se atestă capacitatea o perioadă de maximum 10 ani, cu'p fost redactor sef la „Triburi tă unui agent economic de a desfășura un bilitatea reînnoirii ei. Claudi D Romancier, eseist, drama on ercia : A VLAI . îi râmaturg i exerciţiu comercial sup condiţia în- auda porter, ela trăit frământat A ST e o m m a i a E RC EC m a a a epocă, marcând-o prin ceea ce 2.0

numi „optimism naţional ră

P Ei 1979 un dicţionar literar îi and, bre Arma e dIES Ireţ Or fiind „preocupat de ideea dest

și valoare în sistemul cultural și j

H - HA românesc“. CUT [| : ş Plecat dintre noi prea devreme o scurtă și cruntă suferință, în plină atoare, omul 3 Comitetul Bursei de , ă, Aaa Id Ar dz i e cultură l-a numit vineri pe Stere 'Farmache în Stere Farmache a fost ales prin-vot se-

ultimu i & 3 iect, Enciclopedia

funcţia de director general al Bursei de cret, după două tururi de scrutin, de că- ProiEt m pedia performay Valori. Fost director. al Agenţiei Naţio- tre cei nouă membți ai Comitetului -

Valori Bucureşti. *< lori să capete personalitate. furid

românești în secolul al X lea

pipera topo la Mobiliare. (actualmente Bursei. Contacal die ei, său ru n TE COP E a omisia Naţională a Valorilor Mobilia= Costin Donoaica, director al Diredţiei de re), până în 1994, Stere Farmache este Proiectare și Implemențare a Pieţelor VALENTIN TEODORIAI

în prezent director general al Direcţiei de Capital, din cadrul BNR. Directorul

de Reglementare și Evidenţă a Valori- ursei de Valori este ales &; i NI lor. Mobiliare! din CNVM. Cormitetul a... „Be heral al Butăeii asi ANU SA le VAlgntin: Teodorian +44

i ; inci ani şi are' în din viață în seara zilei de 18 m transmis spre validare CNVM hotărâ. pentru un, mandat de; cinci inu d ta £ F i ma rea de numire a directorului general, administrare curentă „această instituție. d AEIa tu că det va urmând ca, după validare, Bursa de Va- (MEDIAFAX) Nppeatalnaji ra ilie îi iei i — — —— N ——— — — _— „pe scena Operei Române în 1, electrice“ se vor semnala cuy caratțer lo- avut o carieră strălucită în domea cal. La amiază se vor înregistra „de la teatrului liric, al muzicii Camerale și 20” la 24” C. Temperaturile minime vor concert, ca interpret şi compozitor, fi cuprinse între 6“ şi 140. . so .. . i) LUNI. Vremea va, fi instabilă şi se va Deţinători ilegali de CIa răci și în regiunile estice. Va ploua în . averse repetate, însoţite și de descărcări de potasiu electrice. Ploile vor fi mai frecvente în Deseiedicel Dolitiei. hunedorene câteva unităţi de bijuterie din cd

At jumătatea de est a țării. .

ICC caza

4 BUCUREȘTI. În primele două zile in- Lupeni și Petroşani soldat SAMBĂTĂ ȘI DUMINICA. "în regiu- stabilitatea se va iii ceai prin averse pri ÎN ee acolde pile din jumătatea de vest a ţării instabi- însoțite şi de descărcări electrice, după- ria numărul 3 din Petros litatea va fi accentuată și va ploua. 'Pem- amiază, Temperaturile maxime vor fi parține de Soe tatea peraturile maxime vor marca o scădere de 22—24C, iar minimele, 10 1a Matyus Gavril Zoltan de 37 de ai, Și se vor încadra între 14% și 22 C. În 14 C. În ultima zi vremea va fi insta-

0; i i ără zaţit celelalte regiuni, instabilitatea va fi mai bilă şi se va răci. Va ploua în averse re- Rica aa tară Ste redusă, aversele de ploaie şi descărcările petate. La amiază vor fi 171% C. lan Adrian, de 78 de ari, FETEI

: | administrator la unitatea Bijuterii mărul 30%! din Lupeni -a folosit fără me legale, în ultimul timp, 80 de și din aceeaşi substanță periculosi prileji aceleiaşi acţiuni polițieneti ateli Esterei Pagaş s-au dest alte 38 de grame de cianură 4?

Neculai Popa şi-a ucis Soții lovite de soţi Di cena + fratele în faţa părinților cu pumnii şi cu toporw!

_Fraţii Popa Neculai de 34 de ani şi Puțin a lipsit ca toporul să r Popa Costel, de 31 de ani, din comuna e capul tinerei Adriana Iu Dragomirești, județul Vaslui, au mer ni, din comuna Ciprian în vizită la părinții lor din comuna Le 5% Pucațul Suceava. Autor tea Veche, județul Bacău. Bucuria reve Ovituri, soțul up derii cu, cei care le-au dat viaţă, ș de. ani, a fost arestat, tropită din belșug cu ţuică și vin. SE ce e omenește pasi! Îi ul nopţii, între cei doi fraţi a. - Viaţa tinerei fei bucnit o conflict. Zadarnic au înc Ginei Bordeanu, părinții să-i despartă. În încăiera (piu Braşov, produsă, fratele mai mare, Neculai, ) de gravă în secţionat cu _ cuțitul artera ” femi i „dreaptă lui Coste] care, la scurt . tim d decedat. Parchetul a dispus cere rea autorului în stare de arest,

capitalul străin

pi a te Gh. CERCELESCU

acă toate statele est-euro, la o economie de piaţă, a de transformări depin măsură, de volumul Osistenței externe. de resurse financiare,

manageriale care' să co economice moderne. Calcule ale unui Congresului american arată că pentru

următorul sfert de veac la un nivel de de: cu cel al Germaniei,

pene şi-au propus să ajung mploarea şi viteza procesul într-o foarte mar Nu este vorba at cât de. tehnologii şi cunoştinţ area unor structu grup de experţi « a se putea ridica ; zvoltare comparat cele şase state est-europene asocia la Uniunea Europeană, între care şi România, ar avea nevo de 13.201 miliarde de dolari - suma de peste trei ori m mare decât valoarea anuală a exporturilor mondial Specialiştii americani apreciază că numai țării noastre itrebui 3.013 miliarde de dolari.

Ce-i drept, lumea dezvoltată n-a întârziat să vină sprijinul reformelor, din Est. Dar aşa cum arată o serie « studii publicate recent, asistența acordată este cu mult si aşteptări. Potrivit unei analize a Centrului de Cerceti Economice din Londra, între 1990 şi 1994, țările asocia la Uniunea Europeană au primit 62,5 miliarde de dolo Cele mai slabe fluxuri de capital s-au îndreptat sp România, pentru că asistența s-a acordat nu în raport nevoile fiecărei ţări, ci în funcţie de viteza sa de înainte pe calea tranziţiei.

Nici țările din plutonul fruntaş nu se pot declora mulțum de cât au primit, dar în cazul lor motivele sunt alte Ungaria, Polonia, Cehia au moştenit datorii foarte Li Datoria externă a Ungariei reprezenta. anul trecut 6 sută din produsul său intern brut. Serviciul datoriei - a interne, cât şi externe - va absor atare ole. Polonii

glodate în. datorii. pom pur FI

ntribuie la cre.

pi în 1995 un ste

ile pf. aceea de 1,8 miliarde ici proporții restul plasamentelor au fost de mici pro le explicaţii este aceea că, după ce a ierisea Companii din Est în ce priveşte perspi ȘAPitalul străin nu s-o grăbit să in

2 pf] a ! ; U SI: treprinderi, zare, în general, sunt s Încercând să-i despartă N treprinderi, care, în Q

Adevărul, 16 iunie 1995

AT (o ARO Wevr tal cocs not mean on the same or following day it will be operating. That will happen when companies quoted on the exchange exist and after

DE 9 Da i 9 mapa iiternaţionala Ta tag a Sa anuntat 4eri în i ă organizate de ţa Ti în cadrul conferinţei de presă

entul h a Zi the personnel has simulated in detail all specific operations. Being , iaPentru intăcăroil mori a fobt entire ni SA. (.Ş.) optimistic, | think some of the first companies will be quoted

4 p mr pâvea muste şi interministeri ] at, la sediul Ministerului Comerţului, acordul around August the 1st and the first exchange transactions may „Spa terme a 3 al cu privire la colabor

u take place then”, entului- sinteza (€ 6-8 p Cea

teză Pi ostolache va înelabo eălni

pa In support of private business

aderare a SOU cere de C Iti

retedia Ro mâne, ta onsulting and service centers

a tâtala sumraic i o. Adevărul has and vill give sustained coverage to information that

x) Şitul acestei îi la may help small and midsize businessmen. In today's financial-banking

supplement, we publish new data on the infrastructure of consulting and service centers for small and midsize businesses în Romania. The article notes that so far, 27-such Centers have begun to operate in various cities, and they were created with the help of international programs such as PHARE, PNUD, a Dutch govemment program, the British Know How Fund, the US Program for Development and Investment, as well as Romanian: govemment help. The Romanian development agency also initialed a draft govemment order, awaiting approval, to prolong the

Deşi se va inaugura în data de 23 iunie

Bursa de Valori București va funcţiona, cel mai devreme, in... august

Cursul leulu

Cursurile de referință ale Băncii Naţionale a A Cu valabilitata în ziua da 10 nel pentr urmitoarele valute,

eh cal iii EllEĂEI 7! Vata m ca,

1 dolar SUA .... 959 1 coroană suedeză

cotintiu-se

i pe Canale

activity of the Center for promotion of small and midsize business (a 1 marcă germană 1.397 1 şiling austriac . : PNUD-ARD center) until December 31st, 1996, and to extend its scope. ş rizează con curența 4 100 yeni japonezi 2.323 SI marcă finlandeză - Domnule vicepreşedinte, peste câteva zile va mână... i ] Ș ntre dou 1 liră sterlină 3.144 1 liră irlandeză... fi inaugurată Bursa de Valori Bucureşti. Vom - Nu cred. Să ştiţi că, după ce au făcut depozite Soon a General Commodities

istă diferențe muz 1 frant elveţian 1.694 100 drahme greceişti.. asista, cu acest prilej, la prima tranzacţie de valori . bancare, oamenii s-au obișnuit cu extrasul de cont. Deci, i ien ef jore de sisen, 1 franc francez 98 ie fetei portughe: mobiliare? la cumpărare, ei vor primi înscrisul de cont, în care Exchange in Brăila me ae See e, sunt aceleay 1.249 A cole zi pelucd - Într-adevăr, inaugurarea bușsei va avea loc în ziua - sunt trecute numărul şi valoarea acțiunilor, societatea i iai Le £

i caii România. Şi acolo, 19 1000 lira apa de 23 iunie, în sediul Băncii Naţionale din București. . emitentă ete, Altul este pericolul: la noi, oamenii vor „oday, June 16th, the Chamber of commerec, industry and Aa Ctmititații încearcă prin toate 1 dolar canadian 1.418 1 liră pla adi Dar asta nu înseamnă că, în aceeași zi, sau a doua zi, ea dori, probabil, să vândă imediat, să-şi încaseze banii; de | agriculture of Brăila is holding the General assembly of founders bile să obţină votul a Cât maj 1 fanc belgian. 68 1 leu moldovenes va începe să şi funcţioneze. Aceasta se va întâmpla în exemplu, cei 875.000 cât însumează, scriptic, cele 35 de | of the future General commodities exchange în that city. It will e. Disputele în mass media sal 1 coroană daneză . 58 1 ECU momentul în care vor exista acţiuni de pe certificatele de |. be attended by businessmen who have already agreed în principle be, dar în privinţa celorlalte 1 9oroană norvegiai “ 1 DST societăţi comerciale care să se proprietate sau cupoane. Or, asta | to take part in. founding the exchange.

Interviu cu di. Mihai Radu, vicepreşedinte al Comis Naţionale a Valorilor Mobiliare

licitare, britanicii Sunt mai clasicele afişe electoratle, frumoş a balonaşe, abţibilduri? rozete și i care te îndeamnă să votezi idat sau altul.

ţa britanică este rezultatul unui igpuini oameni politici români de acest seminar. Celor aproape nise parlamentarilor, au răspuns atori şi deputaţi, Probabil «i interesați de modelul britanic itinuare modelul românesc,

zorina DRĂGOTESCU

Ieri, dolarul s-a cumpărat şi s-a vândut: € ia casele de schimb : 2.030 - 2.120 lei € Ia bursa neagră : 2.100 - 2.150 lei 27

Dobânzi bancare pentru depozitele în lei constituite de cetățeni, în vigoare la data de 12 iunie 1995

la vedere] la termen Dobânda acordată la „d esa cade deco

termen pentru un depozit de 100.000 lei Banca Română de Comerţ Exterior (BANCOREX) 24% 3.750 lei

11.250 lei 20.000 lei 30.000 lei

coteze la bursă şi după ce

personalul noii instituţii va

simula, în detaliu, toate preţului.

operaţiunile specifice, - Apropo, până unde se va - Cel puţin cu aproximaţie, când credeţi că va. putea merge cu speculaţiile bursiere? Profitând

începe, efectiv, să funcţioneze? : de confuzia iniţială, unii ar putea cumpăra, ieftin, - Optimist fiind, cred că în jur de 1 august a.c. vor fi “un mare număr de acţiuni - o treime sau chiar

cotate primele societăți comerciale şi se vor efectua - jumătate - la 0'societate profitabilă, evident, unde

primele tranzacții de valori mobiliare, deci de acțiuni. - ar prelua controlul în adunarea „generală a - Aveţi semnale, există interes din partea. 'acţionarilor.

societăţilor comerciale -de afi cutate la "bursă? sm Sigur, ne-am. gândit Ja aceste posibilităţi. Vom adopta,

- Am contactat deja o serie de societăţi care și-au'““ probabil, câteva măsuri care se practică în lumea bursei. mărit capitalul prin ofertă publică, „unele, bănci private In primul rând, vom ţine o evidență amănunţită a tuturor şi alți agenţi economici. Însă, e de văzut dacă acestea investitorilor, inclusiv a persoanelor fizice, a fraţilor, indeplinesc condiţiile regulamentelor. bursei. soţilor, copiilor, chiar rudelor acestora. Apoi, cred că vom

- Cei care vor să fie cotaţi vor' trebui să-şi introduce nişte praguri zilnice la cotaţii, aşa cum se tipărească acţiunile, să-şi comande acele formulare procedează şi în Vest, de exemplu, de plus-minus. 10 la speciale, clasice? sută faţă de cotaţia de deschidere. Ordinele care se dau

- Nu. Nu trebuie tipărite, Chiar vreau să subliniez că peste aceste praguri zilnice nu se execută. Şi mai sunt şi noi suntem adepţii acțiunilor dematerializate, deci, a alte metode. Important este să demarăm cât mai curând

ar duce la o creştere mare a ofertei şi, deci, la scăderea

Top seaside prices

The summer seaside touring season is open. Most seaside resorts are ready for guests, As price is one important criterion for i ” choosing one's holiday place, today we quote prices asked by seaside companies, and we also include tariffs for balneary treatments applicable în the resort of Mangalia for customers of organized tours.

m ROManian. cosmetics,.on --” American markets .

As of. his year, 30-Romanian-conceived cosmetic products in the “Gerovital H3” line, made by the company Miraj S.A., will be present as an all-time first on-North-American markets. The value of exported Romanian. cosmetics will be of'5 million dollars in the first year, and 'may/ grow to 25 million in the second year.

afacerea?

ani în noile

30.000 lei înseisurilor în cont, a registrului pe calculator. activitatea, acestei instituţii specifice economiei de piaţă. e a (pa : i lă - Totuşi, cel puţin la început, oamenii vor dori, Interviu realizat de A 4 ! N i probabil, să vadă ce cumpără, să aibă acţiunile în Alexandru soaziu | ÎN Curând, Bursa Genera pia și ÎI RE cca a aaa CO Ti RR BMI ge aa a de Mărfuri Brăila , & Aia da Ep DR , 4 ai 24916 lei In sbriiinul întreprinzătorilor particulari A, 16 iunie, Cameră de Corăeiţ, Industrie şi Agricultură Lj 40.627 lei AI u i Brăila organizează pomsaeta tentati rea eta fondatori — 59.772 let C d ita ai viitoarei Burse

entr e e Consu n ŞI serv ICI] Întâlnirea are loc la hotelul Belvedere, unde. se vor reuni /e de birou : agenţii economici Care au transmis deja acordul de

nentele 4 19.540 let: Ziarul Adevărul a acordat și va acorda în continuare spaţii largi in paginile sale economice. | principiu referitor la fondarea bursei... ; 'o soluție. 23.754 lei informaţiilor în măsură să: sprijine, activitatea întreprinzătorilor. mici şi mijlocii. În această idee, | — La această primă întrunire urmează a 'se discuta

40.920 lei

prezentăm în cele ce urmează, cu sprijinul Rompres, celor interesaţi, date privind infrastructura | proiectele de statut şi de contract de societate, denumirea Centrelor de consultanță și servicii pentru întreprinderi mici și mijlocii din România. burse! şi data de constituire a acesteia sub raport juridic.

Până în prezent au fost înființate ŞI şi fosta Untune Sovietică, - - — = funcţionează în diferite oraşe ale țării Tot în Bucureşti funcționează Y : : 2 ttă BANCA DE CREDIT INDUSTRIAL y Ş MW A. 3 SI COMERCIAL 64,

64.169 lei

min. 1mil.lei Dobânzile la depozite

27 de centre de corisultanţă ŞI servicii “Fundaţia Centrul Român pentru 44 min.imil.lei se bonifică la Pentru IMM (intreprinderile mici şi Întreprinderi Mici ŞI Mijlocii, Centrul 43 min.lmillei sfârşitul perioadei mijlocii private). Acestea au fost create Româno-American pentru Perfecţiunea

12 luni 42 min.1mil.lei

etice românești pe piața americană

cu ajutorul unor programe inter- în Afaceri (CBE), Centrul Româno-Amenaţionale - PHARE, PNUD, Guvernul Tican pentru Dezvoltarea IMM, Centrul Olandei, British Know How Fund, pentru Implementarea ManagementuProgramul Statelor Unite pentru lui Performant. Sunt pe cale de a se

Dezvoltare şi Investiţii - precum şi cu. - înfința, prin programul ROM90/002, 4 ] AA E Duce a iale A 84 : “pând din acest an, 30 de produse cosmetice de concepție românească din | sprijinul guvernului. Agenţia Rosa încă două centre de consultanţă, la A, „. „str. Doamnei nr. 17-19, Bucureşti, sector 3 3 a articolelor cu marca Gerovital H3, fabricate de firma Miraj S.A., vor fi | de Dezvoltare a inițiat, totodată, o Oradea şi Tumu Severin, ţi

CP 1-805, Cod 70700, Telex 0040 Tel. 0040 - 1 ad ESe M 1 pi Aita Ab i 40

în premieră, pe plaţa/ nord-americană. pi se mâneşti rtate este în primul an de 5 milioane de „abia abac hamei până la 25 milioane

urse Minis! ui Comerţului. Precizarea a fost făcută ari - relevă surse ale 1 pi terului între Mirai SA. si Aslan Institute

Hotărâre de Guvem, care se află în În prezent. se „lucrează la integrarea curs de aprobare, pentru prelungirea centrelor existente într-o. structură activităţii Centrului pentru Promovarea informaţională la nivel național. Un pas Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii important în această dinari PAS

rap + „ripper palm p aiba firii rea

Adevărul, 24 iunie 1995

pagina 8

Ieri, la inaugurare

la Bursa de Valori au Îost cotaţi doar VIP-urile şi SPP-iştii

începând de ieri, 23 îa- una din marile restanţe ale ment în care ea apare

mie 1995, ora 12,30 avem Guvernului Văcăroiu față doar ca-o jucărie sofistişi Bursă de Valori. Lainau- de angajamentele asumate ceată ?

gurarea oficială a acesti | în memorandumul înch Al. BOARIU important sector al pieţei cu FMI. Acesta să fie oare Daniel. OANTĂ financiare, desfășurat în motivul pentru care s-a anie: L| sediul Băncii Naţionale din deschis BVB într-un mo- Foto: Lucian CRIŞAN București, au ținut să fie Ș 4) z prezenți „în păr“ reprezentanții, la vârt, ai tut î ror puterilor în -stat : presedintele Ion Iliescu, premierul Nicolae Văcăroiu, președintele Camerei Deputaților Adrian Năstase, guvernatorul BNR Mugur Isărescu. De altfel, întreaga sală gemea de Vip-uri, , SPP-iști şi ziariști. Chiame şi ședința săptămânală de guvern a fos amânată, întregul Executiv asistând la eveniment. Trebuie spus însă că funcţionarea efectivă a noului născut se va face, . probabil, începând din toamna acestui an, așa cum a recunoscut Stere Farmache, director. general * el BVB.

cp Lana

"Construirea Pieţei de Gros frânată „_____de indolența biroeraţică

„Proiectul de realizare a Pieței de Cros â a =] ţ € tată dim adiacen mă i bepinat | Semmnratu se poeti asr iasra completarea. sumei, aces lei A seen : rsrâri = ce i cu meca- se limiteze doar în maria i postat Ea în ; E. ja fondurilor ve. Felipe Taietoare, coordonată; de dl. "Constantin Tudose, E ieri eat Producători care să susțină cea marfă (16 generale pentru patrim d Ap ză Fura cita ape autohtone) viitoareist merțuli F Ă centre colectare ă n epara zilnio scepticismul prevăzător al sii ale miri, Visa pita Viza, za ini vilit iolpan, Brezoaiele, di i mmae IA consilieri ronnicipali ”. limitrofe Bacerestiaiet e (an e Iecte firenat. ieri Emei conferințe de. giu, Ialorpiţa, Prahova, Argeș ro d ea Flor rzipret | fa şi perimetral SAT. Piaţa de Gros

1 pia i a 5 piete 1 Dupri: rea va fumcţiona: în sudul CapiEset baza Unei împreuna |. limitat da CET Sad, IMG e Te „ARI se contrumtă în prezent cra page Gimei pieţe bucureștene : Mataciii. Meg metrii Problema Obor, Delfinului și Rahova, după, precei „în urma calculării la zi a costuri cea, APR în ie Eriipare,i von asigura

pe demersului, Astfel, în Piaţa Oboraăe CEnea en detail a produselor leur e a rio ise înițial pene eemcă- şi borticole. Într-o primă fază, ies erai atribuise pentru moder. uriei de fonduri an

Fiara Moga „ Pemtaxi ri:şi stadiului, i

IE de meriaă. UI Ecoeni ni pica ele respect tive moon ) | miliard de zarea 0eramamite at duri. rezervate vânzăsbărsei lecrumeleaae vYenite din sistemul

zau

La 24.iunie

Naşterea Sf. loan

Botezătorul (Sânzienele)

Ha 24 Cireșar este ziua Nașterii S?. loan Botezătorul şi a Sânzienelor (Drăgaica). După credința larg atestată la noi, Sânzienele sunt patroanele semănăturilor, cele care-i apără ţăranului holdele, recoltele și vitele. Tradiţia spune că, adesea, ele alungă și bolile din casele oamenilor. Românii au mosteniț de Va traci acest obicei numit Drăgaică, răspândit în toată țara. Drăgaica, cea mai frumoasă și cea mai harnică fată din sat, este însoțită în această zi, conform tradiţiei, de suratele ei, în mijlocul holdelor. în timpul procesiunii Drăgaica poar= tă o cunună cu spice, năframe şi panglici colorate, iar suratele împletesc eununițe de flori. La întoarcerea în sat suratele aruncă, după obicei, coronițele peste casă. Și, dacă acestea rămân agățate de hornul casei înseamnă că în acel an tânara, fată se va căsători. În ziua de Sânziene hainele sătenilor smt îm: podobite cu flori de Sânziene, simbolul? . norocului, al sporumi. (Liliana Ivan)

Bucureşti: Locurile în şcoli. profesionale

Şcoli profesionale: Gr. şc. energetie Buftea — 120; Gr. şe. „G. Călinescu“ (Metaloglobus) — 150 ; Gr. șc. ind. de Tîpografie — 90 ; Gr. şc. „Griviţa“ — 120; Gr. şe. Material Rulant — 150: Gr. şe. „Henri Coandă“ — 90 ; Gr. şc. Căi Ferate — 180; Gr. şe. Trans. Căi Ferațe — 150; Gr. şc. Mecanică Fină — 120; Gr. $c. „Electronica“ — 150 ; Gr. şe. Electranica Industrială — 120 ; Gr. șe. Construcţii „C. Brâncuşi“ — 180; Gr. şe. „SE. Pantelimon“ — 180; Gr. şc. „Nicolae Yeclu« — 90; Gr. şc. „Anghel Saligny“ — 180; Gr. şe. Construcţii-Montaj „Mihai Bravu“ — 180; Gr. șe. Constr. „Elie Radu“ — 210; Gr. șc. „N. Stănescu“ — 2170; Gr. şc. „Optica Română“ — 120; Gr. şe. „Unirea“ — 90; Gr. şe. „Timpuri Noi“ —-60; Gr. şe. „D. Leonida“ — 210; Gr. şc. „Republica“ — 150; Gr. şc. ind. nr. 19 (RATB) — 300; Gr. şc. de Reparații Auto — 90; Gr. şc, „Petr Rareş“ — 180; Gr. șe. „D. Onicescu“ — 60; Gr. șe. I.M.G.B. — 180; Gr. șe. „Vulcana — 60: Gr. şe. „Energetice — 180; Gr. şe. Ind. Alimentară „D. Motoc* — 180 ; Gr. Şc. „Autobuzul“ Eliade* — 90; Gr. șe. „Petra Maior“ — 120; Gr. se. „Gh. Asachi“ — 240; Gr. şe, Poştă-Telecomunicaţii — 9%; Gr. şc. „P. Poni“ — 180; Gr. şc. „Buftea —. 120; Gr. şe. econ. admin. nr. 6 — 240; Gr. șc. econ. admin. -nr.-4 „Viilor e 180; Gr. Şc. agr.: „Viaceslav Hornaje «= 305. Gr. șe. agr. Ciorogârla: agricol — 60 indus trial — 60; mii

agricol — 30; ind. —- 40; Gr, şe, silvic „I. Pietraru“ — 60; Sem. Teologie todox —— 60; Centrul şcolar nr. 1 (dețicienți) — 84; Centrul şcolar nr. 2 (deticienți) — 84; Sc, prof. nr. 1 (deficienți) — 96; Sc. prof. nr. 2(deficienţi) — 135: crea ti Asi 3 (deficlenţi) — 135: Gr. şe.

pa ca 10 ; Gr, şc. UCECO! OM (de-

GINAL 6 ORIGINAL

(Urmare d

Studiind ROMCIF î statat şi al de întreba tuat de o: tită de Ri încheiat d determina cu mai rm liarde. Cu la ROMCI afară, FP] timidat şi ulterioare FPP, valo semnat, 1 vânzare-c miliarde. zultă o di e diminu în seamă demersur câștiga a printr-o

Printre privatiza1 al Primă!

făcut evz

Preţul de

Tei/mp. în

țiile făcu

fără prea torii de

lor de la s-au zbă prietate

propria ! ale RON luarea fă

„Birația, ș

s-au zbă

din vale greu să

Marin 4

PDâmbov

la ROM

pământu propriet los valc ceea ce pământi

Adevărul, 29 iunie 1995

pagina 6

Bursa de Valori - un simplu „ornament“ al reformei

În exclusivitate pentru Adevărul, specialişti, înalţi funcționari publici şi oameni de afaceri îşi exprimă opiniile despre mediul economic intern, inaugurarea instituţiei bursiere şi greutățile previzibile în funcționarea acesteia

prezentată staff-ului de la FMI. importantă din această fațadă a fost pusă zilele trecute, prin inaugurarea Bursei de Valori Bucureşti. La eveniment au participat, pentru a-i da greutate, Preşedinţia, Executivul, mare parte dintre deputaţi şi senatori. Numai că, ceea ce s-a inaugurat, în fapt, a fost doar sediul şi nişte calculatoare şi echipamente care, deşi incomplete, au totuşi o imagine frumoasă. Este lesne de presupus că, multe luni de-acum încolo, Bursa nu va funcţiona efectiv. Regulamentele de funcționare nu sunt definitivate, materia primă de bază - acțiunile - practic, nu există. Însăşi conducerea ei, numită abia în ultima lună şi jumătate, nu are, deocamdată, salariul lunar Stabilit.

Martori la botezul prematur al acestei instituţii, alfel esenţială într-o economie de piaţă, dar extrem de întârziată, am solicitat câtorva dintre participanţi răspunsul la întrebarea: Credeţi că, în momentul de faţă, în economia românească există un climat prielnic funcționării unei burse de valori mobiliare? Răspunsurile primite sunt redaie, pe scurt, în

„Găurile negre“ ale reformei economice gestionate de Guvernul Văcăroiu sunt, după cum se ştie, în principal, restructurarea şi privatizarea. Pe lângă multe alte dificultăți care ţin de reforma structurală, stadiul întârziat al acestor două procese a dus la neacordarea ultimei tranşe a împrumutului negociat cu Fondul Monetar. Internaţional. Echipa de experți a FMI urmează să revină, în luna iulie a.c., pentru a constata ce progrese au mai fost făcute, între timp, în România. La vizita anterioară, guvernanţii nu au putut să-i convingă decât că privatizarea şi restructurarea se află în linia de start. Agitaţia care i-a cuprins în ultimul timp pe diriguitorii reformei este, astfel, explicabilă. Elaborarea

metodologiei de aplicare a Legii

privatizării, anunţarea etapelor derulării acestui proces, intenţiile privind restructurarea unor regii şi societăți comerciale cu capital de stat din metalurgie, construcţia de maşini şi industria chimică, adoptarea proiectului de lege privind privatizarea unor societăți bancare - toate necesare, de alifel, dar mereu tergiversate - nu sunt decât ornamente ale fațadei pe care Guvernul o pregăteşte, pentru a fi

„Cel puţin doi ani, BVB

va fi un experiment“ Ulm Spineanu, vicepreşedinte ai FPP IV Muntenia: „S-a pierdut exact perioada de pregătire a acestui mediu economic. De aceea va 'mai dura până când bursa va funcţiona . la

parametri. Metaforic. vorbind. astăzi s-a inaugurat doar biserica. Urmează

să vină preoţii, iar enoriaşi! vor trebui să creadă în slujba care le va fi prezentată. Abia apoi semnalele bursei de valori vor fi corecte. Până atunci.

dim ee 98 de ein 80 niz în se. obținea prima şarjă de

dus metalurgia. Comparativ vechile. CF ale: atita

0 „cărămidă“

pentru accelerarea

grupajul de faţă.

asta? Pentru că nu este de ajuns să fii tobă de carte în materie de bursă. Viaţa acestei instituţii presupune un comportament special, o formaţie specială din partea oamenilor. Este vorba de comportamentul celor care execută zilnic activităţile tipic bursiere şi, pe de altă parte, al celor care-şi caută încrederea în cel cărora le dau comanda execuţiei operaţiunilor.

Această experienţă nu poate veni peste noapte, de aceea multe greşeli se vor face, probabil, la început”.

„Apariţia bursei va schimba

comportamentul economic“

Mircea Coşea, preşedintele ConsiHului pentru Coordonare, Strategie şi Reformă Economică: „Aş spune că există un mediu economic la nivelul la ne aflăm astăzi. Adică, pentru o

tone/an aluminiu şi aliaje din aluminiu.

Prin dezvoltări succesive, capacitatea de producţie a ajuns în anul 1982 la 263.500 tone/an “aluminiu şi aliaje de aluminiu

„ tumate sub formă. de lingouri,

mi hare si sârmă

bursă în primul | moment de apa- | riţie, în stadiul incipient de formare. Aceasta va trebui, însă, să se i rodeze. Să inţeleagă treptat ce înseamnă mediul economic. Ea are

A . rolul de a stimula ceea ce ie avem, adică, elemente capabile să inţeleagă o astfel de piaţă şi să o folosească. Tocmai în asta constă, cred eu, importanţa deosebită a apariţiei bursei în România de la mijlocul anului 1995. Este un instrument esenţial pentru imbunătăţirea şi schimbarea calitativă a mentalități! şi a comportamentului economic. Cei care vor folosi facilităţile burse! vor înţelege ce este piața, că legile ei există, că

Aluminiul lichid extras din cuvele de electroliză este transportat în oale speciale la secţia Turnătorie, unde este transformat în semifabricate din aluminiu şi aliaje din aluminiu: lingouri, sleburi, bare şi sârmă.

ALRO Slatina a functionat la

trebule să fle cunoscute. Vor renunţa, astfel, la mentalități când planificatoare, când centralizatoare, când anarhiste. În final, am convingerea că bursa poate funcţiona şi în România“.

„Dacă economia va merge prost, nici bursa nu va

merge bine“ - Eugen Rădulescu, director, BNR: „Bursa este încă o piatră la temelia unei economii care a început să evolueze în parametrii normalizaţi. Dar aceasta nu înseamnă că anul acesta sau anul viitor lucrurile vor merge mai bine pentru că s-a deschis bursa. Această instituţie intră însă, aş spune, în acest cerc virtuos al organismelor care reglementează o economie de piaţă. Totul depinde de evoluţia economiei. Dacă aceasta merge prost, nici bursa nu va merge bine. În cazul unei evoluţii pozitive, bursa va stimula, în plus, acele sectoare care merg bine. Deoarece acest segment al pieţei de capital înseamnă, în primul rând, redistribuirea resurselor pentru domeniile profitabile. Este, dacă vreţi, CSP-ul economiei de piaţă.

„Un pas mare spre economia de piaţă“

Florin Georgescu, ministrul finanţelor: „Mediul economic are

elemente favorizante ale acţiunijsBarșet

ALRO Slatina - 30 de ani de aluminiu românesc

- instalaţia de defluorizare a gazelor £

- uzină de producere a utilăjelor metalurgice şi a pieselor de schimb.

În perioada 1990-1991, datorită neasigurării cu energie electrică, a conjuncturii nefavorabile de pe piaţă a aluminiului, cât şi a

SNSENÂARU/, joi, 29 iunie 1998

= de valori. Pentru

că de câţiva ani a

început constru-

irea climatului

necesar acţiunii

unor instrumente

specifice bursiere.

Evenimentul de

azi constituie un

pas mare spre

economia de piaţă. Trebuia început care, în continuare, trebuie stimulat, dezvoltat şi sprijinit. Autorităţile guvemamentale,

Banca Naţională şi cadrul legislativ existent permit şi susţin activitatea BVB ca o instituţie necesară economiei de piaţă generatoare -de semnale foarte valoroase pentru toţi operatorii economici. Sigur, cererea şi oferta de capital depind de mulţi factori. Sunt în acest sens disponibilităţi în economie, iar bursa va fi instituţia care va permite o alocare. optimizată a volumului de capital care există. Pe de altă parte. întreaga reformă este de natură să atragă noi surse de capital, noi investitori, în interesul lor şi al economiei noastre în ansamblu“.

marcat. acest

„Aici se vor regla afaceri

inipOELaiătt

Viorel Cataramă, patronul firmei „Elvila“: Aşa cum am anunţat, „Elvila“ va cota la bursă. Consider că, din moment ce s-a deschis, bursa va şi funcţiona,

uman investit timp de 25 de îni.a fost irosit pentru că o hală de electroliză se poate opri în câteva ore, dar pentru pornirea unei hale este nevoie de luni de muncă, cu cheltuieli de. peste 10 miliarde lei.

În 1992 s-a pus problema opririi

a încă două hale de elec

început departe de intreaga capacitate. Pentru că nu sunt suficiente societăţi care să ceară cotarea la bursă. Totuşi, după ce o serie de dificultăţi inerente oricărui debut vor fi depăşite, am ferma convingere că alei se vor regla afaceri de anvergură”.

„Un colac de salvare“

Dan Voiculescu, patronul firmei „Crescent“: „Consider că este totuşi prea devreme pentru o bursă de valori în România. În ce sens? Deoarece o „inaugurare ca cea de astăzi trebuia legată de la noi, încă nu-i

un fenomen, care, cristalizat: piaţa de valori mobiliare, Oricum, un lucru este clar: bursa este mecesară şi are acum rolul de colac

de salvare a unor societăţi. Dacă acesta va fi îndeplinit, iar acele societăţi vor fi şi cele bune, atunci bursa va fi benefică. În rest, de la pornirea reală, atunci când ea se va produce, probabil că, după o perioadă foarte fierbinte, de 3-4 luni, se va intra într-o perioadă de activitate aproape de zero, un fel de stagnare. Aceasta deoarece raportul capital disponibil - ofertă 'este: deocamdată total distorsionat. Dacă este să vorbim la timpul viitor, marea şansă ar fi ca, în colaborare cu partenerii străini, să reuşim să penetrăm la burse consacrate ale lumii, cum sunt cele de la Tokyo şi Londra. Acolo va trebui să fim prezenţi cu ce are România mai bun: = ; Grupaj realizat de

Din îi pruaie. 1993, “moua

conducere a Societăţii Comerciale ALRO S.A. Slatina, având în frunte

un manager de 36 de ani, dl. ing

Dobra Gheorghe, a luat soarta

fabricii în mâini şi a înţeles că

singura soluţie de a asigura un viitor aluminiului românesc

E tit joi, 29 iunie 1995

sedintele ro reni militare în Transpieț

usi E. Bo LA Rusiei, Boris Edtin, nu a excy riza = gri ie boia a

DS posibili Ragatiisă lasate unitățile Micii Moldova,

revederii d A i ae Stadt Repu Sova ircea Snegur, şetul evidenţiat că problema i trupelor rusești pe i Moldova „ar putea

iziunea bosniată Joită „de arme grele

un obuz de mortieră au nehetă Și aură "dimineaţa asupra ului în care, se află televiziunea situată în centrul orașului

“ provocând rănirea mai mul- „he, a relevat un purtător de

Karadjici respinge ape 1 o încetare temporară

Cuvânt al FORPRE

. Obuzul de Curtea — interioară a) iar racheta

sârbilor bosniaci, Radovan a apreciat că a

a respins apelul Consiliului | de forţele „a incheiat marţi, la Cannes, rent misu ae ja pronunţat pentru o încetare și pentru achiz

jui de patru luni în EA a arătat că

agenţia are provizorie a focului au lompromise* — a declarat Karad-

tivă, pentru luptelor”, arma

tru rezolvarea context, liderul sârbilor bosniac; din Bosnia.

Char- în imposibilit mă AER Cm n nmeui de reacţie rapidă (FRR, îm €- mobilizată pe franco-britanică) va putea „nti- lele; ea va pt

mijloacele de luptă” şi „forța ob-

“ întâmpinate de FORPRONU AFP.

mea sa. FRR are e singură misisă permită FORPRONU să-și a olul-Aă A 90 INN gască atare.

Dacă ea va fi pusă

Revista 22, 12 - 18 iulie 1995

Cu o întârziere de peste doi ani faţă de proiectele iniţiale şi cu una de aproape un an faţă de angajamentele asumate de partea română prin Acordul cu FMI, a fost inaugurată, spre sfîrşitul lunii iunie, Bursa de valori. Inaugurare avînd mai mult un caracter festiv, pentru că nu marchează de fapt un debut de activitate. Dincolo de încercările şi simulările ce vor trebui în mod obiectiv făcute vreo două luni, nu prea se ştie încă exact ce titluri de valoare (sau mobiliare, cum li se spune) vor fi tranzacţionate pe piaţa pe care o constituie în fond Bursa. Căci gradul modic de privatizare din România — adică absenţa titlurilor de proprietate în posesie privată — nu prea oferă obiect de lucru Bursei. Nemaivorbind de faptul că Bursa n-are deocamdată un sediu definitiv, urmînd ca în mod provizoriu să funcţioneze — cînd va începe să funcţioneze, probabil pe la începutul lui august — la parterul Băncii Naţionale.

Imaginea curentă care probabil există pentru român asupra Bursei este aceea că reprezintă locul unde se vînd şi se cumpără acţiuni pentru a se face speculaţii. Şi va trebui să treacă poate mult timp spre a înţelege că Bursa nu este altceva decît cea mai bună invenţie de pînă acum pentru mobilizarea unor resurse băneşti disponibile pe piaţă şi canalizarea acestora către investiţii în activităţi profitabile şi deci eficiente. Şi că, de aceea, în Bursă nu pot fi prezente — sau nu pot cota, cum se spune — decît întreprinderi care oferă credibilitate şi perspective.

Deocamdată, au fost alese organismele care constituie Bursa, au fost stabilite relaţiile acestora cu Comisia pentru Valori Mobiliare, care reprezintă instituţia de supraveghere a pieţelor hîrtiilor de valoare (acţiuni ale întreprinderilor, obligaţiuni de stat, certificate de investiţii etc.), şi au căpătat aviz cele peste 20 de societăţi de intermediere bursieră (patru fiind cu capital străin) care vor efectua propriu-zis tranzacţiile în Bursă. -

Care vor fi întreprinderile ce vor putea cota?

Nu au fost însă fixate criteriile precise prin îndeplinirea cărora

întreprinderile pot dobîndi dreptul de a cota acţiunile lor în Bursă.

Lucrurile, din acest punct de vedere, nu sînt chiar simple. Întreprinderile private sînt în general mici şi de tip familial, adică se află în proprietatea unei persoane sau maximum a unui grup de asociaţi. Şi deci nu pot fi eligibile pentru cotarea în Bursă, unde întreprinderile trebuie să aibă o cifră de afaceri semnificativă şi un portofoliu de acţiuni cu un anumit grad de răspîndire pentru evitarea unor speculaţii aranjate. lar afacerile private mai de anvergură aproape în mod cert nu sînt chiar

ILIE ȘERBĂNESCU

A apărut Bursa! Ce va urma?

cumpărările de titluri de valoare reprezintă într-adevăr activitatea Bursei, dar nicidecum scopul ei. Acesta îl constituie colectarea de fonduri pentru dezvoltare. Vînzările şi cumpărările de acţiuni în Bursă nu schimbă decît proprietarii acţiunilor, dar nu şi capitalul societăţilor emitente. Astfel că scopul societăţilor comerciale de a cota în Bursă nu îl reprezintă curentele tranzacţii în sine cu acţiuni — şi care, de altminteri, nu le afectează în mod direct —, ci posibilitatea ca, la un moment dat, tocmai prin

a! ANCEtO

„curate“ şi, ca atare, exact promotorii lor nu ar avea nici un înteres să le aducă în Bursă, unde, dimpotrivă, trebuie să existe un nivel ridicat de transparenţă. Aşa că întreprinderile eligibile pentru reprezentarea în Bursă vor putea fi selectate de fapt din rîndurile celor actualmente de stat — desigur, în cazul privatizării lor şi al organizării de acestea a unor oferte publice pentru vinderea în regim de transparenţă către particulari a cel puţin unei părţi semnificative din capitalul lor. De-abia acţiunile acestora vor fi cele ce vor face obiectul tranzacţiilor în Bursă şi, prin incidenţă, întreprinderile emitente vor fi cele care vor putea beneficia de menirea Bursei: de a înlesni întreprinderilor care cotează, prin piaţa pe care o reprezintă Bursa, mobilizarea pentru investiţii şi dezvoltare de fonduri disponibile prin noi emisiuni de acțiuni. Bariera profitului normal Oricât ar părea, eventual, de curios celor care nu au legătură cu

problemele Bursei — şi este cazul în general al românilor —, vînzările şi

credibilitatea dobîndită în urma reprezentării în Bursă şi prin accesul obţinut astfel la această piaţă, să lanseze noi emisiuni de acţiuni, care să fie achiziţionate şi prin care să-şi majoreze capitalul în vederea extinderii şi modernizării. Evident, pentru a spera că eventualii deținători de fonduri îşi vor plasa banii în dezvoltarea activităţii lor, întreprinderile trebuie să

TALK-SHOW-u LIVE

manifeste o deplină transparenţă, cu alte cuvinte să facă publice rezultatele lor economice şi financiare, proiectele lor şi să aibă capitalul (se înţelege, privat) format cel puţin în parte prin achiziţii deschise de acţiuni, adică prin ofertă publică.

Faptul că raţiunea însăşi şi mecanismul de funcţionare a Bursei constau în permanenta căutare a variantei mai profitabile de plasare a banilor este o certitudine că numai întreprinderile performante au şansa de a-şi vedea achiziţionate noile lor acţiuni oferite în Bursă şi este aproape o certitudine şi că investiţiile făcute prin Bursă s-au îndreptat, din punctul de vedere al economiei naţionale, spre activităţile cele mai eficiente.

Dincolo de multiplele probleme de ordin tehnic, organizatoric şi managerial inerente oricărui început, Bursa de valori din România-va demara cu imensul handicap pe care îl constituie percepţia confuză şi, din păcate, destul de deteriorată încă înainte de a se fi articulat cât de cât a titlului mobiliar: acţiunea. Îmbogăţirea rapidă a unor privatizaţi pe baza încălcării legilor sau prin speculă, ca şi promisiunile fără acoperire ale unor societăţi de asigurări pe viaţă sau ale unor jocuri de întrajutorare au făcut ridicol de mici în ochii populaţiei cîştigurile de 10-15% pe care le poate aduce de fapt deținerea titlurilor mobiliare. Cu toate că asemenea rate de rentabilitate, şi nu cele de 100—200%, reprezintă de fapt normalitatea în economia reală. În timp ce cîştiguri spectaculoase, mai ales într-o economie stagnantă precum este cea românească, sînt suspecte, pentru că nu pot ascunde decît smecherii, înşelăciune sau furt. Acest handicap va atîrna greu în disponibilitatea deţinătorilor de fonduri de a achiziţiona acţiuni chiar ale unor întreprinderi profitabile şi deci în realizarea efectivă a rolului Bursei.

ri În fiecare zi, : de luni pînă vineri, puteţi audia

la Radio Total, între orele

Luni:

Portrete din gulagul românesc — Irina Corbu Marţi:

Cîinele de pază — Cornel Nistorescu Miercuri:

Punct și virgulă — Carmen Bendovski Joi:

Fiți întreprinzători — Bogdan Teodoriu Vineri:

'Taxiul de noapte — N.C. Munteanu

Adevărul, 20 noiembrie 1995

niea DE) Prognoza vremii pentru eră marţi, miercuri şi joi

MARŢI. Vremea va fi deosebit de Trece pentru această perioadă. Cerul va fi mai mult noros.

În cursul nopţii va ninge local în jumătatea de vest a țării şi izolat în rest. Ziua ninsorile vor fi mai frecvente în sudul şi sud-estul ţării. Aici local vântul se va intensifica viscolind zăpada. Temperaturile minime vor fi cuprinse între -12 şi -6'C in jumătatea de nord a ţării şi -6 la 2'C în cea de sud. Maximele se vor încadra în general între -5 şi 3'C.

MIERCURI. Vremea rece se va menţine. Cerul va fi noros. Va 'mai ninge în regiunile din jumătatea de est a țării, unde local zăpada va fi viscolită. În rest ninsori liniştite doar pe alocuri. La munte vânt tare şi ninsoare viscolită.

JOI. Va mai ninge viscolit în regiunile estice cu deosebire în cursul nopţii. În rest ninsori răzlețe. Ziua „ treptat ninsorile şi vântul din estul țării se vor restrânge ca areal. Va fi foarte frig, dimineaţa înregistrându-se -14 la -4C, mai coborâte în deprestuni, iar la amiază -6 la 3C.

BUCUREŞTI: Vremea va fi rece. Cerul va fi mai mult noros. Va ninge temporar, iar vântul se va intensifica mai ales marţi spre miercuri. Treptat, în ultima zi, ninsoarea va înceta, iar vântul va slăbi din intensitate.

Temperaturi minime -6 la -2'C, iar maxime -2 la O'C.

nsă

bia, aţie

are

OD A i

Preţul benzinei a crescut, cifra octanică a scăzut

Coroiu)

Ip. e 7 OREI Ea:

În judeţul Vaslui - dar, după cum ni se semnalează, şi în alte zone - se vinde benzină cu cifra octanică diminuată. Aflăm de la Oficiul Judeţean de Protecţie a Consumatorului că această fraudă a fost confirmată şi reconfirmată de analizele de laborator efectuate la Bucureşti. Discuţiile purtate cu reprezentanţi ai Oficiului amintit şi PECO SA Vaslui s-au dovedit total neproductive. Ele nu au clarificat cauza co scăzute a benzinei. Cât despre vinovaţi, de ei ar urma să se ocupe alte organe şi instituţii. (C.

SE PIPA SNA CU: spate e

Cazinoul din Slănic Moldova nu s-a vândut nici la a treia licitaţie

Determinată de serioase dificultăţi financiare, intenţia societăţii „Perla Moldovei“ S.A. din Slănic Moldova de a vinde cel mai important dintre activele sale, Cazinoul, a eşuat iarăşi vineri, 17 noiembrie, când s-a organizat pentru a treia oară o licitaţie. Ca şi la precedentele tentative, nimeni nu s-a prezentat pentru a depune oferta. Conducerea societăţii e convinsă că lipsa de atractivitate a acestui activ constă în preţul exagerat, de 2,5 miliarde de lei, de la care porneşte licitaţia. De menţionat faptul că FPS-ul a fost acela care în momentul în care s-a decis vânzarea imobilului, a ridicat valoarea de inventar cu un miliard de lei. (Liviu Avram)

În prima tranzacţionare La Bursa de Valori Bucureşti vor intra acțiunile a 7 societăți comerciale

După aproape 50 de ani, luni, 20 noiembrie, la Bursa de Valori Bucureşti se va desfăşura prima şedinţă de tranzacţionare. Aceasta. va avea loc între orele 11,30-13,30 şi va-fi o tranzacţionare în piaţă continuă, adică se vor putea încheia tranzacţii la preţuri. diferite, pentru aceeaşi valoare mobiliară, determinate de raportul cerere-ofertă de la un moment dat. Înainte de şedinţa propriu-zisă de tranzacţionare, între orele 9,30 şi 11,30 va avea loc predeschiderea, iar după şedinţă, între orele 13,30 şi 14,30, va avea loc închiderea pieţei,

adică tipărirea şi transmiterea rapoartelor de tranzacţionare şi decontare, precum şi introducerea ordinelor pentru şedinţa de tranzacţionare următoare. Din cele 12 societăți

comerciale admise la cota bursei în data de 7 m

noiembrie 1995, luni vor fi tranzacţionate numai acţiunile a şapte societăţi comerciale: UAMT SA Oradea, L.A.L.F.O. SA Zalău, Carne-Arad SA Arad, Artrom SA Slatina, APSA SA Baia Mare, Comelf SA Bistriţa,

Sanevit SA Arad. Claudia VLAD

Criminal periculos arestat la Vatra Dornei

Poliţia judeţului Suceava I-a identificat şi arestat pe autorul omorului săvârşit în noaptea de 16 spre 17 noiembrie 1995, în oraşul Vatra Domei, victima fiind cetățeanul israelian de origine română Drach Carol Shaim, 73 de ani. Întors, în ziua de 16 octombrie, din Israel, Drach Carol Shaim a dispărut în împrejurări misterioase. La solicitarea fiului acestuia, Drach, venit special din Israel, poliţia a forțat uşa apartamentului victimei, situat în oraşul Vatra Dornei. În holul locuinţei a fost găsit cadavrul dispărutului, prezentând urme de

violenţă la nivelul capului şi „ambalat“ într-un

i Lil , 23 15 40 resei Libere nr. 1, Tel. 223 15 10, 223 15 20, 223 15 30, 2 15 40, Tel./fax 222 33 97. Mică publicitate: Tel.[fax 222 33 41. Tiparul: Regia

primeria „CORESI“ - Bucureşti 40 360

jud. 7

sac, confecţionat dintr-un material de camuflaj militar. Apartamentul era Tăvăşit, iar bunurile din casă aveau pe ele urme de sânge. Medicii legişti au stabilit că Drach Shaim a decedat în urma loviturilor primite la nivelul capului. Criminalul i-a strâns apoi gâtul cu un prosop. Criminaliştii suceveni şi ofiţeri ai poliţiei criminale de la IPJ laşi au stabilit că. autorul asasinatului este Blaga Gheorghe Dorin, 23 de ani, fără ocupaţie, din Vatra Dornei, care a pătruns în locuinţa victimei în SCopasi=_ af,

Ştiind că proprietarul casei este plecz a

sa 2 lui pere a. niof Faptul este puțin „ ecul alint i Pj : Dericen!, a fost considerată mai ef gin Probobi La fel 'drgae ri Tragerea Loto Speei ata câştiga alegerile prezidenţiale, soperatica în 1980, când . din 19 noi stă "fix EMI. de soarta. Chiar dacă la putere se află un pejnia DU va avea 6 [] NOiembrie 1995 o e mentul este dominat tot de foşti comunigi oiion de stânga, iar ii So za 9 16. 3 Pe Mere nomia de piaţă şi nici nu va iugula democrați! eri U Va opri m Fond de câştiguri: 970.947 4 În epl, iar soarta sa nu se mai află în mâinile Unui sii Olonio e un staţ m Valoarea câştigurilor ori 7.142 li de “la tot pasul. În Ungaria, ex comunist Gyula Ha Sur om. Exemple 4 Ologaţe; n iul țării sale în Occidei i : Mm nu a sc = variantă a 194.189.548 lej. ca nimic pre o, clesti preo rău. Se: a vi derbi Nici macar eve variante a 1.003.563 lei; cat, a ri Zi tin în faţa organismelor internaționole coco” pe lânga di

IScursurile

variante a 20.531 lei, to fapte şi cifre ce măsoară cu exoctiate dez în înțâlnirile bilaterale,

rogra + Ider sau partid care în p Diferenţele nu vor mai fi de natură funda

la putere. - j « unei grupări sau alteia nu va mai putea schimba în mod decisiv traiectori

lumea civilizată, În România însă, unde regimul eri

? ați

Poloniei, spre economia se târăşte,

0 să acceadă

E LE Fond de câştiguri: 225.493.682 ki nfolă şi victoria

Valoarea câştigurilor Omologate: e - 2 variante a 8.380.627 lei cup variante a 761.875 lei; cat, a IV variante a 81.365 lei; cal. a V-a apă: a 16.147 lei.

Report cat. I - 94.184.890 lei; repag „N+3'* - 31.394.962 lei; Tepont cat 16.107.560 lei.

este nesigur, unde privatizarea a fost blocaţă, iar unde corupția bântuie nestingherita la toate nivelurile iar parlamentul ocolește legi fundamentale pentru funcţionarea statului de drept, alegeri au înco, din pacate, un caracter dramatic. De rezultat | a delia

amat or poate depind mersul înainte sau recâderea României pe o treaptă inferioară a rai

acestei situaț

vingătorul polonez

kwasniewski - un ex-comunist cu obiceiuri occidentale

Pronosport Rezultatele concursului din

noiembrie 1995 m Atalanta - Sampdoria (pauză) m Atalanta - Sampdoria (final) m Cagliari - Torino N Inter - Udinese 9, Juventus - Fiorentina m Lazio - Cremonese ph m Napoli - Vicenza m Padova - Bari (pauză) W Padova - Bari (final) 3 % Parma - Milan (pauză) 0.

m Parma - Milan (final)

m Piacenza - Roma (pauză) m Piacenza - Roma (final) 10) i Fond de câştiguri: 160.001.769 lei.

CONSILIUL DIRECTOR

Dumitru TINU director Cristian Tudor POPESCU

redactor-şef adjunct. secretar general de redat

lon MARIN A i a i redactor-şef 7 ep Aleksander Kwasniewski s-a născut în 1954, în sapil Da e opel de

nt medic. A i în idul, ist la 23 de ani şi dai imoliti )

Bogdan CHIRIE: (aie A iara în pariu eat 464 pia a gi pri şef departamen! o a câştigat o reputaţie de gânditor reformist. Satul) SE la care a pretins că ar fi Adrian URSU istorale, că ar deţine o diplomă în economie, dar Universi tă Legea Marţială în Polonia

A nt NUI a declarat că afirmaţiile sale sunt false. Când a fost A area spre deosebire şe/uepartane ajiubrie 1981), iar autorităţile au dispus să se tragă asupra munc impul că a încercat

i sarea inut tot timpul muperoTMatri, a rămas în cadrul partidului. Ewasniewki + sui 0: ru ultimelor două

em VeZE reforma din interior, EL a îndeplinit funcţii minis ski a jucat un rol triye comuniste. După ce fostul partid care, în prezent este ai i i i cotidianul conservator pia

y iştilor britanici, şi cunoscutu

"Tony Bale, liderul laburişilor britanic, și Cunosc4lă

i i-poloi : norul comunism 3 tur de soţia

autorizată prin S.C. 79/1991, ului Comerțului Bucureşti» mai 1991.

neje Vin Costner: „Elegant şi şarmant, moşte leagă! ŞI reprezentanţii noii sâgi liberale... În imagine 3. (M.R.) Amănunte în pag. a VIl-a

După 1989, în România anual circa 14,5 milioane metr

G A g rinde emnoasă. Fur i Tragerea Noroc ngaiarea spre lumea liberă. Lecţia poloneze, A SA Comunism săptămâni șa si violente din 19 noiembri 3 res pentru România. În Polonia s-a realizat acea pl proc lipsita de | na tel Soldat cu dobor Tie 1995 „it comună care va aparea de.acae ez Platforma politice. la. e estimate fiind egale « 0.1 9 1 1 eo omul electoral al oricărui lid € practic de la sine la sută din tăierile anual

Situaţie deosebită se Înregistre. silvice Covasna şi Com distrugerile se cifrează Ja milioane metri cubi.

Legat

AI, am solicitat

d-lui Petre Georgescu, şeful Se Forestier din cadrul Regie! „Romsilva“, După cum ne-a pr

0 Poli achizi produ agric. este « bani r sprijir

Recent privind in contingeni scutit de p lipsa aces şeptelului 6.400 mii cantitate f de indust necesităţi : externe. p această ho Organizaţi frigului (R an, când capacității oprite din aici? Cun Agricultur altă parte, renunțat si şi ceilalţi: au fost tral planurile d

* Astfel se a

Adevărul, 21 noiembrie 1995

pagina 10

Tranzacţiile din prima zi la Bursa de Valori - 15 milioane lei

Seo ENĂRII, ?

AAA, A î // Un semnal de alarma privinc

criza hârtiei de ziar de dl. Viorel Sălăgea!

Ieri, la ora 11,30, ringul Bursei de Valori Bucureşti era gata pentru începerea primei şedinţe de tranzacţionare. 23 de agenţi de bursă aşteptau nerăbdători, şi puțin emoţionaţi, în fața terminaklor ordinele de vânzare sau cumpărare de acţiuni pentru cele şapte societăți comerciale admise. pentru prima şedinţă. în jurul orei 12 se încheiase deja prima tranzacţie, pentru acţiuni Sanevit, la valoarea de 67.000 lei/acțiune. O jumătate de oră mai târziu, o acţiune Sanevit era cotată la 50.000 lei. În faţa ringului, un investitor transmitea brokerului său, prin telemobil, să cumpere trei pachete de acţiuni la Carne - Arad SA, la preţul de 15.000 lei/ acţiune. La ora 12,30 se tranzacţionaseră deja acţiuni a patru din cele şapte societăți comerciale. O oră mai târziu, la încheierea şedinţei numărul total al acţiunilor tranzacţionate a fost de 905, cu o valoare a tranzacţiilor de 14,9 milioane Iei. Din cele 45 de tranzacţii totale, aproape jumătate - 21 s-au efectuat pentru acţiunile SC Artrom Slatina, aici înregistrându-se şi cele mai multe acţiuni tranzacţionate - 473, la un preţ mediu de 9954,75 lei/acțiune. Pentru acţiunile SC Apsa SA Baia Mare nu s-a încheiat nici o tranzacţie deoarece, deşi au existat ordine de vânzare şi cumpărare, acestea nu au coincis ca preţ.

Dl. Stere Farmache, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti, ne-a declaraţ: „Sunt mulţumit de cum a

decurs prima şedinţă de tranzacţionare, mai ales că valoarea tranzacţiilor a fost semnificativă, mult mai mare decât în alte ţări în tranziţie, unde bursele de valori s-au deschis mai devreme. Este prima dată când se înregistrează pe o piaţă organizată un curs al acţiunilor. Bursa nu are nici un merit dacă preţurile acţiunilor cresc, după cum nu are. nici o vină dacă acestea scad”. Menţionăm că în afară de Sanevit Arad valoarea nominală a acţiunilor celorlalte şase soceităţi este de 25.000 lei. Pentru toate acestea însă, tranzacţiile s-au încheiat la preţuri mult mai mici, ce nu au depaşit 14.000 lei/

După eşecul de ieri de |

UVEYH

„Actorilor nu le mai rămâne decât să cerșeuscă în plină stradă“

- afirma Leopoldina Bălănuţă

Plimbaţi de la o ușă la alta pentru a obline o mărire de salarii, actorii au i ieri la ușa ministrului muncii și protecţiei soclale, Mircea Popescu, Acesta, deși a ascultat impresiona! de cele auzite, nu aoferit nicio solulie

penitru-o eventuală creştere a șalariitor, Actorii primesc în medie 150-200.000 ei miră Borcea

salariului cu. 75. la suță., În cadrul. întrevederii, binecunoscutul Siminic, actor la Circ, a spus; „Eu primesc în mână 120,000 de lei, iar pentru câini primesc 100.000 de iei. Din supa mea soot bucatade came şio daucâinilor, pentru că nici lor nule ajung banii, dar mă întreb oa le mai dau celortrei copli ai mei?', Tot el a arătat că pe perioada când dau spectacole în străinătate actorii primesc diurnă 40 da dalari din cara statul la 17 Aalari, În arati tim, în

constata, la rândul-ei, că în timp ce sportivii primesc premii substanțiale, actorilor nui se trimite nicimăcar g telegramă de mulţumire atunci când aduc trofee internaţionale, În acelaşi spirit, Ovidiu luliu Moldovan a remarcat că la Festivalul „George Enescu' s-a găsit un miliard pentru a se cumpăra covoare la Casa Poporului, dar nu se găsește un miliard pentru a se mări salariile actorilor. „E drepi, şi noi am putut călca pe acele covoare, dar poate nu mai avem forța fizică necesară să pășim pe ele”, Soluţiile la care mai pot apela actorii sunt extreme, Siminic spunea că se va așeza în faţa Guvernului cuo pancartă de gât, pe care vascrie” „Fac greva foamei, de foame, iar! Idina Rălănută snunea că actorii var fi navaiti să facă

acţiune. Următoarea şedinţă de tranzacţionare se va desfăşura luni, 27 noiembrie, între orele 11,30 - 13,30. Acţiunile celorlalte cinci societăţi, admise la cota bursei, vor fi tranzacţionate pe măsură ce societăţile respective vor încheia contractele. de registru cu Bursa de Valori. Claudia VLAD Foto: Valeriu TANASOFF

(Urmare din pag. I)

Principalii beneficiari sunt cele 17 societăţi comerciale de exploatare a lemnului rezultate din divizarea, anul trecut, a regiilor autonome SUDREL, ESTREL şi VESTREL. Cum volumul maximal al exploatărilor de masă lemnoasă se hotărăşte prin lege specială, s-a procedat la precomptare, adică la redistribuirea cotelor alocate iniţial, pe bază de balanţă.

Starea de fapt din zonă nu permite decât o inventariere parţială, statistică

urmează a fi exploatat. În plus, datorită supraofertei se prefigurează o scădere a preţului pentru metrul cub de lemn, în urma negocierilor. Se pomeşte de la un preţ situat între 6000 şi 20.000 lei/ metru cub, în funcţie de esenţă şi calitate. Ca urmare. vânzătorul, adică

a cantităţii şi calităţii lemnului care .

Declaraţia făcută în Senat

în numele grupului parlamentar PUNR

Într-o declaraţie politică senatorul Viorel Sălăgean,

a semnalat situaţia critică a producţiei

Potrivit semnalelor primite din partea unui mare număr de cotidiane, presa scrisă se află în faţa unui iminent pericol de resrângere drasticăa tirajelor, dacă nu chiar de întrerupere a apariţiei. Cauza! oconstituie lipsa acută de hârtie, datorată faptului că societatea comercială „Letea!“ Bacău - singurul producător de hârtie de ziar din ţară - lucrează de câteva luni doar cu 50% din capacitatea de producţie. Ss,

Caşi cum această împuținare a resurselor de hârtie n-ar fi fost suficientă, recent, conducerea societăţii comerciale „Jetea'“ a amunţat că în perioada ianuarie - martie va înceta producția hârtiei de ziar ca urmare a desfăşurării unor ample lucrări de modernizare.

Jată cum, în plin anelectoral 1996, presa scrisă va fi pusă în faţa celei mai acute crize de hârtie pe care a cunoscut-o vreodată. Semnalul politic care va fi transmis atât în ţară, cât şi în străinătate ar favoriza comentarii menite să creeze imaginea de limitare sau de anihilare, prin mijloace economice, a libertăţii presei. Oare este cineva interesat să dea o asemenea lovitură presei scrise? Cui ar folosi a

iculoasă tulburare a apelor în lumea presei? Pigari veţi spune caca suni datele afacerilor - şi presa este până la urmă o afacere, ce-i drept, modestă - iar în economia de piaţă nu pot fi admise tratamente economice preferenţiale. Aşa ar sta lucrurile într-o economie de piaţă normală, dar nicidecum în situaţia României, unde există un singur producător - deci automat şi un monopol absolut - în domeniul hârtiei de ziar. Aşa se face că politica în

Filiala Silvică din Covasna susţine că nu acordă licenţe

de exploatare

Spre deosebire de alte zone, Filiala Silvică Sfântu Gheorghe a RA Romsilva nu acordă licenţe de exploatare pentru masa lemnoasă rezultată ca urmare a vijeliei din noaptea de 5 spre 6 noiembrie. Enorma cantitate de pădure distrusă acum două săptămâni va exploatată de unităţi SPPL, judeţul Covasna, cât şi a judeţe cum ar fi Suceava, Prahova şi Argeş. Din acestea din urmă 20 de firme, unităţi SPPL, au încheiat convenţii cu Filiala Silvică Sfântu Gheorghe a RA Romsilva. În prezent un mare număr de oameni lucrează

pronunţată vorbind în numele grup

ieri în Sala Omn ului PUN de hârtie de ziar domeniul producţiei hârtiei de ziar dev viând-nevrând, politică de rang, evidente şi fireşti conotaţii politice. +

a de ce pe ace cil de cai ta în jucţia de hârtie, considerăm-că se im] papei. României să se implice imedi eficient. Concret, efectele crizei ar putea fi și atenuate dacă, de exemplu, guvernul ar er licenţă specială pentru importul de hân nivelul necesarului contractat cu sociei „Letea“ Bacău, adică circa 10.000 tone pi luni. Beneficiarul acestei licenţe ar put nominalizat chiar de guvern, chiar la socie comercială „Letea!“ sau la Direcţia Rezer Statului. În acest fel, s-ar putea obține un p contractare: mult inferior - de circa 750 d tonă, faţă de cel practicat prin intermedia circa 900 dolariftonă. Totodată, ţinând seai situaţia gravă care se creează, şe cuvi guvernul să aprobe 0, anulare sau cel p! reducere semnificativă a taxelor vamale ridică preţul hârtiei cu 15%.

Chiar şi în aceste condiţii, preţul hârti import ar fi cu circa 30 la sută mai mare f preţul pe care îl va practica societatea „ după majorare. Z

României să manifeste receptivitatea necesi de aceste propuneri şi să evite declanşarea une cu efecte imprevizibile în relaţie cu presa sc

Milioanele de metri cubi de lemn afectaţi « furtună - bucuria firmelor de exploatare

Letea ar vrea lemnul, da

poate ajunge Ia el Maşina 11 a fabricii Aetea”, s producătoare de hârtie de ziar, funcţionat în ultimele zile din lipsa ri prime. Dincolo de a: de cat

suplimentară. Am cerut în acest + „ opinia d-lui Virgu Mireanu, d ial la SC „LETEA” SA. Don