Emil Constantinescu prezintă platforma politică „Contractul cu România”

Rd oulciil obotimare Mâna tag, ceia odata toi a neaga Ac Sa at aste, 0-46 a

penal şi a Codului de procedură penală, s-a anunțat şi rezultatul: proiectul de lege a picat cu scorul de 155 „pentru la 150 „contra“. Flind vorba. de:o lege organică, era nevoie de o majoritate de două treimi, foarte departe de ceea ce s-a consemnat. Prilejul anunţării rezultatelor de ieri din Camera Deputaţilor a fost folosit ca moment moralizator de către toți cei ce au anunțat apriori că nu vor susţine proiectul: PSM, PRM, PNŢCD şi UDMR. Deşi, primii au refuzat Codul datorită prevederilor. privind homosexualitatea, iar ultimii datorită restrângerli libertăţilor cetăţenilor, concluzia a fost aceeași: fără o consultare prealabilă a tuturor parlamentarilor pentru a se ajunge la o formă acceptabilă de proiect, acesta nu trece la vot. Răsvan Dobrescu (PNŢCD) chiar a calificat momentul ca reprezentând spargerea mitului maşinii de vot. Este într-adevăr un semnal că şi cu alte situaţii (poate

mai poate fi supusă :aprobării în aceeaşi formă decât de viitorul Parlament, întrucât actuala legislatură” respins prolectul de două ori.

Tot ieri s-au mai anunţat rezultatele voturilor finale la alte 5 prolecte discutate marți. Acestea au trecut cu scoruri destul de categorice, fiind deci aprobate de Cameră. Ele aveau ca teme: cadastrul general (scor 283-22), protecția concurenţei (295-10), completarea Legii pentru declararea localităţilor ip şi “Treznea localităţi-martir (261-44), partidele politice (269-36) şi salarizarea membrilor Comisiei Naţionale a Valoritor- Mobiliare (300-5).

Din şedinţa de ieri am mai reținut continuarea dezbaterilor la Agenţia .rurală „şi stabilirea programului pe săptămâna viitoare ce prevede ședință comună a Camerelor joi, cu ocazia Zilei Naţionale a României.

Răzvan MITROI

rece pa ăi ovale Sai tă e CDR îşi lansează platiorma politică electorală „Contract cu România”

Prima formaţiune politică ce şi-a făcut publică platforma politică pentni apropiata campanie electorală

este Convenţia Democratică. Preşedintele Alianţ angajament politic clar” faţă de cetățenii României. DI

ei, Emil Constantinescu, a prezentat, ieri, “cel dintâi |. Emil Constantinescu a spus că modelul de guvernare

propus de CDR este mai mult decât o promisiune, “un contract cu cetăţenii”, pentru a cărul îndeplinire Alianţa îşi asumă răspunderea, -Structurat în 20 de puncte, “Contractul cu România” propus de CDR electoratului îşi asumă cu titlul de “obligaţie” următoarele: în termen de 200 de zile de la “venirea la putere”, CDR va pune în. posesie toți proprietarii terenurilor care nu se află în litigiu, va înainta o lege în Parlament

pentru acordarea unui lot pentru casă şi a unui ha de ti

eren agricol specialiştilor din toate domeniile care se

vor stabili la sat, va elabora proiectele pentru construirea unor cămine studenţeşti cu 10.000 de locuri, va

prezenta un program guvemamental de garantare a in

tegrării economice a tinerilor, va asigura recaicularea

pensiilor de asigurări sociale, va stabili măsuri pentru prețuri corecte la produsele alimentare şi serviciile publice de bază, va promova o lege pentru concediu postnatal de 2 ani, plătit, va revizui sistemul de taxe şi impozite impuse populației, va adopta o lege de interzicere a “escrocheriilor speculative gen Caritas”, va înăspri pedepsele pentru omor, viol, tâlhărie, va elabora un program de refacere a căilor de comunicaţie.

CDR se angajează să anuleze impozitul agricol până în anul 2000. (O. lurașcu)

declare în avans faţa de intrarea in campania gieciotala averea şi sursele de venituri, sumele primite pentru organizarea propriei campanii şi proveniența lor şi să facă pubiic că nu este sprijinit de instituţiile statului.

Liderul democrat şi-a prezentat apoi declaraţia de

Te, Dig A

parlamentar, va fi urmat de câtre toţi membr care vor Intra în cursa electorală. lată dectaral a liderului democrat şi a familiei sale:

Declaraţie de avere

A. Proprietăţi A, 1. Clădiri, în țară şi în străinătate: 0 (nici una) A. 2. Terenuri, în țară şi străinătate: O (nici unul)

A. 3. Bunuri de folosință îndelungată: automobil: 1, marca Renault 5, an de achiziţie 1991; frigider: 1, man

(Italia), an de achiziţie 1995; congelator: 1, marca Arctic (

Indesit (Italia), an de achiziție 1994. B. Valori

România), an de achiziţie 1982; maşină de spăl

B. 1. Conturi în bancă, în țară şi străinătate: în țară: O (nici unul); în străinătate: 1, la Barclays Bank (Span:

de 4.000 $, obţinută din conferinţe şi publicaţii.

B. 2. Bunuri mobile de valoare: mobilă stii de birou (din familie); 3 tablouri de pictori români din anii '30 bijuterii: fără valoare deosebită, în sumă totală de circa 2.500 $.

C, Participaţii la societăţi comerciale

Nu sunt şi nu am fost acţionar la societăţi comerciale, nu su

D. Surse de venit: D. 1. indemnizaţie de deputat lunară;

nt şi nu am fost membru în consilii de administra

D. 2. Conterinte şi lecţii prezentate în străinătate şi publicate remunerate în medie cu 1.500 $/unitate.

D. 3. Cărți publicate în țară şi străinătate.

În ţară, drepturile de autor sunt cedate pentru activităţi de partid.

În străinătate, pentru volumul „Le devoir de libert&", suma de 40.000 Frfr.

Deciar că soția nu deţine societăţi comerciale sau altfel de firme, nici integral, nici parțial, în țară sau în Declar că singura sursă de venit a soţiei mele este salariul de lector universitar. Declar că fiica noastră, Ca participare la o societate comercială (atelier de modă) pe un spaţiu şi cu maşini închiriate.

Pentru exactitatea declaraţiei, trebuie să menţionăm ce arată paragraful care îi este consacrat în raportul „Apartamentul“: Fostului premier, care deţinea în proprietate un apartament cu 4 camere din anul 1980, i s-a repaitizat, în luna ianuarie 1990, vila din str. Gogol nr. 2, imobil cu 11 camere, având 219 mp suprafaţă locuibilă (la o familie compusă din patru persoane). Repartiția a fost dată pentru „asigurarea securităţii personale“, prin

Semnez pentru

modificarea nelegală a anexei nr. 8-a H.G. Apartamentul, deţinut cu titiu de proprietate fost vândut cumnatului său, Georgescu to închirierea din luna ianuarie 1990-incalcă articolului 13 din Legea nr. 4/1973, într închirierii deţinea în proprietate un alt aparta

Oana N

tămîna trecută, la trei ani de Săpt ea guvernului său, premie- % icolae Văcăroiu, cu o nesimî perseverenţă, a intonat din i elogiul propriei activităţi, luînd "| triumfalist, demagogic şi îny t cu care ne-a obişnuit fostul ionar de la CSP. L-a dezminţit E ai realitatea la care guvernul o orb, dar chiar şi directorul SRI, 7 ăgureanu, care a prezentat lamentului un raport dramatic, e probabil cea mai sumbră «luzie este cea că 30-40% din vee obţinute în România provin omia subterană. ă țara este prost guvernată ie. astfel, recunoscut implicit i decătre unii ce au puterea. Că tul de drept este tot mai mult o şi că ilegalitatea este conită cinic de către Puterea însăşi ovedit atunci cînd Senatul a reat să adopte moţiunea simplă a care învinuia Guvernul de a respectat Legea electorală prin istribuirea de aproape trei ani a ților de alegător. Iar că sentiitul apăsător al lui „aşa nu se poate“ a pătruns pînă şi în sfee înalte s-a văzut la Conferinţa țională a PDSR. Atît mesajul tor al preşedintelui Iliescu, criticile aspre aduse partidului re d-l Marțian Dan sugerează elativa unitate de pînă acum a ce conduce România înceă devină tot mai supusă încercădată cu apropierea scadenţei

ceastă deloc agreabilă con-

t Convenţia Democratică mânia a dat publicităţii un gramatic intitulat „Contract a“. În el se promite că, în tatea accederii la putere în egerilor din 1996, CDR va în 200 de zile, un număr imonant de proiecte cu valoare

în sine a explicitării „consocial“ ce trebuie să existe guvernanţi şi cetăţeni este „ea fiind de altfel preluată diţia occidentală (vezi „Con- |cu America“ al Partidului

aici lucrurile stau bine, şi asupra conţinu-

iu cred deloc că un atamatic este un eseu un articol doct de politoate rigorile unei: ate îndelung. Avem gur, cu un manifest retorica şi elementele tice sînt, pînă la un le. Din acest punct de te multe obiecţii isiunilor la un ter- > 200 de zile. O formai ales în aprolectorale, este

„Contractul 3 cu demagogia“

promisiunile conţinute în acest text sînt profund contradictorii, viciate, din start şi în mod flagrant, de inconsistenţă logică elementară. Astfel, la punctele 12 şi 13 se anunţă că în 200 de zile vor fi promovate legi care „vor diminua pînă la anulare impozitul pe profitul reinvestit“ şi că, mai mult, întreg „sistemul de taxe şi impozite va fi revăzut, în scopul diminuării lor“, fiind, în special, redus impozitul pe venituri. Rezultă de aici că veniturile bugetare vor fi reduse. Pe de altă parte, aflăm, de la alte puncte, că: în 18 luni de la preluarea puterii vor fi construite cămine studenţeşti cu 10.000 de locuri; că va fi asigurat femeilor un concediu postnatal de 2 ani, dar şi un ajutor lunar reprezentînd 10% din salariul mediu pentru fiecare copil sub 16 ani aflat în îngrijire, că se vor acorda tinerilor credite ieftine pentru cumpărarea de locuinţe, că absolvenţii fără serviciu vor primi un ajutor social, că vor fi pietruite drumurile sătești şi electrificate satele „cu fonduri de la buget“ etc. Cu alte cuvinte, CDR ne anunţă că, încă din primii doi ani de guvernare, va cheltui mult mai mult din buget pentru destinaţii sociale, prelevînd totodată impozite mult mai mici. Numai printr-o minune, să zicem aceea de a descoperi o mare de petrol sau un munte de aur, asemenea programe contradictorii ar putea fi realizate în 200 de zile, doi ani ori chiar patru.

Dar „Contractul cu România“ nu este numai inconsistent; pe alocuri, el vădeşte o mentalitate retrogradă, dirijistă, ostilă profund principiilor economiei de piaţă şi ale democraţiei de tip occidental. Spre exemplu, la punctul 10 stă scris că „în 200 de zile vor fi stabilite măsuri legale care să garanteze o formare corectă a preţurilor la produsele şi serviciile de bază“. Cu alte cuvinte, CDR pare să preconizeze reintroducerea preţurilor a căror „corectitudine“ să fie determinată nu de piaţă, ci de birocraţi. Pentru a face ca preţurile să scadă nu e nevoie deeît de un surplus de produse vandabile şi de o monedă stabilă, ceea ce nu e de obţinut în absenţa reducerii deficitului bugetar. De asemenea, ideea de a finanța pietruirea drumurilor săteşti de la bugetul de stat lasă impresia neplăcută că CDR nu a înţeles nimic din principiul autonomiei locale şi al descentralizării administrative. Astfel de lucrări, ca şi multe altele de interes local, pot fi, de cele mai multe ori, finanţate din bugetele locale, a căror lege Guvernul nu a promovat-o şi pe care „Contractul cu România“ nu numai că, printr-un fel de stranie omisiune, nici nu o aminteşte, dar o şi contrazice flagrant prin propunerile sale explicite.

Concluzia mi se pare extrem de îngrijorătoare: în faţa unei guvernări rele şi corupte eşti tentat să dezesperi atunci cînd partea cea mai importantă a Opoziţiei suferă de inconsistenţă, de demagogie, cît şi de lipsă de înţelegere pentru principiile elementare ale democraţiei. Nu e o plăcere să ai cîrmuitori netrebnici, dar este un adevărat dezastru să lipsească şi o alternativă credibilă la ei şi la politica lor.

CDR: Contractul cu România

Programul celor 200 de zile

Cunoaștem problemele, temerile și speranțele Dumneavoastră, ele sunt și ale noastre. Nu peste mult timp, la alegerile generale, puterea va sta în mâinile Dumneavoastră. Veţi vota. Trebuie să o faceţi în cunoștință de cauză. Dacă o veți alege și va veni la putere, Convenţia Democratică din România va îndeplini cu stricteţe următoarele obligații, pe care și le asumă cu fermitate, în baza unor studii realiste, responsabile și îndelungate:

1. În 200 de zile va pune în posesie toţi proprietarii terenurilor care nu se află în litigiu şi va elibera titluri de proprietate tuturor persoanelor al căror drept de proprietate a fost reconstituit.

2. În 200 de zile va supune Parlamentului un set de legi potrivit cărora:

e Fostele moşii devenite IAS-uri sau gospodării de partid şi rămase în proprietatea statului vor fi împărţite cu prioritate familiilor cu mulţi copii, tinerilor ţărani lipsiţi de pământ, tinerilor dispuşi să devină fermieri, specialiştilor din domeniu stabiliţi la sat şi altor persoane îndreptăţite. Vor fi exceptate de la împărţire terenurile pe care s-au construit institute de cercetări şi ferme de seminţe.

e Va fi anulat impozitul agricol până în anul 2000.

e Va fi reconstituit dreptul de proprietate al ţăranilor asupra mijloacelor de muncă de care au fost deposedaţi la intrarea în CAP-uri în vederea despăgubirii.

e Vor fi înapoiate pădurile şi islazurile proprietarilor de drept.

e Va fi asigurată creditarea directă a ţăranilor pentru procurarea de îngrăşăminte, ierbicide, seminţe, motorină, nutreţuri şi alte mărfuri necesare producţiei, precum şi pentru cumpărarea în rate a plugurilor, tractoarelor şi a celorlalte utilaje agricole. Dobânda pentru aceste credite va fi redusă la jumătate din dobânda practicată de bănci în mod obişnuit, diferenţa fiind subvenţionată de stat. Aceste credite vor putea fi rambursate şi în produse agricole.

e Va fi asigurat un cadru corespunzător de desfacere a producţiei ţărăneşti, inclusiv prin burse de produse agricole.

3. În 200 de zile va supune Parlamentului o lege potrivit căreia tinerii specialişti din agricultură, precum şi învățătorii, medicii, preoţii care se stabilesc la sat vor primi lot pentru casă, facilităţi pentru construcţia casei şi 1 ha de teren agricol. i

4. Pensiile ţăranilor cooperatori CAP vor fi recalculate corelat cu momentul când au început să lucreze în agricultură. Pensia va reprezenta cel puţin jumătate din salariul minim pe economie. :

5. Tinerilor li se vor crea facilităţi reale pentru procurarea de locuinţe,

punîndu-li-se la dispoziţie terenuri şi credite pe termen lung, cu o dobândă u si averii şi veniturilor preşedintelui,

de maximum 10%. Un program

„paralel va fi dezvoltat pentru cei care za

i ulii e familie: Ve fi înfiinţa N pentru 1 ie. aţio aa

6. În 200 de zile vor fi elaborate proiectele pentru construirea unor cămine studenţeşti cu 10.000 de locuri, iar în următoarele 18 luni acestea vor fi date în folosinţă.

7. În 200 de zile va fi prezentat un program guvernamental de garantare a integrării economice a tinerilor şi de sprijinire a persoanelor angajate prima oară. Până la găsirea unui loc de muncă, absolvenţii vor primi un ajutor social.

8. În 200 de zile vor fi recalculate toate pensiile de asigurări sociale în funcţie de salariile medii corespunzătoare profesiunii practicate. Vor fi scoase de sub controlul Guvernului bugetul asigurărilor sociale şi fondul de pensii. Se va reînfiinţa Casa Autonomă a Pensiilor, sub administraţie privată.

9. În 200 de zile vor fi stabiliţi indicatorii sociali minimali pentru determinarea costului vieţii, a unui nivel de trai decent, în acord cu sindicatele, uniunile patronale, organizaţiile pensionarilor etc. Aceşti indicatori vor fi folosiţi pentru stabilirea corectă şi transparentă a salariului minim şi a evoluţiei indexărilor.

10. În 200 de zile vor fi stabilite măsuri legale care să garanteze o formare corectă a preţurilor la produsele şi serviciile de bază: alimente (lapte, pâine, carne), servicii publice (electricitate, apă, energie termică) şi medicamente pentru copii şi pensionari. -

11. În 200 de zile va fi promovată o lege care să asigure femeilor, la naştere, un concediu plătit de 2 ani şi un ajutor lunar reprezentând 10% din salariul mediu pe economie pentru fiecare copil sub 16 ani aflat în îngrijire.

12. În 200 de zile va fi promovată o lege care va diminua pînă la anulare impozitul pe profitul reinvestit, în vederea creării de noi locuri de muncă, creşterii productivităţii şi informatizării activităţilor.

13. În 200 de zile sistemul de impozite şi taxe impuse populaţiei va fi revăzut, în scopul diminuării lor. Va fi redus, în special, impozitul pe

venituri.

14. În 200 de zile vor fi adoptate planuri guvernamentale prin care:

e Vor fi pietruite şi iluminate drumurile săteşti. În următorii 2 ani vor fi executate, cu fonduri provenind de la buget, 30% din lucrări.

e Se va E a alimentarea cu apă a satelor. În primii 2 ani vor fi executate 30% din lucrări cu fonduri de la buget.

e Vor fi conectate la reţele telefonice satele. În 4 ani vor fi executate cu fonduri de la buget cel puţin 60% din racordurile telefonice săteşti.

e Va fi asigurată conectarea la reţeaua de electrificare a tuturor aşezărilor omeneşti de pe teritoriul României, indiferent de dimensiune.

15. Va fi promovată şi aplicată o lege privind declararea şi controlul

tarilor, membrilor

ui, primarilor. Va fi terzisă cumularea funcţiilor de

demnitari cu cele de membri în

prioritar prin ui - străin şi va crea

consiliile de administraţie ale societăţilor de stat. În cazul proprietăţii private, demnitarul va transmite gestionarea acesteia unei societăţi de administrare, care se va constitui prin lege.

16. În 200 de zile va fi adoptată o lege prin care vor fi interzise activităţile sub care se ascund escrocherii speculative (gen „Caritas“), care pot conduce la tragedii individuale şi la apariţia unor îmbogăţiţi peste noapte.

17. În 200 de zile vor fi înăsprite pedepsele pentru infracțiunile de omor, viol, tâlhărie şi furt, pentru infracțiunile de corupţie şi cele săvârşite de funcţionarii publici împotriva intereselor cetăţenilor. Vor fi mărite fondurile bugetare destinate asigurării ordinii şi siguranţei publice.

18. În 200 de zile va fi promovată în Parlament o lege pentru reîmpărţirea şi administrarea teritorială, ţinând seama cu prioritate de judeţele şi localităţile abuziv desfiinţate.

19. În 200 de zile va fi asigurată creşterea fondurilor bugetare destinate unor sectoare esenţiale pentru viitorul ţării: învăţământ, sănătate, cultură, cercetare, apărare.

20. În 200 de zile va fi prezentat un program guvernamental de refacere şi dezvoltare a infrastructurilor: şosele, căi ferate, aeroporturi, porturi, reţele de telecomunicaţii. Aceasta se va realiza

muncă în domenii diverse şi în toate

zonele ţării.

Dacă până la termenele respective toate aceste promisiuni nu vor fi aduse la îndeplinire, înseamnă că am încălcat prezentul contract pe care Dumneavoastră îl semnaţi votând cu Convenţia Democratică din România și aveți dreptul să renunțați la noi.

Convenţia Democratică din România

Observatorii politici din România au fost de-a dreptul uimiţi de observaţia unui francez că grevele studenţilor din această toamnă au fost mişcări de stîn-

„ Diferenţa de percepţie era atit de mare încît noţiunile de stînga şi dreapţa, care păreau că se aşezaseră puţin, erau din nou bulversate. Studenţii înşişi s-au apărat, ca şi cum bănuiala de a fi de stînga era cel puţin dezonorantă. În înţelesul obişnuit care se dă cuvîntuJui la noi, stînga a devenit într-adevăr dezonorantă, fiind sinonimă cu criptowmunismul, antireforma şi cu antieuropenismul. PDSR însuşi, partid pe care Opoziția îl plasează la stînga, a ţinut să se delimiteze de doctrinarii marxizanţi şi să se aşeze în plasa social-democraţiei europene. Așadar, tot ce pare mai însemnat ca forţă politică în România fuge de stînga cît poate, cel puţin la nivelul declaraţiilor. E limpede însă că europenizarea noastră presupune şi atingerea acelei aşezări a lucrurilor în viaţa politică, încît stînga şi dreapta să dobîndească, în liniile generale, acelaşi inţeles şi la noi, şi în Europa. lar dacă ar fi să discutăm în aceşti termeni de pe acum, anticipînd înțelesurile care vor veni, atunci putem observa că la următoarele alegeri, şi în orice caz în următorii ani, politica românescă va fi tot mai puternic atrasă spre stînga. Fie că s-a înţeles acest lucru, fie că nu, revendicările studenţilor au fost acceptate cu o unanimitate care face vădită seducţia şi, pînă la un punct, necesitatea unei politici de stînga. Iar dacă la problemele studenţilor le adăugăm pe cele ale pensionarilor, problema locuinţelor, problemele specifice femeilor, şomajul în creştere, atunci avem întreaga dimensiune a unei provocări sociale pentru care stînga e mereu răspunsul cel mai la îndemînă. Dar oroarea nostră de stînga

te atît de mare - şi spun încă o dată, e vorba de stînga marxizantă, etatistă şi colectivistă - încît sîntem tentaţi să falificăm înțelesurile. Scutiţi însă de resecţia asupra semanticii cuvintelor fosite, mulţi politicieni de astăzi din poziţia democratică au reacţii şi opiuni spontane de stînga, deşi nu ar

ărturisi acest lucru niciodată . Mai mult decît atât, ei au chiar programe de stînga — şi poate cel mai bun exemplu te recentul „Contract cu România“ nsat de Emil Constantinescu. Aici dentificăm două straturi: primul este | specific societăţilor post-comuniste care nu are nici un corespondent în societăţile Europei, al doilea este deplin asimilabil şi interperetabil în noţiunile politice ale Vestului. În primul strat, amul este evident de dreapta, în înțelesul local al termenului, deoarece propune restaurarea deplină a dreptude proprietate şi eliminarea resturilor de comunism atit în relaţiile econonice, cît şi în raporturile dintre oameni. Dar în stratul al doilea, reductibil la noiunile societăţilor capitaliste tradiţioale, programul CDR este accentuat de cu anumite elemente liberale, pe Unii comentatori le-au interpretat

d grave inconsecvenţe. 1 s-a reşat, bunăoară, acestui program că “topune o creştere a cheltuielilor bugere simultan cu o reducere a fiscalită- . În realitate nu e aici, din punct de dere economic, nici o contradicţie. E Arte posibil ca o fiscalitate redusă să Aducă la o creştere economică aptă să că o creştere a veniturilor bugetare. întru discuţia noastră este de aseme-

HORAȚIU PEPINE

Fuga Spre stinga

nea mai puţin important dacă pro amul CDR este cu adevărat reali 200 de zile, important ni se pare felul cum acest program identifică priorităţile societăţii româneşti; iar decupajul este evident unul de stînga. Împinsă afectiv, dar şi prin poziţia sa în spectrul politic, către revendicările antiguvernamentale, CDR a devenit pe nesimţite partizană a revendicărilor de masă. Scriam mai demult că o dată ce Constituţia a fost adopată în versiunea FSN, că o dată ce Legea fondului funciar, Legea caselor naţionalizate şi cea a privatizării au fost promulgate, Opoziția riscă să-şi reducă mesajul electoral la reevaluări şi reconsiderări. Cu alte cuvinte, substanţa de dreapta (cu acelaşi înțeles al restaurării regulilor burgheze) a Opoziţiei se diluează. Oricum am privi noul program electoral lansat de Emil Constantinescu, nu putem să nu observăm noutatea pe care o conţine şi care constă în abandonarea programului de revizuiri pe planul al doilea. Punctul zero al reformelor româneşti nu mai este pentru Opoziţie anul 1990, ci prezentul, care poartă cu sine ireversibile schimbări. Dar ceea ce este iarăşi evident este că noua ofertă încearcă acum să se plieze pe sensibilitatea şi aşteptările electoratului majoritar, care este unul de stînga. Întârzierea reformelor, din păcate, îl găseşte, la 1996, pe cetăţeanul român la fel de deposedat ca şi cu 6 ani în urmă şi aproape la fel de nepregătit să recepteze îndemnurile la liberalism şi iniţiativă.

În toate ţările ieşite din comunism s-a înregistrat o spectaculoasă revenire la putere a foştilor comunişti, revenire a cărei semnificaţie nu este nici pe departe nostalgia după epoca universului închis, totalitar, ci nevoia de programe sociale capabile să îmblinzescă sentimentul de insecuritate provocat de brusca restaurare a regulilor burgheze. Cu excepţia Cehiei, care a profitat, probabil, de mai bune premise, în toate celelalte ţări post-comuniste vechii comunişti reciclaţi au reuşit să cîştige ultimele alegeri. Regretabil sau nu, dintr-o perspectivă mai mult etică decît strict politică, cred că fenomenul acesta are un carac- . ter mai general. La noi nu se pune problema ca vechii comunişti să revină spectaculos la putere, pentru motivul evident că aceştia au guvernat timp « două legislaturi, dar se poate pune blema ca însăşi opoziţia de dreapi să-şi recicleze mesajul şi să devină nesimţite o forţă politică cu mesaj dominant de stînga. Aşadar, o fugă spre stînga, care pare a fi o invarianță a societăţilor post-comuniste. Fenomenul acesta e posibil în România, şi semnele lui încep să fie vizibile doar pentru că stînga originară a eşuat lamentabil şi a lăsat complet nerezolvate toate problemele securităţii sociale, trădîndu-şi programul prin care a reuşit în alegeri. Va fi cu totul surprinzător să vedem în viitoarea campanie electorală înfruntîndu-se de fapt mai multe programe de stînga, cu excepţia, probabil, a PL "93, singurul partid cu program consecvent liberal. Vom asista, probabil, la o înfruntare electorală în care voturile vor fi împărţite între o stîngă declarat marxizantă, între o stîngă demage munistă, şi, în fine, între o neosting ieşită din reciclarea opoziţiei de dreapta. i