Familia regală este împiedicată să intre în țară

„Ală turi de alte rele România : e_pindită pînă şi de

DEZASTRE NATURALE

iti

DIRECTOR CORNEL NISTORESCU SĂPTĂMINAL INDEPENDENT € Anul V enr. 40 (243) e 11-17 octombrie 1994 e 16 pagini e 200 lei

REGELE MIHAI, UN SURGHIUNIT AL REGIMULUI ILIESCU

'U DAN GRIGORE: “Adevărul istoric nu poate fi

negociat” pag. 5 SOLCANU ȘI NĂSTASE DESCOPERĂ PRESIUNEA TELEFONICĂ | pae.7 O CORUPŢIA TRASEAZĂ HARTA GEOPOLITICĂ A REPUBLICII MOLDOVA

OISALVATORUL ECONOMIEI ROMÂNEȘTI VA Ei LEVL-E2V, pag. 6

O BUCURESTIUL E LA ADĂPOST DE HOLERĂ pas.

Placa turnată

ȘI TOTUȘI "VIZITA" A FOST UTILĂ

= Nebortaj de buzunar de Cornel Historeseu

__ Majoritatea ziariştilor este de acord cu ideea că încercarea Regelui de a veni în ţară pentru a participa la Simpozionul dedicat actului de la 23 august, atîta vreme cît formalităţile intrării sale în ţară nu erau clare, a fost o enormă greşeală. Considerentele acestora sînt multiple şi, în cele din urmă, dacă aş privi lucrurile doar din acest punct de vedere, aş înclina să le dau dreptate. Tentativa sa de vizită -a provocat un interes mult prea scăzut, fapt ce poate trimite şi la o anume superficialitate a pregătirii ci. Indiscutabil, participarea Regelui la acest simpozion ar fi avut meritul de a aduce o clarificare în desfăşurarea evenimentelor de la 23 august, o nouă imagine a acestora, mai ales că, multă vreme, în capul românilor n-a fost picurată decît ideea insurecției naţionale anistaac ste, înfăptuită de clasa muncitoare şi forţele democratice sub conducerea partidului comunist român. Evident, viza Regelui a fost refuzată nu dintr-o teribilă preocupare de a menţine în ambiguitate evenimentele de la 23 august, cît mai ales din alte considerente, care ţin mai puţin de istorie şi mai mult de actualitate. Preşedintele, în primul rînd, şi, mai apoi guvernul şi partidul său se tem de Rege ca dracu' de tămfie. O teamă proletară (dublată, evident, de mînie) în faţa unei tradiţii copleşitoare, purtată în cazul de faţă de un om de o aleasă distincţie. Ion Iliescu şi echipa sa n-au acceptat vizita Regelui pentru

că ei se tem de prezenţa unui om care ar

putea aduce în stradă sute de mii de români

şi, prin aceasta, să le amenințe puterea. Să le ună la îndoială legitimitatea. Şi cu această rică vor trăi pînă la sfîrşitul zilelor.

Nu discut acum dreptul elementar al Regelui de a vizita România ca persoană particulară cînd vrea. Acest drept nu poate fi retras atîta vreme cît el a fost dobîndit prin naştere. Oricîte comitete şi comiţii, guverne sau consilii de stat, alcătuite din oameni distinşi sau din cioflingari, vor fi decis retragerea cetăţeniei, gestul lor nu depăşeşte condiţia ridicolului. Din acest punct de vedere nu există nici negociere, nici nedreptate, iar în faţa unui abuz de acest gen societatea civilă trebuie să se ridice şi să protesteze. Ea nu poate şti ce guguman mai pune mîna pe putere şi cum acesta începe să scoată decizii şi hotărîri şi unul sau altul să nu mai poată veni în ţara ere bee că, vezi Doamne, nu ştiu ce adună acoperită de o ştampilă a decis retragerea cetăţeniei.

Un alt aspect mi se pare însă de o mare importanţă în derularea evenimentelor din aceste zile. Cel puţin acesta poate fi marea lecţie pentru noi din eşuata tentativă de vizită a Regelui. În momentul în care preşedintele şi guvernul au decis că Regele nu are ce căuta în ţară, s-a pus în mişcare o sinistră maşinărie de a bloca sau interzice orice drept sau libertate a oricui. Nici prevederile

băieţii vor accepta jocul democratic în anii

Constituţiei, care stipulează libera circulaţie a parlamentarilor, nici accesul presei, nici dreptul oricărui cetățean străin de a beneficia de o viză de intrare în România la unul din punctele de frontieră, nimic nu a mai fost valabil. Din modul în care autorităţile române s-au purtat vineri am înţeles foarte clar că,în general, preşedintele este încîntat să se joace de-a democraţia atunci cînd conduce el şi cînd toată lumea este de acord cu domnia sa. Cînd se petrece însă un afront, o ameninţare, cînd în societate dă să se petreacă un lucru care nu mai este pe placul domniei sale, atunci s-au dus dracului toate regulile comportamentului civilizat şi democratic. Băieţii îţi trîntesc uşa în nas, scot scutierii şi tunurile cu apă şi sînt gata să tragă fără milă, oricîte legi şi constituţii te apără. Aici stă marea lecţie pe care ar trebui să o desprindem din încercarea Regelui de a se întoarce acasă ca simplu cetăţean şi ca martor al istoriei acestei ţări. După cum îmi este simplu să gîndesc că, simțindu-se tari, următori doar în cazul în care vor avea convingerea fermă că tot ei vor cîştiga. Altfel, din comportamentul de vineri e de înţeles că sînt gata să încalce orice lege, normă sau libertate pentru a-şi apăra poziţiile de putere. În modul lor de a se purta trebuie citită o teribilă ameninţare.

prez

Culisele politicii

“Istoria României nu poate fi „negociată”

Interviu cu maestrul Dan Grigore

Cred ci

Ia fel ca şi cei care du făcut invitația, Majestatea Sa a nutrit speranța că poziția guvenului s-ar putea modifica, deoarece existau nişte semnale că anumite succese diplomatice româneşti din ultima vreme ar putea crea premisa unui dialog mai aproape de normal şi a

„Maestre Dan Grigore, aţi făcut parte din grupul de negociatori, care este story-ul acestor tratative? *

Noi am prezenlat o ofertă politică. Cred că trebuie făcut foarte rapid un inventar al chestiunilor de interes naţional, inventar care trebuie pornit de la punctele peste orice dubii, foarte clare. Unul dintre acestea este istoria României, acolo nu avem ce negocia. Adevărul, este adevăr istoric. Prea mult s-a distorsionat acest adevăr în decursul ultimelor decenii ca să nu fie nevoie stringentă să fie repus în drepturile lui cît mai repede, şi cît mai bine, Alt punct ar fi o chestiune generală privind drepturile omului. Noi am făcut aceaștă ofertă raportîndu-ne la Constituţia României, deci era vorba de a permite unui cetăţean român să-şi viziteze țara. In plus. nu e vorba numai de Constituţia în vigoare. e vorba de convenţii şi tratate înternaţioanle la care România este parte şi care nu cred că put face obiectul unor negocieri. Această ofertă. după părerea noastră. se putea constitui într-un viitor model de consensualitate minimală privind interesul național.

In timpul negocierilor aţi avut senzaţia Că acesie lucruri au fost

îelese!

n faza discuțiilor cu di Meleşcanu am avut certitudinea că aceste lucruri sînt înţelese şi foarte bine primite dar, spre decepţia mea, la un moment dat, peste această turnură civilizată şi normală a discuţiilor s-a suprapus Ştirea că se luase o hotărîre de guvern care reitera nişte idei mai vechi şi destul de rigide. Și, spre mai marea mea surprindere, purtătorul de cuvint al preşedinţiei a spus că dacă Regele va veni. el se va supune unei situaţii similare cu cea din 1990. arcă

că, între timp, noi am votat o Constituţie şi nu cred că putem uita atit de uşor lucrul acesta,

Dată fiind cunoaşterea prealabilă a poziţiei guvernului și președinției, cum s-a ajuns la decizia Ca vizita să aibă totuși loc?

DINU PATRICIU

"Este un abuz care dovedeşte încă o dată că trăim într-o dictatură . care are ca fațadă democraţia. Dar, de fapt, soldaţii sint i să Ti

daţii sînt puşi să execute ordine . cînd i

se interzice tățean român | (RSR) accesul în țara lui, Aici nu e paper POblcă, „anu monarhie, aici este vorba i omului de

anţ

primiri

MIHAI RICCI, secretarul Principesei Margareta

Regele a fost impr faptul că toţi cei au manifestat atecţiunea, chiar şi persoanele oficiale au'avut o comportare ce andant. în nici un caz agre: era emoțională, dar şi regreta că e Sa rece preşedintele și Guvernul, care revenirea Sa în țara în care s-a născut, au aceeași logică cu cei care, i-au luat acest drept. Lucrul acesta l-a întristat foarte mult pe Re La întoarcei France a fost aterizat la Paris am avionului care ne-a dus la salonul de protocol al

unaliștii. Deși noi nu am cerut nimic,

protocolul francez a luai

unei decrispări a acestei probleme. Mai apoi, credeam că acea idiosincrazie la evenimente manifestată de actuala putere a putut fi ocolită tocmai pentru că ne-am îngrijit ca datele legate de desflşurarea simpozionului să nu poarte în sine germenii unei sensibilizări nedorite de putere. Chiar am arătat în ofertă că am ocolit toate datele posibil ingrate pentru putere, tocmai pentru a nu crea nici un fel de motive de (Nei Dorinţa Majestății Sale de a fi prezeni în ţară lui într-un moment care evocă evenimente de grea cumpănă şi mare curaj, era absolut legitima.

Probabil aţi remarcat că circulă anumite opinii potrivit cărora această vizită a constituit o greșeală politică, ba mai mult, că Majestatea Sa a fost rău sfătuită. Ce părere aveţi?

Cred că cei care caută asemenea explicaţii suferă de scenarită. Există iluzia unor oameni Că pot manevra evenimente! ea a existat la un Maurer, de exemplu, care a crezut că îl poate conirola din umbră pe “docilul” Ceauşescu. Sînt oameni care îşi închipuie că în spatele unor lucruri se află neapărat Ori un COMplOL, Ori 0 CONSPiraţie, ori nişte forțe oculte...

Binc, dar a cum am simţit chiar pe pielea noastră, multe scenarii s-au regăsit destul de exac! în realitate,

red că realitatea nu este atît de

iraementară, cred că realitatea conţine şi curajul asumat, şi 0 anumită doză de risc, de mister şi o doză de pronie. Nu cred că realitatea € făcută numai din determinisme. Poate că aceste scenarii ţin de un anumit determinism în care am fost crescuţi toți. în care 101 ce era pe lumea asta, rîul, ramul, devenea explicabil prin anumite teorii ale necesităţii. care izvorau mai ales pe cale materială. Nu cred că asta este realitatea în exhaustivitatea ci, mai ales cînd este vorba despre 0 personalitate atât de puternică cum este cea a Majestății Sale, după cum s-a putut constata și cu ocazia vizitei de Paşte. lar, în treacăt fie zis, aceleaşi problenie care S-au pus acum:

personal al

ionat de rezenți pe pistă

a simpatia. era puțin crispat iv. Majestatea Sa

fost năruite depindeau

de. fapt

personalul de la Air rte amabil. Cind am

uto limuzină la scara roportului unde ne așteptau

inițiativa

—— Foto: Ştelan Ioniţă

- Foo: Ştetan Ioniţă

Că nu sînt vize, ca e legal sau ilegal, că e cetăţean român sau nu, S-au rezolvat atunci fără să se întâmple nimic.

După tot ce mi-aţi spus pînă acum, credeți că există o simbolistică ascunsă a gestului Majestății Sale?

destul de a încerca să vină în țară este curajos și îl arată pe Majestatea Sa acelaşi om de acum 50 de ani. care a lăcut actul de la 23 August, mai arată, în plus, marea sa dragoste pentru poporul român. Este şi un fel de patetică încercare de reîntilnire a unor lumi care sînt inseparabile. Eu cred că unul dintre cele mai importante drepturi ale omului este dreptul la continuitate, iar asta înseamnă că trebuie să cunosc ceea ce sînt eu, cu trecutul meu, care nu poate fi măsluit şi, numai în virtutea acestui trecut, îmi pot proiecta prin prezentul existenţei mele un anumit viitor. Dacă acest fir este rupt, viitorul nu mai poate fi proiectat în chip corect. Cu atit mai mult unei țări nu i se poate răpi dreptul la continuitate,

Regelui Mihai nu numai Că nu i s-a acordat viza, dar nu a fost lăsat nici măcar să intre pe aeroport. Ce explicaţie găsiţi acestei atitudini a autorităţilor?

Foarte elocvent pentru ceea ce întîmplat este prezenţa unor militari scara avionului, care împiedicau accesul în ambele sensuri. A pune nişte militari să execute nişte ordine în scopuri politice mi se pare un abuz grav. care ține de dictatură

Ariadna Combes — fiica Doinei Cornea

„Motivul pentru care nu î s-a permis Regelui intrarea în țară este ridicol şi ruşinos pentru că declaraţia făcută de şeful Poliţiei de Frontieră a fost în termenii următori: astăzi nu se dau vize de intrare pe paşapoartele turistice la frontiera Otopeni. Regele nu a putut ajunse la Vamă şi nici măcar la Oficiul Poliţiei de Frontieră pentru că accesul pe Aeroport i-a fost interzis. Majestatea Sa se aştepta cel puţin să fie primit într-un salon al Aeroportului, dar i s-a propu într-un Salon al unui

avion

Grupaj realizat de VIRGINIA GHIȚĂ

o cafea

«Tupolev» aflat pe pistă, pregătit Special pentru Rege, cu motoarele în mers, ceea ce Regele a refuzat. Motivul invocat de şeful Poliţiei de Frontieră nu se confirmă deoarece în avion erau mai mulţi turişti francezi care nu aveau vize pe paapoarte şi care şi-au primit vizele în mod normal la postul de frontieră, în special o echipă de scrimeri francezi venită pentru Campionatul Mondial de Ja Braşov şi care a trecut în mod normal, primind vizele”.

Asta arată cel mai bine Situația în care Se află România şi Luptul că dintre toate instituţiile cel mai putin a evoluat. ca mentalitate şi ca expresie, cea prezidenţială. Ia deține la ora aceasta în xclusivitate decizia politică şi nu se Sfieşte să se recunoască rămasă la nivelul lui 1990, deşi între timp s-a votat 0 Constituţie. Apoi. mi se pare Că a existal 0 teamă de a nu se produce contactul persoanei regale cu lumea de afară. Pe pistă mai erau cam 20 de oameni. îar acolo oamenii erau oameni, şi îşi manifestau sibilizarea faţă de acest moment. nu ăral să fii monarhist pentru teama că aceste lumi se pun în contact şi că de fapt este vorba despre 0. singură lume. Apoi desfăşurarea aceea de forțe disproporționat de mare...E clar că nu se pune problema “republică sau monarhie”, ci se face din asta o sperietoare. Vorbind strict din punct de vedere olitic, ce credeţi că-i rămîne de făcut ajestăţii Sale atît timp cît regimul Niescu se află la putere, evident fiind că nu i se va permite intrarea în țară?

Cred că Regele a dat încă o dată dovada unei extrem de evidente iubiri faţă de poporul lui şi cred că din această cauză nu va renunţa niciodată la dorinţa lui legitimă de a fi în țara lui

Ajungînd în acest punct, de ce Majestatea Sa nu face demersurile necesare pentru a se stabili definitiv în

EI vrea să vină definitiv în țară, numai că este impiedicat sistematic s-o facă N-am nici cel mai mic dubiu că Regele Mihai vrea să vină gefinițiv în țara lui. Credeţi, deci, că dacă Regele Mihai ar ceze cetățenia, autorităţile ar refuza să i-o acorde?

Sînt convins că în momentul în care Regele Mihai ar face acest demers, S-ar găsi alte motive pentru a i împiedicat să vină. E clar că nu se doreşte prezenţa Regelui în țară, ea este un fenomen care îi sperie pe actualii guvernanţi. De ce să ne ascundem după degete, există un complex al ilegitimităţii, o balanță dereglată între abuzul de putere şi vidul de răspundere.

ANDREEA PORA

CĂTĂLINA GHERGHANZACHE, angajată a Companiei Lutas”

"Regele a coborât la 14,20 din avion, autoritățile |-au urcat imediat în microbuzul VIP, l-au dus la «Tupolev» şi au rămas acolo aproape o oră. Noi ne-am apropiat de maşină, am stat de vorbă şi Regina a dat unei colege de-a mea, buchetul de flori, Regele şi Regina au dat autografe, toată lumea plîngea, o parte dintre paliţi se întrebau de ce nu l-au sai pe Rege, ceilalţi erau rigizi. După aceea, S-âu întors de la avionul Tupolev, oticum avionul aparţinînd Companiei Air France avea locurile din faţă rezervate pentr întoarcere. L-au urcat pe scară avionului iar în momentul cînd era sus au ajuns la scară Dinu Patriciu şi senatorii Serban Săndulescu - şi Ticu Dumitrescu. Regele a coborât repede se scară, a dat mîna cu ei, u atriciu Je explica autorităților că ceea ce fac este oieri ion li în momentul acela, forțele de ordine l-au îmbrîncit pe Dinu Patriciu, apoi Regele s-a înțors la avion şi a spus

«La revedere»”,

RADIOGRAFIA UNUI REFUZ

Expresia în spatele căreia s-a așezat, cu searbădă obstinaţie, refuzul de a page regelui Mihai intrarea în țară a ost: “Nu e oportună”, Formula nu e decit o deghizare a celei prin care activişti lui Ceaușescu respingeau orice iniţiativă mai pod conformistă: “Nu e momentul”. De

0 de ani, tot nu e momentul. O vorbă goală, o sintagmă îndărătnică a samavolniciei. Ea maschează, prost, un mănunchi de atitudini. Le voi lua una cîte una, deși în fapt ele se interferează: .

1. Inerţia mentalităţii comuniste, conform căreia regii sunt niște căpcăuni, nişte “fosile”, niște “relicve” (e chiar cuvîntul-gafă folosit de preşedintele Iliescu la adresa unor monarhii din țări unde Rue a e mulțumită, civilizată, îndestulată). Poziţia faţă de ultimul suveran al României e domeniul în care iese la iveală la maximum (fie și involuntar) confraternitatea mentală Groza-Dej-Ceauşescu-lliescu. paradoxul fundamental și tragic al situației de la noi după '89: o revoluție anticomunistă care mai respectă comandamentele lui Stalin. Pregătim “marea privatizare”, dar nu se dau înapoi casele turate de la oameni de regimul anterior. Sfinţim orice cu sobor de preoți, dar biserica greco-catolică tot jefuită a

Veto

rămas, cum au vrut Dej şi Teohari. Stringem mina președintelui SUA, intrăm în Consiliul Europei, dar la o adică chemăm “clasa muncitoare” (ajutată de clasa pînditoare) să-i zvinte-n bătaie pe intelectuali, pe studenți, pe opozanți. Construim statul de drept, dar, dacă înainte l-ai lăudat pe Ceauşescu și azi îl lauzi pe Iliescu, primești casă în centru de la Fondul de Protocol. Acest fier-de-lemn, acest capitalism. încropit de minţi iremediabil comuniste sau securiste, această mixtură de Jdanov cu Caragiale şi Kalka.ne va mai ține multă vreme în stadiul de lume “curat murdară”.

2. Complexul de ilegitimitate. Deși a cîștigat două scrutinuri relativ corecte, deşi a obținut și recunoașterea Occidentului, puterea actuală îşi are originile într-un fals și o înșelătorie Frontul, erijat din capul locului simultan în partid și sfat, și-a încălcat făgăduiala că nu va profita intrînd în competiţia electorală. A trișat, a intrat şi, mai mult decit atit, şi-a asigurat dictatorial pinea şi cuțitul prin acea aritmetică frauduloasă:

0% noi, restul voi ceilalți. Ce a urmat n-a fost decit înțepenirea acelei cacealmale.

„3. Invidia. Mie, unuia, mi-e limpede că azi, “grație” și propagandei oficiale, regele Mihai nu se bucură de încrederea majorităţii populației. Nu poate fi vorba, deci, ca el să ajungă, acum, să domnească. Pe de altă parte, însă, simpatia celor care-l doresc şi-l admiră e temeinică şi caldă. Manifestările din '92 au dovedit-o. Regimul d-lui Iliescu a devenit aproape impopular datorită vraiștei din țară, e gelos pină la ură pe acele semne de atașament, spontane, emoţionante, care i-ar pune în evidenţă, prin contrast, penuria afectivă.

4. Prostia. În ultimă instanță, acest refuz încăpăţinat e marca lipsei de inteligență (politică). Dacă regele ar fi participat la simpozion, partizanii săi, o dată cu opinia publică, ar fi avut de cîștigat, în timp ce adversarii săi n-ar fi avut nimic i E curată prostie să fii grobian cînd nu te costa nici negru sub unghie să fii ceremonios. E o scandaloasă aberaţie, în plan logic, faptul că, deși nu a intervenit nimic nou, aceeași persoană, cu aceleași acte, a putut intra în țară în 1992, dar nu mai poate astăzi. Atunci pașaportul a fost bun, acum nu mai e. E o mojicie să încalci, fără preget, legile ospitalităţii; regele era un oaspete (las la o parte nuanța că venea în țara lui, acasă), și încă unul de vază, trebuia

rimit ca atare, cu flori, nu cu pistoale, În loc să-și asumne istoria adevărată a țării și să încerce măcar să i se integreze, ocirmuirea noastră îi întoarce țopirlănește spatele și-i trage și o copită.

GEORGE PRUTEANU

despre Viza pentr u Rege

"Doina Cornea, Dan Gri

gore, Al. Paleologu, Dinu Patriciu,

Şt. Aug. Doinaş, Horia Rusu, Mircea Cioban , Eugen Vasiliu GABRIELA ADAMEȘTEANU

STUPEFIANT

La 7 octombrie 1994, în dr peiul de oraş asediat: curea uniforme etc. O uriașă forță pusă bilă. Mai tirziu s-a aflat ca Eca consumat rișinosul episod de

de forţe. Explicaţia faptului am avut-o Bineînţeles,

însă, s-a referit la „fostul turile trebuie apărate. Reco părea demnă de luat în sea Istoria lui 23 August părea din vară, unde fusese prezei

> pre aeroportul Otopeni, ziariştii au fost stupefiaţi de asdiat al Bucureştiului: blindate, jandarmi călări, autobuze încărcate de în mişcare cu o lipsă de profesionalism care o făcea penizi trupele fuseseră consemnate în cazări pe aeroport a rămas imposibil de înțeles această mobilizare L Ă însă la conferința de presă din 11 octombrie 1994. Conferinţa de presă a avut şi alte teme, ultima, şi nu cea mai puţin importantă rege. Preşedintele Iliescu a declarat că peste tot în lume aeropor-

ncilierea pe care o oferise în mesaiul său Regele Mihai nu i se mă, iar venirea la Simpozion a considerat-o doar „un pretext“. să nu mai conţină nici un secret pentru noi, de la Simpozionul nt preşedintele Iliescu şi „ceea ce era de comentat, s-a comen-

i după ce s-a

tat“. Ce ar fi avut nou de spus „ex-Regele, dacă în 45 de ani în care ar fi avut vreme de ela-

borare a unei lucră, nu a produs nimic în acest sens?“ distorsioneze faptele de istorie,

avea nici o ezitare să

În schimb, preşedintele Iliescu nu - făcînd deloc întimplătoare confuzii

(de pildă, între Regele Italiei, sprijinitor al fascismului, şi Regele Mihai, cel ce a scos Româ-

nia din alianţa fascistă).

Tonul cu care preşedintele Iliescu se raporta la Regele Mihai era stupefiant de ireveren-

țios. O siguranţă de rău-prevestitoare.

În 11 octombrie, totul era spus. Dar meseria de ziarist îţi cere să pui întrebări.

22: Domnule preşedinte, în toată lumea, în acest an, s-au sărbătorit 50 de ani de la victoria Aliaților împotriva Germaniei naziste, Statutul României rămine încă ambiguu din cauză că o parte a război lui România a fost aliata Germaniei. Dar la 23 August s-a produs o schimbare esenţi incepînd cu acea dată, România a contribuit la victoria Aliaţilor. Cum apreciaţi rolul Regelui Mihai în actul de la 23 August, rol despre care în vara aceasta s-a vorbit şi în Congresul Statelor Unite?

Jon Iliescu: Despre aceste chestiuni mi-ar exprimat părerea într-o comunicare pe care am prezentat-o pe 22 august, într-o sesiune ştiinţifică la Casa Armatei. M-am referit şi la eveniment ca atare, şi Iă rolul diferitelor forțe, inclusiv al fostului Rege, care a avut un rol pozitiv. Nu era meritul lui

"principal, aşa cun: se încearcă să se acrediteze. Un tinăr de 22 de ani... Dar'eu arm apreciat, şi am considerat că este corectă această apreciere, faptul că a conttibuit la realizarea acestei întoarceri a armelor împotriva Germaniei şi la ralierea forțelor militare ale României la forțele Naţiunilor Unite — participarea României la război pină la înfringerea Germaniei. Am marcat acest moment şi marcăm în continuare pe 25 octombrie contribuția. țării la eliberarea teritoriului. M-ara referit la acest lucru

i în cuvintarea mea la Organizaţia Naţiunilor mite, la sesiunea din acest an, marcînd inclusiv acest aspect: că deşi nu gan căpătat statutul de cobeligerant, toată lumea a recunoscut importanţa contribuţiei române la această fază finală a războiului împotriva Germaniei. Deci mi-am expus ea. A a - Da, v-aţi expus-o, dar pentru mine nu a tost pi clar ari oaia dacă dys. acordați Regelui Mihai importanța cuvenită unui personaj istorie, un personaj intrat în istoria acestei țări, Acum îmi dau seama că da. Dumneavoastră, dacă am înţeles eu bine, îl priviţi cu acest respect. z Ton Iliescu: Bineînţeles. : 29; Deci îl priviți ca pe un pe personaj istoric cu

sine nouă, în care martorii de la Otopeni aveau de ce să vadă semne

un rol benefic în istoria Români acestea, desigur că puteţi face foarte bine diferenţa între Regele Mihai, care a dus România de partea forţelor aliate, şi regele Italie

Ton Iliescu: Nu Regele a dus-o. A fost unul din factorii care au acţionat, şi eu am apreciat această acţiune conjugată a tuturor factorilor. Meritul principal a revenit forţelor politice care au realizat această coeziune. Şi-armatei. Monarhul, ca instituţie, a avut un rol important şi a dat coeziunea necesară acţiunii conjugate a tuturor acestor factori.

22: Deci, în condiţiile acestea, cum calificaţi dvs. procedura prin care Regelui Mihai i s-a oprit intrarea în țară? Modul în care i s-a comunicat: „Azi nu se dau vize', modul în care pe urmă s-au dat vize,“ modul în care a fost condus prin înşelăciune spre alt avion... Credeţi că o asemenea procedură ne face cinste „ouă, românilor? Acesta este in comportament firesc faţă de un personaj istoric”

Ion Iliescu: Procedura este nu cauza, ci efectul. Deci cind 'analizaţi aşa ceva, trebuie să analizaţi cauzele şi efectele. Cauză este nerespectarea regulilor şi ordinii constituţionale, şi a fost prevenit asupra acestui lucru. Trebuia să trateze direct sau prin intermediari şi să judecăm împreună asupra oportunității... Nu a respectat acest lucru. Este şi persoana fostului rege, ca oricare altcineva supus aceloraşi legi. Cine nu respectă legea, plăteşte. Deci procedura a fost foarte civilizată, de altfel. A fost foarte firesc, neavînd viză, nefiind în ordine cu prezența sa, șă facă cale întoarsă. Noi avem mulţi români care sint întorși în România din alte ţări, pentru că nu respectă reguli esenţiale ale intrării pe teritoriul țării respective. Adică e o practică în toate țările lumii...

22: Dar e o mică diferenţă: aţi admis că este un personaj istoric.

Ton Îiescu: ...Cu atît mai mult că există această diferenţă, şi deci trebuie chestiunea reglementată în mod fundamental.

? Regele nua a primit vi viză a

Regelui Mihai Işi ei A i -au fost 1 vizele de intrare în țară, după ce sosiseră pe aeropor- - tul Otopeni, urmînd să participe la un seminar ric pe tema evenimentelor de la 23 August 1944. Motivul refuzului, invocat de autorităţă, a fost că „astăzi nu se pot acorda vize. pentru pașaportul turistic“ După mai bine de o oră de negocieri, suveranul 1 TOmân s-a întors la Paris cu o cursă Air France.

rilor politice româneşti ale-ultimei săptămîni, îmi i în minte şi pe limbă titlul unui film francez de

10-15 ani: „Le chagrin et la piti6“ — „Tristeşi mila“. Nu există vreo legătură aparentă între sbiectul amplului documentar francez semnat de el Ophuls şi dedicat colaboraţionismului franior cu ocupantul nazist, în timpul celui de-al iiea război mondial, şi ceea ce s-a întîmplat în ia săptămînii 3-9 octombrie. Decit dacă ad-

pu cind e vorba de mersul vremurilor asupra oamenilor. Ce anume poate să trezească tristeţea şi la cînd urmăreşti nesfirşite peroraţii parlamentre despre corupţie, al căror rezultat nu e nciodată umirea sau pedepsirea unui singur corupt? Uimi2 e mai la-ndemînă. Corupţia este, a devenit un de sinecură obligatorie a funcţionarilor de stat, a tprezentanţilor Puterii. Un singur corupt de stat iepsit ar declanşa o reacţie în lanţ a dezvăluiri buturor scandalurilor unei puteri politice instalate pe natural, încă din noaptea de 22 decembrie 589, într-o operaţiune — tous azimuths — de corure a adevărului. N-a existat nici un terorist în detmbrie 1989, pentru că el — raţiona la un moment et Silviu Brucan —, descoperit şi pedepsit, i-ar fi 5 la iveală, nu atit din tuneluri, cât din balcoane, E toţi ceilalţi împreună cu comanditarii lor. Nu ă nici un corupt — din aceeaşi cauză În spatele torismului decembrist şi corupției postdecembris+ *regăsim aceleaşi feţe acunse, bănuite, cu vocea şi rea deformate de înscrierea în falsul istoriei, Cum se procedează la Televizune cînd se urmăSte deopotrivă protecţia răufăcătorului şi a victi dei. Sintem uimiţi, într-adevăr, ne e milă de noi îne, i suferim, din cauza acestei uimiri fără leac. E la fel — uimirea mai mare decit mila sau tris- “ta — şi atunci cînd asistăm la frămintările fără intib și, aş vrea să mă-nşel, parcă mereu minore. n Convenţia Democratică. Principala alianţă polită a Opoziţiei pare să fi intrat de mai multă vreÎntr-un mecanism autarhic de dezbateri bizantiobsedate de traducerea vanităţilor personale de ent în modele politice milenariste, taman cînd un CNN pe fază a și consemnat cucerirea ntinopolului. Miza certurilor pare să fie mai neînţelegerea în jurul democraţiei interne din ță decît în jurul democraţiei externe din țară. fundămentalismul anticomunist — de rigoare, “ontinuare, dar nu doar la nivelul sloganurilor, ingurilor electorale din Piaţa Palatului şi vitejiicditorialiste — şi pragmatismul vieţii politice de Zi, în care recriminările reciproce, apetitul

rminator şi plonjarea cu metodă în noroi a adi i isului de-

EMIL HUREZEANU

„Le Chagrin et la Pitic

mocratic. Între ideal şi realitate, Opoziția democratică pare să aleagă cu tot mai multă dificultate. O neadecvare a metodelor şi discursurilor sale la o realitate traumatizată, oarecum divergentă faţă de graficul euforizant al cutărui sondaj de opinie, provoacă, de această dată, într-adevăr, mai mult tristeţe decit uimire Despre milă şi tristeţe va fi însă mai ales vorba atunci cînd evocăm ultima încercare a Regelui Mihai de venire în România. Aici nu mai încape doar suferința acestui om şi a familiei sale, deasupra tonelor de explicaţii înțelepte recomandînd cu aceeaşi fervoare venirea sau rămînerea pe loc a Regelui. Pînă la urmă, un om în deplinătatea drepturilor sale umane şi cetăţeneşti încearcă lătorească, de aproape 50 de ani, în propria sa ţară. Decenii în şir, călătoria a fost împiedicată de o cortină de fier, păzită de tancuri, de ambele părţi. Apoi a început o serie nesfirşită de „acum nu e momentul“ intonată într-un fel de canon grotesc de toate vocile posibile: foştii secretari de partid comunist, cărora li s-a datorat distrugerea ultimului stat român democratic, european şi constituţional, conduc de patru-cinci ani încoace acest cor de afoni, îmbogăţit periodic de partiturile parafate ale Consiliului Europei. Potrivit lor, a avut loc, şi aici citez incredibil de bine nimeritul titlu al editorialului „Dimineţii“ din ziua următoare expulzării Regelui, „Recunoaşterea vocației europene a României“. Am cravata mea, sînt pionier, european, democrat, progresist, cel mai bun, mai tare, mai frumos. Închid cînd vreau aeroportul, o zi din două dau vize, exclusiv papuaşilor, vinerea, însă niciodată britanicilor peste 70 de ani, de profesie regi ai României. Restul nu mai contează. Mărturisesc că mie mi-e milă de soarta absolut nedreaptă şi nemeritată impusă celui mai august personaj în viață al istoriei României. Mi-e ruşine, în schimb, mai ales de reacţia întelepţilor: Regele nu trebuia să vină, v-am spus eu că e o prostie, o diversiune, ştiu şi cine e-n spate, dar nu spun, „vine-nu vine“-le regal s-a fisiit de tot etc. Aceste raționamente, poate în parte valabile, tind să ocupe portativul explicaţiilor lucide privind ruşinosul scandal românesc din 7 octombrie 1994, de la aeroportul Otopeni. Lucrurile sînt chiar foarte simple.*Regimul politic de la București nu vrea să-şi clarifice cîteva conturi esenţiale. În primul rînd, nu vrea s-o rupă cu comunismul. Nici actul de la 23 august 1944, nici cel de la 30 decembrie 1947 nu trebuie clarificate, aşa cum necunoscut trebuie să rămînă încă actul de la 22 decembrie 1989. Cum ne putem imagina că un regim al cărui principal serviciu secret îi califică pe revoluționarii din 1989 drept spioni sau drogaţi va accepta adevărul propriei şi maculatei sale origini — marcată de expulzarea Regelui Mihai la 30 decembrie 1947? Un regim care deformează o realitate încă vie, veche de nici 5 ani, n-o va lămuri niciodată pe cea de acum 50 de ani. Ceea ce trezeşte însă realmente mila este timiditatea cu care se exersează impostura: în loc asume postura de suveran, care în numele rațiunii de stat interzice intrarea în ţară a fostului suveran, regimul de la Bucureşti îşi aproximează brutalitatea cu sensibilităţile cumetriei tradiţionale. Situaţia e calificată drept „regretabilă“ de guvernul Văcăroiu, dar vina e a altora, a diversioniştilor, dar mai ales a Regelui, un avion — rusesc — stă cu motoarele încălzite, iar un Vasile Văcaru — şi el fe secretar de partid comunist — declară Sant aaa aca clară cu seninătate „Săptămina cuprinsă între 3 şi 9 octombrie 1994 mi-a adus aminte de titlul unui film fi i vechi, intitulat „Tristeţea și mila“. Sec ea nai cine.verită, local d ş mila“, Secvenţele unui piratat » adăugate în viteză, ARIE, mesc: uimirea, ruşinea, c; Viteză, se mai nu cotidianul prezidenţial n peteiaree Altminteri, torialul din 8 octombrie'„Re ineaţa“ îşi intitula ediropene a României“. cunoaşterea vocației eu-

Viză pentru Rege

Prezenţa Regelui Mihai, autor, împreună cu lideri ai partidelor politice, al Actului de la 23 August, la Simpozionul „23 August 1944 în istoria României" a fost transformată, prin inabilitatea Puterii actuale, într-un pre-

text de aprige dispute politice.

izgonirea martorului principal al acestui act decisiv, care a salvat Ro-

mânia de la un măcel şi a facilitat victoria Aliaților, este egală, printr-o gravă ignorare a implicaţiilor pe care acest gest le-a generat, cu o izgoni

re a Istoriei însăşi. La Simpozion au participat istorici din ţară şi străinătate: Şerban Papacostea, Dennis Deletant, Catherine Durandin, Florin Constantiniu, Gheorghe Buzatu, martori şi actori ai evenimentelor (Neagu Djuvara, Gh. Barbul). Participarea Regelui Mihai la Simpozion, în

calitatea sa de martor al evenimentelor, ar îi adus

reţioase clarificări

acestui capitol al istoriei României moderne, aflată încă sub cenzura unor forţe oculte. S-au exprimat opinii diferite despre oportunitatea invitării Regelui Mihai la acest Simpozion. În ultimul moment, o parte a con-

siliului regal (Al. Paleologu, Mi

ea Ciobanu, Octavian Paler, Roxana

Iordache) l-a sfătuit pe Regele Mihai să nu mai vină în ţară, pentru a nu risca expulzarea. Fireşte, o altă parte a consiliului a avut o opinie contrară. De aceea, am considerat necesară această anchetă.

1) A fost sau nu o gafă invitarea Regelui Mihai la Simpozionul cu tema August 1944 în istoria României“?

2) Cum vă explicaţi audiența relativ restrînsă la Simpozion, avînd în vedere faptul că restabilirea adevărului istoric este esenţială pentru recuperarea prestigiului României?

3) Ce credeţi că va aduce el nou?

DAN GRIGORE Nu putem proiecta România de miine

fără România de ieri

1. Cred că o gafă este ceea ce s-a întîmplat ieri la aeroport. În momente diferite, Majestății Sale i-a fost adresat un şir de invitaţii (primari,

clerici) normale care atestă dorinţa românilor de a-l avea aici. Nenormală este atitudinea de ieri, care pe mine mă face să mă gîndesc la o practică mai fe În declaraţia purtătorului decuvînt al Preşedinţiei era subliniat faptul că, dacă va veni, Majestatea „Sa se va expune unei situaţii aidoma celei din 1990. Dar din 1990 şi pînă

acum s-a votat o Constituţie! Mi se - “pare o gafă şi un act la fel de contra-

productiv ca situaţia în sine de ieri, „de la aeroportul Otopeni, cînd nişte soldaţi păzeau pe o scară de avion nu se ştie ce: încercau, de fapt, să execute un ordin absurd. Ceea ce mi se pare extrem de grav este că nişte forţe militare executau un ordin politic. S-a încercat, de fapt, întreruperea unei comunicări absolut normale între români şi români, între România de acum şi România de ieri, între

România de ieri şi România de miine: .

pentru că fără România de ieri nu putem proiecta corect şi cinstit România de miine. -

2. Cred că au fost mulţi care au descurajat opinia: publică prin atitudinea lor defetistă, spunînd că nu prea este bine să vină Regele acum.

Au fost şi unii şefi de partide care au .

avut treburi mai importante de făcut, adunări prin provincie. Lucrurile aces-

tea îmi par o lipsă de discernămînt cînd e vorba de prezenţa autorului principal al Actului de la 23 August Aţi crezut că Regele va primi viza şi poate intra în ţară? Eu am crezut asta.

EUGEN VASILIU Nu trebuia făcut acest pas

1. Nu este o gafă, pentru că actorul principal al Actului trebuia să fie prezent măcar ca martor. Demersurile făcute de echipa desemnată de Majestatea Sa au fost duse pînă la capăt, cu procedurile normale, în dialogul cu Guvernul. Din momentul în care Guvernul â răspuns nu, rămînea într-adevăr la latitudinea Majestății Sale dacă va solicita o viză la frontieră. Nu este nimic ilegal în faptul de a solicita o viză de intrare în orice aeroport din lume. Majestatea Sa s-a prezentat în deplină legalitate şi a cerut o viză pe aeroport. Acolo, comportamentul a fost totalmente neprotocolar pentru motivul că nu a fost cel corect: introducerea unei persoane care solicită viză în”aeroport într-o sală de tranzit. Aici s-a văzut spaima. Este, mi se pare, într-adevăr ridicol. Din păcate, legea dă dreptul autorităilor unei ţări să nu motiveze neacordarea vizei. Cu alte cuvinte, să nu facă publice motivațiile. Dar ei le-au făcut publice, au spus clar: „Nu considerăm vizita oportună“. Decizia de a face acest lucru aparţinea Majestății Sale, şi aici încep discuţiile — dacă e bine că a făcut-o sau nu e bine. Cred că nu trebuia s-o facă,

pentru că Puterea era evident coerentă în mişcările ei. Contrar a ceea ce -s-a crezut, şi anume că dl. Iliescu, întors de la Strasbourg şi din SUA, nu va avea reţineri, ci va veni întărit în poziţie şi va spune: „Cu atît mai mult cu cît acolo am fost convingător, acum îmi pot permite orice“. Pentru

acest motiv cred că era evident că vor:

fi coerenţi în mişcare. În, plus, de ce cred că nu trebuia făcut'acest pas: cei de la putere vor specula âcum multă

"să decoleze.-DI. Gh. Barbul şi sporti-

vreme, spunînd că acesta a fost un act provocator — ceea ce, evident, n-a fost. Cum să fie un act provocator dorinţa de a participa la un simpozion în care se discută Actul istoric de la 23 August 1944? Dar această decizie trebuia luată cu consultarea şi a partidelor politice, pentru că avea şi implicaţii politice. Din păcate, faptul că Regele are de partea lui istoria este interpretarea pe care o dăm noi, cei care simpatizăm cauza regală, şi nu cea pe care o dă Puterea, care are de fapt în mînă principalele mijloace de convingere. Or, noi trebuie să avem în vedere şi cum va interpreta omul de pe stradă după atiţia ani de îndoctrinare.

HORIA RUSU : Martorul istoric cel mai important n-a putut fi prezent la Simpozion

1. A fost dorinţa Regelui. Mihai de a participa la acest simpozion, ca principalul martor al evenimentelor de la 23 August. Invitaţia nu are nici o legătură cu viaţa politică din acest moment: dorinţa Regelui de a participa la Simpozion nu a fost bine înţeleasă. Din păcate, în tradiţia societăţii româneşti din ultimii 50 de ani, de care noi nu reuşim să scăpăm, istoria a fost folosită ca armă politică.

3. Regret foarte mult că Regele nu este prezent la Simpozion, el fiind martorul cel mai important la acest eveniment. Am convingerea că atît timp cît actuala Putere va guverna România va fi foarte greu să avem şi istorie adevărată.

DOINA CORNEA Hotărind să vină, Regele ne-a dat o lecţie de democraţie

1. Îmi pare foarte rău de ceea ce s-a întîmplat. Mulţi spun că nu ar fi vrut să asiste la umilirea Regelui şi de aceea nu au-venit.-Umilirea Regelui, noi o ştim de cinci ani, o face Puterea. Dar umilirea vine şi din partea noastră, care nu ne-am solidarizat. Trebuia să fie parlamentari mai mulţi. Apoi, golul intelectualilor. Unde au fost marii noştri intelectuali? Nu era locul lor acolo? Din respect faţă de Rege, puteau să vină.

După cum a arătat-o de-a lungul istoriei, Regele nu este o marionetă. Cînd era un tînăr, aproape ieşit din adolescenţă, şi-a asumat destinul cu responsabilitate, seriozitate şi inteligentă. Situaţiile sînt total diferite, dar şi de data aceasta Regele a optat să vină în țară ca să depună mărturia unui act al cărui autor, în cea mai mare parte, a fost el. Hotărînd să. vină, Regele ne-a dat o lecţie de democraţie. Democraţia este participarea individuală la totul social. Regele „a încercat să vină pentru că îşi recunoştea în primul rînd dreptul de cetățean român şi voia să beneficieze de acest drept. Nu dreptul de a fi Hege al ţării sau monarh, ci pe cel de cetăţean şi l-a apărat cu mare cinste. Puterea actuală s-a folosit de tertipuri şi minciuni — nu merg în istoria celor cinci ani, vorbesc doar de ziua de ieri; - inducerea în eroare a Majestăţilor Lor, invitîndu-i să urce într-un microbuz ca-să fie duşi la salonul de protocol şi arătindu-le pe urmă că salonul“ de protocol este... într-un avion gata

vii primesc viză pe un paşaport străin

la frontieră, iar Majestări_ Deci este tara somnul La gii, a regulamentelor sau sau â ţiei, O astfel de putere a, Cons umilească un om drept, un goale Să declarat că nu vine că cacao Cr burări, provocări, ci ca să pupe un simpozion ştiinţific, Monarhisdă republică, nu se punea prog aceasta acum. E 2. Dar am un mic Teproș de făș concetăţenilor mei: am fost tos prinsă şi eu de participarea rest, Să luăm exemplu de la Regele şi să ne folosim de drepturile poa să nu lăsăm pe nimeni să Je înca Şi pe mine oarecum m-a durut că n rile personalităţi intelectuale şi a tice nu se aflau Ia aeroport. Pi că fiecare a avut motive, justificăni activităţi, dar se cerea poate multă solidaritate. Noi sîntem un por care a uitat ce înseamnă soli tatea şi lupta pentru drepturi avut ieri un exemplu: sînt sigură că Majestatea Sa a cumpânit toate ris curile şi a crezut că este mai i tant să-şi apere, să-şi afirme, dreptu rile în faţa noastră, a celorlalți ee ţeni, pentru că a-ţi apăra drepti înseamnă şi un act de curaj.

DINU PATRICIU - Regele nu poate fi umili orice s-ar întîmpla

1. Cum poate cineva să numeăi o gafă faptul că-la o manifestare îi rică este invitat autorul Actului ric la care acea manifestare se Teri, pe aeroport, a triumfat di tea. Cred că de fapt a fost o ți pentru că victorie se cheamă a. faţă în față două tabere. Cred în, rea de simbol a unei imagini mine mă va urmări o viață: imă unui om bătrîn, care încearcă boare pe pămîntul țării lui, pe £ le-unui avion, cîţiva polița Să opresc, maşini cu agenţi în civil & urmăresc scena, printre ei oameni! flori, angajaţii aeroportului, Sin care puteau să se afle acolo. Er nea are o putere de simbol Pol această ţară divizată, reprezini tuaţia în cate aflăm acum,

rmenele de la care

cai ilă reconciliere, o dB a ţării. Oamenii cu flori sînt n ternici decit poliţaii care nu. î

'Tot restul este diversiune; PI9 Ş încercare de a politiza si fals problema: Monarhie i

că. Este fals, atit de o

că am senzăl cealaltă, pentru că an, ea

A Neeti 7 a

rOperie spun să Regele a STEFAN AUG, DOINAŞ 23 dupa miri scie doua “N Tegetrebuie să aibă Coke mamona emiri perie rirea fermă a Majestății Sfetnici regali sac ta

toria noastră să i

Mesajul Majes sa ia DE iul Majestății Sale Regele Mihai +

abil faptul că nu Doamnelor şi Domnilor,

tat, dar este Se

pentru ca aceasi estei țări, nu poa. - INVitâție să se şi traducă într-o pată V-aţiad cestei ări, nu poa- -. reală în Rosa eraAucă într-o vizită dunat în acest loc pentru a spune adevărul despre 23 August 1944.

Au trecut cincize cind şi-a cone te pera pre:

. npla. Iar pe „te nu ţin seama de faptul 3/7, indiferent în ce situație aja, a rămas drept şi demn, un simbol, ceea ce

erea mea este

că e a de de cind România a ieşit din a tă, de un rege treia nânia a ieșit din alianţă nazistă, de gali, Age „trebuie să aibă afetnici re concentrat fortele sufleteşti şi materiale în Jurul dorinţei de a-3i recu. fuepuriie VA entăreaseă atit de bin. pegptz cauta în fata lumii, demonstrind că vocaţia pentru democraţie 1 ste Mgjestatea de bă Bu-l expună pe . asume răni ga mai Denrotl și constiingeil istoriei au determinat. să-și prin carea trecuti Fise Ca acela. Ieşirea din râșbor a fost dorinta dute men act Imi ntregi n mu al Opozi- 2. „2- Sînt absolut sigur că interesul | tre Din momentul în care paşi soldaţilor români au trecut peste hotarele noaspi, a oi că interesul | îre etnice chiar de aţa Pi ai însei a (ei î fxtrem de mulţi intelee. «fa ță de sosirea Majestaţii Sep su ete eat, atună războiul n-a mai insemnat decit risipă de energie și eleg că deocamdată politi- puiut Măi mare; probabil că oamenii | civilizată a poporului nostru. 1. aci Si7ăine de natura paşhică și profund i cat că este aşa, dar deo. Culade, În ceea ce priveste a pe ascuns actul ieşirii noastre din al | Ag te pile cara iu E păcat că sate așa, dai Sea nenea prezenţa Pi ol iii in alianță, a lost pentru că vremurile Ru favo cai că câte ai oi tace să aici, la Simpoziane neant | Tizauhici gindirea liberă iata nță A lost Pont i muli vreme despre ee. — Pur itorie față de enonimentui ll a AU dela 3 Auguai a îs ample A e nu va putea numit ast cui Mihali dai poli — 23 August este astazi Maiitul de la al lă vreme se va ua în coniderage a n nica mobi pair singur: sa instaue Di mic iar fos nevoie de prepară Nlerzisă, ar presă supusă unu contrl dictatorial 948, i-a fost ridicață Majestății Saleca salasă fie plină. adresat Țară eta Prezenta Xoinţa națiunii! Dovadă câ, în u i 15 a at aaa adresat Târințreaga armată, de a ce mai simplu oldat pipa a corpul oâte i asoe Ra Superior, și-a respectat jurâmintul de ialitate faţă de Patrie i , zilele acelea am repus în drepturile ei Constituţie di 1

eles că Țara se află în primejdie, iar

urma apelului

de azi. Politic există ur. de dicti tură o fă seră să tacă, Astie, părea că nimic nu ne împiedică să ne ] a Regele Mini uzi pete da a ae Din nefericire n-a foșt să fie asa. ,

e A i să as ae a e, Soarta țărilor din Răsărit ISuropei fusese pecetluita și lăsată în mina

pe “te ai pb unui aliat ce avea șă se arate în scurt timp mai dornic să-şi impună ideologia |

i să e mc în politic. românească: și mai singeros dei celalt invisa de canu |

Aşa încit actul de la 23 August 1944, în loc să fie ceea ce se prevăzuse a fi—

ctuale și pa at faptul că trăim într-o ale și poi lent fapi trăim într-o un mod de a recupera lumina democraţiei -, a fost transformat, sub privirile |

port. Proba] Matură. Pentru că dictatură se aliaților înşişi, în poarta pe care aveau să năvăleas 3 ve, jua aă aceea în care soldaţii sint îe tunere somunit Se st SA Dăvieaseă 4 Patria peste puteri ea poate mal deplinească ordine ilegale, Este de datoria dumneavoastră, a istoricilor de aici sau de departe, precum şi | sintem un po = ionale, dictatură este a celor ce aţi venit să depuneţi mărturie despre evenimentele de acum cincizeci amnă solid în care un român este de ani, să spuneţi adevărul. Oricit ar fi de dureros și de amar, el nu poate decit | El ărepturi. Am MBaeica! să vină acasă, în care ni- să inalte cugetul deasupra împrejurărilor potrivnice și să-l elibereze. ; 8 ia ORE e ceata amina iapa Însempătate acute le nu mai poat copertă nic mitieata, or | anii pe AI car unul ainu Pete iai E cii cu probitate morală şi profesională i-au redat dimensiunile și au făcut-o ac | ani tate ră e ea ea ia a. Acest Simpozion va fi, pe deo cesibilă înțelegerii tuturor. Datorită strădanie lor în arhivele româneşti şi | i gi Si privim maica atei mar, Parte, un cișig categorie pentru isto. . străine, n-au mai rămas derit foarte puține nelămuriri în privința faptelor ce me drept: IE mu eau ca atenţie Boca: riografie şi, pe de altă parte, el a fost au condus din aproape în aproape la ceasul întoarcerii noastre cu faţa spre Eu. celorialţi cetă „AIR ez, ga absolut necesar pentru formarea unei ropa.„Dacă rămine ceva de cercetat, atunci acest ceva se referă la modul în ca- 2 a drepturi, tem sau nu slugi. Pentru că — conştiinţe juste a celor care,incă se. - re poporul nostru a fost abătut din drumul său, deşi actul de la 23 August car raj —— nai indojeae de rolul pe care ha avut — Bi asigurat dreptul la dezvoltare liberă, ca oricârui popor care s-a jerii pentru |

iai libertatea altor popoare : | Begele ARI Ni mă aflu astăzi printre voi, aşa cum aş vru să fiu E i j Această despărțire este şi ea un argument că nedreptatea ce s-a făcut roMIRCEA CIOBANU „anilor continuă să aibă i astăzi putere. Aşa cum n-as recunoseut abdicarea A fost încuiată ușa unei țări obținută sub amenințarea armelor, tot aşa nu pot recunoaşte nici legea prin | = care mi s-a ridicat dreptul la cetățenia română. de către cei ce De asemenea, mo i an printr 40 aşa Cam 49 dorit pentru că na fost ini ă rar. rostit intregul adevăr despre urmmârile actului de la 23 August. Puterea nu are 9 Arigalii (rea eră) ind ncal să şi asume i ti iapindencă ta imp trage bate oloa scle de pe urma injustiţii de acura cinci decenii are se ăi 4 „mau Nu a fost deloc o gafă, nu am. Se rosti acestui adevăr este foarte aproape! fat demni: înţeles de:ce Regele n-ar fi trebuit să af tri ați ada

st o vicari participe la acest Simpozion. Funda-

cn apă EP Pe i brganizațile meguvernamenta.

Cred în pu E le s-au angajat să facă ceea ce nu a A

pini făcut Guvernul. Nu este o gafă să |

vrei să deschizi o uşă atunci cînd uşa

Rundată ne comportăm, ne com- aceea este încuiată. Se pune în pri- : |

Em intro lipsă de responsabilita- - mul rînd problema: cine a incuiat-o; PROTEST

featru viitorul nostru, care duce Pentru că nu e uşa lor, ci uşa unei >

“d direct la instaurarea făţişă a ţări pe care ei o administrează tem- ORGANIZAȚIA NAŢION ALA DE își tea : ic ruesază enra i urii — nu ascunsă în spatele por mpotriva tratamentului aplicat Majestății Sale Regele Mihai pe data de

prel duecunaă, n ABatele.DOratosma Regele avent de Paști, în_. | INMoleA alama Ocobeni montat în are sr Masifetat drita de n

Orad că vizita Regelui eate și - aeroport erau chiar şi mai puţini Lu: . | „sspunde la invitaţia celor nouă fundaţii care organizau simpozionul în le-

inna] de alea eee aieaii — avea marei aştepta acum era pregăti- | răspunde le invitaţia site stii ei

tztară în politica românească, tă săi aștepte și în zradă S-ar În: | 5% A eacta reprezintă a încălcare gravă a drepturile omului şi a Hbertăţlor

pene de coagulare a unei noi i -. timplat exact cea «e să în 4didă u atit mai mult cu cît Majestatea Sa este cetăţean al României, cali-

actul respectiv.

ICIU fi umilit, impla

ă numeasă ifestare isa Actu

i ă în România. i a avut un rezultat, Anchetă realizată de se z e = i ităgil it = N Considerăm inadmisibil comportamentul autorităţilor, atita timp cit A prblemă Mona mu e GABRIELA ADAMEȘTEANU.| estate Ga aceea tt area avene a Romanian: 9 iza d eta. ŞLYV diţiile Guvernului.

1 şanselor poziţiei,

Noi, ca organizaţie de tineret a unui partid care apără drepturile civice, vor anifesta întotdeauna pentru respectarea libertăţilor şi drepturilor ALEXANDRU ezitati tonform Constituţiei României şi Declaraţiei Universale a Drepturi PALEOLOGU lor Omului, la care şi România a aderat. = E 1 : su Gine încalcă această Declaraţie se face răspunzător de prejudicierea imaActualmente ata stea Guver. nile £ ginii României în lume: ep neriane A0i rau ir inte Organizației Naţionale de Tineret PAC Ste un guvern ilegitim, uzurpator d t Președinte Organizaţiei Naţi Răzvan Dumita puiate oameni incompetenţi Și lip- s inteligență, de spirit patriotic.

ioan

i sau acei oameni pziţia (Și că Regele a ceea ce s-a întîmplat vedere două lucruri

fermă a Majestății veni, ar CU unul nu cred că averi i? datoria noastră să și i 3 la capăt acest mojtă că Regele, care e o bu- ! toria acestei țări, nu poan 500: ce s-ar întîmpla. Iar pe jiu te nu ţin seama de faptul tă parte pă ferent în ce situaţie ses or: 10 a mas drept şi demn, ps vint. mă un simbol, ceea ce

intimplat și ie

catul nostru, al Opozi4 Le Pere de mulţi intelece că po că deocamdată politise face în alb şi negru. prineai de foarte multe ori să icat că este aşa, dar deoaşa este. Putem discuta scote multă vreme despre cei: a Regelui Mihai, dar politic nl este unul singur: s-a instaumări e în 1948, i-a fost ridicată fii jitatea abuziv, neconstituţioişi fată de Constituţia de atunci, de azi. Politic există un

faţă de cea li u 7 adevăr: un cetăţean român

nea acasă. e = tezele a creat un prilej de a disdin nou ceea ce este adevăr şi îiună în politica românească. îstul Majestății Sale a făcut lent faptul că trăim într-o iatură. Pentru că dictatură se tamă aceea în care soldaţii sînt îi să îndeplinească ordine ilegale, iliconstituţionale, dictatură este ea în care un român este dicat să vină acasă, în care ni ini nu-şi poate asuma responsabici doar unul singur. Definiţia turii este o ţară de slugi, şi ar ui să privim mai cu atenţie fiecainlăuntrul nostru, să descoperim sintem sau nu slugi. Pentru că

% lată ne comportăm, ne comem într-o lipsă de responsabilita1 viitorul nostru, care duce direct la instaurarea făţişă a urii — nu ascunsă în spatele Bieie democratice, cum este n. Cred că vizita Regelui este şi - da al de alarmă şi un moment uptură în politica românească, Și de coagulare a unei noi şi 1 poziţii. ste o dovadă că diversiunea avut un rezultat, şi anume y problemă Monarhie sau Rerea ce la o extrem de mare di- $anselor Opoziţiei. ,

ALEXANDRU „PALEOLOGU

ȘTEFAN AUG. DOINAȘ Un rege trebuie să aibă sfetnici regali

1. Este bine că Regele a fost invitat, dar este regretabil faptul că nu s-au creat condiţii pentru ca această invitaţie să se şi traducă într-o v reală în România. Părerea mea este că un rege trebuie să aibă sfetnici regali, care să cîntărească atît de bine lucrurile încît să nu-l expună pe Majestatea Sa nici unui risc ca acela prin care a trecut.

2. Sînt absolut sigur că interesul faţă de sosirea Majestății Sale era mult mai mare; probabil că oamenii au cunoscut că s-au luat măsuri represive şi nu au vrut să se expună la busculade. În ceea ce priveşte prezenţa restrînsă aici, la Simpozion, interesul pur istoric faţă de evenimentul de la 23 August este astăzi, fără îndoială,

ic şi ar fi fost nevoie de prezenţa

3. Acest Simpozion va fi, pe de o parte, un cîştig categoric pentru istoriografie şi, pe de altă parte, el a fost absolut necesar pentru formarea unei conştiințe juste a celor care încă se mai îndoiesc de rolul pe care l-a avut Regele Mihai în actul respectiv.

MIRCEA CIOBANU A fost încuiată ușa unei țări de către cei ce o administrează temporar

1. Nu a fost deloc o gafă, nu am

înţeles de ce Regele n-ar fi trebuit să participe la acest Simpozion. Fundaţiile şi organizaţiile neguvernamentate s-au angajat să facă ceea ce nu a făcut Guvernul. Nu este o gafă să vrei să deschizi o uşă atunci cînd uşa aceea este încuiată. Se pune în primul rînd. problema: cine a încuiat-0? Pentru că nu e uşa lor, ci uşa unei tări pe care ei o administrează temporar. 2. Cînd Regele a venit de Paşti, la aeroport erau chiar şi mai puţini. Lumea care îl aştepta acum era pregătită să-l aştepte şi în stradă. S-ar fi întîmplat exact etea ce s-a întîmplat şi la Paşti, în 1992, nu mă îndoiesc de acest lucru. =

Anchetă realizată de GABRIELA ADAMEȘTEANU şi VIOLA VANCEA

Viză pentru Rege

„23 August în istoria României“ Colocviu internaţional 8-9 octombrie 1994

Mesajul Majestății Sale Regele Mihai Doamnelor şi Domnilor,

V-aţi adunat în acest loc pentru a spune adevărul despre 23 August 1944 Au trecut cincizeci de ani de cînd România a ieşit din alianța nazistă, de cînd şi-a concentrat forţele sufleteşti şi materiale în jurul dorinței de a-şi recupera prestigiul în faţa lumii, demonstrînd că vocaţia pentru democraţie este proprie şi că numai nenorocul şi constiîngerile istoriei au determinat-o să-și asume rolul de agresor alături de cel ce atentase la pacea lumii întregi.

Ieşirea din război a fost dorinţa tuturor românilor.

Din momentul în care paşii soldaţilor români au trecut peste hotarele noastre etnice, chiar de atunci războiul n-a mai însemnat decit risipă de energie şi de vieţi omeneşti pe altarul unor idei străine de natura pașnică şi profund civilizată a poporului nostru N-am fost singurul român care a înţeles că Ţara se află în dacă împreună cu bărbaţii iluştri ai armatei şi cei ai vieţii politice pe ascuns actul ieşirii noastre din alianță, a fost pentru că vremuri rizau nici gîndirea liberă, nici acţiunea la lumina zilei

Actul de la 23 August n-a fost un complot şi nici nu va fel, cîtă vreme se va lua în consideraţie că în anii aceia aci era interzisă, iar presa supusă unui control dictatorial.

Hotărirea noastră reprezenta xoinţa națiunii! Dovadă că, în urma apelului adresat Ţării, întreaga armată, de la cel mai simplu soldat pînă la corpul ofiţerilor superiori, şi-a respectat jurămintul de loialitate faţă de Patrie. zi

În zilele acelea am repus în drepturile ei Constituţia din 1923, pe care anii de dictatură o făcuseră să tacă. Astfel, părea că nimic nu ne împiedică să ne întoarcem la. practicile democraţiei şi să ne alăturăm popoarelor ce se apropiau, şi cu ajutorul nostru, de ziua mult aşteptatei victorii.

Din nefericire n-a fost să fie aşa.

Soarta ţărilor din Răsăritul Europei fusese unui aliat ce avea să se arate în scurt timp mai şi mai sîngeros decît celălalt, învins de curînd.

Aşa încât actul de la 23 August 1944, în loc să fie ceea ce se prevăzuse a fi— un mod de a recupera lumina democraţiei —, a fost transformat, sub privirile aliaţilor înşişi, în poarta pe care aveau să năvălească în Patria noastră puterile întunericului comunist.

Este de datoria dumneavoastră, a istoricilor de aici sau de departe, precum şi a celor ce aţi venit să depuneţi mărturie despre evenimentele de acum cincizeci de ani, să spuneţi adevărul. Oricit ar fi de dureros şi de amar, el nu poate decit să înalțe cugetul deasupra împrejurărilor potrivnice şi să-l elibereze.

Însemnătatea acestei zile nu mai poate fi acoperită, nici mistificată. Istoricii cu probitate morală şi profesională i-au redat dimensiunile şi au făcut-o accesibilă înţelegerii tuturor. Datorită strădaniei lor în arhivele româneşti şi străine, n-au mai rămas decit foarte puţine nelămuriri în privinţa faptelor ce au condus din aproape în aproape la ceasul întoarcerii noastre cu faţa spre Europa..Dacă rămîne ceva de cercetat, atunci acest ceva se referă la modul în care poporul nostru a fost abătut din drumul său, deşi actul de la 23 August i-ar & asigurat dreptul la dezvoltare liberă, ca oricărui popor care s-a jertfit pentru libertatea altor popoare. =

Nu mă aflu astăzi printre voi, aşa cum aş fi vrut să fiu.

Această despărţire este şi ea un argument că nedreptatea ce s-a

făcut mânilor continuă să aibă şi astăzi putere. Aşa cum n-am recunoscut abdicare obținută sub ameninţarea armelor, tot aşa nu pot recunoaşte nici legea p

care mi s-a ridicat dreptul la cetăţenia română. De asemenea, nu mă aflu printre voi, aşa cum aş fi dorit, pentru că n-a fost

rostit întregul adevăr despre urmările actului de la 23 August. Puterea nu are îndrăzneala să şi-l asume şi să-l răspindească, atita timp cit trage toate foloa-

> fad) PROTEST

ORGANIZAŢIA NAȚIONALĂ DE TINERET PAC protestează energic împotriva tratamentului aplicat Majestăii Sale Regele Mihai pe data de 7.10.1994 la aeroportul Otopeni, moment în care şi-a manifestat dorinţa de a răspunde la invitaţia celor nouă fundaţii care organizau simpozionul în legătură cu evenimentul din 23 August 1944.

- Aceasta reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului şi a libertăţilor individuale, cu atît mai mult cu cît Majestatea Sa este cetăţean al României, calitate ce nu o poate pierde decit prin propria renunțare la aceasta, fiind născut în România. = -

Considerăm inadmisibil comportamentul autorităţilor, atita timp ci Majestatea Sa a acceptat atît ordinea constituţională a României, cît Şi condiţiile Guvernului. z

Noi, ca organizaţie de tineret a unui partid care apără drepturile ne vom manifesta întotdeauna pentru respectarea libertăţilor şi drepturili omului, conform Constituţiei României şi Declaraţiei Universale a Drepturi-

primejdie, iar am pregătit le nu favo-

putea fi numit asttivitatea partidelor

pecetluită şi lăsată în mina dornic să-şi impună ideologia

sele de pe urma injustiţiei de acum cinci decenii. Vremea rostirii acestui adevăr este foarte aproape! Aşa să ne ajute Dumnezeu!

lor Omului, la care şi România a aderat. = Cine încalcă această Declaraţie se face răspunzător de prejudicierea

ginii României în lume. = Președinte Organizației Naţionale de Tineret

Foto: Şt. Ioniţă

La indicaţia expresă a preşedintelui Iliescu se încearcă ridicarea imunităţii şi anchetarea parlamentarilor care au fost pe pista aeroportului Otopeni cu ocazia sosirii Regelui Mihai I. Atît M.. cît şi SRI au avut operatori peste tot care au filmat desfăşurarea evenimentelor. De asemenea, preşedintele Iliescu i-a acuzat pe parlamentarii respectivi că au violat frontiera de stat şi au pătruns pe pistă. Noi nu ne îndoim că dl. Iliescu cunoaşte cum arată un aeroport, dar, pentru că nu a fost la faţa locului, ne permitem să-i descriem ce s-a întîmplat de fapt.

Deci, parlamentarii, ziariştii şi alte persoane în civil se aflau la etajul 1 al aeroportului în sala de aşteptare de la

Parlamentarii au forțat, de fapt, “no man's land”.ul

"Plecări". Parlamentarii, însoţiţi de o parte dintre cei care l-au invitat pe Rege în tară, au fost invitaţi de către autorități în vamă şi apoi în sala de aşteptare de la "Sosiri", unde practic nu mai este teritoriu românesc. Deci nu au forţat frontiera, ei aflîndu-se . pe teritoriul international

Unul dintre principalii acuzaţi de către preşedintele Iliescu, deputatul Dinu Patriciu, ne-a povestit cum s-au derulat evenimentele "Pentru parlamentari aveam aprobare de a intra în zona de frontieră. lar dovada este fax-ul pe care există, e adevărat, numai patru nume de parlamentari, dar însoţiţi de alte 20 de persoane, precum şi stenograma convorbirilor prin staţii ale conducerii aeroportului în care apare foarte_ clar vocea comandantului aeroportului care dă ordin ca parlamentarii să fie lăsaţi să treacă. Aceasta a fost în momentul în care am trecut frontiera. Cînd am ajuns în sala de aşteptare am cerut un microbuz ca să ne ducă pe pistă, Am reuşit să vorbese prin Staţie cu comandantul adjunct al aeroportului, cu indicativul 02, care ne-a dat aprobarea pentru microbuz, moment În care s-a auzit vocea lui Ol care a spus: "Nu le daţi nici un microbuz”. Și un civil care a zbughit-o de lîngă mine în jos pe scări, a dat ordin să fie încuiate toate uşile. Și am ajuns Jos exact în -momentul în care se încuiau uşile. După un timp o uşă a fost deschisă de o funcţionară a aeroportului, am ieşit pe pistă şi am mers la avion. Lat. Ia avion discuţiile s-au purtat în jurul a două idei: că este o ilegalitate faptul că nu se permite intrarea Majestării Sale în țară şi a doua că militarii nu sînt obligaţi să execute ordine care ies din cadrul constituţional. De altfel, le-am şi spus foarte clar că atunci cînd se va ancheta acest moment, şi să fie siguri că el se va ancheta, atunci vor trebui să plătească cei care au dat ordine neconstituționale. Cred că în momentul în care caseta va fi prezentată, dacă ea nu va fi trucată, se va vedea că n-am agresat pe nimeni”,

VIRGINIA GHIȚĂ