Moartea lui Marin Sorescu

Marin Sorescu + certat de naștere și de moarte

„Fundamental, Marin Sorescu are o capacitate excepţională de a surprinde fantasticul lucrurilor umile şi latura imensă a temelor comune. Este entuziast şi beat de univers, copilăros, sensibil şi plin de gânduri până la marginea spaimei de jneditul existenței, romantic în accepţia largă a -cuvântului“: acest certificat de naştere al poetului Marin Sorescu, emis de genialul critic G. Călinescu, moaşa literaturii române din toate timpurile, se transfigurează azi în biletul cu care un -măre poet, Marin Sorescu, trece apa Styxului, către eternitate, regăsindu-şi astfel locul, doar ' , vremelnic părăsit, din cimitirul nemuririi sale, „La lilieci“. Existenţa scurtă a lui Marin Sorescu (n. 18.11.1936) a tentat un destin renascentist, năzuind să cuprindă şi să încâpă în doar şase decenii un secol şi mai bine de poezie şi meditaţie românească. Cu fiecare scriere, de la „Singur printre poeţi“ şi până la

„Lraversarea“, geniul acestui creator al.

secolului ce; se desparte de noi a îmbrățișat într-o sinteză inimitabilă, plină de foşnetul eternității, câteva dintre 'cele mai pure şi mai autentice glasuri lirice ale neamului românesc. Precursor şi clasic în acelaşi timp, obosit de un efort suprafiresc, dar şi de o infinită discreţie, rezervată doar celor puţini şi aleşi, Marin

Sorescu, „peste măsură de.

istovit, S-a dus să: moară puţin“...

Nu găsesc: impiu să ne. „despărțim de'el cu profeția pe...

care, acelaşi mare, critic al “năşterii, sale, G. Călinescu, o destina eternului, nostru contemporan, Mihai Eminescu:

Ag vor seca în albie şi peste locul îngropării

sale vă răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ. să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în (5ăVă subţire a altui crin de tăria pariului Lor sale“

La mulţi ani, Marin Soreseut

Cc. “STĂNESCU

Mă suie săi trupul meu Este totuşi prea greu Pentru scara asta delicată.

Ultimul poem Scară la cer

Un fir de păianjen Atârnă de. tavan. Exact deasupra e a meu.

În fiecare. zi observ Cum. se lasă tot mai jos. Mi se trimite şi

“Scara la cer - zic, „Mi'se aruncă de sus.

Deşi am slăbit îngrozitor de mult Sunt doar fantoma celui ce am fost

- Suflete, ia-o tu inainte.

Paâş! Pâş!

Marin Sorescu: „...Trupul meu este totuşi prea greu pentru scara asta delicată”

Octavian Paler: Începutul postumității

Mi-aduc aminte de o discuţie în care Marin Sorescu mi-a citat un vers. din Pavese, unde moartea era numită „viciu absurd“. E vicioasă şi absurdă, într-adevăr, o moarte care răpune un mare creator în plină forţă de creaţie, silindu-l săg iozapă, postumitatea la abia 60 de; are: ir

Fdnuş Neagu: În acest decembrie

smintit...

Mi-a murit unul din cei mai mari prieteni din viaţa mea. Mi se întâmplă, în decembrie, când vin colindătorii, să-mi pierd prietenul de suflet şi de o viaţă. Într-un decembrie, 1956, a murit Nicolae Labiş. Într-un alt decembrie, 13, în- 1983, a murit omul cu care am împletit nuferi, stele şi iubiri, Nichita Stănescu. Şi iată

“că în acest decembrie smintit îmi moare un alt prieten, Marin Sorescu. În fundul sufletului mi se pare. că e prea mult. Sub ninsori, sub mireasma de brad, sub durere simt că vorbesc fals despre moartea lor. Ei au săpat în mine dureri mult prea mari. Ei sunt triada geniului românesc, de după război, ei sunt ceea ce poezia românească putea să dea mai bun. Ei. sunt viitorul peste veac al generaţiei mele. Ei sunt ceea ce i-aş-dori neamului nostru la fiecare 50 de ani, ei sunt mândria că i-am cunoscut şi. că i-am iubit. Ei vor fi până la sfârşitul neamului, identifi cabili î în orice ordine îi veţi. aşeza. Ei sunt ai „noştri: şi niciodată definitiv ai noştri, pentru că,sunt ai, tuturor. 4

Gabriel _ Dimisianu: O impunătoare operă

La 60 de ani, vârsta la care a murit LL. Caragiale, pleacă dintre noi Marin Sorescu, un mare scriitor, fruntaş al strălucitei generaţii prin contribuţia căreia literatura română a renăscut după pustiirea dogmatică. Din fericire, Sorescu lasă în urma sa o impunătoare operă. Din nefericire, ar mai fi putut scrie încă mult. Cu inspirăția:e trintehipăriţ-cu tale Sti de heistovite disponibilităţi. Durerea îrită este A£ a fi pierdut şi un foarte vechi prieten. Mulţi dintre cei-care l-au Cunoscut superficial îl socoteau rece pe Marin Sorescu, retractil, închis în sine. Eu l-am ştiut capabil de afecţiune, de tandreţe, de gesturi delicat prieteneşti, de o afectivitate pe care număi simţul discreţiei o tăinuia.:

Este un moment greu pentru cultura noastră, care, prin moartea lui Marin. Sorescu, încheie nefast anul 1996.

Cel puţin delaî putea cons

0 neaşteptat gafe ale d-lui

servator atent pa edi lideri CDR aţă de aşa-zisele

msen, convenind ca o echipă de

dului să înce ga

s C apă evaluarea situaţiei econoromâneşti în perspectiva ne

zocierii unui memc ui

me randum. Totodată, în urma conării cu liderii Camerelor, iati ea de acord ca la Ministerul Finanţelor să fie t un control pentru verificarea modului în a fost administrat banul public.

lon Diaconescu — ales președinte CDR iderul PNŢCD, Ion Diaconescu, a fost ales nanimitate preşedinte al Convenţiei Demoe. Comitetul Executiv al CDR a avizat favol protocolul de colaborare guvernamentală şi amentară cu USD şi UDMR.

Vineri 6 decembrie » A fost semnat acordul de guvernare Liderii celor trei formaţiuni politice ce apun actuala coaliţie guvernamentală R, USD şi UDMR) au semnat „Acordul de daritate guvernamentală şi parlamentară“, ument ce se doreşte o garanţie „pentru un ern stabil şi puternic“. Noul premier denat, Victor Ciorbea, a declarat că viitorul inet are un program pe termen scurt, în e îşi propune creşterea nivelului de trai şi lanşarea unor noi măsuri reformatoare.

e Opozița critică declarații ale puterii Senatorul Ion Iliescu, lider PDSR, a critinoile autorităţi pentru declaraţiile în faţa I şi a opiniei publice privind.activitatea ernului Văcăroiu, acuzat de actualul declin nomic. Pe de altă parte, preşedintele exeiv al PDSR, Adrian Năstase, l-a acuzat pe şedintele Emil Constantinescu de depăşirea ibuţiunilor sale constituţionale atunci cînd erut comisiilor parlamentare de buget-finţe să înceapă o verificare minuțioasă a Miterului Finanţelor.

Sîmbătă 7 decembrie e Dispută Ion Jiescu-losif Boda Senatorul Ion Iliescu l-a criticat pe fostul 1 director al campaniei prezidenţiale, depuul Iosif Boda, pentru declaraţiile negative adresa campaniei prezidenţiale şi a PDSR. scu a mai declarat că nu se poate lansa încă critici la adresa modului în care a fost cons PDSR în campania electorală.

Rubrică realizată de MARIAN CHIRIAC

tul de s e i, î de stat — care, lectoratului, în raport cu o eventuală colaborare cu

L nor proeA comprehensiune Măgureanu: publile securitate (fără a

Pi POREERO N a S aa apt catina scaaa ocegnatat d Se ae ini i ap Ec atît mai > BI CUIVA, LU

valabilă este această opţiune negativă a

iti servicii secrete şi vechiul lor director. O atare p î . internă ar începe din capul locului cu stînLs acă unii fruntaşi CDR cred însă că e bine să Sai ze cu d-l Măgureanu, de ce nu s-a spus asta

ainte de alegeri? Entuziasmul victoriei ar fi fost mai circumspect.

- Încheiem cu o metaforă... Puterea e în mod ineel o mireasă cu trecut... nu poate fi altfel...

At una e să-i accepţi trecutul şi altceva, cu totul altceva, e cînd mireasa îşi aduce în noua casă vechiul amant... O asemenea căsătorie stîrneşte din capul locului indignare şi suspiciuni legitime... Cam aşa ne apare — dacă avem în vedere perspectiva menţinerii în funcţie a d-lui Măgureanu -— şi „căsătoria“ fostei opoziții cu puterea: generatoare de echivoc, în cel mai bun caz...

o lungă suferinţă, cel care a fost poetul de excepţie MARIN SORESCU.

Numărindu-se printre cei mai cunoscuţi scriitori români de azi, în ţară şi peste hotare, Marin Sorescu a avut în scurta sa existență pămintească o prodigioasă activitate literară, volumele sale de versuri, proză şi dramaturgia sa alcătuind o operă literară de mare valoare artistică, cu un timbru stilistic extrem de personal, avînd o bogăţie de idei şi de imagini rar întîlnită.

* Marin Sorescu a fost un artist multilateral, lăsindu-ne volume de proză şi sute de tablouri şi grafică, strînse în expoziţii din ţară şi străinătate. A fost un animator cultural, în sensul cel mai nobil al cuvîntului, conducînd reviste literare, editura Scrisul Românesc.

A fost ministru al Culturii şi membru al Academiei Române.

Născut la 19 februarie 1936, în Bulzeşti, judeţul Dolj, într-o familie de țărani, Marin Sorescu şi-a făcut studiile liceale la Craiova şi Predeal, iar pe cele universitare la laşi. A fost doctor în filologie al Universităţii din Bucureşti şi, în ultimii ani, profesor de tehnică a poeziei al Universităţii din Craiova. A debutat în 1964 cu volumul Singur printre poeți şi, în următorii ani, a publicat un număr impresionant de cărţi, cum ar fi Moartea ceasului, Tinereţea lui Don Quijote, Tuşiţi, Suflete bun la toate, Astfel, Descîntoteca, Sărbători itinerante, Traversarea, care l-au impus pe Marin Sorescu ca pe unul dintre poeţii marcanţi ai noii generaţii. Ciclul La Lilieci, început în 1972, este o vastă frescă lirică a mitologiei şi a lumii ţărăneşti, scrisă de un poetpostmodern care ştie să îmbine ironia cu metafizica. Poetul Marin Sorescu este dublat de un dramaturg original, poate cel mai interesant apărut după 1945 în cultura română, şi piesele lui — Iona, Paracliserul, Matca, Răceala,

A treia țeapă, Vărul Shakespeare — i-au adus notorietate în țară şi străinătate. Marin Sorescu a fost tradus în toate limbile de circulaţie şi a fost distins cu multe premii internaţionale, printre care Fernando Rielo — Madrid şi Herder. A fost nominalizat în ultimii ani la Premiul Nobel şi, dacă trăia, exista şansa să-l primească. Prin dispariţia lui Marin Sorescu, scriitor de geniu, lumea românească şi cultura europeană pierd pe unul dintre marii creatori ai acestui secol. Odihnească-se în pace!