Românii circulă liber în Europa

„ (Urmare din pag. 1)

„ Principalul motiv pentru care țările “occidentale ar putea cere suspendarea “dreptului de liberă circulaţie pentru români îl constituie numărul infracţiunilor pe care aceştia le-ar putea săvârşi acolo: furturi, spargeri, omoruri, “ițafic de tot;felul;,cerşetorie, şantaj,

occidentală a avut în ultimii zece ani un

Libera circulaţie în Europa - greu de obținut,

uşor de pierdut

Schengen de un cetăţean român va fi considerată infracţiune şi în România şi tratată ca atare. Cei care vor fi trimişi acasă de peste tot din Europa - în baza acordurilor de readmisie - vor trebui să cunoască rigorile legii aşa cum rar se întâmplă în România de astăzi. Altfel; cazurile cu:

judecători sau grefieri pot pur şi simplu

cite e de Tonduri. În general, presa infractori făcuţi scăpaţi de procurori,

apetit deosebit în a prezenta românii ca „marii infractori ai Estului. O campanie “mediatică în acest sens ar avea cu siguranţă repercusiuni la nivel politic.

Apelul autorităţilor de la Bucureşti către cei care călătoresc în spaţiul Schengen de a respecta legile de acolo şi de a se comporta civilizat este destinat arhivei diplomatice. În România sau în Europa, nici un hoţ nu se va lăsa impresionat de un apel guvernamental ntru a se lăsa de furat. De aceea, tru a-și proteja imensele avantaje ce ecurg din libera circulaţie a românilor, ucureștiul trebuie să fie necruţător a aplica măsurile pe care le-a unicat Uniunii Europene. Orice racţiune produsă în spaţiul

să scoată România în afara spaţiului european. Dacă un răufăcător prins în Germania şi expulzat în România va fi din nou prins în Germania peste o lună, aşa cum s-a întâmplat adesea până la 1 ianuarie 2002, Berlinul sau Parisul, şi mai ales Viena, se vor simţi obligate să reintroducă vizele. Acest lucru ar fi pur şi simplu o catastrofă pentru integrarea occidentală a ţării noastre. Menţinerea acestui drept în 2002 - şi mai ales în perioada critică a următoarelor şase luni, când valuri de români îşi vor face simțită prezenţa în Vest - va fi un test al credibilității României în a face faţă cerinţelor Europei. Un test la care cei respinşi nu vor mai avea dreptul unui nou examen.

Contrar așteptărilor, ridicarea vizelor pentru spațiul Schengen nu a blocat vămile

Carmen Anghel

La 1 ianuarie, jumătate din Europa se aştepta să fie asediată de cetățenii români, care, de la 28 decembrie 2001, ştiau că în prima secundă a noului an, 2002, vor putea să plece peste hotare, fără a mai face dovada vizei. Toată limea se aştepta ca punctele de trecere a frontierei să fie luate

cu asalt, iar ceilalţi europeni să fie nevoiţi să suporte o vizită în forţă a românilor. 30 de consuli români au fost pregătiţi ca de război şi au urmărit, de la punctele de trecere a frontierei şi aeroporturile din Grecia, Ungaria, Italia, Germania, Austria etc., intrarea cetățenilor români în statele membre UE şi Schengen. Libertatea de a călători fără

viză prin spaţiul Schengen nu i-a amețit însă pe români, sau nu pe toţi. Ba, chiar traficul de la graniţa de vest a fost sub aşteptări. La Nădlac, mai puţin de 100 de persoane trecuseră ieri graniţa, la Porţile de Fier I, 63, la Timiş s-au înregistrat doar 120 de călători, iar frontieriştii de la Oradea raportau un trafic absolut normal.

Ceva mai multă viaţă a fost pe Aeroportul Otopeni-Bucureşti, unde câteva sute de români aşteptau ieri momentul în care, pentru prima oară, aveau să urce în aeronavă fără sentimentul că poartă în frunte un stigmat. Unii erau entuziasmați, alții erau deja blazaţi de lunile, poate anii, în care aşteptaseră o ştampilă cu „liberpentru Schengen“.

Totuşi, primii români care au păşit în Europa, fără a avea lanțurile vizei, au fost 28 de tineri olimpici, care au decolat de la Bucureşti după primele cinci minute ale noului an şi s-au oprit direct la Berlin - Germania, țară care ne-a susținut în dorinţa noastră de a ne integra în structurile europene.

Pagina 3

Românii și-au luat zborul spre Occident din prima zi a anului 2002

Anca Medrea

Sute de români au luat cu asalt

Aeroportul Internaţional Otopeni

inprimele douăzile ale acestui an,

“bucuroși că pot circula în afara fărăvize.

“ Primii şi-au luat zborul de pe pistadin Otopeni, marți, la primejeoreale dimineții, spre destinaţia Turcia. Câteva ore mai târziu li sau alăturat alți compatrioți, care auavut nevoie doar de bani pentru a păşi pe teritoriul statelor din spaţiul Schengen. În ziua întâi a acestui an, dovă dintre cursele care au plecat de pe Otopeni au fostspre Italia.

„Aerogara terminalului „Plecări“al Aeroportului Otopeni era ieri, în jurul prânzului, aproape sufocată de oameni care aşteptau cu sufletul la gură să ia avionul

“spre Milano, Roma, Frankfurt, Paris, Miinchen, Amsterdam sau “Atena. Călătorii erau, în sfârşit, fericiţi că au scăpat de stresul vize- “lor. Sătui de cozile infernale de la “ambasade sau consulate, de aroganța cu care au fost trataţi de funcționarii de la misiunile diplo- - matice, de interviuri şi parainter- viuri, de teamaunui răspuns nega-

tiv şi de multe alte emoţii. Pe feţele lor li se citea eliberarea. Pentru mulți dintre ei, votul pozitiv de la Bruxelles a fost comparat cu o grațiere în masă. „Am intrat în sfârșit în normalitate. Bste cel mai important cadou care i s-a putut face acestei națiuni“, ne-a spus Dan Grigore, un român care a aşteptat să ajungă în Italia fără să mai treacă prin chinul obţinerii vizei.

Undeva, pe o banchetăa aerogării, o pereche trecută de 50 de ani aştepta undă verde pentru îmbarcarea spre Amsterdam. Doamna ne-a mărturisit că din 191 a încercat de două ori să plece în Olanda, însăa fost respinsă după interviul de la ambasadă. „Nu credeam căo săajung să văd țara asta. Am împrumutat bani ca să-mi petrec cu soţul câteva zile de concediu în afară. De când au anunţat că se dă liber la vize am început să dau telefoane ca să strâng aceşti bani. E mult, ce-i drept, dar cred că merită“, mărturiseşte o româncă, în

sfârşit fericită că-şi poate vedea 2]

visulâmplinit.

Pe feţele tuturor, se' citea mulțumirea. Au așteptat anul 2002 capeobinecuvântare... i

de pai medaliaţicu aut !a Gampionatul Mondial din Braziia. Grupul de olimpioia,

Poarta el Sura ale Berlinului şi ale locului ocupat de Germania în lume. Nivelul. cheltuielilor aferente desfășurării primei etape a programului EURomania se ridică la 977,5, milioane lei. Programul EUROmania va continua, în lunile ianuarie şi februarie, la Atena, .. Vama Madrid, Parisj Bruxelles,

pala pentru care Guvernul a lansat programul EURomania,

două ori, după ora ud

după ora locală, aeronava ate-

rizândia Berlin la cinci minute:

aaa! 00. me pe la

iara Monumentăl Victoriei şi

În primele două zile ale anului, 63 de mehedinţeni s-au grăbit

să plece peste graniță

Noul regim de călătorie în Europa pentru români pare să aibă mare priză la locuitorii judeţului Mehedinţi. În primele două zile ale anului 2002, 63 de mehedinţeni deja au ieşit din țară pe la punctul de trecere Porţile de Fier 1. Autorităţile vamale se aşteaptă ca în zilele următoare numărul persoanelor care vor trece granița să atingă cifre-record. Prima persoană a ieşit din țară la numai 48 de minute de la trecerea în anul 2002. De remarcat că toate cele 63 de persoane care au trecut frontiera pe la Porţile de Fier lau avut ca destinaţie declarată Iugoslavia. Ei au declarat că mergîn Iugoslavia pentru a munci acolo sau pentru a se aproviziona cu marfă pe care o vând ulterior în România. Cunoscut fiind faptul că, o dată cu primazi a anului nou, românii au scăpat de obligativitatea vizelor pentru a călători în țările spaţiului Schengen, autorităţile române se aşteptau ca încă de la primele ore ale anului 2002 să se înregistreze o mare afluenţă de români dornici să beneficieze de acest drept. Contrar așteptărilor însă, numărul celor care au tranzitat Vama Nădlac la data de 1 ianuarie a dovedit că acum,

în Europa pe.

după ce au dobândit „fructul oprit“, românii nu se mai grăbesc de loc să plece, traficul fiind cu mult sub aşteptări. Lt. col. Mateui şefde tură în cadrul Poliţiei de Frontieră din Vama Nădlac, ne-a declarat că, până la orele amiezii zilei de 1 ianuarie, au trecut în Ungaria mai puţin de 100 de persoane cu cetăţenie română. Toţi cei care aveau ca destinaţie una din țările din spaţiul Schengen aveau drept de lucru în țările respective, graba fiind explicată de faptul că la data de 2 ianuarie erau obligaţi să se prezinte la serviciu. Alte câteva persoane au

în Ungaria să îşi viziteze De menţionat însă este faptul că poliţiştii de frontieră au întors din drum patru autoturisme care nu corespundeau normelor tehce impuse de noile reglementări. În Vama Nădlac a fost prezent Excelenţa sa Andrei Oancea, prim-consul al României la Consulatul General din Szeged. Domnia sa ne-a informat cânui-au fost

de călătorie în spaţiul Schengen, puţinii români aflaţi în

drum spre această destinație arătându-se informaj sens. (on Andrei şi RomNet)

Eveniment

Eliminarea vizelor nu a declanșat E marele exod spre spaţiul Schengen

Nu toţi românii au putut ieşi din ţară fără vize

de catea români la hengen a

le două zile

rul celor care i ea de sus-

ot a fost sub

ide cuvantal i Ri lor Externe. raficul cel mai mare de n s-a inregistrat | ele | taliei, unde au

destinaţie, dar nu s-a înregistrat nici un incident, spune Micula. Numărul cetățenilor români care au dorit să protite cât mai repede de măsura luată de Uniunea Europeană, privind eliminarea vizelor, şi să intre în spaţiul Schengen din primele zile ale lui 2002 a fost sub așteptările autorităților. În Grecia, de exemplu, nu a intrat niciun român în'aceste două zile. Peste 30 de consuli romăni au fost prezenţi, din noaptea de 1 ianuarie, la aeroporturile şi punctele de trecere a frontierei din Grecia, Ungaria, Italia, Germania, Austria, Slovenia, Spania, Polonia, Olanda şi Franţa, lor misiune a fost acordarea de asistenţă cetăţenilor români, în măsura în care funcționarii de la punctele de trecere a frontieei nu erau la curent cu decizia de ridicare a obligativităţii vizeor. Consulii tomâni pe care nu i-am putut contacta telefonic în cursul zilei de ieri - numerele oferite de Ministerul Atacerilor Externe fiind nealocate sau tot timpul ocupate — se vor întoarce în țară astăzi, pentru că deja au reintrat în tură poliţişti de frontieră care sunt la curent cu noile reglementări privind politica de vize. (E.M.)

ar principala.

s coa PARIS ca PRARKTURT FRANKTURY

FRANKFURY

DESTINAȚII. Cei mai mulţi călători au decolat spre Italia și Germania

Autorităţile se tem de șmecheri

Anca Medrea

Traficul cetățenilor români spre spaţiul Schengen, în primele trei zile ale anului, a fost mult mai mic decât în orice zi obişnuită la frontierele României. Cele mai tranzitate puncte de frontieră au fost până acum cele din vest şi sud, un număr de aproape 10.000, de cetăţeni părăsind teritoriul României, majoritatea fiind veniţi în vizită.

Deocamdată lumea. nu se înghesuie să părăsească țara, aşazisulexod alromânilor spre Oecident urmând a se produce din primăvară încolo, sunt de părere

oficiali din Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră. Cea m: mare temere a autorităţilor noastre este legată de încercarea compatrioților noştri de a rămâne în en peste perioada implicit, de încercarea lor de a rămâne să muncească a negru sau să comită el de fel de infracțiuni. Asta ar fi0 bilă neagră a României aruncată în ochii occidentalilor, care ne-au acordat încredere deoşebită şio şansă prin decizia de la Bruxelles: Maigrav ar fica această situaţie să se perpetueze şi atunci nu ar'fi de mirare ca euforia pe care românii au trăit-o la sfârşitul anului trecut

să se stingă brusc; adică aşa cum Occidentul ne-a dat cu o mână să neiacualta.

Şi ieri Aeroportul Internaţional Otopeni a fost cea mai tranzitată poartă spre Occident şi mai ales spre țările din spațiul Schengen. Majoritatea pasagerilor intervievaţi plecau pe bază de contract sau de invitaţii. Surprinzător, extrem de puţini au fost cei care au optat pentru câteva zile petrecute în afară pe cont propriu

Marilena Gunter, o româncă stabilită de mai multă vreme în Frankfurt, este de părere că românii meritau să călătoreascăîn afara granițelor fără vize. În opinia

ei, decizia dela Bruxellesavenitla țanc. Totuşi, consideră că suma impusă de statele din Schengen este „mult prea mare pentru buzunarul românului de rând, cinstit şi tot cei fac afaceri necurate vor pleca primii“. De aceeaşi părere este şi Ştefan Marinca, un muncitor român care de mai mulți ani lucrează pe contract în Canada şi care a venit să-şi petreacă Sărbătorile-alături de familie. El priveşte eliminarea vizelor ca pe o binecuvântare, însă trăieşte cu sentimentul că mulţi români vor demonstra Occidentului, în continuare, că nu sunt demni de şansa care Ga fost dată.

Camelia Tuduce Berar Dumitru Mihăică

Evenimentul a fost intâmpi nat şi în vămile de frontieră ale judeţului Arad, adică la Nădlac Vărşand, Turnu şi Curtici. Deşi până în dimineaţa zilei de 1 ia nuarie, prin Vama Nădlac, doar 20 de persoane au ieşit din țară fără a avea nevoie de vize, iat până miercuri, la ora 11.00, cifra a ajuns la 1.500 de persoane Dintre acestea, după spusele purtătorului de cuvânt al IJPF Arad, 56 nu au indeplinit con: diţiile de trecerea graniței Turnu, din 221 de persoane, au trecut 196, la Curtici, din cele 308 de persoane, au trecut 300, la Vărsand, din cele 49 de persoa: ne, 48 au trecut. De asemenea, la aeroport, toate cele zece. pr soane au trecut fără problemă granița.“

Mulţi români n-au ştiut cu ce să se prezinte la vămile din Arad Unii fie nu aveau garanția de 100 respectiv 50 de euro, fie nu aveau asigurarea medicală. Cei mai mulţi aveau probleme cu autoturismele proprii care nu indeplineau normele tehnice auto de

intrare intr-un stat străin. La granița de vesta României, în pri: mele zile de „libertate“, a fost linişte. Liniştea dinaintea furtu:

nii, spun polițiștii de frontieră

care se aşteaptă ca de săptămâna

viitoare să crească numărul celor care doresc să călătorească în spaţiul Schengen. În Timiş, numărul celor care au trecut frontiera până în prezent nu depă te 200.

Patru dintre românii care au părăsească țara, pe au fost întorși din

cercat si i terestre, m de autorităţi, de

îndeplineau condițiile necesar

arece

adică nu aveau asupra lor sumele solicitate pentru a supraviețui pe perioada şederii. Cea mai mare îuenţă de turişti, în primele două zile ale anului, s-a înregistrat la Punctul de Trecere a Frontierei Cenad, unde au fost completate 62 de formulare. Spre Iugoslavia au plecat foarte puțini români ajoritatea intorcându-se la lucru, în Italia. Dacă prin Vama Stamora au trecut 27 de turişti, vameşii Şi poliţiştii din Jimbolia au înghețat în aşteptarea primu: lui călător, care nici pânăieri nu apăruse.