Recensământul general al populației României

Recensământul populaţiei şi al locuinţelor - importantă acţiune de interes naţional

- comunicatul d-lui Octav Cozmâncă, ministrul Administraţiei Publice, preşedintele Comisiei Centrale pentru Recensământul populaţiei şi locuinţelor

DI. Octav Cozmâncă, ministrul Administrației Publice, ne-a trimis la redacţie următorul comunicat:

„Astăzi, 18 martie 2002, pe întreg teritoriul ţării, începe Recensământul populaţiei şi locuinţelor din România, importantă acţiune de interes naţional, iniţiată de Guvern. Recensământul are ca obiectiv principal cunoaşterea aprofundată a structurilor demografice şi socio-economice ale României, ca urmare a proceselor şi mutaţiilor care au avut loc de la precedentul recensământ, cel din anul 1992.

Recensământul populației şi al locuinţelor nu este doar o

popi de înregistrare a unor date, ci are o pronunţată finalitate de perspectivă. .-

obținute cu acest prilej

- şi care se -estimează că vor fi cunoscute într-o primă etapă la începutul lunii iunie 2002 - vor constitui o veritabilă resursă naţională pentru fundamentarea ne cilo: economico-sociale viitoare, pentru actualizarea

Strategiei naţionale de dezvoltare pe termen mediu. Practic, toate sectoarele de activitate economică

i socio-culturală vor fi bene-

ciare ale rezultatelor recensământului, ştiut fiind faptul că atât o strategie generală de dezvoltare a României, cât şi strategiile sectoriale, nu pot fi concepute şi aplicate fără raportarea la potenţialul economic şi socio-uman angrenat în aceste activităţi. In acelaşi timp, prin Recensământul din martie 2002, ţara noastră asigură, pe de o parte, respectarea recomandărilor organismelor de specialitate ale ONU, iar pe de altă parte, răspunde angajamentelor asumate în vederea alinierii statisticii româneşti la standardele şi exigenţele Uniunii

Europene.

(Continuare în pag. 9)

Interviu cu AUREL CAMARA,

preşedintele Institutului Naţional de Statistică

Recensământul 2002

Recensământul populaţiei şi locuinţelor se va încheia pe data de 27 martie. Principalii ordonatori de credite sunt /nstitutu/ Naţional de Statistică, Ministerul Administraţiei Publice şi

Admi

straţiile locale. Recensământul se realizează conform normelor general respectate în Europa,

după cum dovedesc Recomandările pentru recensământul populației şi locuințelor din anul'2000, în regiunea CEE, stabilite de către Comisia Economică a Naiunilor Unite pentru Europa şi Oficiul Statistio al CE. Prelucrarea datelor va fi asigurată de Institutul Najiona/ de Statistică,

Informaţii despre recensământ pot fi găsite pe site-ul www.recensamant.ro.

Ce tradiţie are recensământul în țara noastră?

Recensământul populaţiei şi locuinţelor este o acţiune care se desfășoară o dată la 10 ani. Cu excepţia anilor în care au avut loc evenimente deosebite și a fost necesară amânarea lui, recensământul s-a repetat, cu regularitate, cam de la începutul sec. al XIX-lea

EI are loc atât în țările civilizate, dezvoltate, cât şi în țări ale lumii a treia şi se bazează pe reguli bine puse la punct de către statisticienii lumii. În cadrul ONU există un birou care se ocupă de populaţie. După aceea, în cadrul Comisiei Economice Europene există o secţie care se ocupă de statistică şi, în sfârșit, avem Eurostatu/ (Oficiul de Statistică al Comisiei Europene), care reglementează problemele de statistică la nivelul Europei,

Putem spune că suntem una dintre țările care au desfăşurat în 1899 un recensământ după regulile moderne. Am fost exportatori de metodologie și cu toate acestea am ajuns în zilele acestea, ale mileniului III, să mai existe oameni, în România, care să-şi pună întrebarea care este rostul acestui recensământ. Ba chiar am întâlnit oameni, la care nu m-aş fi aşteptat — ţinând cont de poziţia lor politică şi intelectuală —, să îndemne populaţia la a boicota o acţiune de interes mondial. Aici nu este vorba de o acţiune politică sau de o acţiune demagogică. Din 10 în 10 ani, lumea vrea să afle câţi suntem și cum mai suntem. În anuarele de

„specialitate, din nefericire, în dreptul României se mai

pun linie — linie — linie, pentru că nu se cunosc anumite caracteristici despre România, caracteristici care în alte țări sunt foarte bine cunoscute.

A spune despre noi că nu suntem în stare să facem un recensământ la standarde mondiale și europene este practic o ruşine. Recomandarea era ca toată lumea să facă recensământul la sfârşitul anului 2000, începutul anului 2001. Şi noi ne angajasem ca în martie 2001 să executăm recensământul, aşa cum au făcut majoritatea țărilor de pe glob. Ne aflăm astăzi printre ultimele 4—5 ţări care nu au întreprins această acţiune şi, din punctul meu de vedere, ca simplu cetăţean, este

„ruşinos să fiu trecut în lista codașilor, De altfel, aceasta

este una dintre acuzele aduse fostei conduceri a /nsti-

tutului de Statistică. A tost o lipsă de mobilizare și

curaj de a ataca o acţiune de o asemenea anvergură. Recensământul a început de pe 18 martie și are

“toate şansele — din punctul meu de vedere, aşa cum

- întoate țările din lume, atunci când autorităţie por-

este organizat —, să se desfășoare bine, cu unele! mici şi inerente inadvertențe care pot să apară, dar pe care suntem pregătiţi să le demontăm imediat ce apar. Populaţia României a scăzut

cu circa o jumătate de milion

De ce credeţi că au fost atâtea reacţii negative?

"nesc o acţiune de acest gen, indiferent dacă sunt ţări

mai civilizate sau mai puţin civilizate, această acţiune de natură să trezească în subconştientul unora resentimente şi motive de îngrijorare. Deci nu o specificitate, să spunem așa, a românului. Cu mult, cu cât acesta a fost obiectul vicisitudiniVreau să fac o provocare tuturor cititorilor astră. Dacă cineva din România poate demâna pe inimă, nu probând cu acte, că ceea cândva la un recensământ s-a întors îm- "şi i-a provocat dificultăţi, eu sunt dispus să un premiu de consolare, oricât fi acesta. Mândria statisticlanului este de a â ie date nu au servit niciodată, dar ab-

ă, decât scopurilor statistice. aflaţi în privința numărului de lo-

astre, populaţia României în că decât în 1992, cu circa 400— e. Mortalitatea a fost mai mare ecat în străinămai puţin în re-

de vedere

ecât dn

tem căsătoriţi — sub formă de cupluri fireşti, cu acte în regulă. O întrebare care s-a considerat că atentează la integritatea și intimitatea personală, este legată de fenomenul des întâlnit și la noi, acela de uniune consensuală. Oamenii nu se mai căsătoresc cu acte în regulă, ci există această formă de a convieţui cu cineva, atâta timp cât interesele celor două persoane converg spre acelaşi scop. Ne întreabă statisticienii din lume: „La voi există fenomenul acesta ?' „Da' „Cam ce proporție are?' Şi nu ştim să răspundem la această întrebare.

Întrebarea nu vrea să atenteze la intimitatea persoanei, pentru că omul este liber să declare orice. La noi în România există cazuri când oamenii s-au căsătorit târziu, chiar la țară, abia când s-au dus copiii la şcoală, i,

Singură întrebare despre care eu pot să recunosc că este o întrebare strict intimă.este cea privind religia. Dar la această întrebare răspunsul nu este obligatoriu. Cel care este întrebat poate să declare religia de care aparține, poate să declare că este ateu sau poate să spună că este o problemă personală — şi atuhci se va considera nedeclarat. Adică, spre deosebire de celelalte întrebări, are dreptul de a nu răspunde la această întrebare.

La fel şi cu etnia. El poate să declare ceea ce este, poate să spună că este marțian, şi noi suntem obligaţi să trecem în formular această origine etnică, care desigur că nu există — am făcut o glumă —, dar în același timp se poate declara așa cum se simte.

Rezultatele defi

Când vor fi făcute publice rezultatele acestui recensământ?

Noi vom obţine primele rezultate preliminare, am promis, în luna iunie 2002. Deşi la recensământul anterior acest lucru a durat 6—8 luni, iată că de data aceasta, ne angajăm să dăm rezultatele preliminare în 3 luni de zile, şi datorită faptului că avem acum o tehnică de calcul mai performantă. Rezultatele definitive, care la recensământul anterior s-au dat după un an și opt luni, ne angajăm să le dăm exact după un an. Deci în martie 2003, vom pune la dispoziţia marelui public cele 4 volume imense, cu date de recensământ. Dar vreau să vă spun un lucru.

Prelucrarea datelor recensământului nu se termină decât atunci când începe celălalt. Ultimele date despre recensământul din 1992 le-am dat chiar săptămâna trecută — pentru că oamenii ne pun întrebări, despre

itive — peste un an

„ce suntem și cum suntem, despre structura etnică,

despre cum stăm pe sate, pe cartiere... Deci prelucrarea datelor, practic, nu se încheie până nu începe un alt recensământ.

Care ar fi diferenţele dintre acest recensământ şi cel din 1992? 7

Am chiar-o situaţie exactă — întrebări care s-au

scos şi întrebări care s-au Introdus suplimentar. Aceas- -tă lucrare este conservatoare, în sensul că nu aduce

„noutăţi. De exemplu, am pus această întrebare cu privire la înzestrarea cu bunuri de folosinţă îndelungată, în care am încadrat inclusiv aparatul.de aer condiţio-

câţi dintre noi sun- * „nat, Nu există nici o întrebare în întregul formular pri-

vind dotarea cu Irigidere, televizoare, care sun bunuri de folosinţă îndelungată. Am pus Întrebarea, : vind aerul condiționat, findeă am considerat că esigile indice al nivelului de civilizaţie şi în 2010 vom pui spune: faţă de un număr de atât la sută de locul | pariculare înzestrate cu aer condiţionat în 2002, fl că în 2010, numărul acesta a crescut sau a scăzyi tă atât la sută. Pe noi nu ne interesează, așa cum foarte mulţi ne acuză, că Ionescu sau Popescu are sau nu aer condiționat, ci faptul că putem spune: atâtea case sunt din chirpici, atâtea case sunt din beton și țiglă pe tem spune că atâtea case au încălzire curentă de la re țeaua centrală, au apă caldă, au WO în casă — aceaș, ta este o întrebare care se pune peste tot în lume.

Aproximativ un dolar pentru recenzarea unui cetățean al României

Cine a asigurat fondurile?

Ca finanţist, vă pot spune că poporul român plăteşte impozite, taxe, din care se constituie veniturile bugeta. re. Din aceste venituri bugetare, s-a hotărât că trebule alocată o sumă pentru realizarea acestui recensământ Prin legea bugetului, în urma unei hotărâri de guvem care a impus necesitatea organizării recensământului, s-a stabilit o sumă minim necesară, fără de care nu se putea realiza recensământul: 850 miliarde de lei Această sumă s-a concentrat în principal pe formula: ristică — sunt 450 de tone de hârtie tipărite etc,, 3 mil: oane de formulare. Sunt 120.000 de mape, cu care recenzorul se duce în vizită la cel recenzat. Ecusonul, legitimaţia... Deşi par lucruri simple, a fost nevoie de; 130 km de şnur pentru prinderea legitimaţiilor

Toate aceste cheltuieli — s-au cumpărat și calcula: toare, care servesc pentru prelucrarea datelor — nu de: păşesc 100 de miliarde, deci nu mai mult de 20%, Marea parte a cheltuielilor este pentru plata recenzorior Fiecare recenzor primeşte pe zi 200.000 lei, deci în 15 zile primeşte 3 milioane. Un recenzor-şe! primeşte 250.000 lei pe zi, la fel ca și şetul de circumscripție. Sunt angajaţi în această vastă acţiune 130.000 de oameni.

80% din cheltuieli sunt deci pentru plata recenzor: lor. Dacă transformăm aceste miliarde în dolari, ca să putem compara cu celelalte țări, şi împărțim pe cap de locuitor, revine pe fiecare cetăţean al României cam! dolar şi câţiva cenți A

Nimeni în lume nu a făcut până acum recensămân tul la o sumă mai mică de 2 dolari, În majoritatea țărlot 3 se utilizează cam 8 dolari, iar SUA a cheltuit 22 de do: lari pe fiecare american recenzat. Deci e mult, e puln, este nivelul de bunăstare al țării respective. |

Foarte multe lucruri de la noi sunt făcute încă pe! principiul muncii patriotice. Mulţi oameni angrenaţi în activitatea de recensământ au fost detaşaţi die la locu: rile lor de muncă, fiind plătiţi din bugetul instituțiilor res | pective. La fiecare sector există un secretariat tehnici i care este compus din cel puţin 10-—15 oameni, careu sunt plătiţi din fondurile bugetare ale recensământului:

Interviu realizat de Gianina uzi

Precizare

Paginile 6 — 7 din numărul 12/2002 al revistei 2, referitoare la conflictul israelo-palestinian, au fosti realizate de către Rodica Palade, căreia îi aparține şi traducerea textului Misiunea americană din cadrul

aceluiaşi grupaj.

n Lefter. Ion Bogdan, sar |.

Scriitori români din anii '80picţiona!

bio-bibliogralie Volumul Il E

ionale Poet, Deere orar 140,

va teal "ere m tute eaca și i

premia oa e ati

n nl că capital se pret! Ve et em i a

acne sat nfoţ de tale Piele mu ve p 2000, Mere 0, 0)

EDITURA

PARALELA 45

În 2050, românii vor fi mai puţini cu 6 milioane

e Conform unui studiu al Uniunii Europene, populaţia țării noastre va scădea constant în următorii 50 de ani

E La jumătatea acestui secol, România va avea în jur de 15 milioane şi jumătate de locuitori

e Recensământul desfăşurat în acest an l-a liniştit pe primarul Clujului, Gheorghe Funar, care nu va mai trebui să pună plăcuţe bilingve

$ Cele mai populate judeţe din România E sunt Prahova, laşi, £ pa, ; L lia SARE: . sta

zi Dolj ŞI Constanţa ratei - mi Zi d o adie ii „a crista Ş 2 = 4 pagina'3 ÎNCOTRO? În următoarele decenii, tinerii români vor alerga mai ales spre Occident. Și din acest-motiv vom fi mai puţini --- =.

Până în 2050, populaţia României va scădea cu 6 milioane de locuitori

Edward Pastia

Un studiu recent al Diviziei de Populaţie a Naţiunilor Unite (calatpe o populaţie mondială de Gmiliarde de locuitori) menţioneazăcele 31 de țări care af urma să cunoască o scădere a numămului populaţiei în prima jumătate a secolului al XXI-lea. E vorba de 29 de țări europene (printre care şi România), plus Cuba şi Japonia. Printre ţările europene care nu se vor confrun-

Germana a picat pe locul 4, după ucraineană

Dintre cei 21.698.181 de locuitori ai României, majoritatea covârșitoare (91%) au trecut ca limbă maternă româna. Rromii reprezintă, oficial, 2,5% din populaţie, limba romales este vorbită în familie doar de 1,1% dintre cetățenii României. Numeric, asta înseamnă 241.617 persoane. este

iunea dintre numărul

rilor de ucraineană

762 de persoane) şi cei degermană (45.129).

Creşte numărul musulmanilor Majoritari, ortodocşii (86,7%) sunt secondaţi, mai alesîn judeţele din Ardeal, de catolici (în total, 5,6%). Bisericăreformată (3,2%) este

II în rândul

ta cu reducerea efectivului populaţiei se numără Albania, Franţa, Irlanda, Islanda, Macedonia, Malta, Moldova şi Norvegia. Scăderile cele mai mari ar urma să le înregistreze până în anul 2050 Rusia (care va pierde 26 de milioane de oameni la o populaţie totală actuală de 148 de milioane), Italia (16 milioane din cele 57 actuale), Ucraina (11 milioane din 49), Spania (9 milioane din 40), Germania (9 milioane din cele 83 de milioane

Structura populaţiei după limba maternă

din prezent) şi România (6 milioane din 21,7). Așadar, țara noastră ar urma să ajungă peste jumătate de secol la o populaţie de circa 15 milioane şi jumătate de locuitori.

În cazul României, factorii declinului demografic existau dinainte de '89, mai ales factori de ordin cultural. După 1990 se vor adăuga şi alţi factori, precum situaţia economică şi socială. Totuşi, scăderea populației în România nu are drept cauză

loc.) ___19.7

română "maghiară romales | alte

Structura populaţiei după religie

(mil.

sărăcia. Evoluţiile de pe întreg mapamondul demostrează că o țară cu cât este mai sărăcă cu atât are o natalitate mai mare care depăşeşte rata mortalităţii, extrem de ridicată, de asemenea. Modelul demografic al ţărilor subdezvoltate este natalitate mare — mortalitate mare.

Tendinţele demografice din România se încadrează, deci, modelului european, zis „de tranziţie“, care se traduce prin „îmbătrânire demografică”.

Fruntaşi la avorturi

România are rata cea mai mare aavortului dintre țările care vor să adere la Uniunea Europeană, spune un raportal Comisiei Europene. Din 1.000 de românce, 52 recurg la avort, spre deosebire de 40 la mie în Ungaria şi Bulgaria. În Germania, doar şapte din 1.000 de femei apelează la această soluţie. (S.N.)

Recensământul

i-a adus o

victorie lui Funar

Primarul Clujului nu va mai fiobligat să

pună plăcuţe bilingve, întrucât populația maghiară din oraş a scăzut sub 20%

Ovidiu Nicolae

Gheorghe Funar poate răsufla ușurat: la Cluj-Napoca nu se voriinstala plăcuţe bilingve. Motivul este simplu: locuitorii de etnie maghiară nu mai depăşesc 20% din populaţia oraşului, ca la precedentul recensământ, când reprezentau 22,7%. Conform primelor date furnizate de Comisia Județeană de Recensământ, numai 18,85% din populația oraşului este de etnie maghiară. Astfel, dintre cei 318.027 de locuitori ai municipiului Cluj-Napoca, 79,46% sunt români, 18,85 maghiari, 0,96% s-au declarat rromi, 0,21% germani,0,07% evrei, iar 0,43% din total au declarat că aparţin altor etnii. Datele sunt parțiale, rezultatele definitive ale recensământului populaţiei şi locuinţelor urmând să fie comunicate abia la sfârşitul anului. La recensământul din 199%, singurul recunoscut deocamdată drept oficial de minoritatea maghiară, în municipiul ClujNapoca au fost înregistrați 22,7% unguri. Gheorghe - Funar a susţinut sus şi tare că ponderea populaţiei maghiare în municipiul

PRIMARUL. Funar e, în sfârşit, mulțumit

Cluj-Napoca nu depăşeşte 11%

„12% şia refuzat sistematic să res-

pecte prevederile Legii Administraţiei Publice Locale.

Populaţia pe judeţe, la recens:

din 20

15. | Dâmbovita 16 | Maramureş

17. | Buzău

19 | Hunedoara

20 | Arad

21| Vaslui

22. | Botoşani | 23 | Teleorman | 24. | Sibiu | 25 | Valcea

28 | Vrancea

27 | Alba

28 | Brăila

29 | Satu-Mare

30 | Caraş-Severin

31 | Harghita

32 | Călăraşi

33 | Bistriţa-Năsăud

34 | Mehedinţi

35 | Iov

36 | Giurgiu

37| Ialomiţa

38 | Gorj

39 | Tulcea

40 | Sălaj

41__| Covasna

Nr. Judeţ Număr de locuitori Densitate Total | Urb Rural (ocuitori/emp)

9 | Municipiul Bucureşti ESI ICIC Zi că

1 | Prahova |

2 | lași | |

3 | Doi |

4 | Constanta | | |

5 | Bacău | |

6 | Chu |

7. | Suceava | |

8 | Timiş | |

9 | Argeş |

10 | Galaji |

11| Bihor

12. | Braşov

13 | Mureş |

14 | Neam |

Total ROMÂNIA

Trei legi prinse în ofsaid

Deşi parţiale, rezultatele recensământului prind autorităţile pe picior greşit din punct de vedere legislativ, Şi aceasta pentru că trei legi prin care se acordă unele drepturi minorităţilor naţionale din localităţile unde ponderea lor depăşeşte 20% nu precizează rezultatele cărui recensământ sunt luate ca punct de referință: cel din '1992 sau cel din 2002.

Este vorba despre Legea administraţiei publice locale, Legea privind statutul funcţionarilor publici și Legea privind statutul poliţistului. Spre exemplu, în normele de aplicare a Legii administraţiei publice locale se prevede

că „ponderea cetăţenilor aparținând unei minorităţi naţionale se stabileşte pe baza datelor recensământului populației organizat potrivit legii“. Atât şi nimic mai mult. Din cauza acestei lacune, autorităţile ar trebui să modifice cele trei legi care permit inscripționarea bilingvă sau trilingvă, posibilitatea folosirii limbii materne în administrație, ca şi a angajării unor funcționari publici sau politisti în localităţile unde ponderea unei minorităţi depăşeşte 20%. Secretarul de Stat în Ministerul Administraţiei Publice (MAP), Ionel Fleşariu, ne-a declarat că este posibil ca o decizie de modifi-

care a acestor legi să se ia după finalizarea centralizării datelor re censământului din acest an. Personal, Fleşariu consideră că nu ar mai trebui operate modificări în localităţile unde s-au instalat deja plăcuțe bilingve, chiar dacă procentajul minorităţilor a scăzut sub 20%. „Mi se pare o acţiune cara ghioasă. Care arfi problema da într-o localitate nu mai sunt 20%, ci 19%? Ne ducem să le luăm plăcuţa?“, se întreabă Fleşariu. EI Spune că soluţiile sunt fie modifi carea celor trei legi, fie o hotărăre de guvern care să stabilească ce recensământ este luat ca refe rință (G-A.)