Constituirea Comisiei privind revizuirea Constituției

PSD, slab la Constituţie

Corina DRĂGOTESCU

iscuţiile despre schimbarea Constituţiei sunt revigorate într-o perioada în care un sublect asemănător este dezbătut în spaţiul niunii Europene. Este sau nu nevole de o constituţie eutopeană? : se întreabă tot mai mult oamenii politici din țările comunitare. S-a şi format o structură care să se ocupe de acest subiect, ntru a ofer! pănă în 2004 un răspuns la această dilemă. Cu toate că, Pi principlu, aproape toate ţările UE (mai puţin Marea Britanie) sunt de acord cu o Constituţie europeană, chestiunea rămâne una delicată din punct de vedere al soluțiilor propuse. Există două mari curente, cel jerman, promotor al unei Europe federale, şi cel francez, care merge ideea statelor-naţiune. Modalul german ar conduce în final la crearea Uhui super-stat, cu o structură având puteri legislative asupra statelor membre, pe ue o parte, şi o cedare a suveranităţii din partea acestora, în timp ce modelul francez creionează mai degrabă o confederație, sau 0 asociaţie de state, fără acel organism cu puteri legislative, care să ată interveni în interiorul statelor membre. Chiar şi viziunea asupra (i dotalismului este diferită, se spune în literatura de specialitate. Britanicii îl asimilează pe acesta centralismului, în timp ce restul țărilor din Europa văd în el o organizare flexibilă, cu niveluri diferite de decizie. Aşa se face că, dacă, din punct de vedere economic, toată lumea este de acord cu o Europă federală, din punct de vedere politic este mult mai dificii de obţinut un consens asupra unui model comun.

Această dispută legată de viitorul Europei va marca şi discuţiile de la noi referitoare la anunţatele modificări ale Constituţiei româneşti. Există deosebiri clare între partide în privinţa schimbărilor Legii fundamentale, la fel după cum sunt şi opţiunile referitoare la gradul de adaptare a Constituţiei la cerințele viitoarei Europe. Deocamdată, sunt foarte limpezi acele modificări aflate în corelaţie cu acquis-ul comunitar, deci cele legate de partea economică, asumate ptin documentele de poziţie. În principal este vorba de liberalizarea pieţei funciare, dreptul cetăţenilor UE de a participa la alegerile locale şi, în perspectivă, chiar şi la cele naţionale. In schimb, asupra modificărilor care privesc conceptele politice, diterenţele de vederi sunt atât de mari, încât ele pot crea disensiuni majore nu numai între parteneri! politici, dar şi în interiorul aceluiaşi partid. UDMR, de exemplu, insistă pe eliminarea sintagmei de stat naţional unitar, în timp ce PSD nici nu doreşte să audă acest lucru. Propunerea formaţiunii maghiare are la bază una din teoriile contorm căreia viitoarea Europă va fi una în care statul-naţiune nu va mai exista în forma sa tradiţională, în primul rând datorită unui transfer de suveranitate şi competenţe în materie de reglementare către structuri federale europene. În această optică, se va ajunge la unificarea comunităţilor etno culturale în spaţiile tradiţionale istorice, concomitent cu desfiinţarea graniţelor statului naţional. PSD respinge categoric aceste teorii, inclusiv propuperaa UDMR, deoarece este partizanul unei Europe construite ca o federaţie de state naţiuni, fără crearea unei entităţi suprastatale. Acest punct de vedere a fost clar spus de Adrian Năstase în recenta carte lansată sub coordonarea sa „România şi Viitorul Europei“. „Majoritatea covârşitoare a cetățenilor europeni au încă sentimente puternice față de identitatea lor naţională şi manifestă un ataşament profund pentru statul ai cărui cetățeni sunt. Interesele naţionale reprezintă încă o realitate importantă a Vei de zi cu zi la nivelul Uniunii Europene”, spune premierul român. Că părerile sunt împărțite în această privință, inclusi 1A Interiorul PSD, o arată materialul lui Adrian Severin, publicat câteva pagini mai încolo. Pentru acest autor este clar că statele occidentale au renunţat la statul naţiune şi că acestea, „chiar dacă mai sunt afectate de unele puseuri naţionaliste, au părăsit în foarte mare măsură cultura independenţei spre a trăi într-o cultură a interdependenței", în timp ce „pentru Răsăritul european: independența statului națiune şi caracterul absolut al suveranităţii sale rămân trăsături esențiale ale identității lor, atât la nivelul elitei politice, Câ! şi la acela al mentalului popular. Acelaşi Adrian Severin, coleg de partid cu Adrian Năstase, crede că aştăzi „statele naţiune se dovedesc prea mari spre a rezolva problemele mici ale comunităților pe care le guvernează şi prea mici spre a rezolva problemele mari ale lumit.

Aceste curente care se manifestă deocamdată doar în planul disputelor teoretice vor afecta, în sens negativ, procesul de revizuire, dacă vor fi aduse în prim-planul discuţiilor. De aceea este poate mai Itejopi să se renunţe momentan la dimensiunea politico-europeană a modificării Constituţiei, până când lucrurile vor fi ceva mai conturate şi în ceea ce priveşte viitoarea Europă, Pentru moment ar fi bine ca partidele poli din România să aibă înţelepciunea de a se opri la acele articole constituţionale care au generat derapaje de pe traseul statului de drept. Mal util ar fi momentan să se reducă numărul de parlamentari, să se schimbe sistemul de vot, să se regândească mecanismul dintre Executiv şi Legislativ, să se asigure total irdepondenia Justiţiei şi să se ocrotească eticient p tatea privată, Până la aderare este bine însă ca subiectele sensibile să rămână în zona discuţiilor calme, astfel încât populaţia să înțeleagă foarte bine pe ce cale va porni România alături de Europa Unită. .

politică societate economie cultură sport

ANUL XII (623) 24 pagini * 9.000 lei

pag. 4

a ŞERBĂNESCU Dorupţia fără corupți

„ALINA MUNGIU-PIPPIDI

4 apa ESI “Cultura politică pag. 12-13 sa elitei intelectuale Tomâneşti

IARIANA CELAC SDraşul gris “postsocialist

pag. 8

În 1991, când a fost redactată, votată şi apoi referendată actuala Constituţie, marile griji ale guvernării erau, dacă ne mai aducem aminte: lupta împotriva ideii de restauraţie monarhică, suspiciunea faţă de unguri, ochiadele tot mai insistente făcute partidelor naţionaliste, reţinerile faţă de proprietatea privată — totul în contextul unor puternice presiuni interne şi internaţionale pentru deschidere şi liberalizare şi avându-se în spate încă umbra grea a tiraniei ceauşiste. Mai presus de toate era la ordinea zilei legitimizarea şi întărirea „regimului Iliescu“, aprig şi vocal contestat în numele anticomunismului de o bună parte a opiniei publice. Nu este de mirare că ceea ce a rezultat — Constituția — a reflectat toate acestea: o combinaţie de naționalism şi patriotism civic, de liberalism şi etatism şi mai ales faimosul „semi-prezidenţialism“, născocit anume pentru Ion Iliescu: legitimitate populară, stabilitate pe funcţie, prerogative largi în politica externă şi apărare, rol retras, mai discret în politica internă, ceea ce implică un premier - „tehnician“, mai degrabă obedient, supus directivelor prezidenţiale şi gata să preia asupră-i nemulţumirile populare.

Cu astfel de trăsături, Constituția a funcţionat foarte bine sub guvernarea Iliescu- Văcăroiu, pentru care fusese, de fapt, croită.

În schimb, sub „regimul Constantinescu“, lucrurile au luat-o razna: puterea s-a scindat, a devenit bicefală, ba chiar tricefală: preşedintele, premierul şi liderii partidelor din coaliție s-au aflat mereu în rivalitate. S-a vădit dificultatea de a se | VASIL VONA obţine demisia Cabinetului, atunci când premierul | se opune; dar a apărut limpede şi neputinţa preşe-

dintelui de a-și impune o politică, atunci când lide-

rii de partid nu sunt de acord. În loc ca electoratul

să fie pus să decidă, prin alegeri anticipate, în caz | | de sciziune în cadrul coaliţiei, sistemul constitu-

țional a favorizat ineticienţa generală şi crizele | prelungite din interiorul Executivului.

Francofonia

o politică regională

SUBTERANELE MEMORIEI

Pai din Rezistenţa Culturi

Scene de

ANDREI CORNEA

„Constituţia Năstase“

fe ou Național

La 11 ani după promulgarea Constituţiei, lon Iiescu, din nou preşedinte, dar aflat în ultimul mandat, s-a împăcat cu regele, joacă rolul unui fel de „pater patriae'“ bonom şi pare să se gândească mai ales la prezența sa în viitoarele manuale de istorie. Ungurii sunt fidelul aliat al partidului de guvernământ, „intrarea în Europa“ adună toate energiile, iar rolul premierului — şef al Guvernului, dar şi lider al partidului de guvernământ — a crescut enorm.

Astfel că nu mi se pare deloc de mirare faptul că d-l Adrian Năstase a propus schimbarea Constituţiei în sensul transformării sale într-o constituţie parlamentară. Că o asemenea schimbare este necesară şi benefică pare verosimil. Oricum, foarte multe argumente pledează în favoarea ei.

Astiel, preşedintele ar deţine prerogative limitate, mai degrabă de reprezentare, şi ar fi ales de Parlament. Ambivalenţele actuale ale puterii executive ar fi eliminate. Premierul ar fi şetul puterii executive; el « ar fi totodată liderul partidului victorios în alegeri. Alegerile fundamentale nu ar mai fi cele prezidenţiale, ci cele parlamentare, cu un evident câştig în seriozitatea lor: viitorii premieri s-ar bate pentru dreptul de a administra direct țara, şi nu pentru cel de a desemna un administrator al țării. Discursul tehnic ar câștiga aintea demagogiei, iar numărul candidaţilor serioşi ar fi limitat la cel al partidelor parlamentare. În plus, trebuie privit la exemplele europene: marea majoritate a statelor Uniunii Europene sunt democraţii parlamentare; Franţa face excepție, dar exemplul francez nu este recomandabil, deoarece el conferă puteri mult prea mari preşedintelui.

Nu-i mai puţin adevărat că o Constituţie „parlamentară“, cum spuneam, serveşte foarte bine interesele actualului premier: PSD este, în momentul de faţă, cu mult cel mai important partid românesc, iar d-l Năstase îl conduce cu mână de fier. Traian Băsescu, singurul lider politic din opoziție

(Continuare în pag. 3)

N.C. MUNTEANU

ian Năstase nu-l mai încape Constituţia

& face şi trece peste ea. E o pătură prea scurtă iziunea lui şi vrea să schimbe regula jocului în

că e momentul să devină și el sărac şi cinstit, a început să copieze fraze din discurlor săi politici şi le foloseşte fără ghi

Atunci combate strașnic corupţia, săracia a activiştilor PSD din teritoriu. E împotrivă. Împoii propriului său partid la centru sau în teritomarilor corupți. Împotriva marilor profitoi a politizării campaniei anticorupţie. Împotriva sale ordine. doar un exerciţiu retoric o demonstrează toccampaniei anticorupţie. Acum câteva ieşit din sala unei conferințe secrete, unde lesarcină colegilor săi să fie sărăci şi cinstiţi, tugerând împotriva corupților care duc partidul Adrian Năstase le-a declarat jurnaliştilor că ae Văcăroiu este un. economist sărac şi cinstit şi adversarii politici ar vrea să-l tragă pe fostul & în scandalul Vântu. Adrian Năstase îl protejeape Nicolae Văcăroiu, aşa cum acesta îi procând era prim-ministru, pe Gabriel Bivolaru an Temeșan. Din acest punct de vedere, Nicăroiu este un model. inofensiv, întrucât șefia i pare a fi maxima carierei sale de fost conţorilor cincinale. Adrian Năstase vrea mai mult. S-a săturat să prin ordonanţe de urgenţă și prin maşina de ntului. E! vrea ca, în două săptămâni, să iuie Constituţia lui Hiescu cu cea a lui Năstase pentru că, pe hârtie, lon Iliescu are deocampâinea şi cuțitul, numeşte premierul, poate Parlamentul şi prezida şedinţele Guvernului. venit clar, de mai multă vreme, că familia Năssă-şi depăşească modelele. Soţia deschide sindrofii mondene, colectează bani pentru ;şi patronează manifestări omagiale: Dă lecţii de ă ecologică și design vestimentar. la premiul anuluf. E un rezervor nesecat de bun gust şi

“ Răzhoiul celor două roze

parfumuri Givenchy. Copiii primesc, în România, o educaţie solidă, euroatlantică, pe banii bunicilor. lar soţul, în calitate de ctitor, toarnă un cauc de ciment la fundaţia blocului pe care şi-l construieşte în buricul târgului, meditează la nemurirea sufletului românesc, cu spatele la peretele de Pallady şi Țuculescu din conacul de la Cornu, unde petrece de Crăciun o după-amiază sărbătorească televizată cu electoratul, și se-ntrece, de Anul Nou, în discursuri cu tătucul lui ideologic de la Cotroceni.

Lupta de vorbe dintre cei doi a devenit o greu suportabilă povară a presei românești, nevoită să sugrume încet, dar sigur, toate celelalte scandaluri pentru a-i face loc. Deşi Ion Iliescu mai are de dus trei ani de reconciliere naţională, Adrian Năstase şi familia sa, soție, copii, bunică, fini, naşi, cumetri şi vecini, se gândesc serios la problemele succesorale, cu atât mai mult cu cât Ion lliescu pare să cocheteze cu schimbarea testamentului. Teama că s-ar putea întâmpla aşa ceva este, se pare, cea mai fecundă şi zgomotoasă sursă de idei politice pentru Adrian Năstase. Departe de a se mulțumi cu maimuţărirea cumsecădeniei de ultimă oră a lui lon Iliescu, premierul vrea mai mult. Vrea zgomotos. Are şi doctori, şi vitamine mai bune. Idei mai ferme. O

DAN PERJOVSCHI

Cum stăm vis

De vreo 12 ani mă întâlnesc din când în când cu, Andrei Ursu când vine din Chicago pentru procesul asasinilor-securişti ai tatălui său. Schimbăm câteva vorbe şi pe urmă îmi văd de ale mele: mineriade, factura la curent, inginerii financiare, întreținerea, miliardari de carton, ÎI revăd peste o săptămână, peste câteva luni sau peste un an, Între timp apar și dispar lideri politici sau contracte pentru România, se schimbă procurori generali, preşedinţi, guverne, prim-miniştri, raportorul FM/sau societatea civilă. De 12 ani Andrei vine la proces, ca ceasul, uluind și vinovaii și sistemul judiciar care-i vrea basma curată.

Vom fio țară adevărată când Andrei va veni numai pentru decernarea premiilor Fundaţiei Gheorghe Ursula concursurile pentru liceeni Cultura (intoleranței sau De ce (n-Jaș pleca din România?

presă mai servilă. Plus vreo douăzeci de ani mai puţin. Unui discurs îi răspunde cu zece, iar raportul între kilometrii parcurşi în timpul vizitelor este în favoarea premierului. Cu toate acestea, soarta i-a fost vitregă, pentru că cine seamănă Vântu culege furtună. În câteva săptămâni, s-au declanșat câteva Armagedoane, în urma cărora n-ar mai fi trebuit să rămână piatră pe piatră. Tăcerea de morgă a societăţii civile e numită pace socială, iar pentru avertismentele internaţionale referitoare la corupție se găsesc traducători proşti şi formulări festiviste. Drumul către Cotroceni e pavat cu bunele lui intenţii. Deşi aflat în ochiul ciclonului, sub acuzaţii de corupție şi dictatorlâc, Năstase se gândeşte să ceară ca președintele să fie ales de Parlament şi, eventual, să mai primească, acolo, câteva privilegii. E drept că modificarea ar trebui să presupună o altă organizare a Parlamentului, alte legi electorale și ale partidelor. Dar PSD e disponibil și gata de sacrificii. Mai cu seamă că Adrian Năstase, premier, preşedinte de partid, jurist, scriitor, patriot, fermier, amator de artă, înverșunat cititor de sondaje de opinie, se priveşte pe sine drept esenţă a românismului şi favorit principal într-o luptă parlamentară. E un moment convenabil, adversarii săi sunt fie la podea, fie invizibili. Cum să nu exclame cu încântare, dar şi cu o oarecare teamă faţă de neprevăzut: singura mare amenințare la adresa noastră suntem. noi. înşine? Într-adevăr, de cine altcineva să le. mai fie frică? Cu UDMR au semnat un nou protocol, liberalii se înghesuie la discuţii, Traian Băsescu încă e în căutare unui partid, iar Corneliu Vadim Tudor dă mai mult declaraţii penale decât politice.

editorial

onstituția Năstase“ e din pag. 1) laritate se apropie de aceea a premiede un partid care abia reuşeşte să daje 11%. Şansa PD-ului de a ieşi la alegerile D4 primul partid al țării pentru a-l da pe prieste foarte mică, iar posibilitatea unei du-l în frunte pe d-l Băsescu, pare ată palidă.(Nu e întâmplător că, tocmai de Băsescu nu vrea „republică parlamentaza „prezidenţialism“ curat. Declaraţia sa est caz, „Verestoy şi Hrebenciuc ar face ți“ nu e decât demagogie pură, de vreme iivele unui astfel de preşedinte ar putea limitate.) nănătoare sunt şi motivele pentru care C.V. ge propunerile de amendare constituplus, confruntarea „prezidenţiabililor“ îl te mult mai bine pe „tribun“ decât aceea a premieri. Atât PRM, cât și PD ar risca să « uri mai modeste în alegerile parlamenacă ar fi lipsite de „locomotivele electorale" lor. că se poate afirma că, aşa cum „seminţialis a fost confecţionat după intereton Iliescu din 1991, „parlamentarismul“ ă fie desenat după interesele lui Adrian

legitimă ales după MW“ — că un regim politic croit după şi interesele d-lui Năstase s-ar putea

atributelor premierului şi formulă. Puterea sa n-ar

mai putea fi restrânsă sau contrabalansată de eventuale acţiuni prezidenţiale, așa cum se întâmplă acum. Limitarea la două mandate n-ar mai fi po; iar un premier ar putea fi reales, în principiu, pentru mai multe mandate succesive. Bicefalismul actual constituie o limitare internă a brațului executiv al puterii, limitare foarte importantă într-o democrație nesigură ca a noastră, unde justiția este influenţabilă politic, Parlamentul lipsit de autoritate, iar opoziţia, adesea, ineficientă. Supuşenia, conformismul, dezinteresul pentru afacerile publice din partea unei mari părţi a populaţiei ar putea face restul, pentru ca, într-o circumstanță avantajoasă, întreaga țară să fie predată pe tavă lui Adrian Năstase. ,

Dacă nu s-ar fi întâmplat „Armagedon II“, care a dovedit cât de puţin capabil este primul ministru să suporte criticile publice, fiind gata să ordone să fie arestaţi cei care nu-i convin şi să sară de beregata presei dacă aceasta îl atacă, aş fi fost în favoarea propunerii lui Adrian Năstase. Aş fi spus, fără umbră de îndoială, că o „republică parlamentară“ este mai clară, mai eficientă, mai modernă, mai europeană și că trebuie adoptată şi în România.

Dar „Armagedon“ s-a întâmplat şi am unele ezitări: dacă rostul primordial al unei Constituţii este să evite concentrarea puterii în stat în mâinile unui singur om sâu în cele ale unui grup restrâns, atunci ţinând seama de predispoziţiile de caracter ale d-lui Năstase, vădite cu această ocazie — sunt ispitit deocamdată să vorbesc, în ceea ce priveşte revizuirea Constituţiei la acest capitol, în termenii contradictorii ai lui Farfuridi.

Atâta vreme cât politicienii români tind să deseneze constituţii care, mai întâi de toate, să |i se potrivească lor înşile, sunt tentat să mă consolez cu desenul cam echivoc, cu chipul lui Ion Iliescu. Desenul prin care se străvede Adrian Năstase este, de bună seamă, mai limpede și are contururi mai ferme, dar în ei se străvede şi ambiția sa de putere, din păcate, mult prea ferm şi mult prea limpede.

Recurs în anulare cerut expres de ministrul Justiţiei, Rodica Stănoiu

La cererea expresă a ministrului de Justiție, Rodica Stănoiu, procurorul generâl a promovat recurs în anulare în procesul Gabriela Adameşteanu — lon Cristoiu, finalizat anul trecut de Curtea Supremă de Justiţie Secţia Civilă, proces în care Gabriela Adameşteanu a fost reprezentată de firma de avocaţi Muşat & Asociaţii. Contorm legislaţiei la data respectivă, Parchetul putea promova un recurs, în anulare în interval de șase luni de la pronunţarea sentinţei. Ulterior, termenul a fost lărgit până la un an, dar legea nu are caracter retroactiv. Cu toate acestea, ministrul Justiţiei, Rodica Stănoiu, a cerut expres acest recurs, iar Parchetul l-a promovat.

Reamintim că, în conformitate cu sentința din 2001, dată de Curiea Supremă de Justiţie Secţia Civilă, lon Cristoiu era obligat la plata sumei de 400 milioane de lei pentru afirmaţiile jignitoare şi calomnioase la adresa Gabrielei Adameşteanu.

*Gabriela Adameşteanu a anunţat că această sumă o va dona revistei 22.

În aceeaşi zi, la Curtea Supremă de Justiţie s-a judecat şi recursul în anulare pentru procesul în care lon Cristoiu o dădea în judecată pe Gabriela Adameşteanu, proces în care Gabriela Adameşteanu reprezentată tot de firma de avocali Muşat & Asociaţii, avusese câștig de cauză.

Ambele recursuri în anulare au fost luate în discuţie de Curtea Supremă de Justiţie, Completul de 9 judecători, [a 11 februarie 2002, instanța

urmând a şe pronunța asupra acestora,

La peste o lună de la izbucnirea scan- - dalului fraudărilor de la Banca Română de Scont, care a declanşat campania anticorupţie a Guvernului Năstase — cel mai probabil reclamată însă şi extern, ca o condiţie a luării în considerare a României pentru o eventuală apartenență la structurile euroatlantice —, se poate încerca un prim bilanţ a! acestei campanii sau al acestei runde din respectiva campanie. Concluziile sunt destul de clare pentru a prefigura şi eventualele rezultate concrete cu care ar urma să se soldeze respectiva campanie, care este de presupus că va dura probabil în tot acest an, având în vedere că abia la sfârșitul toamnei ar urma să se ia decizia privind componenţa noului val al'extinderii NATO spre Est.

Cu o formulare succintă s-ar putea spune că nu seva depăşi faza „corupției fără corupți”, în sensul că nu-i vom vedea pedepsiţi pe marii corupți, deşi exis-

„tă o recunoaştere deschisă generală a corupţiei. Dar România se va alege fără îndoială cu nişte legi şi nişte reglementări, care au lipsit până acum şi care vor “constitui obstacole în calea „marii corupţii“, în cazul, şi nu numai cazul, în care respectivele legi vor fi respectate, iar întregul lanţ al organelor de cercetare peală îşi va face scrupulos datoria. Răjâne de văzut însă dacă cei din afară, are presează pentru abordări ferme ă împotriva corupţiei din România, se vor declara satisfăcuţi doar cu atât. lată ce cuprinde acest bilanţ în montul de față. Prin dizolvarea Consiliului 3 al Capitalei s-a deschis o cutie a lorei în ce priveşte impunerea unor ări în domeniul- „conflictului de a cărui ignorare legislativă, fără deliberată, de până acum a conterenul mănos al „marii corupții“ din în perioada postdecembristă. Inilitatea derulării de afaceri cu prii de către firme la care proprietari sau nari sunt consilieri locali va fi prima retare concretă decurgând din condizolvării Consiliului General al Această reglementare va opera — unde vor avea loc noi alei de acum, iar în restul ţării datul noilor administrații ile din 2004. Tot în

rgă o urgentare a

ILIE ŞERBĂNESCU

Încă în faza „corupției fără corupți“

prin Legea administraţiei. publice. locale, anume aceea ca aleşii locali să nu poată face parte din adunările generale ale acţionarilor sau din consiliile de administraţie ale regiilor. de sub jurisdicţia primăriilor. Dacă nu va exista o urgentare, incompatibilitatea va urma să opereze tot începând cu alegerile locale din 2004. Indirect, s-ar putea ca, sub presiunea evenimentelor, reglementarea, deşi neoperaţională oficial, să fie aplicată în practică, prin cererea expresă a partidelor.către oamenii lor din structurile locale de a alege între demnitatea de consilier şi poziţiile în regiile cu pricina.

Prin incidenţă, ceea ce se reclamă aleşilor locali va trebui să fie pretins legal şi celor care deţin diferite demnități publice prin numire (prefecţi, viceprefecţi, secretari de stat, şefi de agenţii guvernamentale), cu atât mai mult cu cât prevederea operează, cel puţin în principiu, pentru dermnnităţile de ministru.

Tot sub presiunea evenimentelor a fost nevoie ca declaraţiile de avere să fie scoase de sub sigiliul confidenţialităţii

“şi reglementarea ar urma să fie aceea a

publicării acestor declaraţii în Monitoru/ Oficial. Această reglementare va rămâne însă în mare parte o problemă doar de imagine, dacă nu se vor accepta verificări ale respectivelor declaraţii, prin confruntare cu impozitele plătite şi

Nu-mi mai aduc aminte altceva.

: Becali e stăpânul țării şi

TRAIAN UNGUREANU & T.R.U.

Memoria pământului românesc

Îmi aduc aminte câte ceva din viitorul fotbalului românesc.

Vai o jucărie mică şi murdară. Jucătorii tot mai talentaţi şi mai rataţi. Antrenorii tot mai brutali şi mai proşti. Salariile tot mai mari şi mai inutile. Spăctatorii tot mai puţini, mai beţi, răguşiţi şi bădărani.

Îmi aduc aminte de primul meci egal'cu San Marino şi nu mai am puterea să aştept primul meci pierdut cu San Marino.

Îmi aduc aminte că fotbalul e un joc de noroc din care se fac averi. Nu-mi mai aduc aminte că fotbalul ar fi un joc curat din care se nasc glorii.

Îmi mai aduc aminte de părinţii fondatori ai mocirlei: Becali, Sandu, Dragomir.

prin urmare, are tot dreptul să înjure, să... bată, să omoare pe orice stradă şi în orice cafenea din ţara sa.

amendarea în caz de necorelare, şi bineînțeles sancţiuni în situaţia unor declaraţii neconforme cu realitatea.

Un alt domeniu, altfel vast, de manifestări de corupţie s-ar putea alege cu anumite reglementări descurajante pentru corupţie, şi deci binevenite. Licitaţiile pentru achiziţii publice de bunuri de inventar ar urma, potrivit reglementărilor promise de Guvern, să se desfăşoare în Clar, pe Internet, ceea ce va constitui un obstacol în calea aranjamentelor de culise, pentru care până acum nu exista absolut nici un fel de oprelişti. Premierul Năstase a promis, de asemenea, urgentarea privatizărilor în unele domenii care au constituit şi constituie un rai pentru afaceri derulate prin aranjamente de co“ rupţie. Este vorba de privatizarea IAS-urilor, pe de o parte, şi a spaţiilor comerciale deţinute de primării, pe de altă parte. In acest ultim domeniu, vor trebui, în prealabil, adoptate şi reglementări care să evite manifestările de corupţie

legate de însăşi situaţia încurcată în-

care se află multe din aceste spaţii.

În sfârşit, de crucială importanţă ar fi adoptarea unor reglementări precise, neechivoce, neinterpretabile, în domeniile finanţării partidelor politice şi alegerilor generale şi locale. Reglementările, de asemenea promise, în aceste domenii îşi vor atinge însă scopurile numai dacă'vor fi nu doar bine intenţionate, ci şi fără porttițe prin care una să se spună şi alta să se poată face pe dedesubt.

Proverbele româneşti, care de atâtea ori exprimă mai relevant stări de lucruri decât formulările savante, ne ajută şi în acest caz. Ziceri precum „În luptă cu morile de vânt“, „Câinii latră, ursul merge' sau „Corb la corb nu-și scoate ochih sugerează de ce nu şe prea poate

rlină = 45.698 lei

depăşi dintr-o dată faza „corupţiei fără corupți“. Anticorupţia cu corupți scoşi din anonimatul corupției este poate pentru un alt stadiu, mai îndepărtat. Dincolo de zecile de limitări în această privinţă și

care sunt greu de depăşit dintr-un foc,

decurgând din lanţul slăbiciunilor, din: existenţa mai multor captivi decât a unora cu mâinile libere, există şi niște probleme dificil de administrat, îndeosebi din punctul de vedere al.politicienilor care-au pâinea şi cuțitul în mână în plan legislativ. De pildă, este un fapt că aplicarea principiului incompatibilităţii între deținerea de poziţii în structurile. administraţiei locale şi în regiile din subor dinea acestor structuri ar scoate din joc peste 60% din aleşii locali. Ceea ce, în: tre altele, ar însemna noi alegeri locale în toată ţara. Şi, până la descoperirea unor modalităţi de eludare a acestei incompatibilităţi, partidele mai că n-ar măi găsi destui candidaţi pentru listele lor. Este greu de evaluat precis, dar nu este greu de bănuit ce implicaţii ar avea-aplicarea autentică a principiului incompatibilităţii deţinerii de demnități publice şi angajarea în activităţi care vehiculează bani publici. Cel ce s-ar încumăta să aplice dintr-o dată acest principiu ar fi un înger pentru oamenii de rând, dar un demon pentru propriii coechipieri.

Aşa că va mai curge multă sa pe

Dunăre până se va ieşi din stadiul. „09

rupției fără corupți“. Dar, fără îndoială. vor exista nişte legi care vor reglemeniă actele incriminabile de corupţie şi, dacă sistemul judiciar se va transtorma şi e, acesta va avea pe baza a ce să instrui”

menteze cazuri cu'care să se lupte efec.

tiv împotriva corupţiei. Dar şă fie clăf până când nu va vedea şi corupți după gratii, populaţia năpăstuită nu va avea Și simţământul că s-a înaintat realmente

"pe frontul anticotupție.

Un recent şi util sondaj de opinie a relevat că românii nu cred în şansele luptei anticorupţie, dacă nu cumva s-ar putea.spune că nu cred chiar în sine în lupta anticorupţie. Aceasta, probabil, ca urmare atât a simțământului, nu neintemeiat, că în România coruplia este insinuată în întreaga viaţă economico-socială — în economie, în politică, în administraţie, în justiţie — cât şi a numeroaselor abureli despre campanii anticorupţie, încheiate toate până acum, indiferent de guvernarea sub. care s-au desfăşurat, fără absolut nici un rezultat concret 70% dintre români cred că marii corupți vor fi pur şi simplu făcuţi scăpa! Nu în-

+ tâmptător, în măsura în care cam tot atâţia români nu au încredere în sistemul juridic românesc care să-i descopere, să-i judece şi să-i pedepsească pe “marii corupți. Jumătate dintre romăni consideră că guvernul nu are forță sutiCientă pentru a veni de hac corupției şi,

. fapt grav, peste jumătate cred că, în campania anticorupţie, „apropiaţi parilui de guvernământ vor îi protejaţi”! — aspecte care nu reprezintă, evident, laşi lucru, dar care, în mintea oaenilor obişnuiţi, apar intr-o strânsă leuvernul, chiar dacă ar vrea, nu e forța să lupte chiar cu „corupţii proprii — Faţă de toate aceste constatări îngrire, d-l Năstase a replicat că la capitolul populari în sondaje! A strâns conducerea -istă şi a spus răspicat: voința po-

este nedezminţită; ofensiva corupției trebuie să depășească laraţiilor şi acțiunilor fără miez;

Şi noi „corupți noștri“, aceştia nu uni decât „corupți lor“ şi —

— n-au a se aştepta la tole-

la aceste declaraţii te, deşi s-au produs

ărat puţin popuideea că doar-doar ceva, a urmat

generală. La aceas- |

a cercetărilor

ILIE ŞERBĂNESCU

Năstase vs. Iliescu, “dar nu asta e problema!

zul Becali”, care a dat încă o dată senzaţia că noii miliardari își pot permite orice, inclusiv să ceată uciderea ziariştilor incomozi care le scormonesc prin afaceri, fără ca organele în drept ale statului să pună la punct lucrurile cum se cuvine: Nici finalizarea printr-un raport a audierilor din Comisia parlamentară de control a activităţii SA/nu a contribuit cu ceva la înlăturarea încredinţării oamenilor că nici o cercetare niu se încheie în Romănia cu aşteptatele clarificări. Deşi recunoaște că afacerile d-lui Vântu au afectat siguranța naţională prin destabilizarea segmentului financiar-bancar, raportul spune că nu există dovezi de legături ale SAI cu Sorin Ovidiu Vântu sau Mihai Iacob, dar d-na Buruiană, vicepreședinte: al Comisiei, şi-a exprimat în final dezamăgirea că în România hu funcţionează „demisia de onoare“ din partea celor care lasă umbre asupra credibiltăţii instituţiilor statului la conducerea cărora seaflă. E

Simţământul general era că Rom: nia nu poate, în momentul de faţă şi nici într-un viitor previzibil, să iasă din faza „corupţiei fără corupți“, adică, deşi corupţia este recunoscută a exista pe plan general, nu există aduşi în justiţie şi oameni care s-o îi practicat!

În acest moment a intervenit preşedintele lliescu. Pe ocolite, ca întotdeauna: cum că „puterea deformează. caracterele* sau că „există. pericolul -tentației spre infatuare şi spre prea.

multă siguranță şi mulțumire de. sine

Olga Korbut e o femeie tare. Nimic galeș, doar putere și realism. Korbut a trecut prin şcoala vieţii cu dinţii strânși şi privirea plecată. Pe la 14 ani a încăput pe mâna unui antrenor care a pus-o la muncă. Fata la bârnă, paralele, sol, trambulină şi la pat. După ce a fost violată (nu chiar la pat, ci) în vestiar, Olga a. învăţat că aşa e lumea dacă vrei să ajungi campioană. Trebuie să îl laşi pe antrenor să facă ce vrea. Trebuie să te supui şi să aștepți să vină clipa ta. Până atunci rabzi. Doar ești copil. Şi trebuie să rămâi copil până la adânci bătrâneţi. Olga a luat tot ce i-a fost pus în faţă alături de un pahar cu apă. Aşa se face că n-a avut ciclu până la 20 de ani. Imediat după „nefericitul“ eveniment, antzenorul a pus-o să fumeze pe rupte, ca să nu se îngraşe. Dar Olga a devenit campioană olimpică, mondială. şi europeană. A apărut în toate ziarele lumii, a fost purtată pe la toate recepțile elor mari şi tari şi a avut chiar onoarea. să împartă patul cu mai marii pe ramură sportivă sovietică şi cu acei miliardari străini pe care Uniunea Sovietică voia să şi-i facă prieteni. Apoi a reuşit-să. plece. Prin 1990 sau 1991, după o căsătorie ratată şi o faimă tot mai mușcată de indiferență, Olga a plecat în America. Acolo s-a pus cu ştiinţa gimnasticii şi a vieţii pe nişte copilițe care voiau să devină campioane. Le-a mai dat câte o palmă, le-a vorbit murdar, le-a luat peste

TRAIAN UNGUREANU & T.R.U.

Aur de Kiev

(înregistrare video)

picior şi a fost concediată. Însă a rămas, femeie măritată cu bani, într-o casă uriaşă pe lângă Atlanta și a continuat să primească echipe de televiziune cu multe camere şi reflectoare. America. n-o uitase, ba chiar nu avea chet să ia în seamă incidentul cu fetiţele luaţe la | rindea la „Şcoala de gimnastică Olga Korbut“.

Între timp, Olga a devenit o femeie tare (aşa cum, de bună seamă, aţi aliat Ia începutul acestui articol). E blondă plastic, tunsă scurt, cu ochelari fumurii | care aruncă şi mai bine în ochi desenul şiret al buzelor. Vorbeşte bine englezeşte, dar are tot timpul în voce un fel de rânjet şiret învățat în vestiarele de la Kiev. În vitrinele din holul vilei sunt înşi- | rate medaliile olimpice. |

Într-o dimineaţă, acum vreo două săptămâni, Olga s-a sculat hotărâtă, a zâmbit la ceva ce ştia numai ea în capul ei bătut de la 14 ani de palme de antrenor. A dat un telefon-două, şi-a băut cafeaua, a coborât în garaj şi a ur. | cat în maşina de toată ziua (nu în maşi- |. na de seară). Olga a condus vreo 10| minute până la cel mai apropiat mall. A | intrat într-un supermarket şi a luat un.| cărucior. Camerele video fiimează toi ce mişcă în magazin, dar-Olga a fost toată viața filmată şi nu se maiteme de | | camere. La ieşire a fost oprită de poli: |. | ție, căutată în geantă și arestată pentru |

furt din magazin. |

din partea celor care. exercită puterea. Toate acestea, în loc să îndemne oficial guvernul să ia taurul de coarne în lupta anticorupţie, fără deosebire de zona poltică în care acţionează corupția. Dacă stăm să ne gândim bine, d-l liescu ar fi poate cel mai legitimat politi-

„ Clan de vâri din România care să ceară, în însuşi Spiritul Constituţiei, luarea mia-

rilor cerupţi din România de turul pantalofilor. Domnia sa nu numai că nu a băi mâna la caşcaval, ceea ce este un dar nici măcar nu este un om

d- liescu, ca şi partidul său, au fost salvaţi politic în anul 2000 de nimic altceva. decât de eşecul pe care guvernarea cederisto-pedistă I-a reprezentat nu doar. din punct de vedere economic, ci, poate înainte de toate, din punctul de vedere al imaginii în privința corupției, cederis-

"to-pediştii arătându-se în ochii populaţiei

poate încă şi mai „omişti“. ŞI, să fie iarăşi clar, nu PDSR a câștigat în 2000, ci cederiştii au pierdut, tocmai pentru că nu s-au dovedit cu nimic „mai buni“ decât ceilalţi, de asemenea nu în materie de reformă, ci în materie de. anticorupţie, s Este pur și simplu un mare: semn de întrebare de ce d: liescu, deşi în posesia

“aluurilor menţionate şi ala în plus la ie-

şirea din cursa pentru magistratura supremă, nu face presiunile care s-ar cuve: ni pentru a se da concreteţe, de către or-

. ganele abilitate, luptei împotriva, corupției.

„ Şidupă ce a-l lliescu a Sugerat-că d-l Năstase i-ai putea fi succesor, dar că

cauza . Peniru aceasta ar cam trebui să lucreze

„mierul s-a vi

spre a elimina imagi

O au unii

, poate nu întâm; veriga lipsă din di u ul, iute otinte

incendiara

” al PDSR, preia toate problemele nesolu-

“chilor cutume de partid de pe vremuri,

„Evident o altă problemă! După cum am. Văzut din rezultatele sondajului, românii „hu prea cred în reuşita guvernului în do-

să probeze probe

problemă a „corupţilor noştri”, indiferent că d-l Năstase i-a numit „uscături”. j Nu știm dacă d-! Iliescu a vrut să! dojenească pe d-| Năstase, dar, de fapt, i-a făcut-un bine. Nu ştim dacă d-l Năs-, tase a dorit să i-o întoarcă d-lui Iliescu, dar cu tema „corupţii noştri“ i-a întors-o bine! Mingea însă se află integral a d Năstase, care, în acest fel, ca preşedinte

ționate de fostul preşedinte al PDSR. Ion lliescu.

Ceea ce pare a fi o întruntare între Iliescu şi Năstase, adesea asemuită cu o luptă dintre „conservatori“ şi „lupii îneri', nu descrie aproape deloc o realitate, | În esenţă, Năstase nu îl are rival de temut pe Iliescu, după cum Iliescu nul are rival de temut pe Năstase! Problema este alta: preşedintele PDSR, indiferent Cine ar fi acesta (liescu său Năstase), îi are în faţă pe zecii de baroni PDSR, care. : în teritoriu, reprezintă, fiecare în parohia lui, şi, partidul, şi statul, şi poliţia, şi pro: curatura, şi justiţia, şi fotbalul, şi care îl iubesc pe Năstase sau pe lliescudoar în măsura în care nu-i deranjează în parohia lor. lliescu nu a fost în măsură să s2 lupte cu aceştia, poate din cauza datelot

sale personale sau poate din cauză ve- |

când, deşi situația impunea ca anumiţi tovarăşi să fie daţi la P parte, pentru cd făcuseră prea de oaie, totul îmbrăca pă: nă la Urmă simpla formă a rotației cadrelor. Poate însă, un'„lup tânăr”, care să Du aibă nici mamă, nici tată în domeniu, va fi mai eficace! Că va şi putea să-i altă: Ce, dar, încă şi mai muli, să-i scoată din joc pe cei care o fac prea de oaie, asta!

meniul cu pricina. D-1 Năstase ar trebui ntrariul, dacă tot a pus

Iliescu a reproșat PSD că rescrie în două luni o constituţie la care s-a lucrat doi ani

Sorina Matei

Problema modificării Constituţiei va fi lăsată în seama preşedintelui Ion Iliescu care va purta în perioada următoare negocieri pe această temă cu toate partidele parlamentare. Astfel, revizuirea legii fundamentale va fi iniţiată de şeful statului, la propunerea Guvernului care ieri, prin vocea lui Adrian Năstase şi a celorlalţi lideri ai PSD, a prezentat lui Iliescu, la Palatul Cotroceni, un prim proiect

_alviitoarei constituţii.

Preşedintele Iliescu a declarat însă că doreşte ca modificarea legii să fie „mai atent şi serios“ analizată în interiorul PSD. Această re

ţia partidului de guvernământ, întâlnire în care, conformunor surse, Iliescu i-ar fi reproşat lui Năstase căi-a prezentat un proiect de revizuire făcut în pripă prin care PSD doreşte să modifice, în doar două luni, o lege fundamentală pentru care s-a lucrat doi ani dezile.

În privinţa controversei „republică semiprezidenţială sau parlamentară“, liescu a spus ieri că este în continuare susținătorul ideii alegerii preşedintelui prin vot direct de către cetăţeni, iar premierul Năstase a repetat că propunerea ca şeful statului să fie ales de Parlament rămâne în discuţie, doar dacă mai este ş

susținută şi de alte formaţiuni 2!

marcă a şefului statului a fost fă-

politice. cută la finalul întâlnirii cu delega-

DIVERGENȚĂ. Premierul Năstase și președintele Iliescu - doi politicieni < care au viziuni

Pagina 5 și planuri diferite despre Cotroceni 2004

Iliescu i-a reproșat lui Năstase

Sorina Matei

Preşedintele Iliescu şi-a începutieri maratonul de consultări cu partidele politice, discutând trei ore și jumătate la Palatul Cotroceni cu delegaţia PSD condusă de Adrian Năstase. Pe lângă subiectele economice şi sociale, Iliescu şireprezentanții partidului de guvernământ au abordat şi subiectul delicat al revizuirii Constituţiei. Adrian Năstase i-a prezentat preşedintelui proiectul PSD demodificare a legii fundamentale, iar, în urma discuţiilor, a reieşit că procedura de revizuire va fi iniţiată de şeful statului la propunerea Exe: cutivului. Ca atare, partidul de guvernământ îşi valua într-o anumită măsură mâna de pe proiectul viitoarei constituții şi va lăsa în brațele Palatului Cotroceni să poarte prima rundă de negocieri cu' partidele politice. Discuţiile preşedintelui cu celelalte formațiuni pe tema revizuirii legii fundamentale vor avea loc miercuri. Cu toate acestea, Ion Iliescu a declaratla finalul întâlnirii că revizuirea Constituţiei ar trebui promovată în- Parlament în acest an, iar proiectul elaborat. de “PSD “va constitui doar o bazăde discuţii cu partidele.

Preşedintele nu s-asfiitsăsublinieze că doreşte ca modificarea legii „să fie mai atent analizată“ în interiorul partidului-de guvernământ. Surse participante la întâlnire au confirmat că singura

Foto: Marian lescu

cerere a lui Iliescu la adresa PSD a fostca procedura de revizuire să fiefăcută cu multă seriozitate. „Nu rescrii în două luni o constituție făcută în doi ani de zile şi la care a lucrat o întreagă Adunare Constituantă. Nici nu se ştie cum şi cinea făcut acest proiect de revizuire“, spun aceleași citate. Cât despre divergenţa republică semiprezidenţială sau parlamentară, premierul Adrian Năstase a spus că „rămâne o chestiune în discuţie“ ideea alegerii

preşedintelui României de către Parlament. lar Iliescu a reiterat că percepția publică este în favoarea alegerii preşedintelui de către electorat, şi nu de Parlament. Chiar dacă iniţial premierul Năstase a dat impresia că nu va renunța uşor la ideea republicii parlamentare, în final, preşedintele PSD a lăsat să se înțeleagă că este dispus să renunţe la iniţiativă în cazul în care după negocierile cu partidele va reieşi că această temă nu este susținută decât de

partidul său. Acest lucru este extrem de posibil, având în vedere că preşedintele va purta negocierile, iar lui nu-i prea surâde ideea derepublică parlamentară.

„S-a creat o anumită legendă pe acest subiect. Unii speculau că eu vreau să devin preşedinte şi doresc o procedură mai simplă sau, din contră, una de legitimare. (...) Cred că este important să vedem care sunt argumentele în favoarea unei formule sau în favoarea celeilalte (n.r. — repu-

blică semiprezidenţială sau parlamentară). S-ar putea ca, la un moment dat, în urma consultărilor, domnul preşedinte să observe că

în meniul respectiv acea: (n.r. republică parlamentară) nu este susţinută decât de un singur partid. Şi atunci ne vom da seama cătema caatare nu trebuie să figureze în proiectul de lege pentru că nuare şansa să obțină 2/3 în Parlament. Şi atunci discuţia se închide mai curând pentru rațiuni de oportunitate“, a explicat premierul.

PRM nu merge la Cotroceni

PRM nu dă curs invitaţiei de a merge la Cotroceni pentru a participa

la discuţii cu preşedintele Ion Iliescu

pe tema revizuirii Constituţiei.

„Nimeni de la PRM nu va merge la Cotroceni, cel puţin cât va fi Iliescu acolo. Eu n-am cerut niciodată să fiu primit de

cel care mi-a uzurpat locul la Preşedinţie şi n-am nici

o plăcere să-l văd pe Iliescu nici măcar la televizor“,

a declarat liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor. În opinia lui, revizuirea legii fundamentale este „o acțiune periculoasă pentru ţară“ pe care PSD ar demara-o la presiunea UDMR care contestă actualele prevederi referitoare la caracterul naţional şi unitar al statului român. Pr Ton Iliescu la consultări miercuri pe reprezentanţii PRM, cu excepţia liderului C.V. Tudor. (|.C.)

Modificarea Constituţiei

Marius Tucă

dată cu ieşirea din Q iarnă, în România a fost lansată o temă

care a intrat imediat în dezbaterea publică. Gândiţi-vă că s-ar fi putut vorbi despre modificarea Constituţiei — republică parlamentară sau republică prezidenţială? — în plină iarnă. Că oamenii ar fi fost nevoiţi să răspundă la aceste întrebări când temperatura coborâse până la —20 de grade Celsius... Probabil că tema ar fi fost pusă pe foc şi i-ar fi interesat doar pe cei care pun țara la cale în faţa şemineului. Acum, că a dat colţul ierbii, acum, când urzicile şi ştevia încep să se simtă mai bine, tema noastră pare că are parte de un simpozion naţional. Că de la muncitorii aflați pe platformele marine până la ciobanii din munți; toată lumea nu face altceva decât să dezbată problema modificării Constituţiei. Este lesne de înţeles că „Mioriţa“ nu va mai fi reinventată atâta timp cât ciobanii nu mai pun la cale omorârea sermnenului lor, ci... modificarea Constituţiei. Poate că suntem puţin maliţioşi, tocmai noi, ziariştii, cei care nu precupeţim nici un efort, nici un cuvânt şi nici O picătură de cerneală atunci când vine vorba despre dezbaterea unei teme care se vrea simpozion naţional înainte de a deveni cel mult titlu

ziar. Dar noi avem 0 scuză: tem angajaţi ai statului,

răspunderea noastră e mai limitată şi, în plus de asta, nu ne putem abţine să nu dezbatem un subiect atât de gras şi cu consecinţe atât de importante, chiar dacă n-ar interesa pe nimeni. Este unul din puţinele momente

“când îţi poţi face mâna, cum se

spune. Ghinionul acestei dezbateri, căci despre norocul ei am vorbit, este că a început o dată cu primirea facturilor de astă iarnă, facturi la gaz, electricitate, căldură ş.a.m.d. Partidele politice, dar mai ales Partidul Social Democrat — PSD, pe numele lui mic —şi Guvernul, în plină dezbatere despre modificarea Constituţiei, se confruntă cu o altă dezbatere, cu adevărat naţională, despre „modificarea“ facturilor de care aminteam mai devreme. Modificarea facturilor, vorba

vine, că nu le mai modifică .nimeni nici prin referendum, iată tema cea mai importantă pe care o dezbate populaţia României, tema care frige la buzunare. Din această uşoară neconcordanță a priorităților, politicienii vorbesc şi se agită pe tema modificării Constituţiei, iar cetăţenii pe tema „modificării“ facturilor = s-ar putea ca la următorul „simpozion naţional“ partidul condus de Adrian Năstase să nu mai ia aşa des cuvântul. Şi-n orice caz, dacă va mai reuşi să-l ia, va sufla-n Constituţie până când o să vadă toți colegii săi de partid din ea o simplă factură la gaz, căldură sau electricitate...

Referendum pentru modificarea Constituţiei

Atribuţii distincte pentru Senat

şi Camera Deputaţilor

Reducerea numărului parlamentarilor

Limitarea imunităţii parlamentare

Garantarea proprietăţii private

Până la jumătatea anului viitor urmează a fi organizat referendumul pentru aprobarea modificărilor aduse Constituţiei, conform calendarului stabilit ieri de Guvern (n.r. - în locul Parlamentului) privind paşii de revizuire a legii fundamentale. Potrivit lui Şerban Mihăilescu, şeful SGG, până la 26 iunie 2002 va fi constituită o Comisie pentru revizuirea Constituţiei din care vor face parte 21 de parlamentari (respectându-se algoritmul rezultat la alegeri), un reprezentant al Guvernului, unul al

Preşedinţiei şi Avocatul Poporului.

Până la 15 noiembrie, membrii comisiei vor redacta propunerea legislativă, iar până la sfârşitul lunii martie 2003 vor fi finalizate dezbaterile parlamentare asupra revizuirii Constituţiei. Dacă Parlamentul va respecta programul propus de Guvern, săptămâna viitoare Camerele reunite vor trebui să aprobe hotărârea pentru comisia de elaborare a propunerilor legislative pentru revizuirea Constituţiei. Mihăilescu a declarat că, după consultările cu toate partidele politice, s-a căzut de acord asupra

următoarelor modificări ale Consti-

tuţiei: stabilirea cadrului constituțional pentru aderarea României la U.E., atribuţii distincte pentru Senat şi Camera Deputaţilor, reducerea numărului parlamentarilor (Senatul - cel mult 110, iar Camera Deputaţilor - cel mult 220 aleşi). De asemenea, imunitatea parlamentarilor va privi exclusiv votul sau opiniile politice ale acestora, iar un alt principiu asupra căruia s-a căzut de acord se referă la sancţionarea neparticipării parlamentarilor la activitățile instituţiei. Dacă se vor aproba propunerile convenite, proprietatea privată va fi garantată (nu doar ocrotită, ca în prezent), se va stabili un regim mai riguros al ordonanţelor de urgenţă, pentru a se evita abuzurile in utilizarea acestei proceduri, şi se va modifica procedura angajării răspunderii Guvernului asupra proiectelor de lege (astfel incât să poată fi acceptate eventuale amendamente până la

incheierea procestilui legislativ).

Un alt principiu care urmează a fi stabilit se referă la situaţiile în care remanierea guvernamentală afectează compoziţia politică a Guvernului (în acest caz remanierea urmând a fi obligatoriu supusă aprobării Parlamentului). In Constituţie vor fi prevăzute principii mai clare de aplicare a recomandărilor UE privind Carta minorităţilor, iar Curtea Supremă va fi transformată în Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Un element care a generat controverse şi care nu a fost încă agreat de către toate partidele se referă la alegerea preşedintelui României (prin vot direct sau de către Parlament).

Pentru a fi dezbătute în plen, a precizat Mihăilescu, propunerile trebuie să întrunească cel puţin două treimi din sufragiile comisiei, în cazul în care nu se poate obţine chiar consensul.

George SOLOMON.