11 iulie 1997

Vizita lui Bill Clinton la București

Președintele Statelor Unite, Bill Clinton, vine în vizită la București, ocazie cu care s-a lansat parteneriatul strategic bilateral româno-american. Clinton este al doilea președinte american în funcție, după Richard Nixon, care vizitează România.

Vizita lui Bill Clinton la București, văzută în presă:
Adevărul, Revista 22.

Textul articolelor (transcriere automată OCR, poate conține erori):

Revista 22, 10-16 iunie 1997

-ă că investiţiile străine directe vor ) dinamică pozitivă, în schimb situa1 şi din sectorul financiar va constie o frînă în dezvoltarea economică. aţiilor româno-germane se porneşte volumului investiţiilor şi angajaîn România, în ciuda continuării Ji — dar care duce la creşterea comselor româneşti — şi în ciuda defie pe piaţa românească, de care vor torii germani în România. Reforma mică declanșată de echipa Emil ictor Ciorbea în urmă cu aproape tă în buletinul FAZ ca extrem de să. Se înregistrează noua calitate ' româneşti, neobişnuita sa dinanţa sa „remarcabil de pozitivă“. itim în buletin — care întăresc imÎn singur exemplu este modestia care a renunţat la pompa inutilă ul său descindea, de exemplu, la de la Davos, dar şi priceperea de ți dau dovadă în multe aspecte de i politice.“ irii României în NATO, în primul ur şi simplu ignorată de statele m s-a întîmplat pînă la schimbarea ânia — se continuă în analiza gerşi o concluzie, oarecum descurasc că opiniile acestui raport nu ilor germani, ci sînt ale unui grup alişti şi experţi. Iat-o: „Pentru ca membră în NATO încă din prima ată ultima de admiteri în NATO, le sprijinul esenţial al Germaniei Nu aflăm dacă acest sprijin este ar jocurile politice şi diplomatice fost făcute definitiv. Cert este — eroul intitulat „România pe ti guvernul român a optat elit ări, reeinin di curităţii sau can- „din prezent, ; snoza economică generală ntru i ani nu vor fi plăcuţi rm ae Ro-

rturi dificile pentru stabilizarea -

nomiei. Vor mai exista oati oluţie. Dar dacă va fi tară

S rmei, România CIP Aia m ad 3

Cu ocazia semnării Tratatului

de Bună Vecinătate şi Cooperare

între România şi Ucraina, Preşedinte Statelor Unite ale Americii, William Jefferson Clinton,

i-a adresat Preşedintelui României,

Emil Constantinescu,

următoarea scrisoare:

Stimate Domnule Președinte Constantinescu,

„Vă rog să primiţi cele mai călduroase felicitări cu ocazia semnării Tratatului Bilateral de Prietenie şi Cooperare cu Ucraina

Prin confirmarea inviolabilităţii frontiere actuale între ţările Dv. şi protejarea drepturi minorităţii ucrainene din România şi a celei române din Veraina, tratatul pune baza unei. strînse cooperări politice, economice şi cultura între cele două ţări. =

Tratatul reprezintă de asemenea o contribuție importantă la construirea unei Europe nedivizate, cu rădăcini adînci în valorile comune ale democraţiei, prin intermediul căreia securitatea şi stabilitatea d care au beneficiat decenii de-a rîndul ţările Europei Occidentale se extind în toată Europa Realizarea Du. reprezintă triumful speranţ pentru viitor asupra problemelor trecutului

Adresez felicitările mele îndeosebi : Preşedintelui Kucima şi Dv. pentru aborda curajoasă şi de perspectivă pe care amîndoi susținut-o în timpul negocierilor îndelungate care au condus la semnarea acestui acord îstoi Am urmărit de asemenea cu admirație progresul susținut pe care îl face țara Dv. pi continuarea reformei economice şi vă asigu sprijinul constant al Statelor Unite la efort continue ale României de integrare în Comunitatea Euro-Atlantică.“

3 iunie 1997

ANUL VIli

7 ANI DE MINERI IN IUNIE

Al Dv. s

OANA ARMEAN

WILLIAM J, CLIN

Redactor-şef: GABRIELA ADAMEŞ Redactor-şef adjunct: RODICA PA

ANDREI CORNEA (publicist comentator),

U (coordonator secţie socială) MARIAN CHIRIAC, IULIAN ANGHEL (polic,5

IRZA (reportaj, anchete), DAN PERJOV

7 TOR ac Pr si alo | Mae

Revista 22, 24-30 iunie 1997

e a dl ab n “tota buticimet aa Ala ia tri . România, prin înseși aberaţiile la care ajunsese economia de comandă, s-a creat un sistem inerţial pe care nu-l va schimba nimic altceva decit o intervenție guvernamentală extrem de hotărită. N-o fi în spiritul economiei de piaţă, dar asta e! Hai să nu mai ne străduim să creştem albăstrele pe la ferestre, ci să privim lucrurile în faţă. Indiferent ce politică economică se face în România, economia o ţine tot pe a ei! Nimeni nu s-a atins de nici o întreprindere industrială din '89 încoace! Avem absolut aceeași industrie. Singura deosebire se află în gradul în care capacităţile de producţie existente au fost folosite.

Cel mai slab grad de folosire a fost realizat pe vremea guvernărilor Roman şi Stolojan, răstimp în care, prin dispariţia pieţelor din fostul CAER şi prin abandonarea în parte a producţiei de dragul producţiei, aclivitatea economică s-a şi prăbușit. Chiar rău de tot n-a fost, pentru că această prăbuşire a producţiei era şi un fel de restructurare pasivă. Şi, oricum, a însemnat o restringere a irosirilor de resurse. Rău a fost însă că salariile au mers înainte şi, încă şi mai rău, că întreprinderile ca atare au rămas strict neschimbate, ca structuri de producţie. Dacă cineva le-ar fi închis şi nu le-ar fi lăsat în aşteptare — căci de aşteptat nu era de așteptat decit un eventual dezastru prin refolosirea lor — ar fi făcut un mare bine economiei naţionale. Şi nu i-ar mai fi dat posibilitatea d-lui Văcăroiu să reac-

un infractor, „autor de falsuri in acle publice , cind in realitate d-l Severin nu ar fi făcut nici o declaraţie falsă cu privire la situaţia sa locativă, întrucit nu ar fi avut locuinţă și „/ocuia împreună cu părinţii, care, ei, posedau 0 locuință proprietate personală“ Luînd de bună declaraţia d-lui Severin, exact pe cea pe care noi am pus-o în cauză, d-l Cornea ajunge la concluzia că raportul Departamentului este, în totalitatea lui, „neconcludent şi superfluu', iar „păcatele“ miniștrilor fesenişti sînt veniale.

În raportul Departamentului de Control a fost consemnat într-adevăr faptul că d-l Severin a declarat în mod fals că nu posedă altă locuinţă, pentru că realmente a făcut lucrul acesta. Domnia sa deținea în proprietate, încă din martie 1985, împreună cu soția şi tatăl acesteia, un apartament situat în blocul 17A, din str. Dr. lacob Felix din Bucureşti. Acest fapt este dovedit de contractul de construire nr. 888 din 1984 (care are ca beneficiari pe d-l ministru Severin, pe soția sa și pe tatăl ei), document pe care vi-l ataşez. EI nu a fost cuprins în anexele la raportul nostru întrucit fotocopia de pe el este foarte ştearsă, așa cum puteţi observa şi dumneavoastră. Dacă această copie nu vă va convinge (pe dumneavoastră, pentru că d-l Cornea are adevărurile sale), voi face demersurile necesare pentru a vă înlesni accesul la documentul oficial, aflat în arhiva ICVL Bucureşti.

S Vă asigur, stimată doamnă Gabriela Adameşteanu, de recunoştinţa şi consideraţia noastră.

Valerian Stan, şeful Departamentului de Control al

Guvernului

centueze dezastrul de care se face responsabil.

Căci d-l Văcăroiu a crezut că face bine stimulînd folosirea capacităţilor de producţie neutilizate. Adică încurajind creşterea economică nesănătoasă și irosirile de resurse. Totul s-a concentrat în sporirea sto-

curilor şi în depăşirea fără precedent a veniturilor de i . Î cp.

către cheltuieli, atit pe plan intern (deficitul bugetar), cît Lu Ni 7 iulie

i pe plan exteri( deficitul da plățile x Fi i * Tratatul cu Ucraina ratificat de Senat

„aDi Ciorbea a Lost oțel 88 racung la Ti eee Senatul a adoptat Tratatul de bună vecinătate şi coopep rare cu Ucraina, cu o majoritate de voturi. Împotriva aces-

echilibru, mărind preţurile, devalorizind moneda naţio- â Ş „pe ș ; tul în b tui document au votat reprezentanții opoziţiei. Anterior, nală; tăind. cur cuţilul în Bugel; 10fu! peniiiă &-acio0e Tratatul a fost adoplat şi de către Camera Deputaţilor.

consumul la resursele existente. Și un echilibru precar „Miercuri 9 iulie

aproape că s-a realizat prin prăbuşirea consumului. Deci, o echilibrare prin scădere. Fără însă nici o şansă ori lie ea acvilă Goonomioei proieutate îi * Ordonanţă pentru modificarea Lgi invătămintului d Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență pentru modificarea Legii învățămîntului. Limba română a fost oficializată ca limbă de stat în învățămint, iar minoritățile naţionale pot

principiu după stabilizare. Pentru că, lovindu-se în sectorul privat, a fost subminată baza unei eventuale

studia în limba maternă la toate nivelurile de învățămint. Joi 10 iulie

relansări sănătoase a producției. Bălăriile nu pot fi învinse decit prin tăiere Căci de una nesănătoasă putem benelticia în orice

moment. Slavă Domnului, avem deja parte de ce-i * Guvernul poate emite ordonanţe

mai rău: producţia pe stoc continuă bine-mersi în Camera Deputaţilor a volat Raportul Comisiei de mediere privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe pe timpul

vacanței parlamentare. Executivul nu va putea modifica prin

ordonanță de urgență regimul juridic al locuinței, statutul unor

întreprinderile de stat, în ciuda scumpirii energiei şi importurilor, în ciuda impozitării superioare, în ciuda do-

persoane juridice şi nici regimul monopolului de stat. Vineri 11 iulie

bînzilor aiuritoare şi, aceasta, în timp ce consumul populaţiei colapsează. Dacă o asemenea economie poate fi tratată cu viorele şi abţibilduri, aşteptînd să opereze procedurile juridice de falimentare pe baza mecanismelor de piaţă — căci dacă erau să opereze, economia ar fi fost asanată de mult! —, atunci ori eu * Preşedintele Bill Clinton la Bucureşti sînt popă, ori domnii de la FMI! Preşedintele american, Bill Clinton, .a făcut o escală de Nimic nu poate înlocui o puternică intervenţie gu- aproape 70 ore în România, în cadrul unui turneu eurovernamentală mai fericită sau mai puţin fericită — sau, pean, avind întilniri cu oficialitățile de la Bucureşti şi adremai bine spus, chiar oricit de nefericită — pentru a se sindu-se mulțimii în Piaţa Universităţii. Remarcînd progresele pe calea reformei, Bill Clinton şi-a declarat sprijinul pentru integrarea României în comunitatea euro-atlantică. * PDSR contestă la Curtea Constituţională Modificările la Legea de organizare judecătorească au fost contestate de către PDSR la Curtea Constituţională.

pune laţul de gitul întreprinderilor de stat, dintre care atitea se dovedesc găuri negre, indiferent de ce se în-

Sîmbătă 12 iulie * Şedinţă a CRU

timplă în economie. Şi dacă scurgerile spre aceste găuri negre nu vor fi stăvilite cît de cit, România nu va avea nici o şansă. Cu mijloace comune pentru o economie de piaţă — care tratează egal agenţii economici, i pe cei care dau ceva economiei, şi pe cei care nu ac decit să ia de la aceasta — nu se poate demara Consiliul Fleprezentanţilor UDMR (CRU) a analizat rezultatele participării Uniunii la guvernare, ca şi prestația grupurilor parlamentare. Asupra acestor chestiuni s-au confruntat două tabere: cea a radicalilor (Lăszlă T&k6s, Katona Adam), care au apreciat negativ relația UDMR cu majorita- * tea parlamentară, şi cea a moderaţilor.

reforma în România. Industria de stat îi aşteaptă acum pe guvernanţi la cotitură să relaxeze politica Rubrică realizată de MARIAN CHIRIAC Anul Viu

monetară, fiscală şi bugetară. Și dacă un nou guvern nu va veni să demonstreze că nu mai e dispus să glumească în materie de restructurare, bălăriile industriilor de stat se vor năpusti peste țara şi aşa pusă la pămint de reînnoirea condamnării ei estice, şi O vor pustii de tot.

Revista 22, 24-30 iunie 1997 (2)

Nr. 28 (386), 15-21 iulie 1997 [

ME a VB CUTIA EAGRĂ | N “CL : AI j m, 2%

past]

REPORTAJ

CASĂ . MINERI

NISTERUL CULTURII

SUBVENŢII

. 7: pag. 8 PENTRU CARȚŢI ŞI REVISTE

ONCURS CHBREMII

AUNETED STATES £ ROMANIA

VIITOR

13314 Discursul

Preşedintelui Clinton în Piaţa Universităţii

Domnule Președinte,

Vă mulţumesc pentru primirea extraordinară şi pentru tinăra studentă care tocmai mi-a vorbit, Simina Munteanu. Ea reprezintă viitorul țării. Sînt mîndru că sînt primul președinte american care vizitează o Românie liberă. Sînt mindru că mă aflu în Piaţa Universităţii unde atiţia români s-au sacrificat pentru libertate. Sint mindru că văd alci chipul unei noi Românii, o Românie care depășește trecutul pentru a construi un viitor al posibilităţilor pentru toţi. Felicitări! America ştie că destinul României este într-o Europă pașnică, democratică şi unită, în care orice naţiune este liberă și orice naţiune democratică este parteneră a Statelor Unite. Mă adresez poporului român care iubeşte cu atita ardoare libertatea. Am venit în România pentru tot ceea ce aţi făcut deja, am venit în România pentru tot ceea ce știu că puteţi face. Am venit în România pentru tot ceea ce vom face împreună pentru a vă împlini destinul în familia statelor libere. Nici un popor din Europa nu a suferit mai mult represiunea comunistă, nici un popor nu a plătit un preţ mai mare pentru dreptul fundamental de a trăi liber şi nici un popor nu a avut de înfruntat obstacole mai dificile în lupta de a lua-o de la capăt și, deşi aţi mers pe un drum abrupt, dificil, mergeţi înainte şi pentru asta, vă salutăm! Spiritul, răbdarea şi hotărîrea poporului român sînt simbolizate de performanţa unei tinere atlete românce, La sfirşitul maratonului de la New York, în toamna trecută, o alergătoare româncă, Anuţa Cătuna, s-a desprins din plutonul secund, a preluat conducerea şi Şi-a croit drumul spre victorie. Ca şi ea, România este hotărită să reuşească în cele din urmă. Ca şi ea, poporul român a ciştigat respectul întregii lumi pentru că a progresat atit de mult, pentru că a recuperat atit de rapid, pentru că a crezut în sine. Dar, ca şi cursa ei, maratonul libertăţii nu este un sprint. Este nevoie de angajare, pentru a parcurge întregul drum, în mod constant şi perseverent. După 200 de ani, America ştie că voiajul democraţiei nu se termină niciodată. Trebuie parcurs în fiecare zi. Aţi făcut un progres uriaş, aţi lansat reforme economice curajoase, care vor da oamenilor şansa să-și îmbunătățească viaţa. Pe termen scurt, reforma implică anumite costuri, dar pe termen targ răsplata este mult mai mare. Noi oportunităţi, locuri de muncă mai bune, intensificarea comerţului și creşterea investiţiilor. In ultimii ani, am învăţat de la experienţa altor țări că ţările care aplică reforma cel mai rapid înregistrează cel mai mare progres pentru popoarele lor, România recuperează timpul pierdut și lumea întreagă remarcă acest lucru. Aţi transformat neînţelegeri vechi în prietenii noi, în interiorul şi în afara hotarelor țării, aţi încheiat tratate de bază cu Ungaria şi Ucraina, aţi inclus, pentru prima oară, etnici ungari într-un guvern democratic, acordaţi minorităţilor un rol mai important în construirea viitorului. Împreună cu ei construiți o singură Românie. Pentru asta, vă salut! Aţi deschis calea unei conduceri responsabile aici, în regiunea dv. În Bosnia, ingineri români au reparat primul pod care a traversat rîul Sava, astfel încît ajutoarele strict necesare să poală să ajungă la poporul bosniac, după ani de privaţiuni. În Albania, batalionul român de menţinere a păcii a jucat un rol-cheie în promovarea stabilităţii şi în asigurarea securităţii alegerilor. Națiunea română, din proprie iniţiativă şi suportind cheltuielile, şi-a ajutat vecinii debusolaţi să revină cu picioarele pe pămint. Şi pentru acestea, lumea întreagă vă salută! Toate acestea sînt realizări remarcabile şi desigur mai este mult de luoru. Vreau să vă spun că America este hotărită să vă ajute în acest fel. Valorile care guvernează astăzi România, libertatea, transparența, toleranța, piețele libere sint valori împărtășite de comunitatea statelor democratice, cărora li se alătură România. Comunitatea include cooperarea pentru securitate, prin intermediul Parteneriatului penifu Pace, include legături strinse comeroiale şi de investiţii, include instituţii ca

niunea Europeană și, desigur, include NATO. Salut dorința adincă a României de a contribui și mai mult la securitatea şi întărirea Europei şi salut dorința României de a adera la NATO. Şi eu doresc acest lucru pentru Europa, pentru America, pentru dv, Vă spun astăzi: continuaţi pe acest drum şi România va depăşi această

iatră de hotar. Pentru toţi cei care vor să-și asume responsabilităţile de membru NATO. repet în această piaţă a libertăţii: uşa NATO este deschisă, o să rămînă deschisă şi o să vă ajutăm să-i treceţi Pragul NATO a promis să reanalizeze candidaţii în 1999 şi România este unul dintre cei mai serioşi candidaţi.

(Continuare în pagina 5)

Revista 22, 24-30 iunie 1997 (3)

ps. ŞI lumea întreagă s-a desteptat câtre România!“

După 22 de ani, un preşedinte american vizitează România

Vineri 11 iulie a.c., lumea întreagă şi-a îndreptat priyitea asupra României, atunci cînd, din Piaţa

niversităţii, în faţa a zeci de mii de oameni, Bill

Clinton a asigurat poporul român de sprijinul Statelor Unite, atita timp cît nu se va abate de la drumul democraţiei şi al reformei, început cu 7 luni in urmă.

Cu toate că unii sceptici văzuseră în vizita preşedintelui SUA o încercare de consolare pentru neadmiterea României în NATO odată cu Polonia, Ungaria și Republica Cehă, discursul lui Bill Clinton a subliniat importanţa României în menţinerea stabilităţii şi securităţii în această parte a lumii. După spusele preşedintelui american, România constituie un model demn de urmat pentru popoarele din această zonă problematică a lumii. „NATO urmează să revizuiască. potenţialii candidaţi în 1999“ a mai declarat Clinton. „Rămineţi pe acest drum, şi nu va „exista un candidat mai puternic.“

Un alt Bucureşti...

-Şetul Casei Albe a fost întimpinat de mulţime cu imnul Pieței Universităţii: „Imnul Golanilor“.

"Unii bucureşteni, mai nerăbdători, şi-au făcut apariţia la locurile de intrare în Piaţă încă de la ora 8 dimineața, deşi, conform programului oficial, publicul urma să aibă acces începînd cu ora 14, numai prin b-dul N. Bălcescu şi str. Biserica Enei. Pregătirile pentru primirea oaspetelui american începuseră încă de joi dimineaţa, cu construirea podiumului de unde cei doi preşedinţi urmau să se adreseze întregii Românii, podium amplasat chiar lîngă troiţa de la Universitate. Una din celelalte 4 tribune, construită pe 3 niveluri, a fost destinată reprezentanţilor presei române şi străine.

Pe 11 iulie, bucureştenilor le-a fost dat să vadă şi o altă faţă a centrului capitalei: cu gardurile şi copacii proaspăt vopsiți, cu marcaje noi pe şoselele reasfaltate, cu fintînile arteziene repuse în funcţiune şi... fără pestriţele reclame care împodobeau de obicei clădirile şi drumurile.

La solicitarea Serviciului de Protecţie şi Pază, vineri, între orele 7-19, trenurile de metrou nu au mai “pi insaiaia Piaţa Universităţii. Traseele vehiculelor RATB au fost deviate, iar conducătorii auto n-au avut acces pe bulevardul dintre Piaţa Universităţii şi Piaţa Romană, respectiv Piaţa Rosetti şi Universitate.

În timp ce elicoptere survolau Bucureştiul, lucrătorii primăriei şi ai Administraţiei Drumuri şi Poduri făceau ultimele retuşuri, astfel încît cele 5 variante de traseu alese pentru trecerea coloanei oficiale să arate impecabil. -

incă de la primele ore ale zilei de vineri, Poliţia Capitalei şi-a-concentrat toate efectivele disponibile pentru a asigura liniştea şi ordinea publică.

- Incepînd cu ora amiezii, reprezentanţii presei au fost primii care au avut acces în Piaţă, prin porţile detectoare de metal şi în urma unui-riguros-control corporal.

==. aCelaşi oameni

Două ore mai tirziu, spaţiul dintre tribuna rezervată presei şi tribuna oficială devenise neîncăpător. Copii, tineri şi bătrîni îşi potoleau setea cu răcoritoarele oferite gratis la intrarea din str. Biserica Enei. Steagul

"României şi cel al Statelor Unite ale Americii fluturau nu doar pe clădirile din jurul Pieței, ci şi în miinile oamenilor. „La ora 15.30, mulţimea, care acum ocupa bulevardul pînă aproape de Piaţa Romană, cînta într-un glas cu Vali Sterian: „Noi de-aicea nu plecăm...“ Imnul Golaniei. Deşi de cîteva ori gardurile pi isetoare au părut că cedează sub presiunea unei forțe aproape imposibil de stăpinit, zvonul apropierii coloanei oficiale prin str. Batiştei a reînviat vechiul spirit al Pieței: tensiune şi calm deopotrivă. La apariția secretarului de stat Madeleine Albright şi a ministrului român de Externe, Adrian Severin, care au urcat la tribuna oficială să salute mulţimea, publicul scanda deja „Constantinescu-NATO*. ă „_ Ceea ce Emil Constantinescu a identificat ca fiind forma. superioară a libertăţii: solidaritatea umană“

a fost demonstrat încă o dată de lumea adunată în Piaţă, din momentul în care cei doi preşedinţi au urcat pe podium. Românii au arătat că pot fi solidari şi civilizaţi, făcînd distincţie între ceea ce a fost şi ceea ce ar putea aduce viitorul.

Urmînd tradiţia americană, o reprezentantă a generaţiei tinere, Simina Munteanu, i-a dat cuvintul preşedintelui Clinton.

Valori comune

Piaţa Universităţii, locul în care la 21 decembrie 1989 a izbucnit revoluţia, a fost omagiat în discursurile celor doi preşedinţi. Dacă pentru Emil Constantinescu Piaţa — înconjurată de „umbrele tuturor acelor români care au murit, refuzind să creadă în minciună“ -— reprezintă un „simbol al democrației“, Bill Clinton s-a declarat mindru să se afle în locul în care „atit de mulţi s-au sacrificat pentru libertate“.

Preşedintele american a afirmat că toate lucrurile de valoare cer sacrificii, iar preţul plătit acum de România îşi va primi răsplata în viitor. „Știm că reformele, nu. se vor opri“, a declarat Constantinescu. „Nu ne vom opri, căci nu putem să tragem pe linii lăturalnice, aşteptind. să treacă pe lingă noi trenul istoriei.“ În spiritul aceleiaşi idei, Bill Clinton a subliniat faptul că America parcurge de 200 de ani greul drum al democraţiei, iar acest drum

nu se termină niciodată. Rezultatele depind de accelerarea procesului de reformă, cu toate că el implică pentru moment sacrificii şi costuri enorme. „România vrea să clădească împreună cu SUA un parteneriat. solid, bazat pe. valori comune:

“libertate, prosperitate, iniţiativă, toleranță“, a

declarat Emil Constantinescu. Aceleaşi valori au fost reafirmate de Bill Clinton.

Peste vocea mulţimii care scanda „NATO!“ preşedintele SUA a declarat că Alianţa Nord-Atlantică rămîne deschisă şi că Statele Unite vor ajuta România să treacă peste această „piatră de . hotar“. „Doresc acest lucru pentru Europa, pentru America. şi pentru dumneavoastră. “ Parteneriatul strategic iniţiat de cele două ţări are menirea să asigure României sprijinul SUA, atîta timp cît România va merge pe

STATES 4 ROMANIA

UNITED

Preşedintelui Clinton

(Urmare din pagina 1)

Din ceea ce văd astăzi, în aceasţă piaţă, rămîneţi pe acest drum şi o să învingeţi! Intre timp, preşedintele Constantinescu şi eu am hotărît să creăm un parteneriat strategic între ţările noastre, acest parteneriat este important pentru America, deoarece România este importantă pentru America, prin sine, şi ca un model într-o regiune problematică a lumii. România poate demonstra popoarelor din această regiune că există o cale mai bună. D-le preşedinte Constantinescu, dragi prieteni, vizita mea în România e scurtă, dar prietenia noastră va trece proba timpului! Atit timp cît mergeţi pe lungul drum al democraţiei, America vă va fi alături! Marele dramaturg de origine română lonesco spunea odată că întotdeauna a existat, în orice cultură, voinţa de înnoire. Aici, în Bucureşti, văd această voinţă de înnoire pretutindeni în jurul meu. Imi amintesc de cuvintele imnului dv. interzis, dar niciodată uitat: „Deşteaptă-te, române!“. Aţi arătat lumii întregi că România s-a deşteptat către democraţie, către libertate, către securitate, către destinul dv. şi de aceea lumea întreagă s-a deşteptat către România. Fie ca lumina zorilor libertăţii dv. să strălucească veşnic în România. Dumnezeu să binecuvinteze poporul român şi viitorul comun al popoarelor noastre! Mulţumesc!

SID 50 DIDI i REEL PRE a AP AS DISTREZ ET 2 ESI Fa EXEZ = ae: EN DAR drumul democraţiei şi al reformei.

Atmosfera din Piaţă a făcut o bună impresie preşedintelui _ american, participanţilor şi organizatorilor; directorul SRI, Costin Georgescu, şi-a declarat încrederea că cetăţenii Bucureştiului nu-i vor crea probleme. Aşa a şi fost.

Citîndu-l pe Eugene lonesco, Bill Clinton a recunoscut vineri, în Bucureşti, dorinţa de reînnoire a României. lar dacă în zona VIP nu toate feţele personalităţilor politice prezente reflectau încrederea în această afirmaţie, publicul larg a apreciat-o cum se cuvine: cu mîndria că, în cele din urmă, eforturile sînt recunoscute.

MONICA BLĂGESCU și RALUCA PANCIUC

“Tablou cu preşedinţi După ce am votat schim 1997. preşedintele Ri preşedintelui Statelor Unite un “Tabloul reprezintă, ca de obicei, o jună tipul plete aurii în vînt, pe cer şi pe „fiotion. Tabl cut guverni

"familia Ce see

atunci şi e bul

“Protocolul, ori Ministerul Culturii ' difuzorii şi mental onflabilă. "de gînd să sugerez trebui

Revista 22, 24-30 iunie 1997 (4)

Reuniunea NATO de la Madrid s-a încheiat la Bucureşti cu acel apendice al vizitei preşedintelui Clinton. O vizită provocată, înainte poate de a repeta românilor laitmotivul uşilor deschise, pentru a mingiia penajul zburiit al unora din aliaţii europeni ai Statelor Unite. Vizita d-lui Clinton s-a dorit încă un relief al poziţiei previzibil victorioase a Casei Albe — o victorie ce le-a putut reaminti europenilor, încă o dată şi cu şi mai mare exactitate, care este locul lor pe hartă. Americanii s-au impus din nou printr-un stil direct şi tăios ce a iritat unele subțirimi diplomatice europene deprinse cu o şahistică doar aparent mai eficace. Casa Albă a avut din nou dreptate pentru că nu s-a prea găsit cine s-o contrazică. Ceea ce nu e neapărat vina americanilor. Vizita preşedintelui Clinton la Bucureşti n-a făcut decit să confirme că acum Washington-ul nu putea proceda altfel — atitudinea ce nu trebuie însă imediat tradusă ca o rezervă de principiu, eventual dogmatică, faţă de România. Lectura discursului preşedintelui Clinton demonstrează, cred, că românii şi actuala putere au primit, de v!- su, garanţiile sprijinului condiţionat al Casei Albe: România va intra în NATO probabil în 1999 dacă va dovedi că reformele sale sînt ireversibile. Cei care, nu puţini, au descifrat în acest mesaj o abandonare a României s-ar cuveni să inventarieze mai întii raţiunile pretinsei nesincerităţi a Casei Albe. Americanii au fost doar loiali viziunii lor asupra cadrului extinderii NATO şi există indicii serioase, unele chiar anterioare întilnirii de la Madrid, că punctul lor de vedere ar fi fost favorabil unor concesii, unele favorizind direct România, dacă alte voci din Alianţă le-ar fi cerut un supliment de flexibilitate. Ceea ce n-a fost cazul: perspectiva americană a cîştigat aproape prin nereprezentare, într-o partidă al cărei final putea fi eventual altul, cu condiţia ieşirii Germaniei din implacabila ei contemplație. Pentru Casa Albă n-a însemnat nici o surpriză opoziţia Franţei, în condiţiile în care Parisul s-a obişnuit să-şi dovedească autoritatea politică pe plan european mai ales prin persiflarea periodică a Washington-ului. „We așteplam ca Franța să fie Franța“- a spus la Madrid o înaltă oficialitate a Casei Albe. Inclinată spre flegmatism în mai toate momentele în care a avut prilejul să se delimiteze de vreun punct de vedere american, diplomaţia franceză a putut găsi destule cancelarii europene dispuse să se lase cucerite de temeritatea sfidărilor sale. Toate aceste accente s-au lăsat exprimate la Madrid de un preşedinte Chirac în postura unui atlet combativ, extrem de motivat în pledarea cauzei Franţei. O cauză curajos

___ RADU CĂLIN CRISTEA

Zuruck,

chez nous!

dimensionată într-o primă fază, cînd Franţa ameninţa cu ieşirea din NATO dacă nu i s-ar fi atribuit conducerea flancului sudic al Alianţei. Cum o atare pretenţie s-a arătat amuzant-impracticabilă, dată fiind ponderea flotei americane în Mediterana, Parisul a mai redus miza, profilîndu-se, într-o vădită criză de alternative, pe susţinerea candidaturilor României şi, pentru mai multă credibilitate, a Sloveniei. N-aş vrea să scad cu nimic din aura meritată a preşedintelui Chirac, a cărui tenacitate a mers mult dincolo de interesele imediate ale ţării sale, determinînd un plasament privilegiat al României în comunicatul final al extinderii, vrăjindu-i şi zăpăcindu-i îndeosebi pe nemți şi reuşind să inoculeze finalmente ideea că, în condiţiile opoziţiei brutale a Statelor Unite, era tot ce putea face cocoşul galic. Motiv pentru care preşedintele Clinton s-a văzut constrîns să vină la Bucureşti şi să explice, pentru cine a avut urechi să audă, că nici vorbă de aşa ceva. Pentru că, oricît de puternică ar fi influența americană în NATO şi chiar dacă viziunea Casei Albe asupra unor evenimente e însoţită adesea de o expunere iritantă de musculatură, admiterea României în primul val a fost, totuşi, rezultanta unui consens. Cum şi limbile jurnaliştilor sînt dezlegate de diferite embargouri, aş putea confirma, alături de toţi cei care au urmărit din surse sigure coagularea atitudinii Casei Albe faţă de lărgirea NATO, că americanii au examinat cu o atipică răbdare întreaga dezbatere dusă de europeni, aşteptînd înainte de toate o pronunțare limpede a poziţiei franco-germane. Inainte ca trăznetul Casei Albe să se abată peste o diplomaţie europeană pierdută în abisuri retorice, Departamentul de Stat se arătase foarte preocupat de menţinerea coeziunii Alianţei şi, se poate afirma aproape cu certitudine, n-ar fi făcut un capăt de ţară dintr-o extindere în cinci, dar cu condiţia obligatorie ca şi Germania să se alăture turnirului francez. Ceea ce nu s-a întîmplat nici măcar la Madrid, unde cancelarul Kohl a optat, la spartul tirgului, pentru poziţia care i s-a părut cea mai avantajoasă: aceea de arbitru între Statele Unite şi Franţa. „Căzută între două fronturi — cel american şi cel francez“ (cum scria recent Der Spiege), Germania a uimit prin pasivismul său netradiţional şi dificil de interpretat în situaţia în care principala putere europeană a preferat să tacă tocmai atunci cînd era de aşteptat să intervină, putînd astfel schimba raportul de forţe. Acceptind să încaseze cele mai severe critici din întreaga sa biografie politică de pînă acum, d-l Kohl a evitat să se pronunțe şi a preferat un discurs mormăit, punîndu-i astfel

pe miniştrii Kinkel şi Ruhe în situaţia penibilă de a se contrazice tot timpul. Cu destule luni înaintea Madridului, surse demne de încredere ale Departamentului de Stat nu şi-au ascuns mirarea faţă de biiguiala europenilor, în speță faţă de strigătele cam în deşert ale d-lui Chirac, ca şi faţă de perplexitatea bine controlată a Bonn-ului. Cum europenii, cu excepţia Franţei, îşi cam omorau timpul cu declaraţii încărcate de rafinamente stilistice din care se putea înţelege totul şi nimic, cum asupra Casei Albe se abăteau presiuni de tot felul, cum mai ales lobby-urile din Senat se succedau cu o constanţă epuizantă, cum dubiile în continuare foarte profunde privind oportunitatea lărgirii NATO riscau să ia proporţiile unei dezbateri publice — Washington-ul n-a avut de ales, punînd piciorul în prag şi reducind la tăcere acest cor gureş. Oferind astfel — nu în ultimul rînd — măcar un azimut bijbiielilor diplomatice europene care din acel moment s-au putut raporta unui sistem de referință avind o calitate certă: există. In această situaţie, prestaţia preşedintelui Chirac avea să fie, pentru cunoscătorii adevăratei scene pe care au evoluat actorii la Madrid, mai mult o prestidigitaţie: iepuraşii român şi sloven îndelung căutaţi în joben de d-l Chirac nu se născu: - seră încă şi mă tem că preşedintele francez era primul conştient de această evidenţă. Stimabilă în sine şi mai mult decît onorantă pentru români, partitura d-lui Chirac a fost, de fapt, lipsită în mod logic de orice şansă, astfel că preşedintelui francez nu i-a mai rămas altceva decit să apere onoarea rănită a Palatului Elysee, în disperarea de a face auzită şi, măcar formal, respectată vocea dulcei

(Franţe. E greu de presupus că dacă nu acestea ar fi fost !marile griji ale d-lui Chirac, preşedintele francez s-ar fi bătut cu atita patimă pentru România. Profilul mitic pe care îl are acum în România d-l Chirac se cuvine în mod onest proiectat pe fundalul unui context în care Franţa, asistată ambiguu de Germania şi sfidată la scenă deschisă de Marea Britanie, a făcut figura unui alergător solitar, angajat într-o competiţie al cărui unic sfirşit era acela de a-şi proba virtuțile oarecum abstracte de campion. Într-o cursă | secundară, antrenînd în competiţie sportivi încă inexperimentaţi şi cu un palmares plăpînd, dar avînd toate şansele să convingă că se pot bate de la egal la egal cu cei mari. Cam ca Anuţa Cătună, să zicem, dacă tot a fost cl tată de preşedintele american.

Preşedintele Constantinescu are dreptate: la Madrid nu se putea obţine mai mult. Decizia de acolo poate fi socotită un bonus ce ne-a ferit măcar pentru următorii doi ani de încărcarea cu costuri grele a unui buget foarte sărac. Doi ani în care teoretic am avea prea puţin timp la dispoziţie să ne compromitem şi să ratăm astfel obsedanta dorință de a intra în NATO. Un organism cu preocupări mult prea grave pentru a-şi pierde vremea să pună bețe în roate României. Un NATO a cărui lărgire — primul său gest de dezmorţire după căderea cortinei de fier — nu e nici pe departe una din ideile strălucite ale istoriei acestui veac. Dar asta este o altă, lungă poveste.

Adevărul, 11 iulie 1997

Bucureştenii îl vor întâmpina

pe preşedintele Americii în ritm de jazz „Piata Universităţii - în febra dereticatului

aseul:ce se presupune a fi cel oficial ea de zor. Pe şoseaua Kiseleff, în dreptul a sadorului american, câte zece

e uscate sau rupte de furtună le canalizare. In jurul orei 10,00 ctia Batistei până la Piata Universităţii, ra deja întreruptă. Omul, pomul si SPP-is istul. Se demontau reclamele instalate pe stâlpi şi se monta - în vecinătatea Troiţei, în dreptul celebrului balcon al Universităţii - tribuna oficială de la care va vorbi oaspetele american. O. altă tribună, amplasată pe trotuarul ce duce către institutul de Arhitectură, va fi destinată preşei.

In afară de specialiştii firmei,constructoare, alți „specialisti” controlează fiecare scândură sau bară de otel. Intr-o parte a pietei rămăseseră atâmate două cartoane de protest ale unui grevist al foamei, ce-si apăra cu încăpățânare perimetrul pe care îşi desfășura acţiunea revendicativă. Din când în când, lângă autovehiculele Politiei se opreau limuzine ale serviciilor sau ambasadei americane .din care, grăbite, diferite persoane aruncau comenzi care erau îndeplinite. imediat. La. o, astfel, de comandă, într-un. minut, muncitorii. care„până “atunci trebaluiseră la bustul gol-şi-au îmbrăcat salopetele de lucru scoase de la pachet.

In jurul orei 13, după ce 6 WC-uri publice (ecologice) au fost instalate în fața Restaurantului Dunărea, stâmind curiozitatea” şi glumele trecătorilor, în piață și-au făcut apariția „armatele“ posturilor de televiziune (autohtone și străine), care au început „războiul“ pentru găsirea unui cât mai bun loc de transmisie. Tot acest balamuc a strâns în zonă o sumedenie de gură-cască, ce de pe marginea trotuarelor sau atâmaţi de garduri, comentau evenimentul. Cei mai mulți considerau vizita președintelui SUA drept o vizită de consolare, „care face, insă, bine României“, dar ici-colo se mai auzeau şi câteva glasuri care criticau prezența lui Clinton la

Bucur&sti, fiindcă „după ce ne-au vândut, după război, ruşilor, acum ămericanii au făcut acelaşi lucru, la Madrid“.

Pentru asigurarea unei maxime securități, pe lângă agenţii din piața, pe clădirile din. apropiere am putut observa diferite. persoane care ori controlau. acoperişurile cu minuţiozitate, ori supravegheau locul, bine-postați.

În fine, în ceea ce priveşte mitingul de astăzi, din surse sigure am aflat că afisele de reclamă au fost sponsorizate de PNŢCD si PD, băutura și muzica de Ambasada SUA, iar lucrarile „şantierului* de către Guvern, în colaborare cu Ambasada Americii.

In jardinierele din'betonsau fier forjat; pline până mal ieri:cu gunoaie, se plantau flori. Fântânile arteziene din fata Hotelului: Intercontinental si a Institutului de Arhiteotură erau şi ele în probe. Zeci de muncitori, foşti angajaţi ai ADP:urilor, mânuiau cu-spor bidinele şi găleți, vopsind arborii din zonă. Către Primăria Capitalei, peste „piscoturile“ din beton proaspăt spălate, muncitorii Romtelecom curățau praful şi hârtiile lipite pe cabinele telefonice, înfrumusețate şi. ele în cinstea preşedintelui

american, Două orchestre de jazz vor. întreține.

atmosfera în Piaţă, pe tot parcursul zilei.

Directorul Serviciilor publice din cadrul Primăriei Capitalei, Adrian Stoica, susține, însă, că nimic nu s-a făcut în mod special. „Există un, program de igienizare. a Capitalei, care acum S-a modițicat, în funcție de priorități. Poliţia va apela la orice firmă dorește pentru a ridica autoturismele parcate în zonă. Conform neței venite de la Preşedinţie, si autoturismele aflate în parcarea subterană vor trebui să fie-evacuate și parcajulinchis.. Nouă ne revine'si sarcina sa asigurăm echipe de electricieni care vor realiza lucrări specifice, inclusiv „sursele de alimentare 220 V. şi 110 V, necesare personalului tehnic american.“

Maria MANOLIU Răzvan POPA

Regia de apă verifică gurile de scurgere şi conductele

Sosirea la Bucureşti a preşedintelui Clinton a trezit din aţipeală până și regia de apă. Directorii au fost convocați zilnic ba la Primărie, ba la diferite ministere, iar ședințele s- au ținut lant. În ultimele zile, sute de oameni au fost mobilizați pentru curăţenia. și reparaţiile care ar trebui să se facă în mod curent. Nici Regia Generală de Apă nu a scăpat de a fi chemată la raport de Primăria Capitalei. „Avem echipe permanente care remediază operativ toate avariile cu pierderi de apă pe zona''arterei principale de transport, între Aeroportul Otopeni, Piaţa Universităţii, reședința ambasadorului Statelor Unite şi Palatul Cotroceni. Realizăm o. acţiune. susținută. de verificare a tuturor gurilor de scurgere pentru că s-ar putea 'să avem probleme din cauza ploilor torențiale de vară. În plus, deşi nu mai avem în administrare fântânile, le verificăm pe cele din zonele centrale. De asemenea, cu toate că nu intră în atributiile noastre, participăm cu o serie de-utilaje la salubrizarea căilor de transport în comun şi-a arterelor principale. între punctele enumerate anterior. La această

acţiune au fost mobilizate 150 de persoane şi se lucrează cu 45 de“ „maşini autospeciale”,

ne-a'spus dl. Costin Berevoianu, director general al RGAB. Dânsul îşi aminteşte de perioada dinainte de 89 când traseul prezidenţial se muta, în funcţie de locul unde se spărgea vreo conductă, când pe Magheru, când pe Calea Victoriei. „N-am să uit sosirea la Bucureşti a preşedintelui Kenyei., Cu 30'de minute înainte de a trece coloana de maşini am avut o avarie de proporții pe Calea Victoriei“.

Mona SCĂRIŞOREANU

De la ora.14, în Piaţa Universităţii Control riguros: fără metal şi sticlă! .

Preşedintele SUA se va adresa, în jurul orei 17.00, poporului român, din Piaţa. Universităţii. Publicul care doreşte să îl vadă pe preşedintele Clinton are acces în Piaţa Universităţii prin Bulevardul N. Bălcescu, din direcţia Pietei Romane, a comunicat, joi, Serviciul de Presă şi Cultură al Ambasadei SUA la București. Intrareă în Bulevardul Bălcescu se va putea făce din toate străzile laterale, cu excepția străzii

Batiştei, care va. fi inchisă. De asemenea, publicul va putea-intra în Piaţa Universităţii. prin strada Biserica Enei.. Nu va exista cale de acces din Bulevardul 1.C. Brătianu, iar publicul poate, sosi în Piaţa Universităţii începând cu ora 1400. Toată lumea va trebui să treacă prin porti detectoare de metal, deci publicul este rugat să nu aducă obiecte -mari- din metal sau sticlă, se arătă în acelaşi comunicat. (Rompres)

larba e tunsă, meticulos, cu foarfecele Foto: Lucian CRIŞAN

Între orele 7 şi 19, metroul nu va opri în staţia Piaţa Universităţii

În vederea asigurării măsurilor de securitate necesare cu ocazia izitei la. Bucureşti a preşedintelui SUA - se arată într-un comunicăt trimis” redacţiei şi semnat de directorul general al Metrorex. - lă solicitarea Serviciului de Protecţie şi Pază, în ziua de 11.07.1997. între orele: 7.00-19,00, trenurile de metrou de pe magistrala II - IMGB-Pipera nu Vor avea opriri în staţia Piata Universităţii. ;

Consiliul General al Mui adoptat ieri o hotărâre prin care se acordă titlul de „Cetăţean de onoare al Bucureştiului“ preşedintelui . ' american pal şi sina al Frantei, apa

til

„francez obţ nut acelaşi: tiu

Adevărul, 12-13 iulie 1997

Clinton la București - 8 ore care au aşezat România in centrul lumii

leri, la ora 11,15, AIR FORCE ONE - aeronava preşedintelui american - a atins pista de pe Otopeni. Minute bune, oficialități române, în frunte cu premierul Ciorbea, au stat cu privirile lipite de uşa deschisă a Boeing-ului 747 alb-albastru. La 11,37, preşedintele Bill Clinton s-a arătat în capul scării avionului, pe care a coborât-o şchiopătând. L-a urmat, la 6 treaptă distanţă, secretarul de. stat, Madeleine Albrieht. Păşind pentru prima dată pe teritoriul României, preşedintele Clinton s-a îmbrăţişat cu ambasadorul SUA la Bucureşti, Alfred Moses, cel care a dat un impuls decisiv. relațiilor româno-americane. A dat apoi mâna cu premierul Victor Ciorbea, miniştrii Adrian Severin și Victor Babiuc, cu ambasadorul nostru la Washington, Mircea Geoană, consilierii prezidenţiali Zoe Petre şi Cătălin Harnagea şi cu consilierul de stat Florin Vodiţă. Pentru orice eventualităte, organizatorii români. înşiraseră covorul roşu până la intrarea salonului oficial al aeroportului. Sub privirile agenţilor Secret Service şi. ale forțelor noastre de securitate, preşedintele s-a urcat însă într-o limuzină blindată, despre care se spune că nu poate fi distrusă nici cu lovituri de tun. De altfel, preşedintele Americii a fost înconjurat pe parcursul vizitei la Bucuresti de 150 de agenui americani şi 200 români. Suita, din care mai fac parte adjunctul secretarului de stat, Strobe Talbott, şi purtătorul de cuvânt, Mike McCurry, s-a îmbarcat într-o lungă coloană de automobile. Primele maşini ale poliției au demarat cu sirenele urlând. pe un traseu pe care circulaţia fusese oprită cu aproximativ o oră în urmă. Escortate de maşini ŞI supravegheate de un elicopter, limuzina preşedintelui Clinton şi cele în care se atlau personalităţile române şi americane s-au deplasat cu viteză redusă. Pe marginea drumului, proaspăt asfaltat, liniat 'şi spălat, pâlcuri de oameni îşi manifestau, destul de rezervat, simpatia. Majoritatea au aplaudat trecerea coloanei, câţiva agitau stegulețe americane. La intrarea în Capitală, se producea o orchestră jazz. La un post de televiziune, Anastasia Lazariuc cânta: „Vai, năzdrăvanule!* Traseul urmat de resedinte a fost: Piaţa Presei. Lubere, „Arcul. de Triumf,

apleacă şi. mai mult, căue omologul

Preşedinţii Constantinescu şi Clinton şi-au strâns mâinile în curtea palatului, la Câţiva metri de poartă. De data aceasta, după un schimb de cuvinte, Clinton a dât să păşească pe covorul roşu. Constantinescu l-a oprit, trăgându-l de mână. Ca de obicei, Bill Clinton a ascultat imnul SUA cu mâna în dreptul inimii. La intonarea imnului României, preşedintele Constantinescu și-a scos ochelarii. în vreme ce preşedintele Clinton dădea din cap, asemeni unui meloman căruia îi place'ce ascultă. Cei doi şefi de stat au trecut în revistă garda de onoare. Drumul până la intrarea în Palatul Cotroceni l-au parcurs în maşină, Bill Clinton nefiind complet refăcut după accidentul la genunchi suferit în urmă Cu patru luni,

Salonul Ambasadorilor, ora 12,47 - obişnuitele discuţii în' faţa fotoreporterilor şi cameramanilor. Constantinescu-spune snoave (în engleză): „Netanyahu mi-a zis.că ăştia sunt noii teroriști" (face-un gest către ziarişti). Clinton ascultă, destul de crispat chiar, din cauza obiectivelor şi blitzurilor. Preşedintele. român se său american şi mai zice una: „Când Ora 11,37 Chirâc a fost la Bucureşti, mi-a spus că la ei a fost întâi aristocrația, apoi” a democraţia şi acum presocraţia”* colțul” gurii. „E posibil“, zice. Urmează momentul strângerii mâinilor. Cei doi sunt aşezaţi în fotolii. Cu toate acestea, dl. Constantinescu întinde dreapta. Clinton ezită Şi AP Tr: pie d cu i BESIaSI gest. Fanioanele român

"BĂI “atribete daia

Bill Clinton şi Madeleine Albright respiră aer românesc

opreşte şi îi spune: „Lăsaţi-le aici, undeva... (omul se învârte rătutit), Puneţi-le acolo... în fată mesei, jos.” Câteva foi de hârtie cad din buzunarul interior al hainei lui Clinton. „Acesta este primul moment oficial al vizitei?“ întreabă Constantinescu. Bill Clinton: zâmbeste din nou. Urmează 2, II de Foaia ST

Adevărul, 12-13 iulie 1997 (2)

Vizita lui Bil Glinton

„Poză la minut cu Mille

e Încă de dimineaţă, românii s-au înghesuit să-şi facă fotografie cu preşedintele american e „Arăţi buletinul,

şi-ţi dă zece dolari“

e Gărduleţe „ca la nunta Nadiei“

ona a necesitat măsuri de siguranţă speciale - „mai speciale în Varşovia. Ne spun amabili că nu sunt abilitați să răspundă la nici o intrebare. Ei sunt „one voice“, aşa că să facem bine

să-l căutăm pe „officer”-ul cu public relations.

Ne îndreptăm spre filtrul dinspre Arhitectură. Turiști străinezi, cu racsaci in spate, se canonesc cu hărți în mână pe străduţele laterale. Pe str. lon Câmpineanu, un afiş mare anunţă „Poză la minut cu Bill Clinton“. Contra sumei de 20.000 de lei, firma Multipresto te face să apari în fotografie alături de preşedintele american. Sau

de Hillary, Al Gore, George

„Nu ştiţi, circulă deviat?“ zonă, în baza actelor de 3ush - la alegere. La cerere, De când am urcat în identitate. „Dommne, am poți săți sferi fotografia autobuzul 368 aud numai termen la tribunal”, se ă, pe tricou (55.000 intrebarea asta. Cam pe la enervează o tanti. | se spune pe o felicitare Academie, odată cu stâlpii pe unde să ocolească. 000) sau pe un poster

pavoazaţi cu steagurile „Uite,

acolo e eşafodu”,

(60.000). Afacerea are dever.

române și americane, observ. arată cineva în zare, spre Unii îşi aduc

şi poliţiştii. De-a lungul estrada de unde preşedintele aibă o amintire“. Bulevardului Ştirbei Vodă american va lua cuvântul. La Arhitectură, de după până hăt, băieţii sunt postați „Au venit la noi la nişte gărdule de fier, se pot pe trotuar din 5 in 5 metri, cerșetori“, constată o zăritonetelecu Coc: Sol a

si supraveghează cu un ochi atent tot ce mișcă In centru, se circulă mai

că-i bine”

mult pe jos. E ora 10,00. tare de pe clădirile din jurul Forțe de ordine - cât cu- Pieței Universităţii au fost prinde. Pe B-dul Nicolae acoperite cu imense giulgiuri

de pânză albă Poliţiştii

Bălcescu, toate casele de schimb valutar sunt inchise, Caţiva angajaţi ai magazinelor işi spală de zor vitrinele cu furtunul. Terasele cu vedere la stradă au fost deja ocupate. Curioșii se

minute şi iși

doamnă mai în vârstă. „ „0 linişteşte Observ că panourile publici-

care gardunle spun că lumea s-a adunat cam de pe la ora 9,00. Curioşii vin, adastă câteva văd de drum. Sunt totuși tineri care şi-au

As, are mulţimea va av

după ora 14,00. Un lee tie romi așteaptă răbdător lângă o cofetărie din apropiere. Puradeii se delectează cu suc verde la pahar. „Poate ne ajută şi-pe noi“, ni se confesează una din fem

n-am casă”.

Îmi arată certificatul de deces al soţului, lon Baldoc. A iartă o, SE acitică Ci

areva,

păzesc

biilEoahe. Cai ” “Geupăt poAţii Strătegice pe” din! arup. +Ba nu

lit pona Piaţa Universităţii ” - langă ziduri “Unii au venit cu corectează! atta se lucrează febril. Se copiii. Cei mai în vârstă fac buletinul la intrare, instalează ecrane gigant politică la botul calului sau zece dolari“. alcătuite din mai multe posturi schimbă sfaturi despre Pe la 12,00-12,30, elicopTV suprapuse. La Inter, în medicamente. Mulţi studiază terele incep să bâzâie mai dreptul intersecţiei cu str. porțile electronice prin care aproape. O coloană de

Batiştei, s-au montat gărduleţe de fier - „ca la nunta Nadiei”, după cum remarcă o băbuţă. In perimetrul astfel delimitat nu au acces deocamdată dec:

„acreditaţi“ - Aariști, cei c ocupă cu securitatea şi ordinea, tehnicieni. Nu sunt lăsate să treacă decât persoanele care locuiesc în

în Piaţă.

grup

ecusoane „Protecţie“.

mulțimea va fi controlată înainte de a i se da drumul

In dreptul gurii de metrou dinspre Batiștei bărbaţi sporovăie de zor în engleză, cu un aer jovial. In piept au

„Îi întrebăm dacă

limuzine o coteşte pe Maria Rosetti - spre ambasada americană, probabil. Câţiva entuziaşti flutură steguleţe cu sigla USD pe-o parte, cu steagurile român și american pe cealaltă. La difuzor se dă

rim un care

inscripţia

L. BUDIN

PD și-a arondat o bucată din Piaţa Universităţii

€ Bucureştenii s-au lăsat pipă

de băieţii de la Secret Service

€ Bătălia pentru sucuri - mai mare ca asaltul pentru valul unu

Incepând cu ora 14, cele trei puncte de acces in Piaţa Universităţii au fost luate cu asalt. Aștepându ândul la control, o parte dintre bucureșteni presupuneau că aparatele sofisticate folosite la control vor detecta starea de spirit, eventualele arme și concentraţia de alcool din sânge. Fiecare din cele trei puncte de control era prevăzut cu câte patru aparate prin interiorul cărora se trecea obligatoriu, fiecare persoană fiind apoi controlată de trei agenţi de pază. Poşetele, borsetele, cheile, pagerele şi chiar ochelarii de soare erau minuţios cercetate. La punctul de intrare din strada Batiştei, în lipsa aparatului de detectat eventuale arme ascunse sub imbrăcăminte, controlul se făcea pe pipăite. Imediat după intrarea în piață, partea stângă a carosabilului din dreptul tribunei oficiale a fost ocupată de membrii Partidului Democrat. Ei au format cordoane păzindu-şi cu străşnicie teritoriul ocupat. Întrebaţi dacă aceasta este zona în care vor sta reprezentanţii tuturor partidelor politice din arcul guvernamental, răspunsul a fost categoric: „Nu, numai membrii PD.

Fiecare după cum s-a organizat“. În cele două puncte de ribuire a băuturilor răcoritoare, oamenii se călcau practic în picioare. Tot în picioare au fost călcate şi paharele de unică folosință care, la numai o oră de la intrarea in piață, acopereau aproape în întregime asfaltul. Cu feţele pictate în culorile steagurilor celor două țări, tineri cu sau fără patine cu rotile dansau şi cântau impreună cu Vali Sterian Imnul Golanilor. De altfel, ei au reprezentat ponderea. In jurul orei 16,45 pe intrarea dintre Universitate şi Institutul de Arhitectură au început să vină VIP-urile. În funcție de popularitatea de care se bucurau în rândul bucureştenilor, ei au fost primiţi cu apluze sau huiduilei. De huiduilei au avut parte și reprezentanţii forţelor de ordine și membrii echipajului unui elicopter ce survola zona. La toate cele patru puncte de intrare sau ieşire din Piaţa Universităţii, membrii PD agitau imense baloane pe care erau înscrise sigla partidului și urări de bun venit adresate oaspetelui american.

Maria MANOLIU

La Colțea, medicii erau pregătiţi să-l trateze

pe Clinton ca pe

Pentru rezolvarea oricăror incidente ce s-ar putea ivi în timpul vizitei preşedintelui american, spitalele de

puncte strategice medicale. se înainte de pătrunderea în incinta Spitalului Floreasca, un grup de „băieţi cu ochii albaştri”, „Security President” se plimbau, fără grijr, urmărind orice mişcare din preajmă şi comunicând din când în când prin stațiile Motorola. Încercând să aflăm unde anume a fost amenajat salonul special destinat „stafi-ului prezindențiat”, ne lovim de retuzul forțelor de ordine şi al conducerii spitalului. Personalul medical confirmă că, într-adevăr, există un salon ultramodem amenajat în caz de orice eventualitate, insă acolo nu se poate ajunge, locul fiind înțesat de securitate. „Nu eretici rnăgac o ușă cae i jABeR RAIN el în dreaptă a spitalului” - ne asigură Doo Cel care s-a ocupat însă de „salonul oficialilor” - Nelu Raeţi - neagă cu vehemență existența unei asemenea camere. După atâtea refuzuri, reuşim să captăm bunăvoința unui bodyguard, care ne spune că numai şefii săi cunosc unde este salonul respectiv, dar că oricum „de mâine acesta va fi cel mai modern salon din spital, fiind dotat cu aparatură În sri Spitalul Colțea, aici toată lumea, de la poliţişti la personalul medical, se înghesuie să ne

orice alt pacient

ajute. Spitalul este împânzit de forţe de ordine, chiar la intrare fiind postate trei cariberie, de scutieri pregătiţi pentru orice intervenţie. În această unitate întâlneşti poliţişti pe culoare, poliţişti în saloane, poliţişti în camerele de gardă şi chiar în wo-uri. Responsabilul cu securitatea ne spune că nici un colțişor nu a scăpat necontrolat, anumite intrări lăturalnice au fost încuiate, ca şi unele grupuri sanitare, a căror fereastră dă spre Piaţa Universităţii. Practic, acolo este o comasare a forțelor de ordine. Tot ca măsură de protecţie, pacienţilor li se interzice ca pe timpul mitingului să aibă curiozitatea să se uite pe fereastră, poliţiştii ducând muncă de convingere cu fiecare dintre aceştia, pentru evitarea oricăror incidente. Toate aceste măsuri de securitate nu au însă şi un corespondent în ce priveşte asistența medicală. Medicii de aici au auzit, în general, că Spitalul Colțea a fost nominalizat pentru a oferi asistenţă medicală în regim de urgenţă, dar nimeni nu cunoaşte dacă s-a vreo cameră specială în acest sens. „Indiferent dacă vin Clinton, Constantinescu sau Roman, noi nu putem oferi decât o asistență medicală cu mijloacele din dotare de care dispunem. Practic, vom proceda Ceai e Sa ee e tn

= ne spune medicul Isacoft. (L. Castali)

A 45 ata unei alte: porţi d!

Pentru siguranța d-nei Albright MAE, păzit de câini

leri după-amiază, secretarul de stat al SUA Madeleine Albright mân de E maţiei amer arații după con

ă în a:

a avut o întâlnire cu ministrul Adrian Severin. „Doamna de fiernu a dat insă nici un fel de rbiri. Este vorba de o atitudine enea condiţii, din moment ce şetul său direct, se afla în avea, conform uzanțelor, prioritate în relațiile cu mass-media. Cert este că diplomaţii români au fost satistăcuţi de întâlnire, di. Severin declarând că „s-a convenit definirea în termeni practici a relaţiei speciale cu SUA“. Oricum, la MAE, securitatea a fost chiar mai strictă decât la Cotroceni Nu a fost de ajuns că instrumentele electronice ale ziariştilor au fost examinate pe toate părțile de agenţii americani, un câine poliţist a fost pus să le miroasă pe fiecare în parte. Drept semn că e mulțumit, patrupedul a dat câte o limbă pe aparatele verificate. În sfârşit, tot la cererea americanilor, presa a fost încuiată intr-o incăpere la sosirea secretarului de stat. Nu am avut decât posibilitatea de a o vedea pe d-na Albright cum pleacă, după convorbiri. (M.R.)

La Palatul Cotroceni, în jurul orei 11,45, aproximativ 100 de persoane așteptau în linişte sosirea președintelui SUA. Supravegheaţi de impr sionante forțe de poliţie (care depăşeau de tr

numărul celor prezenţi), curi

majoritate pensionari sau copii - p

strânşi în grupuri, despre neaderarea României la NATO şi motivul vizitei lui Clinton la Bucureşti. Oamenii mai abordau şi subiecte de genul scumpirii legumelor la Piaţa Amzei sau „cât de mică este pensia, gare nu ajunge nici pentru o juma! de lună. In același timp, în

Stoluri, stoluri, bucureştenii pe la garduri se adună

prima dată când președintele american o ceai la pici

imnurilor; [.] dova oară, la urcarea în limuzina blindată.

pentru ca oamenii să fie mai bine supravegheați.

La 12,20, precedată de o adevărată armată de mașini ale Poliţiei, limuzina lui Clinton a intrat pe poarta Palatului Cotroceni, în aplauzele sporadice ale celor strânși pe margine, care uitaseră să bată din palme, uimiţi de autovehiculele de protecţie din coloană şi de statura gărzii de corp a preşedintelui SUA. Pe fază, insă, a fost o bătrână care a aruncat spre maşina preşedintelui Clinton trei flori, ceea ce a determinat, pentru câteva secunde, panica

agenţilor de securitate.

spatele Cotrocenilor, 5

membri ai Asociaţiei Victimelor Mineriadelor - pichetau

Reportaj fără ştaif din afara curţii Cotrocenilor

Abordând câteva steguleţe ale Americii pe o pancartă pe ci

o intrare a palatului d demiterea uni procurori. Protestatarii

liste întregi de cu toate că au fost iciile secrete să

rămână la acea poartă a Preşedinţiei, ceea cea determinat autorităţile să le aplice câteva amenzi. La nici o sută de metri dej în

o familie in greva foamei, al cărei membri, tolăniți pe canapele sau pe fotolii, interviuri posturilor de televiziune st

scă Bill Clinton - - în timp, măsurile ă considerabil. Pe lângă

iştii (îmbrăcați în

1) care se > învârteau prin

Sanitari, fi seseră o scua 2 Jeep-uri din care 8 subofițeri antitero supravegheau mulțimea. Impresionând babele, antiteroriștii (câre purtau un echipament ultramodern de luptă) patrulau în jurul mașinilor scuipând flegmatic, semințe de floarea-soarelui sau bătând cu ghiulul în încărcătorul pistolului-mitralieră. Mobilizaţi și în stare de alarmă, atât cadre din conducerea Poliţiei, cât şi agenţi ai unor servicii secrete („camuflaţi ingenios“ în precupeţi, biciclişti sau casnici care îşi scoseseră câinele la plimbare) patrulau atât prin fața Preşedinţiei, cât şi pe străzile din apropiere. În fine, în jurul orei 12,10, elicopterul Poliţiei care a survolat Palatul Cotroceni a dat semnalul că preşedintele SUA este pe cale să sosească, ceea ce a determinat o adevărată buluceală a curioşilor pe marginea trotuarelor. În acest timp, agenții serviciilor americane, cu nervii isi) zbierau pentru a fi eliberată zona şi

cei mai mici iau modelul

La convorbirile cu

"un grup de puştani făceau agitaţie, e ce a stârnit curiozitatea grupului de jurnaliști americani. In timpul intonării imnurilor de stat, dacă în curtea Preşedinţiei atmosfera era deosebit de protocolară, afară haosul era total, oamenii îmbulzindu-se pentru a se căţăra pe gardurile

„care ofereau o cât mai bună sizhilitate;i

iariște străine, care, în grabă, uita: ia de pe trotuar, lucru care a determina multe zbierete din partea americanilor ş şiroaie de transpiraţie din partea românilor. In timpul vizitei preşedintelui Clinton la Palatul Cotroceni, atmosfera de afară se liniştise, pe loc. Pe lângă forțele de securitate au rămas doar câțiva bătrâni, care comentau şansele României pentru 1999. Din timp în timp, la Preşedinţie mai soseau, însoțiți de echipaje SPP, ambasadori ai unor state europene, senatori și deputaţi, Și câțiva miniștri, ale căror limuzine creau comentarii mai mult sau mai puţin ironice, în funcţie de postul pe carel ocupa „posesorul“ autoturismului, In jurul orei 14,45, la plecarea preşedintelui Clinton, în fața Palatului Cotroceni mai ă căldurii doar 20:30 depersoane eau să să salute pe preşedintele Americii. Cetăţenii nu au mai avut cum săşi mai arate simpatia faţă de Clinton, fiind păc: de limuzina de rezervă care a precedat-o pe cea în care se afla şeful SUA. Luaţi prin surprindere, oamenii s-au mulțumit să-i aplaude pe cei din securitatea americană şi garda de onoare a Palatului. Coloana oficială, formată dintr-o adevărată armată de autoturisme ale serviciilor de pază, a pornit în mare viteză spre Piaţa Universităţii. Răzvan POPA

Tu PARTENERIAT PENTRU,

sa cae

elor mari. (Foto: L. CRIŞAN)

Constantinescu

preşedintele Bill Clinton a apreciat atitudinea României

după anunţul de la Madrid Preşedintele SUA a evitat să discute detalii despre extinderea NATO şi valul doi

Cu o întârziere de 35 de minute, briefingul ih inut de secretarul de presă Michael rry a început, în fine. McCurry a fost Mie de James Steinberg, adjunctul consilierului prezidenţial pentru probleme de securitate naţională. Acesta din urmă a relatat, de fapt, conţinutul convorbirilor ce au avut loc la Cotroceni între preşedintele Constantinescu A președintele Clinton. McCurry s-a referit, la sfârşit, doar la - programul preşe: Mapei american din

ful Casei Albe l-a felicitat pe omologul său Sad pentru stadiul reformei („Aţi făcut atât de mult în atât de puţin timp“, ace

Clinton a părut să aprecieze, în primul rând ireuoţie ipțelcapta 08 Di egean

l de la Madrid“. tele după n rea eri sprijin pentru re! din

România şi a ir evoțiit despre posibilitatea

reării unui eriat tegic între Sfsahinatoni și Bucureşti

n ii ien aţi inst tite |

îi ai Z: po

Foto: C. DRĂGOESCU

sau

NATO"

a insistat, răspunzând unei alte upra „atitudinii înțelepte a : „Oamenii nu au o atitudine faţă de Statele Unite după neincluderea României în primul val al NATO. După cum observați, românii care

negativă

Emil Constantinescu:

Avem prieteni puternici şi adevăraj

In discursul din Piaţa Univer. , preşedintele Emil Constantinescu a început prin a elogia jertfa de sânge decembrie 1989, au luptat impotriva tiraniei comuniste, plătind cu viața implinirea unui ideal măreț al întregii națiuni române. Totodată, s-a adus un omagiu cald Pieţii

ersităţii „simbol al democraţiei, credinţei şi rezistenţei românilor prin culturi Sa subliniat că între România și SUA astăzi s-a aştenut o punti construită de oameni și

primul ând un model al reușitei ecoriortie e, onomiei de piaţă, a eficienţei, a prosperității și a forței militare. Această imagine este reală, dar nu este compl pentru că, în același timp, SUA sunt şi simbolul permanent al luptei pentru libertate

Bill Clinton:

În 1999, România - unul dintre candidaţii puternici...

(Urmare din bag. D

Aţi deschis calea unei consultări responsabile aici, în regiunea dumneavoastră. În Bosnia, geniști români au reparat primul tren care a traversat râul Sava, astfel încât ajutoarele strict necesare să poată ajunge la poporul bosniac, după ani de privaţiuni. În Albania, batalionul român de menţinere a păcii a jucat un rol cheie în promovarea stabilițăţii şi în asigurarea securităţii alegerilor. Natiunea română, din proprie iniţitivă şi suportând cheltuielile, şi-a ajutat vecinii debusolați să revină cu picioarele pe pământ. Şi pentru aceasta lumea întreagă vă aduce salutul ei.

“Toate acestea sunt realizări remarcabile, dar, desigur, mai este mult de lucru. Vreau să vă spun că America este hotărâtă să vă ajute în acest sens.

Valorile care guvernează astăzi în România: libertatea, transparenţa, toleranța, pieţele libere sunt valori împărtășite de comunitatea statelor democratice, cărora li se alătură România.

Comunitatea include cooperarea pentru securitate, prin intermediul Parteneriatului pentru Pace. Include legături strânse comerciale şi investiţii. Include instituţii ca Uniunea Europeană şi, desigur, include NATO.

Salut dorința profundă a României de a contribui și mai mult la securitatea și întărirea Europei. Şi salut dorința României de a adera la NATO.

Și eu doresc acest lucru pentru Europa, pentru Americă şi pentru dumneavoastră. Şi vă spun astăzi: continuaţi pe acest drum şi România va depăşi această piatră de hotar.

Pentru toţi cei care vor să-şi asume responsabilităţile de membru în NATO, repet în această piaţă a libertăţii că uşa NATO

sau adunat în Piaţă pettr al întâmpina

preşedinte le. rii sunt _senini dă și să audă ce are d

iii în NATO, dari

spus. Românii vor $ ă aibă o relaţie "oii

în același timp, America. E

emoţională între România și Deta i acesta este lucrul cel mai important“, a sa Steinberg.

Andreea BRATOŞ

şi democrație pretutindeni în lume“. Constantinescu a declarat în contin aptul că se află aici, la Bucureşti preşedinte american, primul preşe american care vizitează o Românie demo este încă o dovadă că, acum, țara renăscută prin jertfă, are prieteni put adevăraţi“. Această Românie, Care a Vă sânge pentru a se despărți vrea să clădească impreună cu SU partererigi solid, pornind de la valo

care-și orienteaz

prioritaţile spre cooperare. şi coexi: preşedintele Clinton este un strateg al pă un om politic care a gândit deschiderea NA către noile democraţii europene, fă aceasta punctul central al politicii sale

rămâne deschi prin ea.

NATO urmează să revizuiască candi în 1999, iar România este unul din candid cei mai puternici. Şi ceea ce văd a în piaţă mă face să vă spun: rămâneți pe ăă drum, rămâneți pe acest drum învingeţi.

sfârşit, președintele Constanti cu mine am căzut de acord să parteneriat. strategic între țările n Acest parteneriat este important America, deoarece România este impo pentru America. Prin sine şi ca un mo într-o regiune problematică a lumii Romă poate demonstra popoarelor. din, aceă regiune o cale mai bună. +A

Domnule președinte Const cetățeni ai României Vizita mea este scurtă, dar p noastră va trece proba timpului. cât mergeţi pe lungul drumul al d America vă va fi alături.

Marele dramaturg de origine lonescu spunea odată că înti existat în orice moment de cultură 0 WU de înnoire. Aici la București văd voință de înnoire pretutindeni în Imi amintesc de cuvintele ini dumneavoastră, pe vremuri in niciodată uitat „Deşteaptă-te rom arătat lumii întregi că România sa către democrație, către libertate, securitate, către destinul du aceea lumea, întreagă s-a deş

mânia,

o să vă ajutăm Să tră

Fie ca lumina. torţei „libert strălucească veşnic în România. Dun binecuvânteze comun al popoarelor fi bastră mi ga And Gori a