Retrocedarea bisericilor greco-catolice

Ţărăniştii 1şi bagă coada şi-n biserici

călăuzitoare a majorităţii parlamentare; Aproape că nu e

săptămână în care să nu apară câte o năstruşnicie legislativă de natură „Să toarne gaz. peste focul mocnit al unor conflicte. săptămâna trecută a fost rândul bisericilor. Terminând toate celelalte treburi la zi, niscaiva senatori ţărănişti s-au bătut pe viață și pe moarte - şi au. reuşit - să bage în față, pe agenda parlamentară, "o inițiativă privind retrocedarea lăcașurilor de cult comunităţii

eco-catolice.

Nu încape îndoială că raptul comis în '48 de autorițățile comuniste trebuia denunțat oficial, iar dreptatea întronată. Din respect pentru suferința şi prigoana preoților și enoriaşilor greco-catolici care n-au “vrut să se lepede de credinţă, plătind uneori cu viața, reparaţiile “morale trebuiau să vină într-o bună zi. Cu toate acestea, legea trecută joi prin Senat ridică întrebări a căror simplă enunțare ar trebui să dea de gândit iniţiatorilor proiectului, dar și celor chemaţi să-l voteze. De'ce s-a ales tocmai acest moment pentru a impune, proape. în forță, o asttel de lege? De ce a fost închisă calea ialogului între: ierarhii celor două biserici, preferându-se o reglementare birocratică? De ce a fost luată din mâna enoriașilor celor două culte posibilitatea de a găsi, împreună, o cale de înțelegere? De ce a fost nesocotită realitatea anului: 1997, făcându-se din nou apel la un trecut depășit, ce nu mai are semnificații decât pentru o minoritate care se forțează să îl reînvie? De ce, alături de expunerea de motive a legii, nu a fost înfăţişată celor chemaţi să o voteze şi o imagine actualizată a situaţiei din teren (număr. de: lăcaşuri de cult aflate în litigiu, compoziţia omunităţilor religioase pe localităţi ş.a.m.d.), preferându-se, în “schimb, algoritmul sec: una din două biserici? De ce nu au fost 'cântărite consecințele unui astfel de gest?

Ş Acest din urmă punct este, de altfel, cel mai sensibil. De îndată „ce au început dezbaterile pe marginea legii, au apărut şi tensiunile. candalul-monstru, cu patimi şi pumni izbiți în masă, aprins în Senat, a fost urmat, fără întârziere, de un șuvoi de proteste din tea înaltelor fețe ale Bisericii' Ortodoxe. A ieșit în amvon însuşi atriarhul Teoctist, cerând blocarea legii și avertizând asupra secinţelor pe care le va avea, cu precădere în Ardeal, punerea i arbitrară în practică.

O vrajbă fără rost, care. nici măcar nu servește vreuneia dintre ărți. Vor putea oare credincioșii greco-catolici să se reculeagă “împăcați, în faţa altarului, știind că dincolo de zidurile bisericii. se adună o ură pe care, chiar dacă. nu o merită, o ridică împotriva r? Vor avea cei ce au-forţat impunerea unei măsuri administrative „saistacţia ă au coriiat o. nedreptate învrăjbind. oameni. ce. se roagă aceluiași Dumnez >. Cine își va asuma'răspunderea si cu

e ju r unci când-sohr “şi tihna finte i Ei Ma tr , de certi i i

vor călca în picioare credinţa comună? Vor avea'atun cotă a ști curajul să se arate. în fața m revoltate și să'le vorbească de principii europene, de, cerințele Strasbourgului ori de articole „de drept: internaţional privind, proprietatea? Mai mult: ca o vor face! Vor ști și acum să se ă cu lașitate urilor groase. ale Parlamentului după ce au zvârlit cu

C ine. n-are 'de. lucru își face. Aceasta pare să fie deviza

în dosul zid Mai Ştii 3 Pare programatică acţiunea. continuă de zgândărire a unor răni gata să se cicatrizeze. Cine, dacă nu aceiaşi fundamentaliști l-au ridicat din nou, de îndată ce s-au instalat în fotoliile Puterii, pe chiriași împotriva proprietarilor prin lansarea a tot soiul de proiecte. fantasmagorice privind restituirea? Tot ei au fost cei care pus..pe jar ţăranii, în prag de; campanie agricolă,; scoțând la mină, gândul ascuns al reconstituiri. marilor proprietăţi moșierești. entru a-şi atinge aceleași scopuri. strict personale, la care au visat eci de ani, habotnicii din. PNȚCD n-au ezitat să aducă la stare de onflict deschis, în. plină' acţiune împotriva corupţiei, procurorii şi decătorii, prin vestita propunere de. eliminare a recursului în ulare. Cu astfel de aliaţi nici nu e de mirare că extremiștii UDMR „găsit. teren, propice pentru a-şi impune revendicările. proprii. Ceeaşi inconștienţă vizavi de posibilele consecințe sociale a dus promovarea, fără urmă de .șovăială, a modificărilor |a Legea Nvățământului-(care încalcă până şi Constituţia), a instituţionalizării aaa ministraţie și. justiţie, -a epurării -pe: criterii “Dice a. fun ilor-şi managerilor. români. Una după alta, toate, este măsuri explozive au fost adoptate fără a. cântări măcar o lipă riscurile pe termen mai lung. Ce contează însă riscurile când buie. terese de grup sau'- personale? Cât de piile sau--chiar-stabilitatea -internă --pe care:

i-ai Puterii nu obosesc să o proclame. în

mana ozon bu se

"va îndrăzni să le conteste

eni' vreun înalt funcționar european 'oprietari, pe țărani de moșieri ori pe

sis