Moartea lui Sergiu Celibidache

Ă încetat din viață Sergiu Celibidache

14 august va rămâne o zi îndoliată în calendarul muzicii româneşti şi universale prin moartea celebrului dirijor Sergiu Celibidache.

Născut în 1912 la Romani Sergiu Celibidache a fost hărăzit de tatăl său unei cariere care nu avea mimic comun cu muzica, pentru:ca tânărul să-şi pună în valoare cunoştinţele de matematică şi filozofie. Pasionat de- muzică, Sergiu Celibidache optează însă pentru studii muzicale, venind la Bucureşti şi încălcând astfel aspirațiile paterne. Anul 1938 îl găseşte la Beriin, la Hochschule fir Musik şi student la universitate unde studiază cu Schering şi Schiinemann. Susţine în paralel teze de doctorat î în muzicologie, filozofie şi . matematică. În 1945 participă la concursul pentru ocuparea postului de şef de orchestră

la Radio Berlin, unde este admis deşi nu -

dirijase niciodată până atunci. În acelaşi an.este numit director al Filarmonicii berlimeze, dedicându-se acestei celebre orchestre până în 1952, când începe o viață itinerantă, cu numeroase concerte pe toate continentele, pe toate marile scene ale lumii. Din 1962 până în 1979 a fost director al filarmonicilor din Stockholm, Stuttgart, Miinchen. a:

. Artist exigent, Atat cu o: indie TIQUTOASĂ şi O. memorie muzicală deosebită, e a dominat + Un repertoriu împresionant

prin vastitate şi diversitate. Cu toate acestea, a refuzat consecvent comercializarea artei sale şi, nemultumit de calitatea înregistrărilor, a făcut puține discuri. „ Pelângă activitatea sa dirijorală, Sergiu Celibidache are şi o interesantă creaţie componistică, pe care însă a UNEI să 0. prezinte public.

„Înmormântarea lui Sergiu Celibidache va avea loc vineri, 16 august, într-un cimitir din apropierea Parisului. (VR.)

î iţii. Unele mai O -| avieţuit în cele mai diverse cond fi erici, păs- , MARIN | au supravi țitoare — în jurul ițială. Dintre

» „ ocrotite, 0CTO! , je ini nuie A sa parțial, formula de ur ses: ari sa DEE, co? Cica a fost mutată Și asc rr E E e a: e tă în şiruri cutipe e» reprizei m ada ni e mai exista ŞI 7 cz pi s« unic Une tal AF xină, fie înconjura? de fe = încă nerezolvate după decen

in oraş. rage li oi acuţa ICRAL. Unele au curînd nu întotdeauna adecvat a bor agă află în diverse stadii de decădere. te menea clădiri

/ presiune confesiune

a vederea o

cut, | - tea acestor

Majorita ţ renovat

, cele mai mul află 12 d neatent, ase 1 PE ea tei nu a observat, fie e ta lor faţadă, iar în IN- SERGIU CELIBID Evident, privite mai

- nu mai au dec ar „Sirbi p Jurnăi Iul i ele nu pot fi decît fiere jar crese on rai sepia ale cotele, fațadelor, de” [unul din marii dirijori ai DS ist fără jurnal „rezistenţa“ autorului nu n = ziţia de 10 tive, salva e = E: z 5 cele nt

a Precum Ai ctg apune 86 şi astfel cu atit e puriior a plecaţ „1 ce concluzii Vor fi ajuns- = ipod dogma p

jemolări, afirmă, Cu tota) poe tei tradiţii. În jurul nos- intre noi, spre tărîmul Justi” -regătire, despre „rezis- Idealizat, naiv, romantic,

dpi nem ci impiită fervoare, mai extiă Pisano oc. pie grai la români. Da ie bună credinţă, cum vren

„ni se atrage pi i în pericol grav de dispariţie. analizele şi tipologiile lui nem. Dar comunist, irem

Născut în oraşul Roman, la 28 E jet despre „rezistenţă“ Du = unist. Deci viciat în: eseu iunie 1912, Celibidache şi-a urmat dg | pa se: Ele datează, să nu : imensa sa ingenuitate, Ic timpuriu pasiunea pentru muzică şi 2 > meritul autorului —

pentru alte domenii — filosofie, “| 59 9831987. Există o re-

A aceste valori,

lţi le ignoră, alţi s i (a blocurilor de cartier) —

nistă nu au rămas

i i iesc î ele unei noi esle dispreţuiesc în numele u . deceniile de arhitectură co-

tru unii, ajunge 0 instanţă de mîn-

latul Poporului, pen "tim că preţul ar- matematică, fizica sunetelor — pe cara. p a eve, dee națională, cit de uşor va fi să a bau az nu |le-a subsumat gindirii sale creâtoaai, sl „activă [pan indife- Amplui studiu al lu ecturii româneşti stă în propor* > ca muzician. Între 1936-1944 traii) „pasive dere ete.) prima analiză sisteme mumentalitatea găunoasă. 9 satui pizee - petusiiazăla Borin, unde își sustii , deaşarea de palete inaugurate după '89 ș Dacă Bucureştiul a făcut unele progr SE amica doctoratul în muzicologie, filosofie şi pledivă', „ultima formă 8E Op9 a absolută în peisajul e . sînt şi zone bucureştene care reg & a E ceraca lui matematică, devenind apoi dirijorul. pri „meditaţie ŞI rugăciune . Sub seinnul literaturi d. Această comoară dificilă, a cas 0 SR Ea muri a = Iana (jO40), inlocuit în 1952 de ră, practicată de români de-a tipologie variată. Exis ol [, va putea fi salvață sec intr-un mare efort. ctivita A ie ostila bogata N, istoriei, este (sau ar Satie represiunii “(Poveste ăţii, reguli eficiente şi a a ieri aa activitate muzicală internaţională, ca eiracțiunea, anonimizarea colecti- Nucşoara, Mărturia i sopad A ee d tea noi astăzi. , |N: pa sar dovedi,la fel de tigarea - memoriile unei depo Cui uţini ani în urmă, am fost supuşi la tortura demo- şi, pină la sfirşit, al Filarmonicii din ia noastră politică şi morală» Saca: publicate i ilor forțate: zeci şi sute din aceste garduri de fier forjat, |Munchen. Ela dirijat pe toate | pat rezistența se spiribunlireneăt îedepuriarne în eicuri copertine-scoici stucatură şi boiserie, ziduri şi meridianele lumii, unde vor rămine de politică”, urmată dă sei e ide adăuga in sapte , neuitat, pentru cei care au avut i! (pierderea oricărei speranţe, mărturiei directe (/nc

ţi solide, au fost strivite în devălmăşie, pentru a face loc strucţiilor de serie, în care nu vrem să ne recunoaştem. e pericole — sărăcia, sau, dimpotrivă, noua bogăţie, ig-

parizian şi Jurnal lo

Adrian Marino îm jurnalele de exil — dii de arțar de Corneliu

schimbare devine imposibilă“, imersibilul se transformă într-un itranscendent“), încheiată cu „o:

privilegiul să-l asculte, atit repetiţi sale unice, cu public, cît şi concertel

inţa şi neabătuta distorsiune a gustului — pîndesc as- |n duri şi publicul bucure

i ra, E apă = uri, ştean. i nistico-religi «a e 2 CA

i aceste clădiri care au darul să poarte fr chip vindecă- | Celibidache a excelat în muzica te regat aR femeie. ua ia nu mai puţin interes: a] identităţii noastre din vremuri mai bune. post-romantică şi impresionistă. A sem că Du! p pari unui martor şi lon !

iavolul ste. Se observă cura ideea: vaistenţă nu mai are sensul proi, puitico-ideologic şi se transforin soluţie metafizică şi existenţia- (hiar dacă, practic vorbind, ea răicinofensivă şi intransmisibilă. Natabilă este în acest Jurnal şi şiecția acordată eredității orale, _;- ţă stalinistă, la n Di zual Letriată , „fără nici un Socialismul să-şi proj literatură, mai ales“. | se prefe- Omul“ este şi rămîne o fa ca antiliteratură şi supra- frazeologie. „Filozofia devine filozofare . - Programul, aplicat p a nea în care scriitura devine o clasă de carierişti cini e ile, metaforele, simple gă- decit iremediabil utopi Si ra . Trăirea şi exprima- Împotriva lor, lon D. Si it para ctă, spontană, sînt sin- într-adevăr. Asta însă e nţii ale autenticităţii. piilor sale pur sentime nu înseamnă că inteligenţa marcat tinereţea. Frui

recare, el a mai putut dirija il n i . E monica din Munchen. câ te face loc şi altei forme spus. Doar că alternati “S-a stins la reşedinţa sa din P ga peria vine cu lumina teza măcar a unei socie

în ziua de 14 august, la virsta de 84 n mod intuitiv, Ion D. — ral, democratic, plurali: ă i Dra ulează cu daritate erat tuşi cu desăvirşire, As def Ai literaturii, descoperită revolta etică şi la reve! „jută în mod empiric. Istoria Al unui adevărat scr eratură în cultura română muncitoare“, care înc VOUS Techereez 4 ŞI astfel de reacţii. „cum de nu observă ru endroit ee pe ph ; ta nii le, seamănă ia A = : i v e = a căt ffe spus — este o

sa de Âvila | „ay mpathique pour vos repas III ASE SA SR unui jurnalist. at de alei ai

alfaires ou tout simplement SĂI luciditate ăi RA i Buropa-să

Expoziţia-eseu, în concepţia lui Aurelian Trişcu, a fost anizată de Fundaţia Anastasia şi Muzeul Naţional de tă şi a avut ca sponsor firma TORNADO. Proiectul s-a curat de sprijin din cîteva surse profesionale: Mihai oveanu, Cezara Mucenic, Anca S. 'Tomaşevschi, Daniela tunea, Institutul de Arhitectură şi Casa memorială nstantin Joja. Catalogul, realizat în condiţii grafice rte bune, a fost sponsorizat de Fundaţia Soros şi cone fotografii foarte recente ale acestor case şi texte de rin Dumitrescu, A. Trişcu, Radu Dobre-Sima. Cu sprijinul primarului capitalei, Victor Ciorbea, se ră în plus posibilitatea de a vizita, cu microbuzele, edifişi zone semnificative. Silvestru, Mîntuleasa, Plantelor sa lui V.Voiculescu, a lui Iuliu Zanne, a lui Simion hedinţi, a Dr.Paulescu... cum să treci prin aceste locuri ă a avea ce descoperi, sau redescoperi ? : Participarea Primăriei Capitalei şi a noului său primar face să sperăm că vor fi cu putinţă iniţiative urbanistice = să mi rană risipei de pînă acum.

undaţia + astasia speră să obţină în viitor i E A lina lei bisericile e ser ai că irina rile din jurul Bucureştiului şi chiar mă-

'Lţinut cursuri de perfecţionare în dirijate şi fenomenologie muzicală, iar prezenţa sa dirijorală a fost o sursă eternă descoperire pentru colaboratorii săi. El însuşi nu a înc niciodată să descopere noi teritorii lumii sonore. A primit titlul de Pr Onorific al Berlinului (1991). În 1992 devenit Cetăţean de Onoare al oraşului Miinchen şi Membru de, Onoare al Academiei Române. În 1993 a fost distins cu Marele Ordin $ german al artelor „Maximilian“. Filosofia sa muzicală l-a făcut să refuze înregistrările, ca fiind o trăd a naturii genuine a sunetului. În ul ani, a îngăduit totuşi să i se înregistreze unele concerte. La, începutul lui 1996, în ciuda sănătă

nu-şi dă totuşi seama că munism existent, real, bil, a fost, este şi va fi d

/ “Bi raDe ala, Yous arrivez an Roumanie,

S / POEZII ă şi | POE Dasser i teleaşi gi teză după teza capital ă şi note do | Uh agreabie îngimal, tu "mele însă radicalizate - şi anti ipă a maristisi tu. | ai icapuă Îi de evoluția negativă a că?“ şi alte asemeneâ ița spaniolă | vraditionneile vous sera imgii i n volumul II din Jur. | 7ait încă deosebit de tentice trăiri proposce par notre Ia „Ă jurnalist. Exerciţii de lucidita. — tul, invocat Și de une su | Chef cuisinier II goltie ediţie îngrijită de . unor partide poi ! mistic se „plrbu (Cr rijită de i „ideologia“ pe a 93), Acoj sii D. Sirbu Nu ne face