Victor Ciorbea devine prim-ministru

După 4 ore de dezbateri A V e 9 GDR il desemnează pe Victor Giorbea

„pentru funcţie

le prim-ministru

“Noul premier are 3 camere la bloc şi o Dacie 1300

Victor. Ciorbea, primar general al Capitalei

ales în alegerile locale pe listele CDR, a fost .

desemnat ieri de PNŢCD (ulterior şi de CDR.

in unânimitate) pentru. funcţia de prim-mi:

nistru, „După o matură chibzuinţă, BCCC s-a decis în-unanimitate în privinta lui. Victor Ciorbea pentru ocuparea acestei funcţii“, -a declarat ieri preşedintele PNTCD. „Ion

Diaconescu, la ora 16,30, într-o conferinţă de |

presă care a avut loc după încheierea şedinţei. Şedinţa Biroului de Conducere, Coordonare şi

Control al PNŢCD, incepută la ora 12,00, s-a -

terminat la ora. 16,00. A participat şi presedintele Emil Constantinescu. Victor Ciorbea a fost ales pentru „popularitatea dumisale, pentru felul in care s-a achitat de sarcini în funcția de primar general, pentru tot trecutul său de negociator şi conducător al. mişcării sindicale“, a declarat lon Dia-

conescu. Victor Ciorbea a fost singura

nominalizare discutată ieri în şedinţa de 4 ore. El a fost propus de preşedintele Ion Diaconescu şi a întrunit unanimitatea votului

celor 21 de membri ai BCCC. Contrar.

„aşteptărilor, candidaturile. liderilor ţărănişti Radu Vasile şi Ulm Spineanu n-au mai intrat

în discuţie. Deşi in urmă cu două săptămâni .

țărâniştii ceruseră candidaţilor o schiță proprie de guvernare şi propuneri pentru formarea

noului cabinet, preşedintele Diaconescu a spus

ieri-că în cazul lui Victor Ciorbea „programul naf“ nu a fost criteriul care a contat.

perso Victor Ciorbea a declarat ieri că nominalizarea + a fost Şi pentru el o Spirii unt pe. deplin i

leon: Diaconescu: „Altul mai. bun nu avem!

conştient de responsabilitatea enormă care-mi revine acum când PNȚCD revine la guvernare. . după 63 de ani“, a spus Ciorbea. El este.

membru PNŢCD si s-a angajat ca, în colaborare cu partidele care formează guvernul şi sprijinit

de noua majoritate parlamentară, să ducă la

capăt „Contractul cu România“. În prezent, se

"analizează posibilităţile continuității la Primăria

generală a Capitalei. Pe de o parte, ar fi „soluția

franceză“ prin care să fie desemnat un primar .

interimar pe perioada activității de premier a

lui Victor. Ciorbea, urmând ca în Sală unei

dota Arici

schimbări el să reiină la post. A doua variantă ar fi cea a organiLhrii unor. Noi alegeri.

BCCC a hotărât tirmarea unei comisii din on Diaconeșcu, G.briel Tepelea, Remus Opriş, Ulm Spineanu si Constantin Ionescu Galbeni, care impreun. cu delegați ai: USD şi PNL, în prezența lui Victor Ciorbea, să treacă la Demonii pile alcătuirea

guvernului,

Oana TURAŞCU

Foto: Codruța DRĂGOESCU (Continuare în pag. a al ui fa

ba tirtu alai

Noul premier are 3 camere la bioc şi o Dacie 1300

(Urmare din pagina 1)

Victor Ciorbea s-a născut pe 26 octombrie 1954, într-o familie de moti din comuna Ponor, judetul Alba. În 1979. viitorul primar al Capitalei a absolvit Facultatea de Drept din Cluj, ca şef de promoţie pe tară. Datorită acestor rezultate exceptionale, primeşte postul de magistrat şi devine cadru didactice al Facultăţii de Drept din

Bucureşti. Aici lucrează până în 1990.:

timp in care si-a susținut şi examenele pentru doctorat. După aceea. Victor Ciorbea îşi incepe cariera sindicală. în martie 1990 fiind ales presedințe al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ. În iunie 1990 a devenit şi preşedinte al CNSLR, iar din 1993. după unirea Confederaţiei .Frăţia* cu CNSLR. preşedinte al CNSLR-FRĂTIA. Dar. spre deosebire de Miron Mitrea, celălalt preşedinte al CNSLR-FRĂŢIA. Victor Ciorbea refuză imbarcarea în limuzinele (și rândurile) partidului de guvernământ. declinând, pe rând. ofertele PDSR de a deveni viceprim-ministru şi ministru al muncii. Între timp, în 1992, s-a specializat in management la Universitatea din Cleveland, SUA. După colaborarea tot mai strânsă dintre guvernul Văcăroiu și CNSLR-FRĂŢIA (confederaţia devenind un fel de furnizor de cadre pentru diverse ministere), Victor Ciorbea părăseşte această centrală sindicală si devine presedintele fondator al Confederatiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR) şi al Federaţiei Sindicatelor

Libere din Învățământ. Ulterior, CSDR a semnat numeroase protocoale de susţinere şi sprijin reciproc cu CDR.

in 1995, părăsind cariera sindicală in favoarea celei politice, devine membru observator al Consiliului National şi al Comitetului Executiv al CDR. Din 1996 este membru PNTCD şi face parte din conducerea Aliantei Civice. În desemnarea sa drept candidat al Conventiei la functia de Primar General al Capitalei au contat mult experienţa sa juridică, managerială, cea de negociator sindical (a contribuit la elaborarea noii legislații a muncii, la semnarea contractului colectiv de muncă la nivel național etc.) şi cea a relaţiilor internationale. Este căsătorit cu jurista Lacrima Ciorbea cu care are o fetiță. Oana, de 13 ani. La rubrica avere personală poate trece un apartament la bloc. cu trei camere (in suprafață de 66 mp). in care locuiește din '83 si un autoturism Dacia 1300.

În cele patru luni cât a lucrat ca primar al Capitalei, printr-un program de lucru de 12-14 ore pe zi. a infirmat „modelul Halaicu” al evoluţiei siluetei primarului Bucureștiului, slăbind 5 kg şi alegându-se cu o inflamație cvasipermanentă a corzilor vocale. Ca oricărui ardelean, lui Victor Ciorbea îi place palinca. În rarele momente de destindere vizionează meciurile echipei Dinamo. fiind „convertit* de renumitele prestatii de altădată ale fratilor Nunweiller. La „extern“. echipele preferate sunt, A.C. Milan si Ajax Amsterdam.

lictor Ciorbea - omul cu două contracte

cdica CIOBANU

“rin desemnarea lui Victor Ciorbea ca prim-ministru, Convenţia Democrată a trecut primul test din lungul șir “care o așteaptă în anii de guvernare. Decizia Consiliului R ia luat pe mulți prin Surprindere, mai ales că de două tămâni doar două num

t ( ( e_se vehiculau în legătură cu cel mai post din administrație: Radu Vasile și Ulm Spineanu. Sărăcia

petiție și lipsa de anvergură a candidaților la medalie au

it scepticismul comentatorilor.

j A N politician ambițios şi superficial jun $conomist dezlânat Nu puteau oferi suficiente garanţii pentru construirea unui cabinet Solid, nici pentru o guvernare

2 ce au. optat! în unanimitate |i ? Primarul” general al litate. Ba chiar una foar anumite situații, exact dintre

liderii CDR pentru varianta apitalei a dovedit că este o te puternică, posibil incomodă anumite acelea care îl deranjează pe dl. Vasile. În cele câteva! luni de când Siria Pimăriă cureştilor, el a încercat să se țină de contractul încheiat cu lățenii care l-au ales. Rezultatele nu sar în ochi, dar câte t s-a schimbat în bine. şi: aceasta îi îndreptățește pe bureşteni să. spere la mai mult, Fermitatea lui Ciorbea în îpul epidemiei de. meningită din toamnă a înfrânt rezistența er lui Învățământului în problema amânării noului-an Școlar. o lume in care politicienii se înclină după cum bate vântul, unul rămâne în Picioare nu poți decât să faci o reverență. cerea CDR trebuie să fi luat în calcul atunci când a făcut nalizarea premierului şi capitalul de simpatie din contul lui Ciorbea. PNȚCD a proclamat încă din vară că “viitorul Nistru trebuie să

ptul că-nominalizarea sa a fost avansată D, lon Diaconescu, dovedeşte că partidul calculele mărunte. Un. țărănist fervent ar fi fost, a! puțin potrivit să conducă un guvern de coaliție orbea Convine și liberalilor lui Quintus, pregătiți să ca daturile lui Spineanu și Radu Vasile; şi alianţei lui

Coabitarea lui Ciorbea cu Viceprimarul PD Anton

And;că e posibilă-o. colabosare în. această

desemnarea primarului general în postul de eptată și susținută de noul președinte al Stantinescu. Cuvintele cu care liderul CDR toria, lui Ciorbea -, „Este cel mai frumos cadou t. de ziua mea“ - spun totul despre relaţiile dintre ef al statului avea nevoie de un premier. care de administraţie și nu de intrigile de partid, de un Nu de un politician, de o persoană pe care să poată nentele:dițicile. El a optat, în consecință, pentru C Şi pentru un premier cu simţul răspunderii. un nou mandat prezidențial Şi o altă majoritate e patru ani..depind în mare măsură de rezultatele în Omic și. social ale guvernării. Or, vremurile sunt grele, Convenţie multe și posibilitățile. puţine. Un ci il, promotor al unor măsuri de austeritate, opulația că ele sunt inevitabile și că, în la mai bine. i i Victor Ciorbea din scaunul de primar în cel de ui arată însă că cei 15 000 de oameni pregătiți ă cu succes administraţia pedeseristă nu acerii guvernului scot la iveală fel şi fel „ unul mai nepotrivit decât altul, încât te imva victoria în alegeri nu a luat Convenţia sub. domnia lui Corneliu Coposu, şi după itățile „ridicat cu greu în PNŢCD. Practic, e 'unul dintre, puținii ţărănişti care au reuşit bătrânilor conducători, avantajat poate în politică din poziția de lider sindicalânarea conflictelor interne şi cu câștigarea u și-a pregătit un prim-ministru, “văzându-se „sunat ceasul, să se oprească la singurul om măsura. în administrație. La așa-zisul concurs mier, conducerea alianţei nu avea, cu toată a, pe cine să examineze și a recurs la soluția cea mai. aţia dată - primarul Capitalei. CDR pare gată, „să sacritice „Contractul cu bucureştenii”, care mai are „două luni până la scadenţă, în favoarea „Contractului ch ânia“. Şi primar, și prim-ministru, după modelul francez, £ i rbea, fiindcă omânia nu e Franţa, Iar nstala Ja Palatul Victoria, d. Ciorbea are. bucureştenilor „Cine va duce mai departe le va dovedi, Poate, că n-au schimbat

Distribuţia până la această oră a celor 23 de posturi-cheie din Executiv

10 portoiolii vi

7 ” USI),

r reveni PNȚLUD Il, 1 - UDMR

E Nici o obiecţie pentru Adrian Severin la Externe E Radu Vasile - scos din cărţi O Preşedintele Constantinescu - prezent la discuții

Alături de criteriile pe baza cărora se vor face nominalizările titularilor de portofolii - competentă, moralitate, activitate în partid -, precizarea cifrelor “constituie singurele informaţii clare furnizate presei, după negocierile PNŢCD-USD. de ieri dimineaţă. Ele s-au terminat în jurul orei 14.00, după care Victor Ciorbea, Adrian Severin (însoţit la discuţii de Victor Babiuc şi Radu Berceanu), lon Diaconescu au făcut declarâţii. de circumstantă. Nu :cereţi exemple. nici nominalizări”, a spus Victor Ciorbea; in afara posturilor nenegociabile - preşedinţia Senatului și ministerele care revin, democraţilor. El a spus că, deși, „termenii protocolului sunt respectaţi, „au apărut

nuanțe, suprapuneri de solicitări” şi căise

va ajunge la compromis”. Am avut discuţii constructive, amicale. nu negocieri, ci consultări. Negocierea presupune un 'târg. Noi nu ne târguim”, declara şi Adrian Severin. lon Diaconescu, asaltat de solicitările pentru precizarea numelor unor titulari _propuşi de tarănişti. “şi

social-democraţi. a replicat la-un moment. .

dat, ingenuu: „Măi oameni buni, lăsăti-mă

emantat de. pereti oieri. USD .

în protocolul CDR-USD,. social”

să negocieze şansele. pentru Apărare si. să Ciu ete

renunte: explicit la Transporturi. “MApN. îi

care până mai ieri parea rezervat democratului Victor Babiuc, a fost licitat si de PNTCD.. pentru doi posibili titulari: Constantin lonescu Galbeni și Constantin Dudu lonescu, ambii deputaţi. Cum tărăniştii -au respins varianta cu Traian Băsescu pentru Transporturi, echipa. de negociatori USD a luat Telecomunicaţiile. Numele titularului propus a fost Alexandru Sassu (PD). Ministerul de Externe a rămas demoeraţilor şi celui propus de ei, Adrian Severin.. faţă de care nu s-au ridicat obiecţii.

PNTCD şi-a făcut cunoscute poziţiile de

“srad unu pe care le doreşte: Internele,

Finantele, Departamentul pentru Integrare Europeană, Departamentul Administraţiei

“Publice Locale, Apărarea şi: de voie, de "nevoie, Agricultura. Deputatul Gavril Dejeu

este nominalizat la Interne, Mircea Ciumara la Finanţe. Vasile Lupu şi Gheorghe Cristea la Agricultură, Florin Buruiană şi Sorin Dimitrescu la Industrie. Ion Ratiu a fost o propunere pentru Departamentul Integrării,

iar Ulm Spineană: pentru Ministerul: +

„Deşi! vai doua. rundă de ego

PNTCD şi PNL era programată la ora 16,00, liberalii au intârziat până aproape de ora

Unii dintre ţărănişti se aşteptau la discuţii dure pe marginea Finantelor, minister la care liberalii amuntaseră că nu vor renunta în ciuda unui previzibil vot de blam pentru Viorel Cataramă, titularul lor. A intervenit apoi şi un conflict de interese între PNL şi PNLCD care ambele aveau propuneri pentru Ministerul Justiţiei. La ora 17.00 a apărut la negocieri şi preşedintele Emil Constantinescu. „Conform ponderii PNTCD, USD şi PNL la nivelul, întregului Parlament, din cele 23 posturi-cheie din Executiv 10 revin PNTCD. 7 apartin USD. iar 5 sunt pentru PNL, unul fiind acordat UDMR. În urma discuţiilor dintre Ion Diaconescu. şi Victor Ciorbea. pe de. o parte, şi Marko Bela si Takacs Csaba, pe de altă parte, PNTCD a aeceptat ca Francise Baranyi să fie propus pentru: Ministerul. Sânătătii. fapt ce consfinteşte participarea. UDMR la guvernare. Marele absent din formula

ministerială ţărănistă este secretarul

acbepii e al să totală _„senătorul aia

27.X1-3.XI 1996 entarii politice de: | ELA ADAMEŞTEANU,

i Securităţii“ citită de

DAN C MIHĂILESCU

1 ZOE PETRE, Consilier prezidenţial

Dar de ce constituie experienţa negocierilor poli- PUNR nu l-au ri

primarului general al Bucureştiului,

, espectat şi, în final, cabinetul | tor Ci ii im-ministru al gu- tice o noutate pentru lumea românească? / Văcăroiu şi-a terminat mandatul nu numai la fel de si E eat iitorul prim e dia neaştep- Regimul comunist nu cunoştea, ca principiu gene- minoritar precum îl începuse, dar complet izolat şi

oa road i im- ral, negocierea. Mai mult, sistemul neostalinist din se Ei izibil ip a fe: e = ae nici Ro impus de Ceauşescu, a fost incapabil, spre scri pai ine, i Ulma S ineanu nu deţineau deosebire de regimurile mai permisive din Polonia Radu Vasile, nici -1 Ulma life aie atar 5 A90 At mpi aa şpEAleze un procea de negoriere de păcăleaacă și să epoca sindicatele, i pentru a ce achita satia parte, de- — tip „masă rotundă cu societatea civilă, odată ce criza PACAICaset ca între două părţi să poată fi ţinute neDR abilitate at de Sali de cinci luni ales sa s-a accentuat. Această intransigenţă şi inflexibi- gocieri demne de acest nume este necesară 0 commnarea d-lui Ciorbea, fr umărul extrem de . litatea dus la violențele din decembrie, : patibilitate a scopurilor, a mijloacelor, respectul AF general, sugereaz E zii disponibile. Dar şi în continuare, procesele de negociere reală pentru celălalt şi bună-credinţă. Dar - se va spune — ins al opţiunilor cu ailetărai, mai serioase motive au rămas rare şi inconsistente. Pentru Ion Iliescu,a nu este bătălia pentru putere în sine culpabilă? Nu În orice caz, za iifoize cet — chiar dacă nu şi negocia cu opoziţia, aşa cum a fost nevoie la finele e ea degradantă, atavică, trimiţind la instinctele iru desemnarea d-lui a sa capacitate de bun lui ianuarie 1990, ori cu demonstranţii din Piaţa primare, aşa cum susţin unii? Ceea ce este degraui câte Aa sia dai fructuoasă la primăria Universităţii, s-a dovedit o imposibilitate psihologică, dant şi periculos e numai a voi puterea ca scop în > dt şi experiența ș coaliţii CDR-USD, Şi cu sine — puterea de dragul puterii. Aşa a dorit conu [Ni acer a aia mic text: negocierile. nismul de stat, şi tot aşa a dorit şi fosta majoritate, După excerienţa fundamentală democratică a

discreditat. Să mai Spunem că nici negocieri sindicale reale nu au prea avut loc de-a lungul acestor patru ani, guvernul Văcăroiu încercînd de obicei să

t De aceea, ea a privit orice contestare democratică E ii prin alegeri, opinia publică din Ro- ANDREI CORNEA serioasă drept o sfidare şi o primejdie, şi orice negopi În zilele acestea de oa do ette: ciere cu un adversar drept o capitulare. Adversarul are parte ape la 20 te, dar aproape ă, mai discretă fireşte,

il . [] şi chiar aliatul nu puteau fi niciodată demni de res-

în ordinea democratică poa n esărijee N egocieri pect, în raporturile cu ei bună-credinţa nu-şi avea 4 eră ice caz un COMP!

= care constituie în orice .

sia ed eri sari fiindcă scopul urmărit se identifica cu A ari ntru formarea : mijlocul — puterea.

i la alegeri: zegocierile pisi Dăia aie is ars glie: Cred că lucrurile stau acum altfel: nici CDR, nici 3 Tată, E raţie puţin pal ta unii - dacă nu şi ideologică, așa cum €l nu a fost capabil USD, nici UDMR pna puterea si adică iu ă rău şi cu multă desconi i cînd „analişti“, cînd + nici să negocieze cu Petre Roman un acord pentru = Ip sr ci îs cap, pi E i vei; Bau: işti, ce se pretind totue ambele. Enervaţi evitarea violenţelor în septembrie 1991. : 1 A i i. ; la 8 negocia În adevăratul sens tori de opinie“, şi de ip şi auzul tuturor, Trebuie observat de asemenea că negocierea po- - âl cuvîntului şi pentru aaj imite : că ierile nu se fac în Y fjicuj să le privească litică a continuat să rămină cu totul formală în tot reprezinte un comprmis echitabil şi respectat de

ieri! i încurajează Pra Atata scop şi sens — timpul guvernării Văcăroiu, Între PDSR şi aliaţii . toate părţile. Ca negocierile (sau, dacă se preferă,

ială vulgară, Pe eidai a nu mai puţin — săi nu-au avut loc veritabile tratative pentru alcă- tratativele) pot fi laborioase, uneori delicate, pre-

i a, ori ae uterii“. Or, mă întreb, _ tuirea cabinetului în 1992, ci untirg inavuabil, care lungite — nu este decit firesc, Un acord cu prea Î bine scutului „cozonac al Di trivaice public să se a dus la alcătuirea unui cabinet minoritar, în care , multe puncte vagi, sau incomplet, nu are şanse de a

3 Bei aceşti secta falit proporțional, ce primul-ministru nu era nici măcar membru al par. _. fi respectat sau de a fi funcţional. Cine nu înţelege Î “um ar cînd, în condiţiile relative, trebuie lucrat tidului de guvernămînt. În continuare, ori de cite acest lucru nu a aflat că democraţia este un etern | procedeze decât majorităţi joritate? Eventual, să ori PRM sau PUNR mai doreau posturi, ori avantaje, compromis — iar compromisul, considerat de atiţia

„Ru parice alcătui noua Că ialii miniştri înaintea recurgeau la şantaj, la denunţ prin presă, la ame- drept vulgar şi înjositor, rămîne totuşi singurul mijfe i și pe rînd toţi DE reali slujba şi sarcinile, ninţări. Pină la urmă, PUNR a căpătat posturi de loceficace inventat vreodată pentru a evita violenţa HR. z „aa 2 ca lraiţi, tov. Ciorbea“? miniştri în baza unui acord pe care nici PDSR, nici şi arbitrarul. pizate: * iz pă cauze pă strige: ;

MINAL EDITAT D PUL PENTRU DIALOG SOCIAL E ANUL SĂPTĂMIS :

VII 9 16 pagini 9 300 lei

- Desemnarea primarului general al Bucureștiului, ictor Ciorbea, drept viitorul prim-ministru al guemului CDR-USD n-a venit chiar atit rai zar at şi imprevizibil pe cît s-a lăsat, post factum, imesa Se ştia fine, şi de mai multă vreme, că nici ii Radu Vasile, nici d-l Ulm Spineanu nu deţineau atuuri pentru a se achita safiz (ac on ZE responsabilitate atît de grea. Pe de altă perie, o ră ea d-lui Ciorbea, de-abia de cinci luni e rimar general, sugerează numărul sairepi £ trins al opţiunilor cu adevărat serioase dispo ride _ În orice unul dintre cele mai serioase motive pentru agate d-lui Ciorbea — chiar dacă pi Şi singurul — este recunoscuta sa capacitate de bun negociaj 0 cît şi experienţa sa DZ R-USD. Şi cu italei de coaliţii CDR-USD. Și

a gi cea dea e cal negocierile. Ea ea etieriţa fundamentală democratică a n Ocuirii puterii prin

undențe

LADIi

alegeri, opinia publică din Ro d în zilele acestea de o a doua a. mânia are parte + fireşte, dar aproape la za enţială în or a orice caz Un complement n 4 sala alegeri: negocierile pentru formarea unui not n şia unei noi majorităț Pi deocamdată, tra- ? în o „votezi puţin (0% iderație de către unii tă rău şi cu F Jurnalişti, ce se preti i de obicei ambele. Enervaţi »lorma ori de pp Pi în văzul şi auzul zahar fă negocierile nu «caza publicul să le priveas aceşti jurnalişti încur 4. ce are ca unic scop şi sens 3 ) vulgar» e arţirea a nu mai puţin a > te nacal puterii“. Or, mă întreb, cunoscutului ap ri ai spiritului public să se si ceşti re diţiile votului proporţional, ce 19560 ităţi relative, trebuie lucrat ga majoritate? Eventual, să tenţialii miniștri înaintea să primească slujba şi sarcinile, 2 „să trăiţi, tov. Ciorbea“?

Nenţă

retind totuşi cînd „analişti , cind

Dar de ce constituie experienţa negocierilor politice o poutate pentru lumea românească? ii

Regimul comunist nu cunoştea, ca principiu general, negocierea. Mai mult, sistemul neostalinist din România, impus de Ceauşescu, a fost incapabil, spre deosebire de regimurile mai permisive din Polonia sau Ungaria, să angajeze un proces de negociere de tip „masă rotundă“ cu societatea civilă, odată ce criza sa s-a accentuat. Această intransigenţă şi inflexibilitate a dus la violențele din decembrie.

Dar şi în continuare, procesele de negociere reală au rămas rare şi inconsistente. Pentru Ion Iliescu, a negocia cu opoziţia, aşa cum a fost nevoie la finele lui ianuarie 1990, ori cu demonstranţii din Piaţa Universităţii, s-a dovedit o imposibilitate psihologică,

ANDREI CORNEA Negocieri

dacă nu şi ideologică, aşa cum el nu a fost capabil nici să negocieze cu Petre Roman un acord pentru evitarea violenţelor în septembrie 1991.

Trebuie observat de asemenea că negocierea politică a continuat să rămînă cu totul formală în tot timpul guvernării Văcăroiu. Între PDSR şi aliaţii săi nu au avut loc veritabile tratative pentru alcătuirea cabinetului în 1992, ci un tirg inavuabil, care a dus la alcătuirea unui cabinet minoritar, în care primul-ministru nu era nici măcar membru al partidului de guvernămînt. În continuare, ori de cîte ori PRM sau PUNR mai doreau posturi, ori avantaje, recurgeau la şantaj, la denunţ prin presă, la ameninţări. Pină la urmă, PUNR a, căpătat posturi de miniştri în baza unui acord pe care nici PDSR, nici

drept vulgar şi înjositor, rămîne to

PUNR nu l-au respectat şi, în final, cabinetul Văcăroiu şi-a terminat mandatul nu numai la fel de minoritar precum îl începuse, dar complet izolat Și discreditat. Să mai spunem că nici negocieri sindicale reale nu au prea avut loc de-a lungul acestor patru ani, guvernul Văcăroiu încercînd de obicei să păcălească şi să saboteze sindicatele.

Pentru ca între două părţi să poată fi ținute negocieri demne de acest nume este necesară o compatibilitate a scopurilor, a mijloacelor, respectul pentru celălalt şi bună-credinţă. Dar — se va spune — nu este bătălia pentru putere în sine culpabilă? Nu e ea degradantă, atavică, trimiţind la instinctele primare, aşa cum susţin unii? Ceea ce este degradant şi periculos e numai a voi puterea ca scop în sine — puterea de dragul puterii. Așa a dorit comunismul de stat, și tot aşa a dorit şi fosta majoritate, De aceea, ea a privit orice contestare democratică serioasă drept o sfidare şi o primejdie, şi orice negociere cu un adversar drept o capitulare. Adversarul şi chiar aliatul nu puteau fi niciodată demni de respect, în raporturile cu ei bună-credinţa nu-şi avea locul tocmai fiindcă scopul urmărit se identifica cu mijlocul — puterea.

Cred că lucrurile stau acum altfel: nici CDR, nici USD, nici UDMR nu văd puterea dobindită drept un scop în sine, ci numai ca pe un mijloc. Ele au astfel toate datele pentru a negocia în adevăratul sens al cuvîntului şi pentru a ajunge la un acord care să reprezinte un comprmis echitabil şi respectat de toate părţile. Că negocierile ( sau, dacă se preferă, tratativele) pot fi laborioase, uneori delicate, prelungite — nu este decit firesc. Un acord cu prea multe puncte vagi, sau incomplet, nu are şanse de a fi respectat sau de a fi funcţional. Cine nu înţelege acest lucru nu a aflat că de mocraţia este un etern compromis — iar compromisul, considerat de atiţia tuşi singurul mij-

loc eficace inventat vreodată pentru a evita violenţa

şi arbitrarul.

ai or, exi, ii dezvoltării Aa pie rea = scoasă pei a e. C spre î =

ă cu Rusia Şi ţările vetine îi ue, intro relaţie = sortu-

reprezentare a partidelor în Bi - “tidelor în Biroul Perman Sia membrii PDSR, PUNR şi PRM ze -:

părăsit cvorumul necesar, Birou] mesi se îndeplinea totuşi formulă incompletă. În gene. mânent a fost ales într-o troceni Biroului Pe nat, alegerea membrilor il e Enail Consta Inc S-a făcut fără dificultăţi. ac SĂ NATO ineseu manifestă optimism privind şedinţiei ar fi Preşedintele ales al României. Emi tuşi .. Constaninescu, a declansa! prea erai va încerca să NOastră va putea deveni ie creaţie ale intr-o „zi a depline al NATO, în caz contrar, iitorul României fiind pus sub semnul întrebării“. În favoarea ie --ai] ni ii ra Si Sitantiiicata a adus ca argumente inia favora a românilor despre Alianţă, poziţia geostrategică a ţării şi dispariţi :scu „problemelor iza a pna Spa eședintele în * Ședință a CRU al UDMR zările şi Consiliul Reprezentanţilor Unionali a acceptat, Iliescu, în majoritate, participarea UDMR la guvernare. necesare Divergenţe au apărut doar în ceea ce priveşte olidarea modul în care a fost negociată colaborarea cu noua uritate majoritate parlamentară, ca şi unele persoane care ea dea urmează să primească portofoliile ce revin UDMR.

Vineri 29 noiembrie

e Președintele Constantinescu — învestit oficial În faţa Camerelor reunite ale Parlamentului,

intele ales, Emil Constantinescu, a depus Farâmintul de învestitură. La puţin timp după

sa. Jur eta, Lon Iliescu a predat cheile Palatului — ca, » De e a instalat noua echipă sui aut sciată ca Constantinescu (Zoe Petre — consilier po î î..

Dhoapisa a SS aie nomâniei i pbuciumate şi confuze, au intrat în În ae rana: a Stei de drept. E un imens cîştig. Să la rşit, dar nu în ultimul rînd, marele învingăPios Sea iza al acestor alegeri este şi presa liberă. Denilai e e posturi de radio precum Europa Liberă, ee s-a sc elle şi BBC au menţinut o cultură a va. pie E emocratice şi a devotamentului pentru ele, ei speranţa a milioane de români. După 1989, ate ziare, începînd cu România liberă şi, mai tîrnd venimentul zilei sau Adevărul, alături de purevii aiselectatiile precum „22“ şi Dilema, au conmg climatul democratic, calmul libertăţii, făsere posibilă gîndirea şi iminentă acţiunea politică rnativă. După 1994, posturi de televiziune independente precum PRO TV, TELE 7abc sau Antena 1 au desăvişit, la scară de masă, acest proces al emancipării politice, al socializării democrate.

pentru anul viitor. Iliescu trebuia numit în cadrul Consiliului Naţional al partidului, care, datorită unor frămîntări interne, a fost amînat pentru 1997. Noul lider a promis reorganizarea PDSR, pentru j cae mot e reducerea numărului de vicepreşedinţi. îi e Întilnire AC-Emil Constantinescu ti Preşedintele Emil Constantinescu a la lucrările Sia dat Director Naţional al Alianţei Civice. Întîlnirea a marcat împlinirea a şase ani de la înfiinţarea organizaţiei, ca şi victoria în alegeri a celui pe care, în urmă cu aproape cinci ani, AC îl propulsase în competiţia prezidenţială. Din partea Alianţei, Ana Blandiana i-a reamintit preşedintelui ales că societatea aşteaptă ca în structurile puterii să pătrundă doar persoane cu credit moral şi valoric, îndeplinindu-se totodată prevederile punctului 15 al „Contractului cu România“, care cere demnitarilor ce sînt în acelaşi timp oameni de afaceri să transmită gestionarea acestora unor societăţi de administrare. Viitorul drum al AC după accederea CDR la putere va fi hotărît la Congresul al V-lea, de anul viitor.

Duminică 1 Decembrie

e Ziua Naţională a României

Prezent la Alba Iulia cu ocazia manifestărilor dedicate Zilei Naţionale, preşedintele Emil” Constantinescu a rostit un discurs-jurămînt, în care s-a angajat să apere independenţa şi - | suveranitatea României, Constantinescu a mai spus că obiectivul României pentru următorii ani nu poate fi decît ibipgraită euro-atlantică. Pentruprima dată, la manifestări au participat oficial şi reprezentanţi ai cultului greco-catolic. ş

mu a

icipat ui

* Republica Moldova are un nou președinte

Puiu e 8 Matia alui

Aer ah aaa i Bă A ad