Alegeri în Republica Moldova

VICTOR BÂRSAN

Toamnă electorală basarabeană

Republica Moldova în aşteptarea alegerilor legislative şi prezidenţiale, 17 noiembrie 1996

Partide — mişcări — coaliții

Cel mai puternic partid moldovenesc, ca reprezentare parlamentară, structură în teritoriu şi număr de membri, este Partidul Democrat Agrar din Moldova (PDAM), actualmente partid de guvernămînt. PDAM reuneşte preşedinţii de colhozuri şi mica nomenclatură a satelor; etnic, „agrarienii“ sînt în general moldoveni cu tendinţe românofobe, mai mult sau mai puţin virulente.

PDAM împarte guvernarea cu Mişcarea „Edinstvo-Unitate“ (a fostei URSS, în sensul iniţial al termenului) — de orientare pro-comunistă, pro-so-

Valeriu Matei

vietică, vădit românofobă. Este unul dintre paradoxurile din Moldova faptul că la guvernare se află asociată o mişcare (un partid) care, militînd pentru refacerea URSS, activează explicit pentru lichidarea statalității însăşi a republicii pe care o guvernează. Sub aspect etnic, „Edinstvo“ este formată în special din ruşi, dar şi din moldoveni; aceştia sînt reprezentanţii cei mai redutabili ai „fundamentalismului moldovenesc“.

Opoziția parlamentară este reprezentată de Frontul Popular Creştin Democrat — umbra mişcării de redeşteptare naţională a anilor '80—90 — şi Partidul Forţelor Democratice, care grupează cei mai marcanţi membri ai echipei de început a Frontului Popular.

Mai există două partide relativ recente, create în principal din lobby-urile lui Mircea Snegur, respectiv Petru Lucinschi, anume: Partidul Renaşterii şi Coneilierii din Moldova (al cărui nucleu reprezintă o disidenţă din PDAM) şi, respectiv, Partidul Progresului Social.

Un rol important continuă să-l joace „comuniştii“, adică Partidul Comuniştilor din Moldova, care au puţine diferenţe ideologice faţă de „Edinstvo“. Păstrînd, pe cât posibil, structura vechiului PC al RSSM, comuniştii au o excelentă organizare în teritoriu şi foarte bune relaţii în Transnistria.

Pe lîngă acestea, mai există un număr mare de partide minuscule — liberal, al femeilor democrate, social-de-

mocrat, al găgăuzilor etc. — asociate, împreună cu diverse organizaţii obşteşti, în coaliţii electorale:

Candidaţii

Există trei candidaţi cu şanse reale de reuşită: Mircea Snegur, actualul preşedinte, Andrei Sangheli, actualul prim-ministru, şi Petru Lucinschi, actualul speaker al Parlamentului.

Mircea Snegur (n. 1941) reprezintă singura speranţă realistă de menţinere a ţării pe o cale reformistă. Inginer agronom ca formaţie, Snegur şi-a început cariera ca preşedinte de colhoz, a fost apoi, succesiv, prim-secretar al comitetului raional de partid Edineţ, şef al direcţiei de cercetare a Ministerului Agriculturii, director al Institutului de cercetare ştiinţifică în domeniul selecţiei culturilor agricole, secretar pentru agricultură al CC al PCM. În vara lui 1989 se produce marele salt în ascensiunea politică a lui Snegur: devine, în mod neaşteptat, preşedintele Prezidiului Permanent al Sovietului Suprem al RSSM. Centrul realiza, astfel, imperativul politic al acelor ani: trecerea puterii de la partid la soviete, prin promovarea în posturi-cheie a unor personaje care nu erau percepute de mase ca fiind comunişti. Activitatea sa, ca prim om al țării, a cunoscut sinuozităţi pe care simpatizanţii săi le consideră o măsură a principalei abilităţi a unui politician — aceea de a face compromisuri.

Andrei Sangheli (n. 1944), agronom şi el, a avut iniţial o ascensiune comparabilă cu cea a lui Snegur: prim-secretar al comitetului raional de partid Donduşeni, apoi adjunct al preşedin-

Andrei Sangheli

telui consiliului Asociaţiei Colhoznicilor din RSSM, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al RSSM, apoi ministru al agriculturii (inclusiv în guvernul Druc) pînă în 1992, cînd a devenit prim-ministru.

Petru Lucinschi (n. 1941), absolvent al Facultăţii de istorie, doctor în filozofie, este omul politic moldovean cu cea mai spectaculoasă carieră politică: instructor al CC al Komsomolului, prim-secretar al Komsomolului din Bălţi, secretar cu probleme ideologice al CC al PCM, prim-secretar al

organizaţiei orăşeneşti de partid Chişinău; din 1975, la Moscova, şef de secţie pe lingă CC al PCUS; apoi secretar II al CC al PC din Turkmenistan; în 1989 se întoarce în RSSM, fiind (penultimul) prim-secretar al CC al

„PCM. În 1990 revine la Moscova, ca

secretar al CC al PCUS şi unul dintre apropiații lui Gorbaciov, pînă la puciul din august 1991; în fine, preşedintele Comisiei de lichidare a PCUS. A fost apoi ambasador al Republicii Moldova la Moscova pînă la demisia „echipei Moşanu“ de la conducerea Parlamentului din Chişinău. Din februarie 1993 şi pînă acum, preşedinte al legislativului.

Pentru a înţelege orientarea candidaţilor există două criterii clare: criteriul limbii şi cel al afacerilor. Snegur a afirmat clar că limba vorbită în republică este limba română; Lucinschi a fost ambiguu; Sangheli s-a pronunţat răspicat pentru limba moldovenească. Afacerile lui Snegur sînt, se pare, orientate spre Vest; ale lui Sangheli, în mod clar, spre Est (şi, din păcate, nu tocmai curate), iar Lucinschi este unul dintre puţinii oameni politici care nu a fost acuzat de corupţie. Snegur este sprijinit de Partidul Renaşterii şi Concilierii, de Frontul Popular Creştin Democrat, de Partidul Liberal şi de cîteva zeci de partide şi uniuni profesionale, obşteşti sau etnice, printre care şi Partidul Găgăuzilor. Sangheli este sprijinit de PDAM, de „Edinstvo“ şi de o parte din comunişti. Acestea sînt forţele cele mai agresive şi, de aceea, discursul electoral pe care îl generează este cel mai agresiv, mai diversionist şi mai imoral. Următorul candidat, în ordinea popularității (3—-4%), este Valeriu Matei, sprijinit de Partidul Forţelor Democratice. Alţi candidaţi — Maricica Liviţchi, Anatol Plugaru, Emil Loteanu etc. — au şanse şi mai mici.

Temele electorale/spaimele electoratului

Temele predilecte ale discursului electoral nu sînt atît programe de acţiune pentru viitor, care — din cauza lipsei de încredere a oamenilor în clasa politică — nu s-ar bucura de prea mare audienţă, ci speculaţii în jurul spaimelor adînci ale populaţiei: spaima de război (cu Transnistria); spaima de „românizare“; spaima de a redeveni colonie a Moscovei. Doar ultima este speculată pe un ton rezonabil — atît pentru că Rusia, precum şi minoritatea rusofonă locală trebuie menajate, cît şi pentru că, apărînd într-un discurs democrat, regulile jocului democratic trebuie totuşi respectate “Din contră, primele sînt speculate într-o manieră grotescă, specifică lipsei de scrupule a bolşevicilor în lupta politică.

Campania electorală se desfăşoară pe fondul unei crize economice serioase, în care mai toată lumea regretă frumoşii ani ai stagnării — brejnevismul tîrziu. Conform unui sondaj recent al Grupului de presă Flux, doar

Mircea Snegur

17% dintre cetăţenii Moldovei reuşesc să-şi alimenteze familia satisfăcător; 69% nu-şi pot alimenta pe deplin familia, iar 12% au declarat că copiii lor suferă de foame. Această situaţie constituie un factor favorizant al candidaţilor pro-Est.

Alt element de noutate pentru electoratul Moldovei îl constituie atmosfera de dușmănie făţişă care există între deţinătorii puterii. Pînă nu demult, conducătorii de partid şi de stat constituiau o unitate monolitică; atunci cînd unitatea a dispărut, prin '89—90, disputa a rămas decentă. Vio-. lenţa de limbaj, calomniile şi acuzaţiile creează o reacţie de respingere moldoveanului mediu, fiinţă eminamente blajină şi cuviincioasă, atrasă de echilibru şi stabilitate. Este o reacţie favorabilă preşedintelui Snegur.

Dar nu putem pătrunde în concretul discursului electoral fără să cunoaştem starea actuală a diferendului Chişinău-Tiraspol.

Adevărul literar şi artistic nr. 339

* Petru Dumitriu — „Îmi vine să le spun românilor: bă, aţi devenit o nație de judecători!“

* Istorii literare şi artistice din „Cartea Albă a Securităţii“ cu D. Țepeneag, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu

* Amintiri şi documente literare de

Teodor Vîrgolici: Perpessicius * Magda Mihăilescu: Cu preşedintele la atac

* Felicia Antip: Singurătatea avocatului unor cauze

* Costică Brădăţan: Scenariul despărțirii la Nietzsche şi la Socrate

* George Cuşnarencu: independenţi ideilor partizane

„Miza alegerilor din Republica Moldova: | Coabitarea sau monopolul agrarienilor

= COre spondenţ d 'de la-trimisul no

stru special la. Chişinău, Silviu Achim -

9 Cazaci din Transnistria amenință cu sabotarea autobuzelor cu alegători din stânga Nistrului Snegur se prezintă. drept garant al stabilității O La ultima dezbatere televizată, 2 din cei 9 prezidențiabili au preferat să vorbească numai în rusă

Campania electorală s-a încheiat în Republica. Moldova sâmbătă seara târziu, căci aiei- legea; interzice propaganda prezidențiabililor doar în ziua alegerilor. Actul final s-a consumat la televiziunea naţională, unde au venit toţi cei:9 candidaţi, deşi se zvonea că Mircea Snegur şi Andrei Sangheli vor absenta. Candidaţii şi-au mai. prezentat încă o dată programele, astfel că'singurul lueru mai-aparte a fost, pentru cel ce cunoaşte realităţile basarabene, insolenţa' cu. care candidaţii Voronin şi Abrameiuc au lăsat la o parte limba oficială a statului, cuvântând pe: ruseşte pentru .ca să-i poată. înţelege întreg norodul Republicii Moldova, cum au zis ei.

Deşi confruntarea politică a tost aspră şi pe alocuţi chiar vehementă,. deşi s-au promis dezvăluiri senzaţionale. în “măsură. să compromită şansele unora dintre concurenţi; campania electorală “n-a fost marcată de incidente majore. Excepţie face doar scandalul iscat în urma interceptării convorbirii telefonice dintre deputatul: Nicolae Andronic, director de campanie al preşedintelui Snegur, Si ambasadorul Alexandru Buruian, aflat. la

- post la Bonn. Convorbirea a fost difuzată pe postul ;naţional de „televiziune la o oră. de maximă audienţă, ceea ce a stârnit reacția imediată a lui Mircea Snegur. -EI a cerut procurorului general Dumitru. Postovân

începerea anchetei privind autorii interceptării şi pe cei ce au decis publicarea ei. Preşedintele Snegur's-a adresat şi Consiliului Naţional:al Audiovizualului, reclamând demiterea preşedintelui. Companiei de Stat „Teleradio Moldova“, A. Uşatii, şi a directorului general al televiziunii Dumitru Ţureanu., Ancheta s-a şi declanşat cu purtarea ei fiind însărcinat chiar adjunctul procurorului general.

Marea necunoscută a alegerilor, din Republica Moldova a reprezentat-o până. în ultimul moment atitudinea autorităţilor şi a populaţiei transnistrene. Iniţial, liderii de. la Tiraspol au refuzat organizarea de alegeri, spre a-şi sublinia şi astfel statutul autonom (de altfel aici: urmează să aibă loc alegeri pentru funcţia de preşedinte. al Republicii Moldoveneşti Nistrene la 22 decembrie a:c.): Cum în stânga Nistrului trăiesc circa 400.000:de alegători. şi cum majoritatea acestora sunt rusofoni, candidaţii ce au socotit că se află în topul preferin-

telor acestora, recte Sangheli şi Lucinschi, au'

făcut presiuni spre a-i. determina pe Smimov şi Maracuţa, liderii de la-Tiraspol, să îngăduie participarea locuitorilor din stânga Nistrului la

„alegerile din 17, noiembrie. Ceea ce s-a şi

obţinut, precum; şi. amendamentul că dreptul de-vot'nu poate să fie exercitat decât în dreapta Nistrului. Comisia. electorală” centrală de la

“Chişinău s-a conformat, arondând “satele din.

Transnistria unor secţii de votare de dif al

de fluviu, iar guvernul'a promis.67-de autobuze.

care să-i transporte -pe alegători de acasă. la centrele de votare. La Chişinău nu; se ascundea însă scepticismul în: privința prezenţei la vot-a transnistrenilor, întrucât experienţe anterivare au dovedit că împotriva celor ce au participat

la alegerile parlamentare sau locale s-au-adoptat ulterior măsuri represive, ceea ce a făcut ca în Transnistria stăpână pe suflete să fie frica. Nici

ieri lucrurile nu au stat altfel: La Tiraspol au fost-răspândite manifeste semnate, de „forțele patriote' ale cazacilor şi transnistrenilor în care se. declara că. orice autobuz, venit, din dreapta Nistrului pentru alegeri va fi întors înapoi sau chiar distrus, căci din vremuri. străvechi teritoriile din stânga Nistrului au fost pământuri . .

ruseşti. Amenințarea n-a rămas doar pe hârtie, aşă cum 0 arată şituaţia. din satul Vasilievea,. răionul” Dubăsari, unde. „securiştii de. la - Tiraspol“, cum se spune;pe aici; au împiedicat,

deschiderea unei secţii de votare. Cu toate » acestea,,până ieri la prânz, mai bine de 5.000 de locuitori din:stângă Nistrului îşi exercitaseră dreptul de vot.

Miza alegerilor din Republica Moldova, nu este aceea a unui simplu fotoliu. prezidenţial: O victorie; a:lui Sangheli ar fi echivalentă cu cucerirea tuturor pârghiilor. puterii de. către

blocul agrosocialist, care: deţine majoritatea

în parlament şi are în-mâna sa şi executivul. Ar'fi înlăturat astfel ultimul obstacol î în calea. instaurării unei autoritare dominaţii a coaliţiei alcătuite: din agrarieni, socialişti şi mişcarea politică. a rusofonilor. „Edinstvo“. Platforma politică a -candidătului. PDAM înşiră între priorităţi: „să combată. consecvent. ideile românismului. şi-unionismului, să apere dreptul poporului care a:dat numele statului la păstrarea etnonimului său - moldoveni - şi a denumirii limbii sale - limba moldovenească, să acţioneze pentru formarea conştiinţei civice. unice a populaţiei multinaționale a Moldovei, să deschidă o "universitate. slavonă, la. Chişinău. În “atare împrejurări, nu sunt puţini cei care se tem că „mu eşte, departe de adevăr. scenariul publicat într-un ziar. apropiat actualului preşedinte. „Dacă nu eră Mircea Snegur,: se spune în articolul: cu- pricina, guvernul” „de "mult ne „vindea. ruşilor. definitiv, adică transnistriza - "Chişinăul, ne băga” în. ştructurile politico-militare.. ale Comunităţii Statelor - Independente, reinstala sârma ghimpată de la Prut şi.aducea grăniceri « de la Duşanbe- pentru â ne proteja de. românizare“.. Chiar Petru Lucinschi aprecia într-o intervenţie televizată”

„că aşa cum.ar fi o mare prostie ca Moldova „să'renunţe lă'pieţele: de desfacere ale Rusiei, “tot o' prostie “este: şi-românofobia unora.

Alegeri în Republica Moldova ] 9 e A e 9 Snegur și Lucinschi în finală

> O usturătoare înfrângere pentru Sangheli şi agrarieni

Şi în Republica Moldova va fi nevoie de un al doilea tur de scrutin pentru desemnarea președintelui. Cei ce își vor disputa finala sunt actualul şef al statului, Mircea Snegur, pentru care s-au pronuntat 38,71%

dintre alegători, şi preşedintele Pariamentului,

Petru Lucinschi, care a COr espondenţă din Chişinău de ia Sisy tai ACHIM

adiționat ;27,69% din sufragii. Este un rezultat in. genere anticipat de observatorii politici de la Chişinău. Sunt însă şi câteva surprize.

„Prima şi cea mai mare este scorul electoral modest (9,50%) realizat de actualul. prim-ministru, Andrei Sangheli. Toată lumea este de acord că electorațul a sancţionat astfel inainte de toate politica economică şi șocială a guvernului, ale cărei consecințe negative le resimte acut fiecare familie. Salariul mediu în perioada ianuarie-septembrie a.c. a fost doar de 181 lei moldoveneşti, adică de nici 40 de dolari, în vreme ce o pâine costă 1 leu moldovenesc. Dar aşa mici cum sunt, salariile n-au

fost plătite niciodată la timp, restanțele ridicându-se

la aproape 300 milioane lei. În multe întreprinderi, în locul leții oamenii primesc produsele pe care le realizează fiind nevoiţi să le comercializeze pe stradă pentru a mai agonisi un ban. Este cvasidisperată situaţia pensionarilor care n-au mai primit sumele ce |i se cuvin de “mai bine de o jumătate de an. În atare imprejurări mesajul electoral al lui Sangheli n-a mai avut audienţă publică, iar unele opinii susțin că procentajul obținut de: premier la 17 noiembrie s-ar

datora implicării. în campanie a aparatului. admi-

nistrativ din subordinea guvernului. Nu greşesc prea mult nici cei ce cred că insuccesul primului-ministru se datorează măcar în parte şi românofobiei pe care

“o profesează Sangheli şi o parte dintre liderii

partidului care l-a făcut candidat. Declaraţii de genul „cei ce susțin că vorbesc româneşte să plece în

România“ au produs stupetacţie contrariind bunul

simţ moldav.

(Continuare în pag. a paz)

Snegur și Lucinschi în finală

(Urmare din pag. |)

Nici măcar ruşii şi rusofonii care reprezintă circa 37% din populație nu şi-au dat în totalitate voturile pentru candidatul agrariana-socialist, deşi acesta le-a promis să nu ia în seamă termenele fixate de lege pentru deprinderea limbii oficiale şi să înființeze o universitate slavonă.

Imensa majoritate a moldovenilor resimt problema Transnistriei ca. pe o rană ce mai sângerează și doresc soluționarea cât mai grabnică a cțizei de aici. Dar mulți dintre ei- sunt iritati de insolența şi aroganţa afişate de liderii de la Tiraspol. incercarea acestora din urmă de a închide puţinele școli româneşti din Transnistria şi de a impune grafia chirilică a tost resimțită în dreapta Nistrului ca o nouă sfidare a demnităţii lor naţionale. De aceea, decizia lui Sangheli de a semna memorandumul: negociat cu Tiraspolul - document care face din Transnistria un adevărat stat în stat cu imn şi steag proprii, cu preşedinte, parlament şi guvern distincte, cu armată şi miliție separate, cu prerogative de politică Cina - n-a fost bine primită de mulți basarabeni care au apreciat mai degrabă refuzul lui Snegur de a parafa un asemenea acord.

O surpriză este considerată clasarea comunistului Vladimir Voronin pe locul al

treilea, înaintea lui Sangheli, şi a lui Valeriu Matei. Partidul -

comuniştilor, reinființat la inceputul. anului 1995, numără astăzi 6.000 de membri. Voronin nu s-a încurcat în vorbe despre tranziţie sau reformă, ci a spus direct că „va-face ca lumea,să trăiască la fel ca înainte“, far pe masă să fie',pâine'de 16 copeici şi salam, de 3'ruble:. Cei care astăzi nu pot obține decât cu mare greutațe acest lucru l-au 'votat pe Voronin, ştergând cu buretele amintirea unui trecut care pentru românii. basarabeni a însemnat multe suferințe şi jertfe.

- Principalul beneticiar:al reculului lui: 'Sangheli şi

al dispersării- voturilor între ceilalţi candidați (aproape 300.000 de voturi):a fost Petru Lucinschi. Atuul său esențial l-a reprezentat imaginea de politician echilibrat şi neimplicat: în “deciziile

„ guvemamentale ce au generat criza economică şi socială din țară. EI a avut grijă să se prezinte ca o

personalitate agreată de Moscova şi în același timp

„un interlocutor rezonabil pentru, Bucureşti. Ieri, la o

întâlnire cu mass-media, Petru Lucinschi s-a arătat încrezător în steaua sa, spunând că Situaţia de la Bucureşti de la 17 noiembrie se va'repeta: peste

două und tă la se ab stg diferență fiind

că el va câștiga la un scor-mai confortabil. decât Emil Constantinescu. E] a adăugat că în următoarele zile va începe negotieti.cu contracandidaţii săi din primul tur spre a canaliza spre sine voturile. acordate acestora. Un sondaj de opinie. îl-şi dă de-altfel câştigător, el urmând să obţină 54,4% din sufragii, în.vreme ce cota lui Mircea Snegur. îu-se va ridica mai sus de 45,6%...

i Ortod todoxe siderare cele

ă despre „o

datului Iliescu le ale

e CDR, Emil pra „escaladării e spre o zonă de ură şi ,

politic în afara nească,

nstige nstantinescu.

nu crede că ar fi »artide politice i Ion Iliescu. Se le colaborare la grad mai mare lintre foştii nţilor să voteze

ntinescu

„că în turul doi ţine pe

scu

: pe Ion Iliescu Centrul de JRS), Emil lin opţiunile ] alegerilor

e 47,2% din e estimată la

A Oi 14 noiembrie Siro fereniega intr-o comisie ONU lei româ i a fost ales ca membru al Deal ONU eter Internaţional. Mandatul lui săi 4 ani A ul lui Meleşcanu durează 5 , cu începere de la 1 ianuarie 1997. Această ai Se Riebalul organism al ONU reinat cu dezvoltare ivă şi codi dreptului ieraajionăl Lea ci A cet Oaie îtorzhe Tinca la sfirșit de mandat Sage Apărării Naţionale, Gheorghe Tinca, a So conferinţă de bilanţ a MApN că = i România nu a fost mai bine plasată ca acum în privința materializării şansei sale de integrare în NATO în primul val“. Tinca a mai arătat că intenţionează să intre în diplomaţie deoarece nu s-a dovedit un bun politician. Vineri 15 noiembrie e Judecătoria admite că TVR funcționează ilegal Judecătoria Sectorului 1 a admis acţiunea Alianţei Civice privind cererea de constatare a nelegalităţii funcţionării Societăţii Naţionale de Televiziune. AC a atacat faptul că din Consiliul de Administraţie al TVR fac parte mai puţine persoane decît prevede legea. e BEC nu retipărește buletinele Biroul Electoral Centrala respins cererea primarului sectorului 5 de retipărire a buletinelor de vot pentru Bucureşti, pe motiv că hirtia folosită pentru aceste buletine este foarte subţire şi permite imprimarea ştampilei pe ambele pagini ale buletinului. Sîmbătă 16 noiembrie E gata „Cartea Albă“ a guvernării Văcăroiu Premierul Nicolae Văcăroiu a prezentat „Cartea

Albă“ a propriei guvernări. Raportul de activitate al ctualului cabinet are o mie de pagini şi, în general,

ti rincipaiii den pohuici al țări au op cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale manifestînd, în general, un optimism moderat. Astfel, Emil Constantinescu a promis că va fi un preşedinte printre oameni şi pentru oameni. lon Diaconescu a votat cu „certitudinea victoriei“, în timp ce Petre Roman cu gîndul la „desăvîrşirea victoriei“. lon Iliescu s-a arătat un luptător care să ştie să piardă. Virgil Măgureanu a votat, conform propriei declaraţii, „pentru schimbare“.

Alegeri pentru preşedinte în | Republica Moldova |

Mircea Snegur şi Petru Lucinschi sînt cei doi | candidaţi care au depăşit primul tur al alegerilor | prezidenţiale din Republica Moldova. Actualul şef | | al statului a obţinut 38,7% din voturi, în timp ce liderul Parlamentului, Petru Lucinschi, a obţinut 27,9%. Aceştia au fost urmaţi la distanță destul de | | mare de către reprezentantul Partidului | | Comunist, Vladimir Voronin, şi de către actualul | | | premier, Andrei Sangheli. Ceilalţi cinci candidaţi | prezidenţiali (dintre care trei femei) au obţinut | procente nesemnificative. Un al doilea tur al alegerilor prezidenţiale va fi organizat la 1 decembrie.

În numărul viitor al revistei vă vom prezenta un amplu reportaj despre aceste alegeri deosebit de importante pentru viitorul Republicii Moldova.

= Rubrică realizată de MARIAN CHIRIAC

EI a

ST DL eul bă e

ră Bu

8 RE ala 9

MARIAN CHIRIAC

Republica Moldova -— i alegeri în căutarea identităţii

Petru Lucinschi sînt candidaţii care se vor în agendă încărcată: o criză politică la vîrt, bolşevică, o situaţie economică dificilă, Transnistria, criza identităţii naţionale şi statale. conţinea o discuţie despre scurgerea i a fost difuzată pe postul naţional de televiziune. Șeful statului a cerut Procuraturii Generale să-i tragă la răspundere pe cei care au realizat interceptarea şi pe cei care au divulgat conţinutul acesteia, indiferent de statutul lor social şi de atribuţiile de serviciu. Ancheta decurge cu destulă greutate. Sa Campania a mai fost marcată şi de declaraţiile lui Snegur, care a ameninţat că, dacă va fi reales, va demite guvernul şi va desfiinţa actualul par-

ublica Moldova au fost ircea Snegur şi orul preşedinte îl aşteaptă o într-o manierătipic ţia cvasi-generalizată, situaţia din

într-un al doilea tur de scrutin. Pe viit ce nr ară sub forma luptei pentru p ce afectează majoritatea populaţiei, corup de greutăţile vieţii de zi cu zi. > Republica Moldova traversează o profundă criză economică şi socială. Salariul mediu pe economie a fost, în perioda ianuarie-septembrie a.c., de doar 180 lei moldoveneşti, ceea ce înseamnă mai puţin de 40 de dolari. În schimb, preţurile — la produsele care cel puţin se găsesc — sînt în general chiar mai mari decît în România. Salariile au fost plătite întotdeauna cu întîrziere, restanţele pe întreaga ţară ridicîndu-se la aproape 300 de milioane lei moldoveneşti. În multe întreprin-

Alegători înscrişi pe liste: 2.385.358 Participanți la scrutin: 1.627.547 Voturi valabil exprimate: 1.554.202 Voturi pentru: 1. Mircea Snegur 38,7% 2. Petru Lucinschi 27,7% 3. Vladimir Voronin 10,2% 4. Andrei Sangheli 9,5% 5. Valeriu Matei 8,9% 6. Marina Liviţchi 2,1% 7. Anatol Plugaru 1,8% 8. lulia Gorea Costin „0,6% 9. Veronica Abramciuc 0,4% Scurt jurnal

de campanie electorală

Pentru alegerile prezidenţiale din Republica Moldova s-au înscris nouă candidaţi, inclusiv trei femei. Cei mai importanţi dintre aceştia au fost: Mircea Snegur, 56 de ani, actualul şef al statului, candidat din partea Partidului Renaşterii şi Reconcilierii; Andrei Sangheli, 51, actualul premier, susţinut de partidul de guvernămînt, Partidul Democrat Agrar din Moldova (PDAM); Petra Lucinschi, 56, actualul purtător de cuvînt al Parlamentului, candidat independent; Valeriu Matei, 47, nominalizat de către Partidul Forţelor Democratice (PFD), şi Vladimir Voronin, 55, din partea Partidului Comunist. Ceilalţi patru candidaţi au fost independenţi şi au contat foarte puţin în calculul electoral.

Campania electorală s-a încheiat sîmbătă seara tîrziu, prin prezenţa tuturor candidaţilor în studioul televiziunii naţionale. Legea electorală permite aici acest lucru, interzicînd doar propaganda în ziua alegerilor. ntîlnirea a fost în general una calmă, fiecare dintre prezidenţiabili rezumîndu-se la prezentarea propriului program politic, la a-şi expune intenţiile sau a-şi mai ataca puţin contracandidaţii. A surprins îndeosebi faptul că reprezentantul comuniştilor, Vladimir Voronin, şi independenta Veronica Abramciuc au preferat să vorbească pe rusește, ignorînd astfel limba oficială a statului, motivind că ui sînt înţeleşi de către tot norodul

oldovei.

Anterior acestei ultime întîlniri în

„ comun, campania electorală a fost una aspră, marcată de acuze reciproce, de promisiuni privind dezvăluiri senzaţionale, Din fericire, au lipsit incidentele majore.

Poate că cel mai important scandal, care a fost oricum cel mai mediatizat, a fost cel iscat în urma intercep-

unei convorbiri telefonice dintre

pa poola Andronic, director

le campanie al preşedintelui Sne, i şi ambasadorul de la Bonn, A ea Buruian. Acesta din urmă semnalase îa rani cu puţin timp înainte, exis-

nţa unor grave nereguli (respectiv cheltuieli nejustificate de fonduri) de re prezentanţele Moldovei din Germania şi Austria. Convorbirea, ce a fost interceptată „prin metode specifice“,

IONESCU (

ra nu i efuzare); CONSTANTIN SATALLA,

(contabil-şef); DOINA GIUHAT. ADRIANA BOBEICĂ (i text, abonamente)

lament, vinovate — în opinia sa — de dezastrul economic în care se află ţara. În replică, Snegur a fost acuzat că nu este decît un carierist setos de putere, iar reprezentanţii PFD au publicat un document din care reiese că, în februarie 1995, şeful statului ar fi semnat un tratat militar cu Rusia, prin care Moldova „este ataşată pe deplin la structurile militare moscovite“.

deri, oamenii sînt plătiţi în natură, cu produsele pe care le fabrică, pe care sînt nevoiţi apoi să le vîndă în talciocuri. Pensionarii nu şi-au mai primit drepturile băneşti de aproape o jumă-

Duminică 17 noiembrie, în Republica Moldova s-a votat ca într-o stare de amorţeală generală.

Petru Lucinschi

Mircea Snegur

Şi atitudinea autorităţilor din autoproclamata Republică Transnistreană a generat numeroase tensiuni. Deşi, iniţial, liderii de la Tiraspol au refuzat organizarea de alegeri, pentru a-şi sublinia astfel statutul autonom, în cele din urmă, la intervenţia comunităţii internaţionale şi a candidaţilor interesaţi să mai cîştige cîte ceva cu voturile rusofonilor de aici, li s-a “perşi candidaţilor din stînga ceştia, totuşi, nu s-au prea înghesuit la urne, aşa că, din aproape 400.000 de alegători, în Transnistria, pînă la urmă peste 5.000 de teritoriul Rep!

Miza alegerilor prezidenţiale

Pe tot parcursul campaniei electovale, oamenilor — care, tradiţional, manifestă neîncredere în politicieni — nu li s-au oferit idei ale unor programe politice, ci doar speculaţii în jurul „unor temeri extrem de puternice. Frica

de reizbucnirea“războiului în Transpaima de a fi asimilați şi/sau ți de către românii, că Moldova poate redeve Moscovei, toate fost stârnite şi state de către maj politici, indiferent

„Rezultatele primului tur de scrutin au respectaj iniţiale, cu si

Nistrului. A

aceste instincte au încercat a fi exploajoritatea oamenilor

» au votat puţin persoane. Pînă una-alta, iul Republicii Transnistria are aceeaşi situaţie juridică neclară, de- : p „zonă de interese eosebite ale Federaţiei Ruse“ (conform unei decizii a Dumei de data de 12 noiembrie).

Nici restul alegătorilor nu a fost extrem de animat de dorii ptul constituţii

venind între tim t în general previziunile ngura mare excepţie a ectoral extrem de nut de către And; prins oarecum datului comuni; Susţinătorii a

“ arată decît că pentru al doilea tu

drei Sangheli. A surŞI ascensiunea candist, Vladimir Voronin. : cestora vor fi cei care n mare măsură, viitorul al Republicii Moldova. pare să fi amendat astfel actualului exePDAM (ce împarte!

ani, la alegerile parlamena de peste 80%,

la 17 noiembrie a fost de doar 67%.

a a încercat să-

n special nemulţumirea faţă

politica falim cutiv şi, implicit, a guvernarea cu Mi:

ş ICORNEA LISA CĂL

spa grecanletrercta

tate“, de orientari

totodată, să-și fi mah 30viti TR pentru liniştitele vren a vismului (al căror principi fost Voronin) Insuccesulil î pare să fi fost determi : festările sale romă Și de de genul „cei ce susțin câ ar mâneşte să plece în Romă, „orbese cînd stupoare şi contrarii. Pro Pe de altă parte, platformnd ad candidatului PDAM a cu i măsuri privind combate E a ideilor unionismului A CU tului poporului moldo year moldovenească, prec n la

um şi pentru formarea conştiinţei unice a populaţiei multinaăii Qi Moldovei. ționa

Marea miză a turul alegerilor prezidenţiale o ri atragerea voturilor populaţi i fone sau a celei care nu dorăăă păraţ o prea mare apropiere de R nia. În acest context, se explie claraţie, de marţi 19 noiembrie şedintelui Snegur, care a arăta doreşte o unire cu România, e L zînd informaţiile de p: simple speculaţii. „D ceva, aş fi pus problema în cei de cînd sînt preşedinte“, a adă Priorităţile lui Snegur rămîn cratizarea şi renaşterea naţioi iar drumul ţării este către E alături de „vecinii buni ai Mold cum sînt Ucraina şi Ro; ânia“, Sng dincolo de tradiţionali săi su 0 din mediul rural, va fi susţinută . sebi de către partidele opoziţiei mentare, respectiv Frontul Popu Creştin Democrat — umbra misei de redeşteptare naţională a asi E '80—90 —, ca şi de Partidul Pomaliiă Democrate, care reuneşte pe cei maj importanţi membri ai echipei de în

ui al doj

| „puta Frontului Popular.

Beneficiarul scăderii consta popularității lui Snegur şi al d sării voturilor între ceilalți ea a fost Petru Lucinschi. Fost demnitar comunist (ca și Sne altfel), purtătorul de cuvînt al P mentului a încercat să-şi construi 0 imagine de om politic echili neimplicat în deciziile guvernamei ce au generat criza economică cială din ţară. Lucinschi, una d puţinele personalităţi publice care au fost acuzate de corupție, e odată, o persoană agreată de (unde are în continuare buni p de pe vremea cînd a fost colabo al lui Mihail Gorbaciov) şi, în timp, un partener de dialog d l rezonabil pentru Bucureşti. Acă tuata orientare pro-moscovită a Lucinschi — care, în timpul ung cente vizite la Kremlin, a prom dacă va fi ales preşedinte „va dez considerabil relaţiile cu Rusia“ explicată de către suporterii săi tendinţă firească, singura posil pentru garantarea independenţei suveranităţii Republicii Moldoi Lucinschi a anunţat deja că a prin sprijinul electoral al lui Sangheli şi poate conta şi pe voturile candida lui comunist. ; Calculele pe hîrtie se dove inutile în acest moment, de

E a a SI)

alegerilor prezidenţiale, ce urmeă să se desfăşoare la 1 decembrie, Mircea Snegur, cât şi Petru Lucin vor atrage un număr relativ atac ha aceste condiţii, E trem de dificil de apreciat dă cîştigător. Cetăţenii Republici M dova pot spera cel mult că Ti va fi mai ție sumbru, cad ra formelor şi al definirii identită di i nale şi statale nu va fi definitiv

o ID met i i ct et 0 ET

Consiliul 22: MONICA LOVINESCU, VIRGIL EMA A RA, ȘERBAN PAPACOSTEA, VIRGIL NEMO ERINDEI DRESCU, MIRCEA MARTIN, MIHNEA 8 ZOE PETRE, EMIL HUREZEANU, VLADIMIR TISI i GABRIEL ANDREESCU, SORIN ANTOHI, H-R.P

Tipărit la FED. Tehnoredactare computerizată: Redacţia şi administraţia: Bucureşti, e E lea Victoriei 120. Tel 311.22.08, 614.17.7! i $

»22.08, 614.17.76 e-mail: r22Qr22.sfos: P

sâmbătă, 30 noi,

peni nu este

76 din

uale ale dobânzilor aco comerciale la depozite le la data de 29.1 1.199

- persoane fizice -

e ed

iat 1888, seria a Cincea

prestroika lui Ion Iliescu pasolidează vechiul PDSR

2 CIOBANU

R e aproape de punctul de fi DSA tis, la sfarșitul săptamâi i sei i anentă a partidului, nu gi ecute e Delegar Perie gata să dea în ciocop Br, avu rostul în jurul acestei lol, Suci minate A FOSR Bucureşti, i alei condu iC tot unde atari ai actui ceri centrale au eri; a Vorbind de încercarea „grupului aan n altfel de Fondus la. pierderea. alegerilor“ de“ a. ans, Al Celor care umirie, ei îndeamnă filialele la o acțiune eng Pumnul area „ciocoilor”. Vicepreşedintele loan E olidară pentru caji în legătură cu situația fierbinte; deseCanu a dat şi fun prefect și c; a laşi, unde un 3 copul. Se pare Poiuile lor. din moment 4 at acțiunile de trondă, tr

lei Fa aruncat peste boi 536% echipaj. 3 Bon Iliescu nu s-ar fi inst. A or i ecienărilor Dura zare”, despre trpturişti ciocoii” gi 77 s-au părut însă atât de înctee Craig împrumutând în comunicatele lup oră ngât au pornit nu 1ăsa vreun dubiu cu privire. la partial, esCian, ă. Unii au pornit „mineriada“ din. rhotipa (oare, Se a clanului. controlul partidului în plan local nale e Pia revansa - alţi sunt gata de ocine ogaudorinta de si de viitorul PDSR. Se pare însă ea Icarece „sunt De lo prima sa Delegaţie Permanenta, ion pietripit CU integrat în echipa celor 15 lideri ai paănguCu Pare virtomentul fostului prezagiaieri ai ş oc evenimente. Pe de o parte, ol “ase ntin lumina Pranior renovării PDSR, crezu cin ouebri . n rai sa, pe de alta, subscrie caza firul său actualei conduceri. Si ti, mai ales de la b:

iz, 5 pedeserișt e dobânzilor acordate pgfeees e ezroctirareă teii pieoru. in prea iale la depozitele Uşi

ata de 29.1 1.1996,

ză rezultando dobândă sfecTyE Ț

cu arcanul, a pi ia pentru că 'ol. liescu nu are calca Jane fizice ian, Năstase, Miron Mitrea. Vasile

datase Mira gata cu Dn loa eși

moară nemulțumiților tot lămpașul, încât „mineriada“ ub control, ca un tăvălug pornit altceva. Ea întreţine neliniştea la „cam înghesuit. În al treilea rând, „sa viziune despre modi

ut ac “schemei. Ion lliescu intenţionează să preia ului fără dureri, ca un pater familias, iar celor

n d enire, le va da cu ii de consolare. Reforma 'd-lui Ion Iliescu nu Jarea vechilor structuri”. pedeseriste, ci doar.

stau lucrurile nu este de mirare că, la o lună de la or, în PDSR nimic nu arată că a venit ora

e serioase, care pierdut

retea îi în Bz ce era normal să se petreacă după.„u PDSR, doar numărul body-guarzilor at ee Puriul te Sena elor, |

Nr. 2039 e marţi, 3 decembrie 1996

ZIAR NAŢIONAL INDEPENDENT

Năstase, Severin, Gherman, Văcăroiu_et comp. nu renunță

nici în ruptul capului la casele obținute datorită funcţiilor |

re subiectele care au stărnit la maximum resul opiniei publice în campania ctorală s-a aflat spinoasa chestiune a

locuintelor pentru demnitari. Reamintim că incepând decembrie

a noii nomenclaturi dinspre periferie (cel mai adesea) spre cartierele selecte ale Capitalei. Abuzând de putere şi prin trafic de influent proaspeţii potentaţi au dat iama in fostele case de protocol, insuşindu-și, per total, hectare intregi din spatiul locativ al Bucureştiului. Vechile locuinţe deveniseră brusc neincăpătoare pentru not învartiți. care s-au si grăbit să le cedeze, inzestrândurubedeniile sau. după caz, copiii minori. În plină criză a locuintelor. puternicii zilei au luat cu japca atâtea case încat unora le e greu să spună pe unde domiciliază cu adevărat. La începutul lui '90, când atenţia cetățenilor era acaparată de fierberea din stradă, în vilele noilor imbogățiți se muncea de zor la modernizări. amenajări, ăveli - toate din banii contribuabililor (respectiv din fondurile vechilor ICRAL-uri). Abia când au fost date in vileag de presă marile afaceri cu . chiriaşi -

case. implicând nume sonore, chestiunea a . Petre

intrat în atenţia Parlamentului. De ochii lumii, or or, pur oii scuparcanul, a [ Legislativul a inființat o comisie de anchetă.

Noua putere va imbrățișa zicala „0 mână spală pe alta“?

” A. Severin şade pe Kiseleff la 4 n

iar din ultimele zile ale lui când pe străzi sângele incă ntase. s-a pornit o adevărată mieratie

intocmirea voluminosului raport au stârnit, la vremea lor. nu numai indignare, ci și copioase hohote de râs. Explicatiile iluştrilor

Adrian Severin, Dan Mircea şi mulți alţii. date în batjocura lumii. sunau

câm aşa: fiindu-mi greață de proaspăt obtinuta ijocuintă. de protocol (un

( BIB

Gyula Horn ptomite să sprijine România pentru “integrarea în comunitatea statelor dezvoltate

Premierul ungar, Gyula Hom. a proeis, lună

se României ot sprijinul pentru ca această țaA

aturi de Ungaria. „Satistacerea cerinţelor colabodintâi. başca un apartament proprietate. £ fări Pe baza normelor europene reprezintă condița tru ca cele două țări să intre în comunitatea personală în Bânie. Un alt client al comisiei. - om in toate firea. se tânguia, săracul. că n-are elor dezvoltate. Eu doresc și României să-şi loc în cele 4 camere să-și aşeze. cârțile de.» ocupe, cât mai curând, locul în rândul acestor state, intelectual şi. ca urmare. s-a descotorosit de 1 iar în ceea ce mă priveşte, voi acorda tot sprijinul vila donând-o socrului. el rămânând apoi pe. 2 pentru atgerea acestui fl afirmat prim-ministrul drumuri. Un al treilea (l-am numit pe Adrian ungar, „Am mare incredere că noua conducere Severin). se plăgea că, primind vizită unui '2 română. presedintele ări şinoul guvem, vor actiona inalt prelat Ja vechea locuință, acesta şi-a 2 in direcția depiiiet respectări a drepturitor agăţat anteriul în trandafirii de pe alee. atât? minortățier, in particular ale celei maghiare; Acestea. cra de strămt locul. Trecând pește: aceste. sum așteptările comunități europene a menenat Pazaconii, care atunci au făcut deliciul presei. = Han Premierul Ungariei i-a anunțat intenția de a rămân. juridic vorbind, un puhoi de declaraţii e 0 iri ca- i mincinoase. Pe unele dintre ele raportul £ Se Mă presedintele Et Co rares parlamentar le-a consemnat cu seninătate. ș OCAzia, Su gi

Mai mult. în urmă cu două săptămâni, a (Mediafax)

voluminosul dosar ientul“ a fost = isfacţia

umere distanţă de O. Gherman binare eram regim să

sigilat și înmormântat în arhivele = Legislativului. = Ideea celor care vor să facă uitată întreaga 3 mureşeni

afacere e limpede: o mână spală pe alta, iar a a i

aacar e impcăc e. mână sal e ate: 5 2 Transportul în COMUN, clienti ai amintitei comisii) nu vor avea paralizat de lipsa motorinei interesul să scormonească iarăşi dedesub- 5 a Za turile compromițătoare ale afacerii. Cert este a. În ciuda asigurănlor date de di. ing.

că. in ciuda declaraţiilor belicoase din £ directorul fiiălei Mureş a SC. PECO SA. potrivit campania electorală la adresa celor care au? cărora transportul în comun, find un domeniu jefuit patrimoniul locativ, nimeni nu pare a. a prioritar. nu va fi afectat în nici un fel de actuala

avea curajul de a dezeropa afâcerea, de teaniă. s criză a combustibilului, sămbătă 30 nolembrie, mii să nu-i cadă propriul acoperiş în cap.

de călători târgumuregeni au așteptat zadarnic în

Lelia MUNTEANU. 5 stație. Pe parcursul întregii zile, nici-un autobuz = aparținând SC. Transport Local S A. nu a părăsi

iona, ivocântre

Nostalgicii şi vusofonii - învingători în Basarabia

Petru Lucinschi a câștigat alegerile prezidențiale

Calculele hârtiei, care-l-desemnau pe Petru Lucinschi ca favorit al competiţiei prezidențiale de peste Prut. au fost confirmate de opțiunea 'eiectoratului, preşedintele Parlamentului fiind ales cu 54,2 la sută din sufragii șef al statului. Lucinschi devine. astfel cel de-al doilea preşedinte din istoria - începută la 27 august 1991 - a tânărului stat moldovean de sine stătător.

insuccesul lui Snegur era previzibil, în condiţiile în care împotriva sa -s-au coalizat toate fortele politice de stânga, nostalgicii vechiului-regim alături de cei ce acuză un ritm prea grăbit al reformelor şi un greu şi dureros cost social! al acestora. Toţi aceia care au avut privirea îndreptată spre Răsărit și-au strâns rândurile spre a impiedica victoria lui Snegur şi ceea ce se presupunea că va aduce ea, adică perspectiva unei desprinderi depline din brațele ursului moscovit, a

unor legături fireşti cu restul neamului românesc şi unei integrăți europene a Moldovei,

Petru Lucinschi s-a ferit să repete greșelile lui Sangheli și ale altor lideri agrarieni, socialisti on intertrontişti care NU Şi-au ascunsnici o clipă sentimentele antiromânești Şi care au declanşat cea mai deşănțată campanie românofobă din câte s-au purtat vreodată. Vehemența acesteia a speriat sau ingrijorat până şi pe cei dispuși să accepte gogorița națiunii şi limbii moldoveneşti distincte de națiunea şi limba română şi rezultatul s-a văzut în aspra sancțiune electorală aplicată promotorului acestei campanii, premierul Andrei Sangheli, la 17 noiembrie a.c. Lucinschi a taxat sever românofobia, susținând nu numai că este contraproductivă, dar că se poate intoarce chiar împotriva tânărului stat moldav.

S. ACHIM (Continuare in pag. a II-a)

Petru Lucinschi a câştigat alegerile prezidenţiale

(Urmare din pag. !)

Actualul şef al Pariamentului a spus însă limpede că, deşi Uniunea Sovietică nu mai exista, Moldova depinde incă de Moscova. El a declarat că are putemice legături personale în capitala Federaţiei Fuse pe care înțelege să le pună în slujba țării sale; cu-alte cuvinte, că va folosi. aceste relaţii spre a obține. în condiții mai avantajoase gazele, cărbunii şi energia de sorginte rusească şi de a valorifica imensa. piață de desfacere din fostele republici sovietice pentru produsele moldoveneşti cărora accesul pe alte piețe le este (deocamdată cel puţin) interzis.

Snegur n-a avut cum să evite uzura funcţiei pe

cațe 0 deţine şi nici faptul că o parte din greutăţile

„ Filiala PUNR Mureş descoperă vinovăţii la centru

pentru eşecul electoral

În cadrul unei şedinţe care a durat mai bine de trei ore, a Consiliului judeţean Mureş al PUNR, s-au analizat slabele_ rezultate obținute atât în- alegerile locale, cât şi În cele parlamentare. Într-un comunicat adoptat în unanimintate de către cei prezenţi se arată că filiala: Mureş a PUNR consideră că rezultatele nesatisfăcătoare ale alegerilor se datorează „unor afirmaţii şi atitudini superticiale ale unor persoane aflate în conducerea la vârt al partidului“. DI. Gavril Târu, preşedintele Filialei Mureş, a refuzat să dea detalii si nume de persoane, afirmând că „nu doreste

pe care le întâmpină marea majoritate a populaţiei sunt inevitabil asociate şi cu numele său. Pe de altă parte, dezideratele sale de accentuare a prerogativelor prezidenţiale, promisiunea sa de a demite guvernul au fost abil speculate de adversatii săi politici, care te-au prezentat ca potențiale surse de destabilizare a situației politice a unei societăți căreia îi este încă proaspăt în memorie războiul transnistrean din primăvara-vara anului 1992. De altfel, războiul de acum 4 ani şi mişcarea voluntarilor înspre Găgăuzia au fost puse cu mare pricepere tot pe umerii actualului preşedinte, căruia i s-au reproşat sutele de vieţi tinere curmate în acele conflicte. Împotriva lui Snegur a fost antrenat şi Ilie Ilaşcu, care într-o lungă epistolă ce i-a adresat-o l-a învinovățit de declanșarea operațiunilor din Transnistria. Televiziunea naţională, ca de altfel şi singurul

post privat TV şi o bună parte a presei scrise au fost alături de Lucinschi. Practic, actualul şef al statului: s-a văzut nevoit să lupte singur, sperând că va putea suplini sprijinul presei prin sutele de întâlniri pe care le-a avut de-a lungul şi de-a latul Moldovei în cursul campaniei electorale. Coaliția de centru-dreapta care l-a sprijinit şi în care componentele cele mai solide erau Partidul Renașterii şi Concilierii din Moldova şi Frontul Popular Creştin Democrat (socotit un partid naționalist radical!) n-a fost însă capabilă să coaguleze în jurul său întreg electoratul care simte româneşte şi l-a îndepărtat pe cel din rândul minorităților (36 la sută)...

Sangheli a deciarat că după alegeri va demisiona şi cabinetul său se va retrage. Dorinţa saca viitorul premier să aibă parte și de un alt președinte s-a îndeplinit.

ODVIIIHO NVIIVW 3p tjezireaa Poiană "TOLIISTUSULA |, [e OVpțăn! ȚnŢNINJEIS BOILIUBUIAȚAEĂ 15 ersnig no doțrțjeoa B3Ip)pUNqUII 9ȚNISU00 [U EAOPIOWAI IHANdAU [e remaoțad [naţ]091qo po snds E TUOSUPNŢ (10[9)EMNZBI LoIeIȚe pdnp sțjerepoop es Buiţad UJ 'Țăn)oA u!p %69 9988d NUȚĂqo ȚWosuon'] “oȚerayj09u 9yej[nzei JOȚouIțId ULI0șu0-) '9tăqui999p Ţ e yeanseysop “ațeriuaprzozd J0ŢţieBeţe [e uns op an Ba[1op Ţe-2p IN[99 Bun Ul BAOPIOȚA Iorandoy Țe ouțpoegard see 1503 e ȚUOSUȚINTI NII9d 3urpataad nou un 31 LAOPIOW eouqnday e

gioewiun

"91Ţ0Y89-00813 INŢNIŢNO Ie ueuozozdaa

15 ŢETOO YEdIONIBĂ NE |IBISOJIULUL EI “pnep euurad

NIUAĂ 'POIULŢIE-0Ino EoIeIB9U! 1199p ayeod nu

ȚUe IIIONBULIN NINUBĂ ŢEŢUBUIOI [NAŢIO81Q0 PO snds

TeUI E NOSOUȚUBISUOȚ 'ŢOȚUPUIO BOIERULIOANS

18 ejuopuodopur 919de gs yefedue e-s o12o

UŢ ŞUŢUIBIN(-SINISTP UN NIISOI E NOsoUMULISU0)

[IUI SI S|opurposaId “oŢeuoțieN 19117 9Yeopop JOŢIIBISOŢIULUL PIZEDO NO INI EQIV E] )UozoId PBIUUIOY E EȚEUOȚEN EN!Z e

314qu893Q | e2iununq

"I09HA ŢNUE 9p “EAL-A [E NSOIĂU0) E] MUIR3oy

YA oxond e[ YD) e919pao9e pdnp Oy [e umIp ȚIOMLA '9IEIISTUNUIPe 9p 1781005 I0UN E107s9%e POIPUOIIS9Ă PIIUISULI) ES LI90eŢe 2p rusureo durr 1SeȚ95e UI ŢUIS 99 IOŢLIENIUUISP 9199 AIE („ETUPUIOII NO TNŢNIOLIȚUOI“ Ţe 91 minşound opaopoaszd

guture puri; E[etoŢo 25 eoațunu “USCd [e J9PIl [nou ii "Toriuiyevi ej B “Nos9N[ UOI “ogurpoBoad [n38044 USCd 19pil (nou 3159 NISANI u0] e

"9108Țq0 08IA PUAoU 3oHr[od eţrunțieuLioy

9INUŢp eun [oŢU “es vosundoad peuozaad

0-8] NOSOUȚULISUOD 'OIENU urerzed z0ţoprred

TWI9PI N9 BIEOȚIOȚUE (ITQIOAUOD UI M9UIEI ȚN[NIOIȚIA

țe jo8 )doazp nosounuejsuog) jrurgg ejeonurpotead 81189 9P '[EIOŢO JEUUIBSAp 1807 E BOQI0I) I0OVIIA I9NUBId PD [El9J0 MEzIȚeuțuou = 2101) e

"(RŢeroog arioeoad 8

9n0 'eyeypues nauod Sia se ie e e

BEŢOdIN 'BIBounUuI07) 3p mpmyuourredo(]

Ţe J9IISU09 — NUpNIAE N.I99g (1090701 Z-IEULUILI

mpmpuoure.redog [e 10yeuopo0o — eo3e

ete e, cei d ap ouroqoad ad rorprsuoo —

Ţ “DTRIOd I9TISU02 — 9179 907) nos

ȚIUIrI IN[ e gdryoo enou erezie i eta ta m. pa

dal ded 9|19Wo șepoad e nosorţ] UO] “ese aut,

soda e pita Ad erI gngrisoAuI 9p nguurgan(

“pnguoureţzad de. păi es me = legurpobaad

tra Ss. : sure ele] u

TeIUJ0 3nsaAur NoSaunue?suo-) aroupatai ad

2 HAUISIou 62 Uau! A "UWON urma % 9 : = bn

UIeII URIIE

[11030710d posesuunad RS p

Pruoure

LU n iu: E qruede ne ojuoăzaar

oIedron.red + 8| ini 1onureşuozoudoy pna oheta j tei an | UIsuoo

* tiurmnaa

NIRIUA yeydope n "p3alo[ ap |

Țe 1I9PI] ȚIo

BI PUI PND U] 'p pzearnsiăa

dry

NICOLAE MANOLESCU

impasul economic al ţării

Pe 1 decembrie, ziua celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din Republica e Moldova, un grup de observatori ai organizaţiei Est Libertes au supravegheat procesul electoral din această ţară. Printre ei, Nicolae Manolescu, liderul Partidului Alianţei Civice din România.

Domnule profesor Nicolae Manolescu, aţi participat în calitate de observator la alegerile din Republica Moldova. Aș dori ca înainte de a vă referi la probleme strict legate de desfășurarea scrutinului să evocați puţin atmosfera din ziua alegerilor.

A fost o atmosferă, aş spune, extrem de pașnică. Cel puţin plicticoasă. Ca şi cum n-ar fi existat nici o miză. Am văzut Chişinăul, am văzut o serie de localităţi din Basarabia, am fost la centre de vot, am umblat pe străzi: lumea a venit la vot în număr mare, dar nu părea nicăieri nici o tensiune, nici o stare conflictuală latentă. Nimic. Există probabil o explicaţie, şi anume faptul că nici unul din cei doi candidaţi nu stîrnea un entuziasm neţărmurit populaţiei. ș

Se poate presupune însă că ei au votat în cunoștință de cauză, iar faptul că Mircea Snegur. un candidat agreat de România, a piezdut alegerile trebuie să aibă anumite explicații.

Că au votat în cunoştinţă de cauză, asta n-aş putea să spun. Ştiu doar că programele celor doi candidaţi difereau

destul de mult: programul domnului retea s-a axat pe nevoia de privatizare, mai ales a pămîntului, pentru că, trebuie spus, acest lucru nu s-a întîmplat pînă acum, Colhozurile au fost desfăcute, dar pămînturile au intrat în posesia ţăranilor numai pe hîrtie, ei nu sînt împroprietăriți. Domnul Lucinschi nu a discutat aproape niciodată această problemă şi nu este foarte limpede, cel puţin pentru mine, în ce constă de fapt programul său, mai puţin orientarea domniei sale către Răsărit şi desele promisiuni pe care le-a făcut că îşi va folosi relaţiile la Moscova. Din păcate, d-l Snegur venea după 6 ani de preşedinţie, ani în care prea puţine lucruri s-au făcut în Republica Moldova şi el a, plătit pentru impasul economic şi social al ţării: lefurile sînt neplătite de multe luni de zile, e frig peste tot, frig în localuri publice, frig în hoteluri, se mai întrerupe şi lumina.

“Cu alte cuvinte, nu existau motive

foarte serioase ca populaţia să fi fost mulţumită de guvernarea anterioară şi de preşedinţia lui Snegur. Un alt motiv al pierderii alegerilor a fost şi acapararea televiziunii de către Lucinschi. În momentul de faţă, cu o singură excepţie, un ziar şi un canal de televiziune, toate celelalte sînt în mîna lui Lucinschi. Mai mult, am vă-

de dimineaţă pînă seara, pe canalele de televiziune în sîmbăta premergătoare

alegerilor, deşi legea interzicea acest -

“lucru. Am văzut posturi care transmiteau de la Moscova programe care - susțineau candidatura lui Lucinschi. Dacă aceste nereguli au existat, sînt ete în măsură să pună sub semnul întrebării corectitudinea alegerilor? Chiar dacă nereguli au fost, au fost minore. Legea îngăduia celor doi

candidaţi să aibă reprezentanţi în

toate secţiile de votare. Şi în oraşe, şi în satele în care am fost, erau prezenţi cei doi reprezentanţi din partea lui Snegur, respectiv Lucinschi. În plus, erau reprezentate, dacă doreau, şi alte partide şi formaţiuni civice. Nu peste tot, nu în sate, dar în majoritatea secţiilor din oraşe am văzut un număr destul de mare de asemenea persoane, iar la deschiderea voturilor într-o secţie din Chişinău, numărul celor care asistau era mai mare chiar decît numărul membrilor comisiei. Posibilitatea de fraudă n-ar fi existat decît în măsura în care legea permitea ca membrii comisiilor din secţiile de votare să fie numiţi de administraţia locală. Şi cum administraţia este controlată în bună măsură de anumite partide, cum ar fi Partidul Agrarian, susţinător al lui Lucinschi, era posibil ca oamenii din biroul de vot să fie toţi de aceeaşi parte. Spun în principiu. În fapt, s-a votat uşor, fără mari probleme. Fiind numai un buletin cu două candidaturi, s-a și numărat repede. Singura problemă a fost că, pe ici pe colo, se intra cam grupat în cabinele de vot, pentru că mulţi nu ştiau să citească decît cu chirilice, de-pildă. Am văzut sate în întregime de ucraineni, şi acolo mulţi nu ştiau literele latine. Aţi putea comenta „fenomenul Lucinschi“ și rolul pe care'l-a avut în aceste alegeri problema naţională? Nevoia de schimbre şi-a spus şi acolo cuvîntul. Ca preşedinte al Parlamentului, Lucinschi a fost o personalitate de al doilea plan, cel puţin în ochii electoratului. Din păcate, pentru noi, românii, problema naţională n-a jucat nici un rol în aceste alegeri. Intîmplător sau nu, în ziua în care avea loc turul al doilea, în România noi aniversam Unirea Basarabiei cu Ţara. În afară de un grup destul de mic la statuia lui Ştefan cel Mare din Chişinău (unde nu erau reprezentanţi nici măcar ai Frontului Popular), nu am simțit în nici un fel că ar mai avea vreo importanţă pentru electoratul basarabean legătura cu România. Ba chiar lui Snegur i s-a reproşat deseori că a avut suportul Frontului Popular, cunoscut pentru tendinţa lui unionistă, şi el a trebuit să se lepede de unionism, aşa cum unii candidaţi la preşedinţie din România au trebuit să se lepede de monarhie. Frontiştii sînt socotiți acum fanatici, infantili, acuzaţi că nu cunosc interesele ţării. Sînt văzuţi acolo ca un fel de peremişti la noi. Cît despre Ilaşcu, atunci cînd am întrebat

"care mai e soarta lui, unii nu ştiu ni-

mic, iar ceilalţi care ştiu spun că a fost pe drept condamnat, pentru că era un terorist.

Ce se va întîmpla de acum înainte, este greu de spus. După părerea mea, nu mare lucru, pentru că una sînt declaraţiile electorale şi alta este realitatea. Apropierea de it pe carea început-o Snegur (el este cel care a dus Republica Moldova în CSI) o va

„continua Lucinschi din motive econo-

mice. Problema cealaltă, a apropierii de pana d va rămîne o vreme în

- suspensie, dar ea ar fi rămas astfel

indiferent dacă preşedintele s-ar fi schimbat sau nu, pentru că ea nu pare a mai fi de actualitate. Moldova este, în fond,-o ţară care şi-a cîştigat independenţa şi are orgoliul indepen-

edintele Snegur a plătit pentru

denţei ei. Relaţiile se vor răci uşor, pentru că nu văd o colaborare foarte bună între domnul Constantinescu şi domnul Lucinschi. Nu există evident o compatibilitate între cei doi.

Dacă perspectiva unirii era departe sub președinția lui Snegur, se va îndepărta ea și mai mult sub cea a lui Lucinschi?

PETRU LUCINSCHI

+ Născut: 27 ianuarie 1940, satul Rădulenii Vechi, Floreşti * Naţionalitatea: moldovean * 1962 — Universitatea de Stat din Chişinău * 1977 — doctor în filozofie e 1960-1971 — instructor, şef de secție, secretar, prim-secretar al CC al comsomolului din Moldova * 1971-1976 — secretar al CC al PS din Moldova * 1976-1978 — prim-secretar al comsomolului orăşenesc de partid Chişinău * 1978-1986 — şef-adjunct de secţie la CC al PCUS e 1986-1989 — secretar al CC al PC din Tadjikistan * 1989-1991 — prim-secretar al PC din Moldova * 1991-1992 — secretar al CC al PCUS, colaborator ştiinţific superior la Institutul de Cercetări Social-Politice al AS din Rusia (Moscova), director executiv al Fondului de Dezvoltare a Ştiinţelor Sociale (Moscova) * 1992-1993 — ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Moldova în Federaţia Rusă + 1993, 4 februarie — preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a douăsprezecea * 1994, 29 martie — preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a treisprezecea *

Ea se îndepărtează şi prin faptul că în acest moment, cînd România vrea să intre în structurile europene, problema frontierelor nu poate fi ridicată. O eventuală unire a Basarabiei cu România, în perspectivă mai îndepărtată, cred că ar presupune însă două lucruri: mai întîi ar reclama o schimbare chiar în interiorul Basarabiei. Nu tre-

buie să ne amăgim: de basarabeni de- -

pinde în cea mai mare măsură 0 eventuală unire. În al doilea rînd, şi în măsura în care depinde puţin şi de noi, este ce imagine le vom oferi noi în viitor. Dacă în următorii ani România va redeveni o ţară europeană importantă, cu un nivel de trai ridicat şi cu o imagine excepţională, s-ar putea ca ea

“sute de dolari este mai mare decit

să înceapă să prezinte o anumi tivitate pentru Republica Molăg ate Credeţi că situația economi AR Basarabiei se va degrada în următori ă 23 Aş spera că nu se va de ada hei. | putea întîmpla să se miste rii AC acolo. Există deja o pătură hipera oi Oameni care îşi fac case care URI peste o sută de milioane de dolari : cata; am văzut o asemenea casă de vînzare, abia făcută, cu o sută de da lioane de dolari, în timp ce majoriteă populaţiei trăieşte de azi pe mîine F gur că şi la noi există categorii lăta la limita supravieţuirii, dar cel pu noi n-am cunoscut în ultimii ani curb de sacrificiu. Or, Basarabia este într-o curbă de sacrificiu permanentă. Ast de lucruri nu pot continua la nesfirşiţ,. Acum că prin alegerea lui Lucinschi speranţele lor par a se leaga de Moscova. cum i-ar putea ajuta aceasta? Un aces nea ajutor nu inseamnă reintrarea penţru. o lungă perioadă sub influența Moscoy Cînd Lukaşenko a întins puți coarda în Belarus, în ideea realipirii la Moscova, prima ţară care i-a ceruţ să se astimpere a fost chiar Rusia, Sînţ. atitea probleme în momentul de fai în Rusia, încît, cred, ea nu are nici interes să-şi ia pe cap încă 0 ţară cale de a se prăbuşi din punct de y dere economic. Pînă una-alta, cât ţi situaţia este cum este, vocaţia ei in perială şi de mare putere militar este cu surdină, temerea că îi pică braţe un Belarus sau o Moldovă cult produs naţional brut de doar câţ

perialismul. Cînd Rusia se va stabi s-ar putea ca lucrurile să se schimbe, n ce privește Transnistria, recentej alegeri nu ar putea încuraja tendințe separatiste ale lui Smirnov? : Transnistria este o zonă strateg Este foarte bine așezată — pent Ucraina îndeosebi, dar şi pentru R Aceasta din urmă are un cap de pod inima Ucrainei, la doi paşi de Crimee şi cu deschidere spre Occident. D aceea, Rusia încurajează regimul |

coadă de peşte, fără să intervină d siv, fără să-şi retragă armata, fări acelaşi timp, ca Armata a XIV-a mai aibă vreo perspectivă de dez tare, căci se pare că — încet, încet = ei se degradează. Se păstrează at statu quo favorabil Rusiei, care al ar pierde un avanpost. Dacă ruşii decide să renunţe la el, ceea ce cred, fireşte că Smirnov şi-ar face b gajele în 24 de ore. ş Există vreun aspect pe care eu |: omis și pe care dumneavoastră ați VI să-l accentuaţi? î Doar o anumită prudenţă, pe eu aş recomanda-o politicienilor atunci cînd discută situaţia dintr-o cum este Moldova. Dacă astăzi Mold este o ţară independentă şi nu s-a f& unirea care era oarecum posibil '90, lucrul acesta are o explicaţie şi i naivitatea cu care noi, românii, privit situaţia de dincolo de Prut. uitat subit că e totuşi vorba de apro o jumătate de secol în care acea p ţării s-a găsit în condiţii cu totul spe le. Acolo s-a dezvoltat un anume tii societate, adevărata intelectualitate ţării era constituită din oameni cu 5 dii făcute la Moscova. Am uitat că lin rusă era o limbă mare, o limbă inte! ţională, pe care o învățau nu numă nevoie, dar şi pentru că le deschide acces la o imensă bibliografie ştiințaiie Nouă ni s-a părut de la sine înţeles & acolo fiind 53% români, unirea se | peste noapte. Cred că am greşit p în aprecierea acestei situaţii.