Tratatul România-Ucraina

Cu oOChii la NATO

Tratatul de bază intre România și Ucraina = Un GOmpromis rezonabil

e Problemele teritoriale dintre România şi Ucraina - rezolvate în strictă - conformitate cu Actul final de la Helsinki E Soluţionarea chestiun platoului

continental din jurul Insulei Şerpilor, amânată cel puţin 2 ani

Astăzi, 3 mai, miniştrii de externe ai României şi Ucrainei, Adrian Severin şi Ghennadi Udovenko, urmează să parafeze la Kiev Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între cele două țări: În discuţie au rămas câteva aspecte. privind conţinutul unui Acord, prin schimb de scrişori între miniştrii de exteme, prin care ar urma să fie convenite unele principii şi proceduri privind regimul frontierei dintre cele două ţări, soluţionarea problemei platoului continental şi accesul navelor civile pe braţul Chilia până la vărsarea în mare.

Problemele moştenite de România şi Ucraina sunt dintre cele mai complexe ce pot exista între statele Europei de astăzi. Aşa cum se ştie, prin Pactul Ribbentrop-Molotov, provincii româneşti au fost rupte şi anexate prin forţă fostei URSS, fiind apoi moştenite de Ucraina. În aceste condiţii dificile, se poate considera că textul Tratatului româno-ucrainean este un compromis rezonabil pentru partea română. In „preambulul Tratatului, părţile condamnă actele injuste

ale regimurilor. totalitare şi de dictatură militară

care au afectăt în trecut relaţiile dintre români şi urale Chiar dacă nu este numită ca atare, referirea a în. rând, la Pactul Ribbentrop-Molotov. Panile se angajează să lichideze moştenirea dureroasă „a trecutului şi consemnează dorinţa de a privi în viitor, “Un alt prag, psihologic în relaţiile româno-ucrainene

îl reprezintă provinciile româneşti Bucovina de Nord, Basarabia de Sud şi Ţinutul, Herţa, Abordarea în acest

“VOr SI inclu:

caz se face într-o manieră modernă, europeană. În articolul 2 al Tratatului se arată că Părţile Contractante, în concordanţă cu Actul final de la Helsinki semnat de România în 1975 şi asumat şi de Ucraina în momentul dobândirii independenței, reafirmă că frontiera existentă între cele două ţări este inviolabilă şi de aceea ele se vor abţine acum şi în viitor de la orice atentat asupra acesteia, precum şi de la orice cerere sau acţiune vizând acapararea sau uzurparea unei părți sau a întregului teritoriu al celeilalte. De menţionat că Actul final de la Helsinki, document fundamental în dreptul internaţional contemporan, ale cărui prevederi au fost calchiate. în răporturile 'româno-ucrainene vizând frontiera, nu a împiedicat unificarea paşnică a Germaniei, deşi ambele stăle- germane au fost semnatare ale Actului.

O'pârte inăportantă a Tratatului româno-ucrâinean se referă, da drept turile minorităţilor naţionale. Kievul a acceptat, producere în textul Tratatului -a Recomandării 1201 u Consiliului Europei, cu sper arca că aceasta nu se referă, lu drepturi col e $i nici nu obligă părţile contractante să acorde! rsoanelor respective dreptul la un statut special de, autonomie teritorială bazată pe criterii etnice. Românii din Ucraina şi ucrainenii din România dreptul de a fi instruiți în limba matemă, raporturile cu autorităţile publice, pot înființa, în conformitate cu legislaţia internă, propriile organizaţii, asociaţii, instituţii, aşezăminte. de

învăţământ, culturale şi religioase. Părţile Contractante vor respecta dreptul persoanelor aparținând minorităţilor naţionale de a avea acces în limba maternă la informaţii şi la mijloacele de comunicare în masă, precum şi de a schimba liber şi a difuza informaţii. De asemenea, România şi Ucraina se vor abţine să ia măsuri care, prin modificarea proporţiilor populaţiei în zonele locuite de minorităţi, să urmărească limitavea drepturilor şi libertăţilor acestor persoane. În conformitate cu legislaţia intemaţională, minoritățile naţionale vor fi loiale statului în care trăiesc şi vor respecta legislaţia naţională a acesteia. O comisie mixtă româno-ucraineană va urmări respectarea prevederilor înscrise. în articolul privitor la minorităţi. Partea ucraineană a acceptat crearea a două euroregiuni: acestea vor fi Prutul Superior şi Dunărea de Jos. Părţile Contractante şi-au luat angajamentul pentru includerea acestor cooperări în cadrul ăctivităților corespunzătoare ale instituţiilor europene.

În sfârşit, problema extrem de spinoasă a delimitării platoului continental din jurul Insulei Şerpilor va fi soluţionată printr-un schimb de scrisori între miniştrii de externe ai celor două țări. Se va încerca soluţionarea într-o perioadă de timp rezonabilă (doi ani) a problemei delimitării platoului continental şi a zonelor economice exclusive din Marea Neagră.

„... Bogdan CHIRIEAC Mugurel NADULIRCAL (Continuare e pag. a Ha

şi Ucraina...

(Urmare din pag. !)

" În cazul în care nu se va ajunge la o soluție, părţile prevăd inclusiv posibilitatea recurgerii la Curtea Internaţională de Justiţie a ONU.

Termenul de doi ani lăsat la dispoziţie va curge din momentul intrării în vigoare a Tratatului politic de bază şi Tratatului Reita regimul frontierei de stat.

Privind în viitor, România şi Ucraina îşi iau angajamentul de a se sprijini reciproc în procesul aderării la structurile euroatlantice, iar şefii de stat şi de guvern, miniştrii de externe şi parlamentarii vor avea întâlniri periodice şi vor fi încheiate acorduri guvernamentale de interes reciproc.

Fără îndoială, România avea dreptul moral, în conformitate cu dreptul istoric, de a cere mai mult părţii ucrainene. Condiţiile lumii contemporane impun însă un joc diplomatic în limite bine stabilite. Partea română a mai avut în vedere şi faptul că existenţa unui stat ucrainean independent, stabil şi prosper, ancorat în structurile europene. are o mare importanţă şi pentru securitatea României. Existenţa Tratatului între România şi Ucraina, deşi nu a fost cerută în mod expres de Occident, îndreptăţeşte Bucureştiul să considere că şansele sale de aderare la NATO în primul val vor creşte în mod sensibil. . -

Compromisul româno - ucrainean văzut de marile agenţii de presa

Reuter: Ucraina a moştenit de la URSS mari zone din teritoriul României

"Miniştrii de externe ai Ucrainei şi României au parafat, sâmbătă, un îndelung amânat tratat care ar putea îmbunătăţi șansele Bucureştiului de a adera la NATO în primul val, apreciază REUTER.

"Uniunea Sovietică a confiscat mari zone. din teritoriul României, în 1940, în baza pactului

"sovieto-german, iar aceste teritorii, incluzând nordul Bucovinei şi sudul Basarabiei, au revenit Ucrainei după prăbuşirea Uniunii Sovietice, în 1991.

„În textul tratatului se regăseşte un articol care confirmă inviolabilitatea actualelor frontiere şi stabileşte că nici unul dintre state nu va emite nici un fel de revendicare teritorială nici acum şi nici în viitor, a afirmat Udovenko.

„Încheierea acestui tratat urmăreşte întărirea integrității teritoriale a Ucrainei. Acesta este factorul stabilității din regiunea noastră. Nici una dintre părți nu a pierdut“, a afirmat Adrian Severin.

"Potrivit: unor surse din cadrul Ministerului ucrainean de Externe, tratatul, un subiect de dezbateri aprinse timp de mai mulți ani, urmează să fie semnat de cei doi preşedinţi către sfârşitul acestei luni.

Severin, a cărui țară doreşte să devină membră a Alianței Nord-Atlantice, a negat că: Bucureştiul doreşte să utilizeze tratatul cu Ucraina drept monedă de schimb”.

"(Urmare din pagina 1) > “Ghennadi Udovenko 'şi-a amintit totuşi de Pactul Ribbentrop-Molotov . “În ce-l priveşte pe ministrul ucrainean de externe, tii prezenţi i-au pus câteva întrebări esenţiale:

- În tratat sunt menţionate „actele injuste, ale regimurilor totalitare. Se numără Pactul Ribben- “tr&p-Molotov printre acestea?

„= Vă răspund cu o întrebare; Ribbentrop şi Molotov au aparținut oare unor. regimuri totalitare? Ei au tat regimuri totalitare, şi noi condamnăm ea acțiuni... pare bine că vă amintiţi totuși de acest pact.. Asta este meseria mea. -

pitolul privind drepturile erstanejor aparținând

e veţi intreprinde

ital pentru monitorizarea drepturilor minorităților .. ând a examina împreună formele concrete de

a naţionale este destul de consistent. Ce

3 sia Et it crearea unui consiliu interdeparta-

Ucraina şi România au incă unele diterende în ceea ce priveşte granița maritimă din Marea Neagră, pe care ambele părţi o consideră bogată în petrol și gaze naturale. Acestea urmează a fi soluționate în cadrul semnării unui alt tratat, care va fi elaborat în următorii doi ani, relatează REUTER.

Associated Press: În pofida concesiilor sale, România are şanse reduse de a intra în primul val.

România şi Ucraina au acționat sâmbătă pentru înlăturarea disputelor, dintre ele, ce durează-din timpul celui de-al. doilea război. mondial, propunându-şi să apuce ferm pe calea integrării în Occident şi NATO - transmite Agenţia Associated Press.

Negocierile, notează AP, se împotmoliseră ca și precedentele, de luna'trecută, în momentul în care Ucraina a acuzat România de pretenţii teritoriale în legătură cu o insulă din Marea Neagră şi cu teritoriile smulse de Uniunea Sovietică în timpul:celui de-al doilea război mondial.

România a cerut ca Ucraina să denunțe Pactul Ribbentrop-Molotov din. 1939, care. a permis Moscovei să smulgă teritorii româneşti. Kievul a afirmat că cererea de condamnațe ar însemna că România doreşte teritoriile înapoi.

Agenţia comentează că: mulţi români se opun tratatului, dar guvernul l-a urmărit viguros, ca parte

Suspans până la încheierea negocierilor

aplicare ... cred că la următorul recensământ vor apărea mai mulţi români, pentru că nimeni nu se va mai speria să îşi declare naționalitatea .. „Totuşi, trebuie să găsim resurse de finanțare a proiectelor pe care le vom identifica în acest domeniu.

Astfel, ministrul ucrainean a recunoscut, într-un limbaj diplomatic, pertinența problemelor ridicate; de multă vreme, de către partea, română.

Picanteriile negocierilor diplomatice În timp ce ziariştii aşteptau pe culoare, negociătorii români şi ucraineni lustruiau cu grijă formulările. din tratat, ale căror principii, deşi convenite în prealabil, nutrebuiau să dea bătaie de cap, în viitor, oile La ora prânzului, inainte.de. primirea la. preşedi Leonid Kucima, nu se ştia încă pară nea | ta acer a aer miez ame sorina lor Que nu cer SS pa i Alen . intele Kucima a apărut înșă în somptuosul său cabinet, zâmbind amabil. S-a râs, s-a discutat relaxat. „Sunt sigur că ministrul Udovenko va rezolva această

problemă, a declarat preşedintele. Încuviințarea era

a obiectivului său de a deveni membru a! NATO. Alianța occidentală cere ca membrii sâi să renunțe la disputele teritoriale

Potrivit Associated Press, România, în pofida eforturilor sale, nu este văzută ca un posibil candidat pentru integrarea în primul val al extinderii: NATO, ce urmează să fie anunțat în iulie, la Madrid.

Ucraina işi-menține statutul de țară neutră, dar liderii şăi au făcut cunoscut că s-ar putea să aibă în Vedere, în.viitor, aderarea la NATO.

France Presse: Încheierea tratatului, „atu-ul” României pentru primirea în NATO

Agenţia France Presse citează declaraţiile ministrului român Severin că „România nu a parafat tratatul pentru a adera la NATO“, notând însă că anterior Bucureştiul estimase că încheierea acestui tratat ar putea reprezenta „atuul“ României în obiectivul integrării sale în NATO în primul val.

România, care a cedat Ucrainei sovietice importanțe teritorii în virtutea Pactului Ribbentrop-Molotov, s-a. apăraț întotdeauna că „ar avea revendicări teritoriale faţă de Ucraina, insistând, totodată, asupra! includerii în tratat a unei formule de condamnare a acestui pact.

Tratatul nu a fost semnat imediat, deoarece o „dezbatere naţională“ urmează să fie lansată în legătură cu acest subiect în România - a declarat, vineri, Preşedinţia României.

dată, dar au mai rămas nenumărate expresii de finalizat. În sfârşit, un simplu.cuvânt - „afectat, -, mai greu traductibil în ucraineană, a determinat o tentativă | de reformulare şi, deci, amânarea cu aproape o oră a paratării. În timp ce diplomaţii ucraineni și români asudau, argumentându-şi poziţiile, miniştrii de exteme se relaxau, pentru a-şi păstra limpede mintea și capacitatea de decizie. Aceste controverse, normale într-un.asemenea proces, nu au fost nici pe departe * de magnitudinea celor înregistrate la precedentele trei runde de negocieri, cele mai productive, se pare, din seria de zece care au avut loc în total. Spre exemplu, România nu putea obţine o modificare de frontieră pe Canalul Chilia (aceasta fiind 'stabilită, în prezent, pe malul: românesc); deoarece ar fi creat un precedent : inacceptabil pentru. ucraineni. S-a cerut, totuşi, - acordarea dreptului de liberă trecere pe acest braț, : Ela în trecut, nu era posibil, Partea ucraineană rul, în pă liberă trecere pe Canalul Dunare - |. Marea Neagră şi pe unele porţiuni ale Dunării. În fapt, vorba doar de o tactică de negociere, agresivă, această ultimă pretenţie nefiind inclusă in tratat. La fel * s+a întâmplat şi în cazul neamplasării de arme ofensive - pe Insula Şerpilor. Diplomaţii ucraineni au cerut demilitarizarea țărmului românesc al Mării Negre. Li s-a spus de la obraz că propunerea este nerezonabilă. În final însă, vointa politică a prevalat. ari

Tratat cu privire la relaţiile de bună vecinătate

şi cooperare intre România și Ucraina

România și Ucraina, denumite în continuare „Pbri Contractante:

Cominse că buna vecinătate, respectul reciproc și colaborarea dintre cele două state corespund intereselor fundamentale ale popoarelor lor.

Conştiente de interesul strategic comun În consolidarea independenței, suveranității, integrității teritoriale și stabiitâţi fiecăreia dintre ele,

Salutând schimbările istorice pozitive din Europa și animate de năzuința comună zatre o Europă unită - continent al păcii, securității și cooperării,

Călsuzindu-se după scopunie Și principiile Cartei ONU şi pornind de la primatul normelor general recunoscute ale dreptului internațional,

Reatirmându-și hotărârea de a Îndeplini angajamentele conținute în Actul final de 3 Helsinki, Carta de la Paris pentru o nous Europă, precum şi in celelalte documente e Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa,

Convinse că respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului “prezintă o premisă importantă pentru edificarea unei Europe noi, unită prin valorile “omune ale democrației, Iibertăţi şi statului de drept,

Condamnând actele injuste ale regimurilor totalitare și de dictatură militară care în vecut au afectat în mod negativ relațiile dintre poporul român și poporul ucrainean ji convinse că lichidarea moştenirii dureroase a trecutului se poate face doar prin 'ezvoltarea relațiilor prietenești și de cooperare între cele două popoare, care năzuesc ipre ediicarea unei Europe unite,

Considerând că evaluarea obiectivă a trecutului va contribui ia întărirea înțelegerii increderii reciproce intre cele două state și popoare,

Convinse de necesitatea realizării de câtre ambele Părţi Conractante a unei politici stive, orientată spre viitor, de bună înțelegere și încredere, bună vecinătate şi sarteneriat,

Având in vedere potentialul celor două țări și postblităţile lor pentru dezvoltarea olaborării bilaterale reciproc avantajoase,

Au comveni! asupra următoarelor:

Anicolul 1

1. Părțile Controctante își întemeiază retațiie lor pe încredere și respect reciproc,

ooperare și parteneriat. și i 2. Pârţile Contractante vor respecta, relație reciproce, ca şi în relațiile cu atte tate, principile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite și ale Actului final de a Helsinki: aitatea suverană, nerecurgerea la forță sau la amenințarea cu forța, inviolabiitatea

rontierelor, integritatea teritorială a statelor, pașnică a diferendelor, seamestecul in treburile interne, omului, egalitatea în drepturi i dreptul popoarelor de a dispune de ele insele, cooperarea între state și îndeplinirea u bună-credință a obligațiilor asumate contorm dreptului intemațional.

î;Pirție Contrctante, în concordanță ca pincioite i nommele dreptului mtemațional şi cui Actului final de ta Helsinid, reafirmă că frontiera existentă are ele este imviolabilă și, de aceea, ele se vor abţine, acum și în vitor, IEI lut inpotia seta omor, prim id n oice cer sa acţ

PE acainaree i uzupare one pri sau e itrgetulrheria petre

“2 Pi Concne a inca nn sape tera date ele două state și vor soluţiona problema delimitări platoului lor continental şi a onelor economice în

convenite în aces! schimb de scrisori

1. Pâre Contractanle, conştiente de caracterul indivizibi a securității europene, piete pân adlicerț «nel Europe ante coețăuiă d ste panică,

Ci e pai ea a Pa mea, Articolul 5

Pârție Contractante își vor întări și extinde cooperarea în cadrul organizațiilor inclusiv cele Și subregionale. Ele se vor sprijini reciproc în rue lor de negare î structure europene și cre tatice.

crea o ameni ru internațională, Parţile vor proceda la i tute na cite a Smile

2. Pările Contractante vor organiza regulate, a diferite niveluri; în E era a pia Cta ema e eee man

despre îndeplinirea obligaţiilor asumate in baza documentelor internaţionale in acest domeniu la care ambele au subscris.

3 Părțile Contractante vor realiza colaborarea în domeniul militar pe baza unor. acorduri separate intre organele lor de stat competente.

Articolul 7

1. Părţile: Contractante, pe bază bilaterală și multilaterală, vor contribui activ la procesul de dezarimate în Europa, la reducerea in continuare a forțelor armate şi armamenielor, până la niveluri corespunzătoare necesităților de apărare:

2. Părțile Contractante vor acționa impreună pentru menţinerea și consolidarea regimului de neproliferare a armelor nucleare, pentru respectarea strictă a acestuia, precum și pentru interzicerea producerii și/sau folosirii armelor de distrugere în masă.

Articolul 8

Părţile Contractante, potrivit prevederilor Convenţiel-cadru europene privind cooperarea transfrontalieră dintre comunităţi Sau autorități teritoriale, vor încuraja şi sprijini contactele directe și colaborarea reciproc avantajoasă intre unități administrativ teritoriale din România și Ucraina, indeosebi în zonele de frontieră. De asemenea, ele vor contribui la colaboraea între unitați administrativ teritoriale din cele două state în cadrul euroregiunilor existente, precum și al euroregiunilor „Prutul de Sus“ și „Dunărea de Jos” nou create, la care pot fi invitate să participe și unități administrativ teritoriale din alte state interesate. Părțile Contractanie vor acţiona pentru includerea acestei cooperări în cadrul activităţilor corespunzătoare ale instituilor europene.

Articolul 9

Părţile Contractante vor extinde cooperarea dintre ele, precum și cu alte state riverane ta Dunăre și a Marea Neagră, n toate domeniile de interes comun.

Articolul 19

1. Pentru a asigura dezvoltarea și eprofunderea relaţitor bilaterale, precum și pentru efectuarea unor schimburi de vederi referitoare la problemele internaţionale, Părțile Contractante vor favoriza contactele regulate între organele și instituțiile lor centrale şi locale. În acest scop, anual vor avea loc întâlniri la.nivel de şe! de stat sau de guvern Sau întâlniri ale miniştrilor afacerilor externe, cu care ocazie va (i examinată ŞI îndeplinirea prezentului Tratat.

2. Părţile Contractante vor încuraja dezvoltarea în continuare a legăturilor

Părțile Contractante vor sprijini tâgirea contactelor directe între cetățenii lor, precum, N cirip aia Cca epoca de aa îi

1. Ea d? cinta vor coara intel şî cau organizați contele imernaţionale, n vederea dezvoltări și punerii in aplicare a standardelor internaționale referitoare la promovarea și protecția drepturilor omului și a libertăţilor fundamentale pentru toţi, inclusiv a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

2. Părțile Contractante se vor consulta, ori de câte. ori va îi nevoie, perfecţionării și armonizării legislației lor naţionale în acest domeniu, dezvoltării contactelor umane și rezolvării problemelor cu caracter umanitar de interes comun.

1. În scopul protectiei identităţii etnice, culturale, lingvistice și religioase a minorității române din Ucraina și a minorității ucrainene din România, Părţile Contraciante vor aplica normele și standardele internaționale prin care sunt

determinate drepturile minorităţilor naționale, și anume acele

a asupra dimensiunii umane a Organizației pentru Securitate şi Cooperare în Europa, din 29 iunie 1990, Gen a persoanelor aparținând minorităților naţionale sau etnice, religioase și lingvistice:

(za ri an entre 8 ecrane 1201 (1998) a Adunării Consiliului Europei cu privire la un protocol la Comenţia europeană a drepturilor. omului. referitor la drepturile minorităților naţionale, cu

pepe ngeaci „care se află persoanele aparținând minorităților Contractante neâtirmă că persoanele la care se referă acest articol au,

voinței or. Ele au dreptul să-și exercite pe

op leeg ra părelerărie ln ear plate în fața lei. Persoanee aparinând acestor mieriăi a publice, inclusiv prin reprezentanţi

aleși potrivi legii, precum:și la viața culturală, socială și economică.

S. Părţile Contractante vor.crea, pentru persoanele aparținând minorităţii române din Ucraina și cele aparținând minorităţii ucrainene din România aceleași condiții penru sludrea inbl ir malene Pre Oonatractane eaimă că persoane sus-menţionate au dreptul să fie instruite În limba lor maternă, într-un număr necesar de şcoli insttuți de atpontu Meat și specialare, sună iând seama de răspândirea a minoritățior respective, Ele au, de asemenea, dreplul de a folosi limba lor matemă în raporțufie cu autorităţile publice, în contormitate cu tegislația națională și cu angajamentele internaţionale ale Prilor Contractante.

6. Pârţile Contractante recunosc că, în exercitarea dreplului la asociere, persoanele: aparținând acestor minorități; naționale, pot intlința și menține, în conformitate cu legislaţia internă, propritte / asociaţii, precum și instituții sau așezăminte de învățământ, culturale și religioase,

7. Parţile Contractante vor. respecta dreptul persoanelor aparținând minoritățile naţionale de a avea acces, n limba maternă, la Informaţie și la mijloace de comunicare în masă; precum și de'a schimbe liber și de a difuza Informaţii. Ele nu vor crea obstacole, n ceea ce priveşte nfințărea și utlizarea de câtre aceste persoana, în cadrul egislaței interne a fiecărei Părți a propriilor miioace de intormare în masă, Persoanele la care se referă acest articol au dreptul de a menţine contacte între ele și peste trontiere cu cetățeni ai aitor state și de a participa la activităţile organizațiilor

uvernamentale, atât la nivel național, cât și internațional. ă

8. Părţile Contractante: se vor.abţine să la-măsuri care, modilicând proporție populației din zone locuite de persoane aparţinând minorităților naționale, urmăresc limitarea drepturilor și libertăţilor acestor persoane, care decurg din standardele și normele Internaţionale menționate în paragratul 1 al prezentului articol.

9.Orice persoană unei minorități naționale, care consideră că drepturile rolele prin acest areal: At incăleate, e dreptu să aarseze o ptilo autorităţilor de stat competente, folosind procedurile fegale disponibile.

10. Părțile Contractante recunosc obligația persoanelor Ia care se referă la acest articol de a fi loiale statului ai cârui cetățeni sunt, de a respecta legislaţia națională, precum și de a respecta drepturie celorlalte persoane, indeosebi acelea care aparțin

populației majoritare sau altor minorități naţionale.

11. Nici una din prevederile acestui articol nu va fi interpretată ca limitând sau magia drepte alu ore unt ăconeule n Comoara că eg Pot Contractante sau cu acordurile incheiate intre

ginere ore e e ca implicând vreun drept de a intreprinde vreo activitate sau de a comite vreoacțiune contrară scopurilor şi principiilor Cartei ONU, attor obligaţii decurgând din dreptul internaţional

Epir cau mem nu d îm em i Europă, Inclusiv ul integrităţii teritoriale a statelor

1: "parle Conrattante 3 8copul de'a coopera în în urmreea angajamentelor prevăzute: în acest articol, vor interguvernamentală, care va ține cel puţin E ci aa

1.Parție Contractante vor erea condiții favorabile, economice şi comereiale bilaterale, reciproc mecanismul acestora, n conformitate cu normele şi

accidentelor industriale şi ale catâmitățitor naturale. Ele vor colabora în domeniul utilizării 8 resurselor naturale, ai extinderii vedere alintăptuli unor măsuri eficiente pentru protecţia şi refacerea naturii, în gonpul amolocări'ettță eoteațe a en două n.

Pârțile Contractante vor,ntensițica. cae rr el le al

Negre. 4. Părțile Contractante se vor informa reciproc, tră întârziere, a

pri ea ea sa nu ea Râu ee se Cub et

4. prgeeler înehela Seller mac vor Lu în problemele protecției mediului incoiurtot.

Parţile Contraetante or! per pn asigurarea Pereira pe teritoriile | bere

imi „normele: trai ri scop, Sa dar ea va ear PURE tame ii ei în ate dion ia i aodirti Î

RETETE aratati ina

de dezvoltare a intrastructurilor naționale, inclusiv a sistemelor energetice, precua, ŞI a rețelelor de transporturi și de telecomunicaţii,

Articolul 19

1. Parile Contractante vor dezvolta cooperarea înjdomeniie cuhurii, știnţel şi îvătumărțului

Părțile Contractante vor sprijini cunoașterea reciprocă a vatortor culturale au ce cală țări de către cetățenii lor, vor susține inițiativele in acest Sens pe inie a, stat civice și individuale şi vor contribul schimburilor intre uniuni de creațe, asociaţi, instituţii de cultură, ştiinţă și învățământ.

3, Părțile Contractante vor dezvolta , inclusiv pe bază de directe, între universităţi și ate instituţii de învățământ, perle şi centre de cercetin ştiinţifică din cele două țări şi vor sprijini schimburile reciproce de elevi, studenţi, profesori şi cercetători ştiinţifici.

4. Pbrile Contractante, n contormitate cu reglementările or interne, vor încura cooperarea și schimburile directe intre arhive, biblioteci ȘI muzee şi vor asigua aecesul la sursele documentare existente în acestea, pentru certetători şi aţi cetățeni i celeilelte Pâri.

5. ia Ciceul Ci eve urcă Ja cae al A a Mag

vcrainene în România. și vor crea, În acost scop; condiții adecvate, ir mr oi rr an ului,

6. Pârțile Contractante vor incheia privind recunoaștere Peel polei arie pen pre a imvățmântulul cel și

vrivratar, precum și 3 ur tinca și ceceniea, 7. Părțile Contractante, în scopul indeplinirii prevederilor acestui articol, vor inchea oare.

acorduri și programe corespunzăti Articolul 20, Părție Contractante vor colabora în scopul conservării şi restaurării monumentear istorice, cuturale și a locurilor memoriale românești în Ucraina, respectiv ucrainene n Rl sii ascemisesi în conformitate cu legislația fiere "reouzi , Parție Contractante vor incuraja cooperarea in domeniul mijloacelor de comunicare

ment Cta informarea

pe aaa Eee a ea RE Pepelea economie, culturală și ştințiieă Sne, conomtnet peer ace erou mt

„Pia etrcune vor dezvolta cooperarea în domeniul protecţiei şi i medicale, 5 apela i sportului. Ele se vor preocupa de ere,

Bra iară aim tell ee pie celeilalte Pâni dei şi, în acest scop, vor inchela acorduri corespunzătoare.

crimei operațiuni anciere ete raeul Haga cu upefiante, me, substanțe expozv Mtaca, materiale nucleare și radioactive, precum și a inclusiv cu bunuri și valori culturale. Ele vor incheia, în acest scop, acorduri vor promova acţiuni comune în cadrul colaborări internaţionale in aceste

1. Parile Contractante vor dezvolta relaţiile, enulr,recum și coberna domeniul asistenței juridice reciproce în cauze civile, familiale ii

2.Pbrile Contractante, în scopul ereâriicondiților Cutii de persoane și mârturi peste frontiera de stat româno-ueraineaniă, vor colabora pentru cea iz mere Crt an or ne meu oerea titi 6 10 pe de ina ete celor exilentei În acest scop, ele vor incheia acorduri

rd «5 cibrar pile rd „Poe Prezentul Tratat nu esie indreptat împotriva vreunul stat torț și nu aduce, ic drepturilor și obligaților Părțior Contractante care decurg din tratatele

die ete de ec de fu te a pt oieri:

Prezentul Tratat se încheie pe de 10 ani: vtabltea lui se minelor nb pi icrber-rle eee

Deere gene a

craina se grăbeşte si ratifice un tratat care o avantajează

Esrespondăenta din Kiev de la Mugurel RĂDULESCU

“La “Kiev, miza ratifidării tratatalui bilateral “româno-ucrainean evoluează în-mare-măsură în cadență evenimentelor de pe scena euroatlantică. Unele elemente din „presa. ucraineană -sunt edificatoare în aceșt sens. Kievul, a avut în mână un atu...?, explică ziarul „Denis, care, apreciază că, în ciuda grabei Bucureştiului, diplomăţii ucraineni au făcut unele concesii importante. „Explicaţia-- constă în--faptul -că diplomaţii noştri se „temeau că Bucureştiul nu va «fi primit în NATO, iar Kievul va. rămâne“cu o; frontieră nereglementată cu România. în legătură cu care nu numai România, dar şi Occidentul îi: învinovăţesc de lipsă de :compromis. pe “cale civilizată“. Reglementarea frontierei cu România prin: respectarea: situăţiei existente este -considerată, de „altfel, în. mod.unanim, în -preșa: de „la, Kiev, drept principala victorie a negocierilor bilaterale. Totuşi, ziarul citat. inşistă asupra. problemei delimitării platoului continental între: România: şi U “Insula Şerpilor. căistă zăcăminte” de “petrol! şi "gaze. „Procedura. trântmiterii. cauzei 'cătire” Tribunalul Internaţional: de lă- Hăga avantajează. Ucraina“! scrie “ziatul citat, fără a detalia, “Totuşi, conform opiniei

răina, ştiut fiind. că în :

noastre, aceasta poale deveni în. viitor un izvor de conflict: între cele, două ţări și constituie un precedent în, demarearea frontierelor cu alţi vecini, şi, în primul rând cu Rușia“.

În acest contțext, o anumită 'grabă şi, interes în ratificarea urgentă a tratatului se pot observa la partea ucraineană. Incă de sâmbătă, în discuţiile particulare cu ziariştii ucraineni, ambasădorul Aleksandr Ocealăi îi asigura pe aceştia că tratatul va fi ratificat până. în iunie: Organul parlamențului de la Kiev indică, din informaţii neoficiale, că „tratatul româno-ucrainean va fi semnat deja Ia sfârşitul acestei luni, la Bucureşti, şi exprimă temeri privind noi temporizări din partea României, invocând declaraţiile critice. ale opoziţiei, cât şi „precedentul“ tergiversării negocierilor în două rânduri, înaintea, parafării. „Să sperăm că soarta tratatului ucraineano-român. nu+va, fi. similară. cu: cea-a' tratatului esa său Gl A comenta. Kievskie Vedomosti,. care aprecia că ,în Ucraina acest proces se va i ha foarte. rapid“.

“Este vorba, fără îndoială, de continuarea unor tactici de influențare a relaţiilor bilaterale prin articole de presă.

Până de curând, erau comune în, mass-media de la Kiev articole prin care unele drepturi legitime ale minosităţii române din Ucrâina erau interpretate drept pa unor revendicări teritoriale. Spre “exemplu, instruirea unor români, de cetăţenie! ucraineană! în țara-mamă era interpretată drept scheletul unei scoloâne a S-a“, organizată în; scopuri șeresioniste. 'Asta, pentru a nu mai vorbi.de reclamaţiile directe pe care diplomaţii ucraineni le-au făcut împotriva României prin diferite cangelării occidentale“.

Iată însă ce spunea fostul premier, Evgheni Marciuk, în prezent.deputat, despre politica actualului guvern, tot în cotidianul „Deni“, în-urmă'cu câteva săptămâni: | „Dacă mai mergem spre Occident, trebuie să fim mai toleranţi în contactele. cu vecinii -din.-Vest.. Recenta înăsprire a.relaţiilor cu România nu atestă existenţa unei strategii pe termen lung. MAE ucrainean a încertal | să exercite presiuni asupra României, folosindu-se de faptul că o condiţie:a apropiatei decizii privind primirea acesteia în NATO p reprezintă absenţa problemelor teritoriale. În presă au apărut afirmaţii privind dubioase intenţii ale; Bucureştiului» privind. deplasărea flotilei dunărene româneşti. Dar dacă Ucraina preconizează. o -

"dezvoltare a relaţiilor, cu vecinii săi, atunci ea trebuie

să, evite suspiciuni inutile“;

* Tratatul cu Ucraina a fost paralat

La Kiev, ministrul român de Externe, Adrian Severin, a parafat Tratatul de bază cu Ucraina, după negocieri care au durat patru ani. „Nu s-au făcut sacrificii istorice“, a declarat A. Severin, care a mai arătat că încheierea Tratatului nu e în legătură directă cu eforturile României de integrare în NATO.

+ Consultări asupra tratatului

Partidele parlamentare au participat la o ultimă rundă de consultări, la Cotroceni, privind oportunitatea semnării Tratatului de bază- cu Ucraina. „S-a conturat o susţinere din partea majorităţii parlamentare şi a PDSR pentru semnarea şi ratificarea Tratatului“, a declarat Emil Constantinescu.

* Principiile tratatului

MAE a prezentat principiile refleclate în Tratatul de bază -cu Ucraina şi în Acordul guvernamental conex: inviolabilitatea frontierelor, nefolosirea forței şi a amenințării cu forța, soluţionarea pe cale paşnică a diferendelor, succesiunea statelor la tratate, protecția românilor din Ucraina (prin intermediul euroregiunilor Prutul de Sus şi Dunărea de Jos, prin angajamentul părților de a aplica principiile și normele înscrise în documentele europene şi universale în materie, inclusiv Recomandarea 1.201 a CE).

Ieri, la Neptun,

onstantinescu și Mucima au semnat Tratatul de bază, abandonând trecutul în favoarea speranțelor

Preşedintele Emil Constantinescu şi echipa cu care a câştigat puterea acum 6 luni s-au prezentat suficient de emoţionati la primul lor moment politic cu rezonanță internaţională majoră. Semnarea Tratatului de bază între România și Ucraina a adus ieri, la Neptun, întreaga protipendadă politică: preşedintele Senatului - Petre Roman, preşedintele Camerei --lon Diaconescu, lideri de partide, ministri. Din fotografie au lipsit însă cu desăvârşire liderii partidelor de opozitie. Din acest punct de vedere, mai reuşită a fost fotografia de anul trecut, de la Timişoara, când la semnarea tratatului cu Ungaria.aceleaşi personaje numite mai Sus au stat de-a dreapta lui lon Iliescu şi Nicolae Văcăroiu. Chiar şi cu această prezenţă exclusivistă, animația a fost maximă. Pe peluza vilei „Nufărul“ (fosta reşedinţă a lui Ceauşescu), înaintea sosirii preşedintelui Leonid Kucima. ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Aleksandr Ocealii, ne declara: „Sunt foarte mulțumit de termenii acestui trătat și sunt convins că va fi ratificat rapid'. Partea română fremăta pe lângă garda de onoare, nerăbdătoare 'să- înceapă momenţul semnării. "La: ora 11.15, oaspetele a coborât din maşină, fiind primit de Emil Constantinescu cu toate onorurile, Persoanele acredităte la âcțiune au avut practic. toată libertatea de miscare în zonă, dispozitivul vizibil de proteoţie fiind cu rppyltenai, lejer decăt cel:ce-asâna seara, + Constanţa, Constantinescu de la Aeroportul Kogălniceanu. Prezentarea onorului. s-a făcut pe fundalul. imagini (fără sonor) a revolutionarilor tomitani. veniţi: cu pancarte destăşurate să-l susțină pe: şeful statului. A fost. de altfel, singura animaţie din stațiune legată de evenimentul. politic,

După convorbirile tete-ă şi după cele ale 'delegaţiilor, “a urmat momentul semnărilor. Mai întâi, miniştrii de. exteme, Ghenadi Udovenko şi Adrian Severin, du parafat scrisorile cu acte adiționale. Preşedinţii Kucima şi Constantinescu

la Sosirea “pregăteste

dis Episodul: neplăcut a fost greu de trecut cu vederea;

te dintre cei doi preşediăti i

O Liderii partidelor de- opoziţie - absenţi de la ceremonie E Astăzi, Parlamentul României va primi tratatul pentru ratificare 9 Preşedintele Constantinescu scontează pe votul opoziţiei: „Altfel, PDSR se va discredita şi prăbuşi”“ e

Preşedintele Kucima despre românii din Ucraina: „Pe hârtie, au toate drepturile.

Nu-i putem însă ajuta economic”

mira tratatului. Etapa dectănil) tul “de mult, mai ales datoritieeaniei uncţionalităţi de“ traducere, aparținând gazdelor:

Mesajele ambilor preşediriti au ţintit mai ales conotăția internaţională a tratatului semnat și au încercat Să „Panseze” rănile încă deschise pentru unii. răni ale

treeutului. Vorbind despre spiritul Actului finat de Ma

Helsinki, Emil Constantinescu a spus: „Istoria nu nedă dreptul:să „deturnăm acest. spirit! in

favoarea unor nostalgii, oricât de corect motivate;

oria însăşi ne interzice să faceni din interesul național 0 noţiune arheologică“, mpi at i

Cu alte metafore; dar cu-cuvinte Ta. fel de mult cântătite, Leonid Kucima a aprobat poziţia , lui Ernil Constantinescu, dar a încercat să exprime şi-o proiecție de viitor a trătatului: „Ne aşteaptă foarte mulță muncă

„pentru a îndeplini tot ceea ce am semnat astăzi”.

Bogdan CHIRIEAC

Răzvan MITROI

; 4 Foto: C. DRĂGOESCU (Continuare în pag. a Ia)

Leonid Kucima în conferința de presă de la Neptun „N-am făcut concesii reciproce,

noi am venit unul către celălalte *

După semnarea documențelor oficiale preşedinţii Rom ainei, Emil Constantinescu şi Leonid n unde au răspuns ului Adevărul a fost ată următoarea intrebare preşedintelui Ucrainei

- D-le președinte, care este în opinia dvs, principala concesie pe care Ucraina a făcut-o României în cursul negocierii acestui Tratat?

Kucima - Noi nu ne-am făcut concesii reciproce, noi aim venit în întâmpinare unul către celălalt. Nu pot spune cine a-mers mai mult in întâmpinarea celuilalt, dar impreună am făcut un lucru mare.

Preşedintelui României i-a fost adresată următoarea întrebare:

- D-le preşedinte, la semnarea Tratatului cu Ungaria, în septembrie anul trecut puterea de atunci a invitat şi Opoziția, lucru care a fost bine primit de opinia publică. Astăzi, reprezentanţii opoziție lipsesc. Ce s-a întâmplat? l-aţi invitat şi nu au vrut să vină?

Constantinescu - Au fost transmise invitaţii președinților partidelor din opoziție, persona! d-lui Ion Iliescu, d-lui Tabără, d-lui Corneliu Vadim Tudor. Au fost invitați şi şefii comisiilor: di. Meleşcanu în calitate de şet al comisiei de politică externă. S-au avut în vedere funcţiile, ocupaţia din parlament și toate partidele parlamentare. Nu s-a făcut nici un fel de discriminare, cum era normal. Mai ales că noi suntem interesați, Tratatul va fi trimis spre ratificare, şi noi suntem interesaţi să colaborăm cu opoziţia pentru că nu este o problemă a majorităţii, este o problemă de interes național.

Problema ratificării tratatului a mai revenit pe

Constuntinescu

(Urmare din pag. !) Mă

Parafarea şi semnarea Tratatului de bază dintre România și Ucraina s-au făcut atât de către București, cât şi de către Kiev cu ochii la Conferinţa la nivel înalt de la Madrid, unde un grup de state europene va fi invitat.” să înceapă negocierile de aderare la NATO. România avea nevaie de acest Tratat pentru a-şi spori șansele admiterii, iar Ucraina a încercat să profite de graba Bucureştiului & pentru a obține maximum de concesii.

Compromisul la care s-a ajuns în final poate fi considerat însă rezonabil. România a recunoscut frontierele actuale cu Ucraina în conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki, la care

este astă! atcâităt da -câtie Bilcurei

împotriva sa dreptul internaţional dezvoltat în lume

după al doilea război mondial. Partea ucrâineană a-

acceptat în preambulul Tratatului o condamnare indirectă a Pactului ce i-a adus importante teritorii. Trebuie totuși amintit că referirea la Actul final de la Helsinki nu a împiedicat reunificarea Germaniei

parcursul conterinței de presă. Din partea ucraineană nu se întrevăd probleme, iar dinspre partea româna actuala putere deţine majoritatea parlamentară. Totuși în legătură cu această problemă, preşedintele Constantinescu a fost extrem de ferm: „Mâine (adică marţi nr.) voi trimite - Tratatul “spre. ratificare Parlamentului şi vă spun că acesta va fi ratificat foarte repede. Aceasta nu numai fiindcă avem majoritatea parlamentară, ci fiindcă, dacă ar vota împotrivă, PDSR-ul se va discredita şi prăbuși și pe plan intem şi internaţional. Aceasta deoarece negocierea Tratatului a fost începută de PDSR, iar apoi lucrurile au evoluat în sens pozitiv. Unul d aspectele-cheie ale Tratatului bilateral se referă a protecţia minorităţilor. Părţile au convenit să facă referire la Recomandarea 1201 a Consiliului Europei cu specificarea că'pțin ea nu se înțeleg drepturile colective şi autonomia teritorială pe criterii etnice, Despre felul cum. va fi protejată. minoritatea română din, Ucraina (adesea înregistrată la Kiev ca populaţie moldovenească), preşedintele Kucima a fost realist în afirmaţiile sale: „Pe hârtie drepturile minorităţii sunt asigurate. Din punct de vedere economic nu le puţem deocamdată veni în. întâmpinare. Important este însă că suspiciunea dintre țările și popoarele noastre a dispărut“. La rândul său preşedintele Constantinescu a spus: „Legea minorităților adoptată în Ucraina este extrem de permisivă. Acum este însă timpul să se treacă de la vorbe la fapte. Cine vrea să investească, să investească, cine are ceva de făcut, să facă”. Un mod'important de a asigura drepturile minorităților este crearea euroregiunilor. Contextul politic şi de securitate european a revenit şi el în conferința de

după câte VF Shut si iăintoăitatea la patria-mamă 'a landurilor din Est. Tânărul stat “uerainean-a acceptat introducerea în Tratat a Recomandării 1201 a Consiliului Europei, ce

garantează drepturile minorităţilor din'cele două ţări, *

şi înființarea euroregiunilor în Bucovina de Nord şi Basarabia de: Sud. Cu toate” aceste concesii din

şi Mucima au se

fopul trecut de diploriația aţia româneăscă ască cu UC

siguranța că fiecare cetățean poate trăi în ls România nu va fi atacată de nimeni. De AVE putern ocupa misti de reformă, de lupta pn E corupție”, a spus președintele Constanțineșa S8.. pus punct trecutului şi privim în viitor, "An N preşedintele Kucima după ce, a evitat să șa, IS şi 4 direct la o intrebare privind consecinte ă Ribbentrop - Molotov. La rândul său, pr j Constantinescu a insistat asupreitleree bă ; - Uoraina'- România și Uoraina - Republica y af ; - România fapt care at permite în opinia sa 3 dezvoltare puternică pentru Republica Moldoya i Preşedintele României a insistat în conferința deorsi că negocierea Tratatului nu s-a făcut sub Presiunea. timpului şi apropierii Conferinţei NATO de la Mag Polonia, principalul favorit în cursa pentru Alan. Atlantică, nu a semnat un Tratat cu Ucraina, ci o Simpă declaraţie de reconciliere, Intrebat de ce în Caaj| Poloniei, Kievul s-a mulțumit doar cu atât; preşegi Kucima a răspuns: „Polonia nu-avea revendică teritoriale şi nu dorea modificarea frontierelor gy,+ Ucraina“. În sfârşit, subiectul atât de fierbinte 4, admiterii României în NATO nu a lipsit nici din'oon. ferința de presă: „Nu există absolut nici un aroumenț pentru ca țara noastră să nu fie admisă în NATO în primul-val", a spus preşedintele Constantinescu. An element esenţial il reprezintă relaţiile cu vecinii, N,

are nevoie de țări care furnizează securitate. Primirea României în Alianţă nu ar muta un zid cu 1000 de km. mai la Est, ci ar crea o linie de cooperare", La rângi| său, Kucima a afirmat: „Noi vom saluta: primii! admiterea României în NATO“.(B.Chirieac) îi

mnat ...

partea României şi acceptări din parieă Ucrainei, Tratatul bilateral "nu ar fi-putut (i " perfectat fără o formulă diplomatică ă ingenioasă. Problemele -nesoluționate rămase între părți, aşa cum: sunt exploatarea şi delimitarea. platoului continental din jurul Insulei Şerpilor sau“ neamplasarea de arme ofensive pe teritoriul acesteia, au fost trecute întrun + acord adiţional semnat la nivel de miniştri de externe. Actul prevede că, dacă în termen. de 2 ani nu se va ajunge prin negocieri bilaterale la -un acord în-aceste: privințe, cazul va fi trimis spre ac Curi internaţionale de Justiție dela Hăga Detinitivarea Tiatatului româno-ucră-

presă a celor 2 preşedinţi: „Am 0bținu na.

e Pat

partăă repete ami în păcii al şi Federaţia Rusă. Bucureştiul speră ca. Tla să influenţeze Administraţia de la Căsa Albă in a lua 0 | atitudine favorabilă admiterii României în NATO, n

/ ceea ce priveşte Tratatul cu Rusia, definitivat inpropar.

ție de 90 la sută, acesta este o floare la ureche după |. Ucrâina,.

- Tratatul româno-ucrainean a fost semnat

La Neptun, preşedintele român, Emil Constantinescu, şi omologul său ucrainean, Leonid Kucima, au semnat Tratatul de bază dintre cele două ări. 'Este un eveniment în funcţie de care va fi evaluată adecvarea la imperativele interesului naţional, luciditatea şi clarviziunea de care vom fi dat dovadă într-un ceas de cumpănă a istoriei ţării noastre și a lumii”, a deciarat da i aia Emil Constantinescu.

* Tratatul cu Ucraina ratificat de Senat

Senatul a adoptat Tratatul de bună vecinătate şi cooperare cu Ucraina, cu o majoritate de voturi. Împotriva aces: tui document au votat reprezentanții opoziției. Anterior, Tratatul a fost adoptat şi de către Camera Deputaților.