Caius-Traian Dragomir - candidat FSN pentru președinția României

RARA 000

Un candidat cehovian: CAIUS DRAGOMIR

Intr-o atmosferă de show american, Convenţia extraordinară a F.S.N. a desemnat candidatul partidului la președinția ţării. Ca şi în cazul Convenţiei Democratice, rezultatul votului a adus o surpriză. A invins cel mai puţin cotat dintre candidaţi : di. Caius Dragomir. Analogiile cu d!. Emil Constantinescu pot merge şi mai departe. Amindoi sint intelectuali. Amiîndoi au o anumită blindeţe in voce și în gesturi. Amindoi au barbișon. Și amindoi au anunțat, după alegere, că nu se vor bărbieri. Într-un roman de Valentin Kataev, personajul principal fuge de rupe pămintul prin piaţa centrală a unui orășel de provin: cie. Ciţiva mujici de pe margine, văzindu-l, strigă, prăpădindu-se de ris: — Huo, intelectualilor | Firește, personajul principal nu era intelectual. Pentru mujic însă nu era mai mare dispreț decit să-i spună cuiva „,intelectualule“. Aceasta pentru că în viziunea lui de om ro-= bust, cu pofte sănătoase și iute satisfăcute, intelectual insemna un cetățean sfrijit, timid, în gesturi, gata să cumpănească, o noapte întreagă, inainte de a-i arde cuiva o scatoalcă. Un astfel de intelectual, lesne de privit batjocoritor de ocamenii așa-ziși dintr-o bucată, poate fi luat în discuţie pentru a înţelege ceva din imaginea publică a domnilor Emil Constantinescu și Caius Dragomir. Victoria dlui Caius Dragomir a stirnit multe: discuţii. S-a speculat asupra unei bătălii intre Petre Roman. și Eugen Dijmărescu. S-a vorbit despre o răsturnare a planurilor dlui Petre Roman, care l-ar fi dorit drept candidat la

reședinție din partea F.S.N. ped.. Victor Babiuc. E greu de dat crezare zvonurilor, ipotezelor şi scenariilor. In politică, la fel ca și În viaţă, important este ceea ce iese. Și din acest punct de vedere, la Braşov, a ieșit, intimplător sau nu, exact omul, de care avea nevoie Frontul în campania electorală. Nu in cea pentru prezidenţiale, deoarece di.

Caius Dragomir n-are nici o şansă, ci

în campania pentru alegerile parlamen.- tare.

Să mă explic.

In „condiţiile în care di. Petre Roman a refuzat candidatura, F.S.N. trebuia să desemneze un candidat care să reprezinte cit mai puţine riscuri pentru bătălia dusă de partid in perioada care va urma, Alegerea dlui Victor Babiuc ar fi insemnat, practic, pierderea de către F.S.N. a unui minister-cheie in alegeri : cel al Internelor. În plus, chiar admiţind că F.D.S.N. și președintele lon Iliescu n-ar fi reușit să-l inlăture, di. Victor Babiuc ar fi fost vulnerabil. Ca ministru de Interne, domnia sa stă pe un butoi de pulbere. Spaţiul său de activitate e atit de mare şi de gingaș, incit oricind o gilceavă intra doi beţivi se poate transforma, temeinic manevrată de Televiziune, într-o categorică punere la indoială a capacităţii Poliţiei de a asigura ordinea publică. Contrar unor jurnalişti, nici di. Eugen Dijmărescu nu era un candidat fără riscuri pentru imaginea partidului. Cum în orice campanie electorală se personalizează masiv, ar fi fost destul de ușor adversarilor F.S.N. ca, plecind de la trecutul dlui Eugen Dijmărescu, să se ajungă rapid la guvernarea Roman.

Spre deosebire de ceilalți doi candidaţi, di. Caius Dragomir nu numai că nu poate afecta imaginea partidului, dar mai mult, o poate imbunătăţi. In alegerile parlamentare, F.S.N. are nevoie de o imagine total diferită de cea a anului 1990. DI. Caius Dragomir i-o poate oferi din plin. Domnia sa va putea fi prezentat oricind drept un exemplu al unui F.S.N. subtil, intelectual, cărturar, departe de grobianismul Frontului de acum doi ani. Sigur că di. Caius Dragomir nu va învinge in prezidenţiale. Nu de aici insă se așteaptă de la el un ajutor dat F.S.N.-ului. El trebuie să fie util Frontului în alegerile parlamentare. Chiar riscind să fie astfel un om de sa: crificiu,

Eni

CAIUS DRAGOMIR ÎL INVINGE PE PETRE RUMAN

Surpriză la Convenţia Extraordinără a FSN de la Braşov: cu un discurs în manieră americană Caius Dragomir a invins în faţa lui Victor Babiuc, preferatul dlui Are Roman.

Lucrurile. s-au desfăşurat cam aşa. Simbătă dimineaţa a avut loc şedinţa Comitetului Director, la care a fost admisă şi presa după oarecare deliberări (ei în sală, noi în ploaie) dar a fost totuși admisă, nu ca la lucrările Convenției Democratice, unde n-a plouat, dar nici n-am intrat.

Eugen Dijmărescu şi-a anunţat retragerea din cursa elecorală. Motivul invocat stă în picioare: ': numele său fiind legat de guvernarea Roman, contracandidaţii săi l-ar pune în stiuaţia de a-și construi campania pe justificarea eşecurilor reformei. Petre Roman a zis: „aşa este. Punem la vot“. A fost primul moment de cumpănă. la o numărătoare sumară s-a văzut că cei mai mulţi membri ai Comitetului Director nu erau de acord cu Dijmărescu. Petre Roman a mai încercat două variante de vot, din unghiuri de vedere diferite, doar, doar va obţine alt” rezultat. Manevra n-a ieşit, aşa că a fost nevoie ca liderul FSN să facă uz de toată puterea sa de convingere. În sfîrşit, sala a înţeles că un om care nu vrea să candideze nu poate fi forţat să o facă. Aşadar, în Convenţia Extraordinară de după amiază au intrat doi candidaţi: Victor Babiuc şi Caius Dragomir.

Candidaţii au fost prezentaţi în ordinea alfabetică. în care apăreau pe buletinele de: vot. Petre Roman a vorbit de două ori mat mult despre Bablue decît despre Calus Dragomir. Despre primul a spus că are un aport malor în schimbarea mentalităţii funcțlonarulul de stat. Că este un promotor al re-

formei politice. Mai mult, cu el se identilică omul simpiu. Despre Caius Dragomir ă spus că e mai nou în ESN. in pofida ordinii altabetice de care tfâcuse caz pină atunci, a dat cuvintul candidaţilor în ordine inversă, cu Babiuc la urmă. Se ştie că ultima impiesie contează. Caius Dragomir a vorbit scurt, aluziv şi cu umor. Electoral, aşa cum numai în S.U.A. am mai văzut. Vorbind de protecţia socială a spus că şi el are nevoie de ea. N-a spus suveranitate, ci

“frontiere de nemutat. A zis nu MOSCO-

VEI şi da Washingtonului. Vorbind de axa state-instituții a spus că noi stăm la coadă la organismele internaţionale fără să ştim ale cui sînt ele. Cînd vom ști, vom sta şi noi în față. În replică,

„Babiuc a fost interminabil, plat. a făcut

o analiză politică pe puncte. solidă ca studiu, dar inadecvată ca discurs electoral. Dragomir a cucerit, Babiue a plictisit. Balanța s-a înclinat atît de vizibil în favoarea celui dintii, înctt Adrian Severin s-a văzut obligat să-l atace. El a lovit în punctul cel mai sensibil. Dragomir și-a construit discursul pe fisur! de stil; Severin a ochit în cea mal inspirată . și-a demonstrat că nu-i decît o vorbă goală. Caius a spus despre politica externă: „să sărim peste Furopa, să ne orientăm spre S.U.A.* Severin a probat că-nu se poate sări peste Europa nic! în eslumă. Dar n-a fost de-ajuns. Pa vot. Dracomir a adunat treizeci! peste Babiuc. Sampania a tişniît. Delevatii au îmhrătisat cîsticsătorul. mat ales delecatele. Într-un colt. Adrian Severin st-a ustificat interventia astfel: „Petre Roman a făcut un alsoritm al candidatnluţ care ne trebuie. Dar sala n-a descifrat complicata ecuatie...”.

P. RASVAN

LOVITURA DE TEATRU N-A AVUT LOC

RODICA PALADE

Simbătă 25 iulie, în sala Teatru: lui Dramatic din Braşov. în cadrul Convenţiei Naţionale Bxtr ordinare. Frontul Salvării Naţionale şi-a desemnat candidatul a preşedinţie în persoana d-lui Caius Dragomir. .

Deşi F.S.N.-ul îşi o bună bu de didaţii (Caius Dragomir, Dijmăreseu, Victor ziariştii se aş de teatru ; cal

anunţase de precanEugen Babiuc), toți epiau la o

e şi supozi

nuri şi veşti date ca sigure agiiau nume, cu totul şi cu totul altele decît ale celor ţrei ; Theodor Sto-

lojan — convins în ultima clipă, în ciuda declaraţi categorice făcute cu o zi înainte la conferința de presă a Guvernului sau Petre Roman — special neanunţat în cursă, pentru ca, invocînd presiun'' din teritoriu, cedeze ş.a.m !. În toiul discuţiilor aprinse dintre ziarişti am înţeles că. asistînd la atit de multe lovituri de teatru politic — cel puţin în ultima vreme —, nimeni nu mai poate lua în seamă declaraţia publică a unui personaj politie decît în măsura în care. în spatele acelei declaraţii, trebuie să cauţi o alta. Cît mai neașteptată, cît mai contradictorie, cît. mai stîngace.

„Din acest punct de vedere. Convenţia FS.N. a” fost dezamăgitoare. Cei trei precandidaţi au rămas tot

cei trei precandidaţi şi nici măcar retragerea din cursă a d-lui Eugen Dijmărescu (retragere argu-

mentată de prejudiciile ne care numele său legat de reformă l-ar putea aduce partidului) n-a stîrnii agitaţie.

Mai mult, încă de la început, Petre Roman a ţinut să precizeze delegaţilor la Convenţie de ce, în ciuda presiunilor chiar, nu participă la prezidenţiale. Din declaraţia sa (prea patetică pentru un discurs politie şi vcată de metafore tip „m-am născut cu năframa Transilvaniei pe ochi“) s-a înțeles că liderul F.S.N. a reflectat serios asupra şanselor sale şi ale partidului său în contextul valului de naționalism ce străbate azi România. Fiind. dacă nu autor cel puţin complice la stirnirea acestui fenomen pe vremea în care deținea puterea, Petre Roman i-a căzut azi victimă.

Cu toate că s-a desfăşurat la vedere, desemnarea candidatului n-a fost lipsită de tensiune. După finerea discursurilor, puls! sălii îl indica drept cîştigător pe Caius Dragomir dar, înainte de a se treșe la vot, intervenţiile membrilor biroului executiv au arătat rînd pe rînd emoția dacă nu chiar spaima pentru desemnarea ori a lui C. Dragomir ori a lui V, Babiuc. Astfel încât se putea vedea clar că. în ultimă . instanţă, FS.N.-ul nu și-a găsit omul cu care să. meargă „la sigur“, Solicitat; de către Adrian Severin de a-şi anunța de la tribună preferința (fireşte, o încercare de influențare a votului la care sâla a protestat), Petre Roman a decla-

_raţ că nu-şi poate părăsi neutralitatea (copleşit de tulburare. părea că nici el însuşi nu ştia în acel mo-

t pe cine ar fi mai bine să deseinneze). făcînd un ultim “apel. la vaţiunea şi nu la pasiunea: delegaților, Petre Roman a părăsit tribuna cu aerul că nu este nici el

convins de acest principiu. Raţiu-:

nea ar îi însemnat Victor Babiuc, „omul deja cunoscut, dar cum s-a dovedit, fără prea mare priză la

mase (ca să nu mai punem la soco=.

teală ce ar fi însemnat pierderea

Internelor atît de rîvnite de oame= nii lui Ion Iliescu), iar pasiunea — Caius Dragomir, un om venit doar de cîteva luni în partid, necunoscut încă, dar care prin tipul de discurs şi apariţie poate capta publicul.

Deși într-un teatru al cărui afiş remarcat îndată de Academia Cațavencu era „Miţa în sac“, Convenţia FS.N.-ului a fost doar o reuniuhe de partid în care actorii s-au decis-să abandoneze culisele şi să joace. la scenă deschisă, chiar. dacă uneori stîngaci.

EŞICHIERUL

ANDREI CORNEA

Acum. la început de campanie ele - torală, poate spune despre ori tarta forțele C 1 se confrunte în scrutinul din tembrie ? La prima vedere, ținind ma de cele peste 200 de partide Ies constituite şi de cei cca. 20 de candidaţi anunţaţi pentru pr i descriere ar părea utopică. De altminteri. şi acum, ca şi la alegerile locale: mulți se vor grăbi Ă manul alegător buimăcit. În realitate. numărul partidelor sau al formațiunilor care reprezintă ceva este foarte limitat: FSN. FDSN. PUNR. PNL, UDMR si CD. în interiorul căreia contează cu adevărat doar PNŢCD. PAC şi PNL-AT. La acest „grup principal“ se adaugă două partide extremiste : PSM si PRM. În rest — neant.

Cum s-ar putea clasifica aceste partide ? Aplicînd o schemă tradiţională, dragă încă unora dinspre partea Puterii, ele ar putea fi clasificate în felul următor. pornind dinspre stinga : PSM. FDSN. FSN, PNL, CD, PUNR. PRM, lăsînd UDMR-ul, un partid etnic. în afara secvenţei. Această - clasilicare spune însă puțin despre vocațiile tundamentale ale acestor partide asa cum se înfăţişează în momentul de faţă. Dacă ar fi să ținem seama însă de acestea, am avea următoarea schemă :

a. partidele cu vocație pro-occidentală şi democratică : CD. PNL FSN,

UDMR. (Cred că FSN şi-a cîștigat a-" pier-

ceastă vocaţie, iar PNL nu a dut-o) :

b. partidele :cu vocaţie anti-oce tală şi autoritară : FDSN. PUNR, PRM.

Dacă am voi însă să ținem scama deopotrivă de ambele scheme prezentate pînă acum. ar trebui să considerăm pe de-o parte o dreaptă democrațică — (CD) — o stingă democratică (PSN). PNL şi UDMR tinzînd să ocupe centrul. Am avea. pe de altă parte. o stingă nedemocrâtică : EDSN şi. la extremă PSM; o dreaptă nedemocratică. naționalistă : PUNR şi, la extremă PRM.

Partidele pot să fie clasificate si după rolul avut în guvernare şi. în general, în procesul de hiare a deciziilor în stat. Din acest-punct de vedere. la Putere se află, în prezent. două partide cu vocație democratică. FSN si PNL (dominante mai ales în Guvern) şi unul anti-democratie FDSN (dominant mai ales în Parlament). La fel. în Opoziţie se află două formațiuni democratice, CD şi UDMR, restul. PUNR. PSM şi PRM. fiind anti-democratice.

Principala sarcină a partidelor cu vocație democratică va fi, cred. să demonstreze în campania electorală că miza electorală este confruntarea dintre democraţie si anţi-democraţi: Dimpotrivă, partidele anti-democratice vor încerca să demonstreze că miza” reală este fie lupta stinga-dreapta, fie cea naţionalism-europenism. Putem prevedea, prin urmare, că principală și decisiva fază a luptei electorale va îi să se. stabilească toemai în ce va consta lupta electorală : va fi ea o

luptă pentru democrâtie, sau o luntă.

"dominată de problematica etnicității. și

a repartiţiei sociale ? Cei care vor reuşi să convingă corpul electoral — sau..0 mare parte a lui — că miza alegerilor este tocmai accea pe. care ei — si nu adversarii lor — o au în vedere, se vor găsi la un pas de vicloria decisivă. Pe scurt cel cate va ști să spună românilor în modul cet mai clar, mai simplu şi mai convingător, pentru ce trebuie să se ducă la vot. va beneficia, în foarte: mare parte, şi de votul celor ce s-au hotărit să se ducă.

SĂ NU UITĂM SĂ IUBIM

TRANDAFIRI...

ANDREEA PORA

e Acceleratul 461 pe ruta Bucureşti— Braşov a fost, în dimineața zilei de 25 iulie, plin cu delegaţi (în special „.delegate“, proaspăt coatate şi îmbrăcate în deux-piece şi pantofi cu toc) ce se îndreptau cu inima ticăind de emoție spre Convenţia Extraordinară a F.S.N. Mulţi ar fi dorit ca Petre Roman să fie „alesul“, deoarece el „a luptat cot la cot cu noi“, in ciuda taptului că deja existau trei candidaţi şi în ciuda declaraţiilor suficient de clare ale liderului F.S.N. Fiecare îşi purta „conștiința“ cît mai la vedere, deciarind sus şi tare că n-au primit „mandat din partea filialelor“ şi că „o să se orienteze la fața locului“, fiind convinși că in final cineva le va „sugera cu cine să voteze“.

_€ Deşi ziariştii au fost anunțați că vor ti primiţi si la şedinţa Colesiului Director de la ora 9,30, la uşă li s-a. comunicat că „aseară s-a luat altă hotărire“ şi deci... pînă la ora 15,00 pot vizita oraşul vechi, Biserica Neagră şi alte „.monumente“, cu atit mai-mult cu cit ploua cu găleata. :

e în paralel cu Colegiul Director a avut loc şi'o intrunire a Organizaţiei de Tineret, ce părea hotărită să-l susțină pe Caius Dragomir „pînă la moarte“. N-au „precizat insă a cui.

e După-amiază. . în sala arhiplină şi -

uşor dezamăgită de neaşteptata renuntare a d-lui: Dijmărescu, s-au împărţit “fotografii color cu Petre Roman. ce au readus entuziasmul - la cotele necesare începerii Convenţiei. Doamnele feseniste

luau cite: două-trei. „ca să ducă și la

fete la servici“, poze ce apucau drumul

poşetelor sau al sutienelor pentru ca.

„drăguțul de el“ să fie cît mai aproape de multe inimi iubitoare și înfricoşate de perspectiva „unei lovituri de teatru“.

e Intrarea lui Petre Roman a ridicat sala în picioare, smulgind aplauze și ovaţii. Încă de la început. dinsul a declarat că-şi menţine decizia de a nu candida. „În Colegiul Director am vorbit și despre faptul că eu, în calitatea mea de presedinte, mi-am menținut angajamentul politic de a nu candida în alegerile prezidenţiale. (Aplauze) Au fost multe căile prin care mi s-a cerut să candidez. uneori cu insistenţă, alteori cu căldură sau chiar cu disperare, dar întotdeauna cu bună-credinţă.“

e Cei care vreodată au îndrăznit să afirme că Petre Roman nu e român au primit o replică fermă prin „Declaratia de credinţă“. „S-a spus. s-a scris şi s-a vorbit despre faptul dacă Petre Roman ar trebui sau nu să se angajeze în lupta pentru preşedinţie. Din toate cîte am auzit şi văzut. un lucru se vrea să fie înteles de la sine și nu are cum să fie atita timp cît eu. Petre Roman. voi avea o inimă care bate în piept. (Aplauze). N-aş putea să îndur teama. ruşinea sau durerea ce pluteşte deasupra mea de a arunca minciuni grele şi urite. răbufniri de ură şi. mai departe, piriolitoare ca din focul iadului cuvintele : e rău pentru că nu e român. (Aplauze). Celor care au spus şi se. mai pregătesc s-o spună. le este clar ; sînt făcut din demnitate de om. iar în vinele mele curge nu numai singe. ci şi tăria “iubirii pentru pămintul românesc şi poporul român al cărui fiu sînt; (Aplauze. Ovaţii) Ei nu sint numai dusmanii. mei. ci potrivnici democrației şi înțelepciunii. Să cumpănească mai

“bine şi să ştie că m-am născut cu nă-

frama Transilvaniei pe ochi. (Aplauze) M-am născut cu necunoaşterea lacrimilor în luptă şi cu nefrică de'luptă dreaptă.

(Aplauze) Celor care au fost alături de mine le spun cu dragoste : fiţi pe pace, dacă am putut infrunta încercările ce mi-au fost hărăzite. fie ale omului în carne şi oase. fie ale inimii. este pentru că m-au sfătuit încrederea şi voinţa în a face să învingă ce e drept să fie. pentru oameni şi pentru țară. (Aplauze) Să fie o dreptate. să fie o lege. să fie-n noi toţi mîndria de a fi român.“ (Aplauze).

9-După acest jurămint de credinţă ce a făcut să curgă lacrimi de indiznare și trandafiri. liderul F.S.N. a prezentat scurt pe cei doi candidaţi rămaşi în cursă, din care va trebui să se aleagă unul „pentru a fi preşedintele României“,

e „Discursul politic“ al d-lui Caius Dragomir a reuşit mai mult decit cel al d-lui Victor Babiuc să capteze atenţia şi să cucerească sala, prin claritate coerentă şi un oarecare umor. Arăţțind că fiecare candidat trebuie să aibă un program şi o viziune proprie, care, desizur, nu trebuie să iasă în afara programului partidului sau să fie în contradicţie cu acesta, în linii mari, dinsul a precizat că odată cu Convenţia F.S.N. din martie s-a făcut detașarea de conservatorism şi o deschidere către naţiune. că este necesar un dinamism în raport cu protecţia socială şi regăsirea unei identități naţionale, că relaţiile instituţii-stat trebuie plasate pe alte coordonate. iar România trebuie să-şi îndrepte opțiunile nu atît spre Europa, cit spre S.U.A., Marea Britanie şi ţările scandinave. „Dincolo de aspectul candidaturii prezidenţiale, de toate candidaturile care vor avea loc pentru Senat și Cameră, important. este cel al profesionalizării acţiunii noastre. Doi ani şi jumătate de amatorism sînt mai mult deciţ suficienţi. Profesionalizare în acest moment înseamnă creativitate. nu experiența în comitete de partid de judeţ.“

e Ideile principale ale discursului d-lui Victor Babiuc (în timpul căruia unii participanți au părăsit sala îndreptindu-se spre bufet) au fost: „reconcilierea naţională“, necesitatea unui preşedinte modern şi a unei republici semiprezidențiale. Totodată s-a pus sub semnul în-

trebării necesitatea unei alianţe cu par-

țidele din Conveiiţie, care au fost atacate în termeni neaşteptat de duri. „S-au făcut speculaţii şi s-au lansat zvonuri care au încercat să acrediteze ideea că F.S.N.-ul ar căuta o deschidere şi o alianță tocmai cu aceste partide. Este absurd, F.S.N.-ul nu poate face o alianță cu toți cei care au negat tot ceea ce a făcut Frontul.“

O Deşi în mod evident auditoriul a „apreciat“ mai mult discursul d-lui Caius Dragomir, atit Adrian Severin cit si Petre Roman au simţit nevoia „sentimentală“ si „datoria morală“ de a-și manitesta în publice opţiunea, evident. în calitate de „simpli alegători“. Indicaţia de a nu vota cu sufletul şi conform unei impresii de moment, ci ca oameni politici responsabili, pentru „programul de reconciliere naţională“ (aluzia a fost clară, deşi nu s-a pronunțat numele d-lui Babiuc), a părut multora o încercare de manipulare. Acuzaţia delegaților se referea în special la d-l Adrian Severin, „căruia este suficient să-i urmărești cariera. pentru ca intervenţia de acum să apară în altă lumină“ și care conform părerii altora „i-a plătit o poliţă veche d-lui Caius Dragomir“. Cu atit mai ciudată a părut această tentativă de influentare a delegaților. cu cit. prin plecarea d-lui Babiuc de la Interne, s-ar fi cedat acest post-cheie F.D.S.N.-ului. Totuși, votul (376 pentru) a fost în favoarea d-lui Caius Dragomir, salutat cu ovaţii şi chiuituri.

e în timpul conferinţei de presă, scena Teatrului Dramatic a fost invadată de ziarişti. fotografi şi cameramani. iar culisele, de delegaţi care au (re)dovedit că nimic din tradiţia fesenistă nu s-a pierdut şi nici nu s-a transformat, aşa cum ne plăcea.a crede. Strigături ca în vremurile de „glorie“ („Coposu roade osu“, „De la Tisa pin” la Nistru / Petre Roman prim-ministru“ etc) au adus aminte ziariştilor (dacă mai era nevoie) că aşchia nu sare totuşi departe de

trunchi...

e Spre seară şampania a curs valuri, valuri, victoriosul ciocnind şi pupindu-se fericit şi fără discriminare cu întreaga asistenţă.