Campania electorală pentru alegerile prezidențiale și parlamentare

ASTĂZI ÎNCEPE, OFICIAL CAMPANIA ELEGT

Campania electorală începe, în mod oficial, de astăzi, prin publicarea în MONITORUL OFICIAL a Legii alegerilor pariamentare și prezidenţiale. Calendarul electoral. stabilit prin Hotărire guvernamentală nu reprezintă o surpriză. Conţinutul său

e concretizarea legii promulgate. După conferinţa. de presă de ieri a primului-ministru, Oficiul de presă al Guvernului a pus la dispoziţia ziariştilor un text-apel prin care, premierul sensibilizează opinia publică în legătură cu importanţa alegeri-

lor din toamna acestui an. Observatorii internaţionali sînt invitaţi să asiste în număr cit mai mare, iar dl. Theodor Stolojan! reiterează „promisiunea de a nu participa la competiţia electorală“.

CRINA NEDELCU

Muppets in faţa naţiunii

S-AR VINDE EI, DAR CINE-I MAI CUMPĂRĂ ?

S.LE. iese din umbră

0 Primul interviu acordat de di. IOAN TALPEŞ,

mentari de a na alegerile, campania electorală, a putut fi, în sfirșit, lansată oficial de dl. Stolojan. Fără dinsul. Într-un spectacol grotese de agăţare de putere și cățărare spre putere a atilor neaveniţi şi nechemaţi, dl. Stolojan e o excepție remarcabilă, care accentucază tragicomedia înghesuiţilor la plăcinte. DI. Stolojan reafirmă că se va ţine la o parte de lupta poli tică, așa cum promisese la preluarea conducerii guvernului interimar, într-atit încît a decis să nu apară la TV

directorul S$. 1.E., presei române (Pag. 4)

„CRAUȘESCU a fost un bun român“ ne declară GH. FUNAR candidat PUNR la preşedinţie

LA TIMIŞOARA, LUMEA INTERLOPĂ SE DEZLĂNŢUIE

e Împuşcături, urmăriri între bande

pe timpul campaniei politicieni îşi freacă probabil mulţumiţi miinile, căci au scăpat de cel mai redutabil dintre. potenţialii rivali. Cei mai de proastă ş delegitimarea guvernării pentru satisface” invidiile și a-și acoperi propriile imputințe sau incompetenţe. Realitate este că dl. Stolojan a preluat o ţară în dezastru economic şi o lasă într-o anumită ordine, Și pentru a realiza aceasta pe cît s-a putut, precum şi pentru a se înainta pe calea reformei, dl. Stolojan a adoptat cele mai nepopulare măsuri, în contrast izbitor cu populismul post-decembrist. 'Totuși, dl. Stolojan este actualmente de departe cel mai popular dintre liderii polilici şi cu cele mai mari şanse de a cîştiga compeliţia pentru oricare dintre demnitățile în stat. Sondaiele de opinie o Si-a dobindit această popularitate prin tate şi respect pentru interlocutori. DI. Stolojan nu a minţit populația și nu a jienit pe cci ce aveau a fi loviți de măsurile nepopulare de neocolit. Dar respectarea, de altfel lăudabilă, de către dl. Stolojan a promisiunii de a se ţine la o parte de competiţia electorală lasă din păcate să iasă din scenă pe unul cei care ar merita cel mai puţin să facă acest lucru într-un asemenea moment. Consecințele în cazul Stolojan — unic în felul său — dar şi nel oneşti și competenti uzionaţi insă de ceea ce se întimplă atit nga cît şi la dreapta, ne aduc 4. îmbulzeala neaveniților nu are alternativă şi că deci țara dispune de șanse minime,

calitate Stolo.

98. Mfd]

Importator de NFSS: |

[Stie

plicarea. atitor oameni

şi BABY FOOD

Tel, 65.49.52 Tel,/Faxa 41.29;50

rivale ce-şi împart sferele de influență i (Pag. 7)

ILIE ȘERBĂNI

| CAMPANIE ELECTORALĂ | FĂRĂ STOLOJAN || „După citite epinten, determinate ae ma

MAI AVEM O ȘANSĂ

DAN PAVEL

Odată cu declanșarea primei campanii electorale (prezidenţiale și parlamentare) libere postbelice din România se poate face o evaluare : singura forță capabilă să învingă la noi legatarii şi bastarzii comunismului totalitar este societâtea civilă. Pentru a argumenta teza şi a arăta de ce nu este ea în mod necesar şi o predicție imediată sau un pariu electoral, să aruncăm o privire spre realitatea politică a momentului.

A devenit un loc comun si un prilei de penibile lamentaţii faptul că starea naţiunii după doi ani și jumătate de guvernare şi legislaţie fe(de)- senistă este catastrofală. Însă prin prelungirea catastrofei economice și sociale, țara poate fi impinsă în imposibilitatea de a fi guvernată. Din pricina divergenţelor de interese intervenite intre actorii politici care împart puterea, nu mai există consens şi unanimitate, astfel incit o parte a lor se impotrivesc tentativelor de a forța un asemenea scenariu, Lui i se împotrivesc de altfel întregul corp social autohton şi factori politici responsabili internaţionali. Presiunea lor acţionează hotăritor asupra guvernului Stolojan, a cărui singură şansă de a nu fi înregistrat de istorie ca un eşec total este să facă totul pentru garantarea alegerilor libere. Ultimul discurs al „finanţistului“ Stolojan a fost ridicol prin prăpastia dintre principiite invocate (prevederi constitutionale, principiile pieţei libere) şi faptele comise de executiv (tensiuni . etnice provocate prin schimbarea pretectilor maghiari din Harghita și Covasna, intervenţionismul statal în afacerile unor firme particulare). Guvernul acționează tot în inerția vechiului regim. Extremismul partidelor naţionaliste şi fundamentalismul romănesc şi-au găsit din nou expresia în acte abuzive de guvernare. Sintem din nou la cumpăna dintre democrație şi etnocraţie.

În lupta -de

supraviețulre - dintre

dinozaurii fedesenişti şi tinerii lupi fesenişti se apelează la arme secrete, se scot aşii din minecă.

Totul în văzul lumii. Înaintea concediului parlamentar, președintele Senatului, -Alexandru Birlădeanu, a lăsat Procuraturii ca temă de vacanță ancheta cu privire la elucidarea corupției. guvernului Roman. Și rrobabil că dacă nu se intra în vacanță, presiunile fedeseniste din Camera Denutaţilor ar fi dus. la . inlocuirea unor personaje feseniste cheie din gwvernul Stolojan (cum ar fi actualul minietru de interne). Este semnificativ că, în ziua inceperii oficiale a camoaniri electorale, Evenimentul zilei a redeschis dosarul Timişoara si al revo!uţiei din decembrie 1989. Numai că aceia care pariază pe actualii ijucători politici vor pierde pe termen lung. Ironia luptei de putere intre F.S.N. şi F.D.S.N. este că ambele vor ieşi învinse.

Ne-am obişnuit să situăm sursele noastre de ingrijorare în zona celor trei puteri care nu s-au hotărit încă să se despartă: executivul, leaislativul, juridicul. Observăm insă că trebuie să ne îngrijorăm şi de lipsa de

responsabilitate a luptătorilor pani;u puterea viitoare. În cursa prezidenţială s-au înscris deja 20 de candida Urmează și. alţii. lar evoluţia majorităţii partidelor politice din porspoctiva programelor electorale anunțate nu face decit să dea dursri de cap alegătorilor. În acest contexi, singurul actor. politic legitim esta societatea civilă.

Spre deosebire de celelalie ţiri est-europene, pentru care postiotalitarismul este o amintire, în Romania nu s-a depășit încă modelul laniaist (agreat conştient sau inconştient da mulţi), în sensul transterului puterii de la elitele de partid către societatea civilă. În ciuda - naturii sale transideologice cara îi permita şi în România să stea la baz: - unor largi alianțe electorale, socistaiea civilă este o formă pol nouă, caracteristică ordinii postcomunisie. Ea întruchipează ideea de toleranţi, spiritul dialogului, politica încrederii, speranței, solidarităţii umana, politica adevărului. Natura ei giobală împiedică anumite persoane sau grupuri să o monopoiizeze. La noi; nașterea societăţii civile întirzie din pricina lipsei maieuticii, a m=z-

șelor, a teoreticienilor care s ușureze chinurile tacerii. lar |: lor ne face să nu ştim i ca

măsură coincid societatea civilă și opoziția democratică. Acezs'a din urmă, încă in confuzie politică globind atit segmente ale sorie ţii civile, cit şi partide politisn ete: gene, este mai operativă în transare1 unor opțiuni . electorale de. momznt, decit în elaborarea unui pro-rara de guvernare și legi electorale cara să exprime simplu, clar şi echilibrat valorile societăţii civile şi interese!e tu» turor segmentelor ce o comun, interesele colective și individua'e.

Pentru că institu i vile sînt fragile, șansa actualei car: panii electorale a opoziţiei democratice este de a fi ea i o institu a societății civile. Promisiuni!2 electorale trebuie să fie atit de precise, concrete şi credibile încit să convingă alegătorii că se vor t--nsforma imediat după victoria in aleger programe de guvernare si legislatie. Pentru că abia atunci cind societatea civilă va deveni principalul actor politic se va infăptui revolutia politică și legislativă care să deschidă larg drumul spre reforme e--nomice, administrative, spre consolidarea proietă rivate, garantarea siquraninvestiţiilor străine de conital, încompetentelor și a meritecultură, credintă și _ mo-

lor spre rală, spre dreptatea socială. Faptul că lucrurile exprimate in aceste rinduri nu pot constitui certitudini e!ectorale vine din impreiurarea că întirzie încă să apară acea aîndire teo-

retică a societăţii civile, cu imnact poiti numită „filosofia antin icii“ (echivalentul celei a intelectualilor din cadrul KOR-ului polonez, a Chartei *77 cehoslovace sau a presei samizdat maghiare) care să submineze nosttotalitarismul şi postcomunismul (persistente încă la noi). Există numai preludii ale unei astfel de gindiri. ce se not insă materializa într-un program electoral al societăţii civile. Ar fi singura noastră șansă.

VW MEMBRU Co Liu NATIONAL AL

CINE FINAAITI

9 REVISTELE

TERARE a? |

PAGINA

Pag

MICI PAȘI

GABRIEL ANDREESCU

Traversăm o perioadă în care detaliile: sînt importante. - Luni, : 3 august, liderii C.D. s-au strîns pentru - votarea semnelor electorale. În furia lui suicidară Radu Câmpeanu anunţase că se opune utilizării cheii, şi numelui, care asiguraseră succesul :opoziţiei: la locale, S-a hotărit noua denumire: Convenţia Democratică - din - România. Cheia va apare într-un cerculeţ. P.N.L. poate să conteste propunerile, cu sau fără succes, acuzind prea marea asemănare cu sigla inițială. Să nu uităm că, avînd în vedere experienţa electoratului nostru, simbolurile au o importanță covîrşitoare. Nu toate procentele vor fi adjudecate pe 21 septembrie ; o parte se cîştigă acum, prin imaginaţia celor care pregătese nume, sloganuri, afișe, clipuri.

Un al doilea subiect discutat la Convenţie au fost listele. Există neînţelegeri în filiale, multe motivate. Alianţa Civică şi Asociaţia Foștilor Deținuți Politici din România au propus competiția candidaţilor în fața unui colegiu electoral, aşa cum s-a întimplat în februarie, apoi cu ocazia învestiturii pentru alegerile prezidenţiale. De fiecare dată mecanismul ameliorase câlitatea celor aleși; deci şansele în alezeri, apoi șansele unui parlament rezonabil. Pare greu să găseşti o explicaţie rațională pentru respingerea. unui filtru, între propuneri şi învestitură. Si totuşi, nici luni, 3 august, nu s-a realizat un progres. Se discută procente, ca şi cum eşecul liberalilor n-ar convinge că nu poți avea succes în politică pilotat numai de pragmatism. i

Controverse apar din precaritatea unor candidaturi. Din filiale vin intormaţii că uncori oamenii propuşi de F.S.N.. sint mai credibili decit aleşii Convenţiei. Ar fi încă o dovadă - că Frontul evoluează. De citeva luni seduce presa prin amabilitate şi prin comportamente care seamănă a transparen-

ță. Retragerea în umbră a lui Petre Roman şi împingerea în faţă a lui Caius Dragomir şi a lui Victor Babiuc — şi indirect, a celui mai popular om politic (conform sondajelor) : premierul Theodor Stolojan — a fost o idze de succes ; discursul lor anticomunist şi reformator sună astăzi mai putin demagozic.

Dar adevăratul capital de „onorabilitate“ a liderilor Frontului provine din contlictul lor cu Ion Iliescu. Primulministru anunţă din cînd în cînd telespectatorii că rezistă presiunilor care-i ştirbese prerogativele, iar ministrul de interne vorbeşte deschis de încălcarea legii de către preşedinte. Trebuie recunoscut că vîrfurile Administraţiei rămin singura forţă instituțională capabi se opună hrăpăreţuiui activi: ial că nu a reuşit, deşi a avut cîteva luni la dispoziţie, să-l răstoarne pe Petre Roman de la cirma Frontului dă o oarecare siguranță că echipa Ion Iliescu— Virgil Măgureanu nu va cuceri, pînă pe 21 septembrie, nici maşina de vot, pe care ar folosi-o “fără nici un fel de scrupule. : i

De 10n Iliescu s-a lepădat și P.U-N.R. Optind pentru Gheorghe Funar, acest partid dă evoluţiei politice o şansă: du= blă : 1) prin faptul că sustrage lui Ion Iliescu un număr apreciabil de voturi; 2) prin faptul că duce la concluzia lui logică extremismul său potential. După. ce a interzis adunări, a amendat protestanţi, a scos plăcuţele bilingve, primarul Clujului, căruia puțin îi pasă de Constituţie şi de celelalte legi- ordinare pe care le violează, a căpătat oarecare notorietate în țară (şi chiar internaţională). Celebritatea răului ! Puțin: probabil, însă, să-l vezi împins de votul popular tocmai la Cotroceni. Un personaj capabil să declanşeze un război civil ! Românii preferă contruntărilor violente scandalul (vezi mult mai marea popularitate a presei bulevardiere. decit participarea în partidele extremiste). Gheormhe Funar, şi decizia P.U.N.R. de a se lăsa reprezentat de el fac un deserviciu cauzei ultia-naţiona= liste.

De citeva zile a început campania electorală. Alături de partidele micilor paşi, alte parlide care bat pasul pe.loc. Dar să nu ne grăbim. Am amintit, detaliile sint importante. La 1 septembrie se va renunța la subvenţii. S-au anun-= țat dezvăluiri privind Cotroneniul, Creşte tensiunea în jurul televiziunii, care pină acum face campanie lui Ion Iliescu, Regele va reveni, între timp, în țară. Continuă competiția între filialele F.S.N—E.D.S.N. Premierul Stolojan vizitează primăriile din Covasna şi Harghita. Se pregătesc, sau se renunţă, la viitoare coaliţii.

Mici paşi, mari paşi,