Convenția FDSN

F. D. S. N. = Iliescu — metode '90

Un abur nostalgic a străbătut de 1a un capăt la altul Sala Polivalentă în țimpul celor două zile ale Conferinţei pe ţară a FDSN. Nostalgie în primul rînd pentru platlorma electorală de dinainte de 20 mai. Puţină nostalgie şi pentru vre= murile lui Ceauşescu, în părţile considerate esenţiale : secuTritate socială, ţifnă împotriva vestului, blocuri, uzine, disciplină. Pentru guvernarea Roman nu a fost pic de nostalgie, deşi la ea au contribuit o bună bucată de vreme cei prezenţi, conştient sau doar luaţi de val. Naţionaliştii de serviciu, Petre 'Țurlea şi Gheorghe Dumitraşcu, au subliniat monopo= lul partidului asupta istoriei şi patriotismului, amintind bine= înţeles, şi pericolele ce stau la pîndă din toate punctele cardinale şi semicardinale, Pe linia patriotismului fierbinte, senatorul de Constanţa a explicat şi semnificaţia celor trai tran= datiri din sigla partidului : tricolorul, Sfinta Treime, triada trecut-prezent-viitor. În piept avea buchetul tricolor care. cu frunzele verzi şi făcut din pînză, dădea pe deplin imaginea unei flori de nuntaş la o nuntă țigănească. Atacurile împo- „triva Occidentului au culminat în ziua a doua cu intervenţia

lui N. S. Dumitru. Ajunse într-un program de guvernare,

ideile lui ne-ar împinge să căutăm iar parteneri de afaceri

în Africa, în cel mai bun caz Turcia, pe care Dumitrașcu o

consideră o mare putere. Totuşi, N. S. Dumitru nu a convins

pe nimeni. Toţi cei de faţă erau gata convinşi. Dovadă sînt şi aplauzele ce i-au însoţit părăsirea tribunei.

Consensul din prima zi părea să trimită conferința în categoria evenimentelor anoste, cu iz de congres PCR. Uitaţi cît de civilizaţ e acum, nu ca în martie, erau de părere mulţi dintre participanţi. Şi presa tot în consens s-a distribuit. organizat, pe judeţe. Peste tot Dimineaţa, cu suplimentul FDSN, Mesagerul. Cum era de aşteptat, nici candidatura lui Iliescu nu putea fi adoptată altfel decit în consens.

Deşi cam palid, consensul -a funcţionat şi a doua zi. cînd s-au ales Consiliul Nâţional, Comisia ce Etică şi Litigii şi Comisia de Control Financiar. De asigurarea lui s-a ocupat senatorul Vasile Văcaru, conducătorul dezbaterilor, care a - manevrat cum a putut mai bine opiniile. Pe lîngă membrii de drept ai Consiliului — parlamentarii şi şefii filialelor județene — s-au strecurat şi candidaţi care au stîrnit contestaţii. De la bun început, Văcaru a pus eventualele erori în întocmirea listelor. pe seama calculatorului. Cînd argumentul ăsta nu avea șanse, îşi punea la bătaie întreaga putere de convingere. ajutat în clipele mai grele şi de Dan Marțian. pentru a impune un candidat sau altul. Contestatul era făcut mare spe= cialist şi devotat deplin părtidului, chiar dacă se înscrisese cu doar cîteva zile înainte. De cele mai multe ori, figura i-a reuşit, Oricum, nici un candidat nu a rămas pe dinafară. Cai care nu au fost aleşi în Consiliu au devenit membri supleanţi. În schimb, Petre Ninosu nu a fost trecut pe lista membrilor de drept, ca parlamentar, ei dus pe o linie moartă, în Comisia de Litigii. Prins pe picior greşit, a părăsit supărat pre= zidiul, declarină că preferă să rimiînă simplu membru de partid şi numai la presiunile delegaţiei din Neamţ'a fost înscris în coada listei cu parlamentari, Calculatorul, se vede treaba, s-a implicat şi în lupta internă pentru putere,

: În timpul votării, un cameraman de la postul de televiziune

TMC din Chicago a fost la un pas de a lua bătaie de la

unii din delegaţi. Cu o zi în urmă la emisiunea 7x7, Televi-

zlunea română prezentase imagini din timpul unei pauza, cu săla aproape goală. Asta a indignat pe participanţi. La "tel arăta sala şi în timpul votării, cînd oamenii erau adunaţi în jurul urnelor sau pe hol. Ghinionistul operator de la TMC era să plătească pentru subiectivitatea celor de la 1x71. (Rodica

Beclean a fost prezentă la conferinţă ca persoană particulară).

Incidentul e un prim semn al campaniei electorale ce ne

așteaptă. FDSN pare a continua nu doar idealurile din 1990, ci şi metodele de atunci.

SORIN AVRAM

Şterg rul cu FDSN

RODICA PALADE

înţre 271—28 iunie a.c.-a avut:

loc în Bucuresti. la Sala Polivalență, Conterinţa pe tară a Frontului Democrat al Salvării Naţionale. În prima zi a lucră- “rilor Conferintei, cei 1299. de delegaţi ai F.D.S.N.-ului au adoptat statutul partidului, platforma-program. si au desemnat candidatul pentru alegerile prezidentiale. iar în a doua zi au ales organele de. conducere ale partidului.

-. Pentru.-o cit. mai exactă descriere a aces întruniri, . le “sugerăm - cititorilor noştri să-şi “aducă aminte. cum. arăta, de pildă, o conferinţă. pe tară a

uniunilor cooperatiste pe -vre-- mea lui Nicolae Ceauşescu, a:

tunci cind: leam. televizorul- şi-l mutam repede pe bul- “garii RL prezidiu de bosum- „fați, o în care -dormitau oameni aduşi cu arcanul din. ce- -le patru colțuri ale - tării (oameni însufieţiți - mecanic. de "ritm ictaţ-al aplauzelor. al _ridi r în picioare: si al. lozincilor --scandate). - cuvintări

ră pirat în care nu se cuvin. ic „fine, miliție și n. pateuțină vigilent. pe culoare. autobuze . stationind în

reaimă în asteptarea delegao cu şoteri căzuți peste vo-

doi ani si iumătate de la disparitia sinistrului.. Conferinţa pe tară a F.D.S.N.-ului s-a bucurat si ea de absenţă lui N.C. (dar nu si de cea a lui Ilie Vi . Chiar dacă.

„mosterci i

„lucrative

"nuşie).

Coe să nu uităm, sintem _Îa

datorită at- = “eur

larg democratic. Se foia prezidiul (în spatele lui se afla -oe perdea galbenă prin care intrau : necontenit notabilități, mesageri si „curieri, astfel încit partea de stotă prinsă cu mina de fiecare .dată, de -atita folosință, căpătase. o culoare ceSe ioia şi sala. Oamenii vorbeau. între ei. priveau cu o ură liberă spre sectorul PRESA. intrau si ieseau spre bufet, (De altfel. butetul. ca la-. orice întrunire credem, a rămas în aceste două zile un punct-fix de atracţie, Oricind erau bine. ye- „nite, o catea. servită“ cu nolonicul dintr-o oală sau un sandviti -său chiar. un salam luat cu totul şi hăcuit pe, una din mese, alături de citeva piini rupte în bucăți. Din cind în „cind, piste perşoane . —... organizatori

zhurătăceau mulţiinca de pe

culoare cu indemnul: pottiți “ în sală, poftiți în sală“). Democratică era si ținuta par-

Molpentilor, în . special cea a „femeilor (de la taiorul sobru -pină Ia rochia albă de dantelă cu selipiciuri) : în ceea ce-i .privește pe bărbaţi. ei s-au multumit: eu bine cunoscutul costum închis la culoare . (trăgind usor pe la cusături).

Discursurile, în schimb, erau

“exact cele stiute de noi toți de

pe vremea 'odiosului ; termenul

„de opoziţie (normal. - vindută) luase: locul * regimului burghezo-mosierese ; cel de reformă

pe cel al “revoluției (în agricul. tură etc), cel de regim. posttotalitar pe cel totalitar (aici,

d-l -N.S. Dumitru s-a'si încurcat :

la un moment dat : tocmai cînd căpătase un avîntat ton înalt spunind : am avut parte să fiu printre cei: care am participat la începuturile” regimului totatitar“...; - sau prof. Colţoiu AJexandru care, înfierind regimul Cenusescu. se referea.

- În est : „Complexitatea plat

în rea: E "Iitate, la guvemarea Roman). :

formei-program“, „valoarea realistă a acestui program” etc. Remarcabilă “a fost cuvintarea 1ui Dan Marțian, apărut în prima zi a lucrărilor, pe la 14:20, tot de după perdea care - (deşi vorbitorii erau limitați la cinci minute) ' părea că nu va mai stirsi - niciodată, vorbind despre social-democrație- (ceea ce. se spune că e F.D.S.N.-ul) cu precizarea : „să nu ne gindim. numai la noi, să ne - gîndim la țară“ (În timpul: plictisitoarei cuvîntări. am putut observa sala: unii se foiau, alții păreau cu gindurile duse, alții picoteau de-a dreptul. Ea. se .unitormiza însă cînd un srup 'de atenţi începea să aplaude.-si atunci . „toţi se puneau pe aplaudat cu. temeinicie.) + 3

Am auzit - enormiităţi ca: de exemplu. revenirea: ja + stema sfişiată de pe. drapel. în--decembrie '09 (Vlaicu Gavril, Sălaj),

*„ueu spicele care “uite. nu mai

sint pe ogoare“ etc. Un - leitmotiv, cum lesne-se poate explica, a fost. critiearea lui Petre Roman, a:Auvernării: sale şi a F. -ului (d=1 Ton Marin, -„emoţionat că sint 1a prima Co: ferințtă a FDSN.-ului“, n-a mai vrut să-l. numească Si. toţ ca un Ieit-motiv în-luările de cuvint ale vorbitorilor a mai fost si problema naționalistă, pusă în termeni pe cit de

- "confuzi pe atit de' agresivi. (A-

mănuntul picant. nu ştiu cit de remarcat de' infocaţii fedeseniști a fost că ei au luat masa la restaurantul Budapesta.) D-1 senator Dumitraşcu s-a produs si dumnealui. începind cu „fraţilor“ și declarind: „venim aici tăvăliți de istorie.si de realitățile de doi-ani si iumătate. venim aici. -si- răspundem la chemarea aceleiași -chemări“ ete. În : viziunea - dumnealui, „platforma-program este un tot închegat. inteligent; realist. . amar lăcid. și - dulce“, Trecind prin atacul'la adresa -- opoziţiei (fireste, vindută), prin problema naționalistă în care „noi

* nu sîntem social-demoeraţi, Noi

sinteti conservatori. Conservăm respectul faţă de bhătrini,” faţă

de glie. neam, istorie“ etc., d-l Dumitrascu a încheiat prin €l0giul trandatirilor în- buchet — semnul electoral al F.D.S.N.: „e un mănunchi, e un buchet, Un buchet de trei, trei sint culorile patriei, -trei. ca. diversitate, ca Sfinta Treime, ca diversitate în unitate, trei sint timpurile. la „care ne. referim...“ (După acest elogiu ne-am explicat florile. de plastic agățate în pini nu doar la femei dar şi la bărbaţii cei mai se i cate, de p'ldă, populau prezidiul.) D-l Dumitraşcu a fost răsplătit cu „Vii aplauze“ şi chiar, întorcin= du-se la scaunul său. a primit două buchete de trandafiri. deadevăratelea. (Spre seară, -plecind de la, Sala Polivalentă. aveam să-l aud pe un fedesenist: „L-am văzut pe. d-l Dumitraşcu natur. Da' mi-l închipuiam mai aşa... măi, adică nu mic si gras.)

Demnă: de reținut a fost cuvintarea d-lui Lupu -Neculai exprimind. o intenţie. alarmantă a P.D.S,N.-ului_ aceea de a ce re “(dacă nu chiar-de a forta) o remaniere guvernamentală: prin care fotolii-cheie, ca de. pildă cel al ministrului de interne, să fie ocupate de fedeseniști. În perspectiva. alegerilor, F.D,S.N.- ul... destul de anemie în . teritoriu, (după spusa F.S.N.ului), are nevoie de un ministru de ințerne prin care politaiul de rind să facă „ordine“ la urne.

După adoptarea statutului şi a platformei-program, spre sfirsitul zilei s-a ridicat si d-l Vasile Văcaru: „o zi lungă, o zi deosebit de bogată; dar vom

avea un sentiment de bucurie...“

(aplauze . furtunoase). Înainte de a se anunţa motivul acestei bucurii. sala, prezidiut erau. aplaudind, în picioare. Aşa încît, atunci cînd s-a pronunțat -numele candidatului. Ia preşedinție, Ion Iliescu deia entuziasmul copleşise sala. De altfel, Ton Iliescu (al cărui mesai - el: tit 1a începutul zilei, - mesaiul unui preşedinte către. partidul său) fusese în spirit st în litera de lemn tot timpul prezent în sală,

S-a desemnat o delegaţie de nouă tovarăși care să meargă la Cotroceni să-l anunțe vestea cea mare („Să nu afle de la radio-sau televizor“, a zis d-l Văcaru). Din delegație nu făcea parte însă si d-l. Ivanov! ici, stirnind protestul unei femei care. alergind la microfon. a ţipat : „„Bebe, Bebe Ivanovici care este mare. mare revoluționar în toate iudetele. De ce l-ăâţi omis?*, în sfirşit, toată sala voia să meargă la Cotroceni dar, din păcate. nu s-a putut...

ii a doua zi, Conferinţa pe tară a F.D.S.N. a avut ca oaspete pe Grigore Vieru, D-1 Vieru a început cu „iubiti fraţi“ (cineva din sală i-a şi adus un buchet de trandafiri). în timp ce poetul basarabean îşi rostea, aşa cum bine ştim. vibrantul său cuvint si emotionanta sa poezie, o femeie cu iisoară a luat de pe podiumul vorbitori. lor un pachet învelit . într-un stergar si a fugit cu el. Cînd d-l Vieru a terminat. . femeia a apărut (prin aceeaşi perdea galbenă) cu un colac pus pe stergar (deci, ceea ce era pe :podium, colac era) si cu-un pahar cu vin în mină S-a urcat pe scenă si badea Sofon (un fel de mos: Ion -Roată al F.D.S,N.-ului) cu un crin: uripie ce i l-a dat

d-lui Vieru, i-a pupat - mina. Sala a vibrat intens: S-a propus ca. pentru final

(dar şi pentru dlipul electoral), să se cînte Hora Unirii. Imediat, din instalația sonoră a sălii a izbucnit Hora, Sala în picioare, prezidiul la fel. Dind mină-cu mînă. sala a închipuit o horă (in primul rind al sălii, un bărbat „juca“ cu geanta diplomat. între picioare),

În pauza care a urmat. presa, „aceea narte a presei“ a înst înconjurată . şi agresată de: fedesenisti, cu acuzaţia că nu s-a ridicat. în. picioare cînd s-a cântat: Hora Unirii (de ce? devenise imn national?). ..Vinduti“, „in mină“ tras, împins. ut sînteți români“ si multe alte!

Cam -asa arăta FDSN. tară în zilele de simbătă si aitminică, săptămina trecută,