Tratatul privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare dintre România şi Federaţia Rusă

După mai bine de zece ani de blocaje

şi amânări

Tratatul româno-rus, parafat astăzi,

fără Tezaur

şi Ribbentrop-Molotov

Hi Cele două chestiuni delicate, mutate într-o declaraţie politică, separată

După o perioadă de un deceniu şi mai bine de nedorită stagnare, relaţiile româno-ruse urmează să cunoască astăzi un important pas înainte spre un reviriment de mult aşteptat: miniştrii de Externe ai celor două ţări, Mircea Geoană şi, respectiv, Igor Ivanov, vor parafa tratatul politic de bază dintre România şi Federaţia Rusă, care va fi semnat, la începutul lunii iulie, la Moscova, de preşedinţii Ion Iliescu şi Vladimir Putin.

Deplina normalizare a relaţiilor cu o ţară cu un asemenea imens potenţial cum este Rusia se impune ca o necesitate, în ciuda unor pietre de moară ale trecutului, cum ar fi chestiunea Tezaurului sau cea a pactului Molotov-Ribbentrop. Acesta este, de altfel, şi motivul pentru care, cu şapte ani în urmă, în aprilie 1996, când ar fi trebuit să aibă loc, iniţial, parafarea tratatului de bază, au intervenit, în ultimul moment, şi în mod regretabil, dificultăţi care

determinat părăsirea

Igor Ivanov

iulie, a tratatului de bază, va fi semnată şi o declaraţie politică ce va consemna constituirea unei comisii mixte de experți şi istorici români şi ruşi, cu sarcina de a ajunge la un numitor comun în privinţa Tezaurului românesc, respectiv locul unde se află în prezent, ce s-a întâmplat cu el din 1917 până acum, cantitatea de metale preţioase existentă, ca şi bunurile de arhivă depozitate atunci. In ce priveşte pactul Molotov-Ribbentrop, declaraţia politică va consemna că România şi Rusia condamnă pactul, ca şi participarea României, alături de Germania hitleristă, la cel de-al doilea război mondial. Sunt concesii şi de o parte şi de alta, poate mai dureroase pentru noi, dar ele se impun pentru ca

„raporturile dintre cele două țări să

poată porni pe o bază nouă,

NICOLAE FILIPESCU

La 4 iulie 2003, preşedinţii Ion Iliescu şi Vladimir Putin vor semna la Moscova Tratatul Bilateral dintre Romania şi Federaţia Rusă. Înainte de consumarea evenimentului, în România s-au îhițiat dezbateri şi discuţii „dedramatizate“ Ia care participă oficiali, politologi şi istorici competenţi. Considerând ocazia ca o nouă "deschidere", ei încearcă să evalueze fără prejudecăţi relaţiile bilaterale din trecut, prezent şi viitor,

În principiu, reacţie participanților cu privire Ia noul tratat au fost favorabile. În comparaţie cu Tratatul de Prietenie negociat în 1990 de guvernanţii români cu fosta Uniune Sovietică, noul document pare a fi acceptabil. Pentru normalizarea relaţiilor româno-ruse, semnarea tratatului este considerată de mulţi ca fiind necesară, inevitabilă şi binevenită ,

Tratatul este un document în care se definesc poziţiile semnatarilor şi în care se stabilesc anumite directive pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale în viitor. Dar evoluţia relaţiilor dintre cele două state depinde în mare măsură de aspiraţiile şi intenţiile declarate şi oculte ale participanților. Pentru țările relativ mici din vecinătatea Federaţiei Ruse, anumite aspecte importante ale politicii externe dirijate de la Kremlin sunt neliniştitoare.

Relaţiile dintre Rusia şi statele din jur nu pot fi relaxate şi „deschise“ atâta timp cât Moscova nu renunţă explicit şi sincer la refacerea fostului imperiu sovietic şi lă dominarea vecinilor. Ca să-şi asigure suveranitatea şi să nu fie forțate să reintre în „zone de influenţă“ nesolicitate, țările est-europene din fostul lagăr socialist se simt obligate să rămână vigilente şi să-şi construiască relaţii strategice şi de securitate cu alte state.

De când a fost ales președinte al Federaţiei Ruse în 2002, Vladimir Putin a condus țara cu o mână forte. El a „domesticit“ Duma, a slăbit opoziţia, a alungat oligarhi ostili, a instituit control asupra mass-media şi a reorganizat agențiile guvernamentale prin centralizarea puterii de decizie la Kremlin.

Preşedintele rus a declarat apăsat în repetate rânduri că unul dintre cele mai importante obiective de politică externă ale Moscovei trebuie să fie restabilirea unui bloc politico-militar euro-asiatic condus de Rusia prin reasociere cu ţările derivate din defuncta Uniune Sovietică.

Presiuni de reintegrare

În octombrie 2002, liderii țărilor din Comunitatea Statelor Independente (CSI) s-au întrunit la Chişinău, în Republica Moldova. În cadrul acestui summit, Putin, preună cu preşedinţii din Armenia, Belarus, Kazahstan și Tadjikistan, au semnat un document prin care statele respective se asociază politic şi militar în cadrul unei noi structuri denumite Organizația de Securitate Colectivă (OSC). Până acum, celelalte state din CSI, rezistând presiunilor de la Kremlin, au refuzat să participe la noua organizaţie.

Tratatul OSC prevede tranzitul şi staționarea trupe-

r militare „comune“ pe teritoriile statelor membre pen-

tru manevre i operaţii militare. Deoarece forjele armate.

ale „partenerilor“ sunt neglijabile, în practică, aceste. prevederi implică accesul liber al militarilor ruşi în țările „asociate“. Statutul OSC acordă drepturi Rusiei d perii baze militare şi de a-şi asuma rolul de

În multe privințe, OSC se aseamănă de la Varşovia. Procurarea : armamentului,

militară şi modul de instruire a trupelor vor !a Moscova. Ofițerii ruşi vor domina 1 sai „colective“ ale organizaţiei. Membri aproba şi susţine „împreună“ uganizaţiei. Caria OSC permite.

t tatelor :

Normalizarea E Pe relaţiilor cu Moscova

NATO în Afganistan

Presiunile exercitate de Kremlin asupra partenerilor din OSCca să ratifice urgent noul tratat şi să grăbească integrarea politico-militară se lovesc de aversiunea nedeclarată a vecinilor de a redeveni vasali docili ai Moscovei. Ei ar prefera o asociere de securitate cu puterile occidentale, convinşi fiind că ar obține asigufări strategice credibile în condiţii mai avantajoase.

În ultimii zece ani, conştienţi de limitele capacităţii de constrângere ale Moscovei, liderii statelor din CSI şi-au permis să ocolească şi să tergiverseze iniţiativele insistente de reintegrare emanate de la Kremlin. Armata rusă, împotmolită în Cecenia şi demoralizată, nu arată prea amenințătoare. Prezența miitară a Statelor Unite în Asia Centrală şi în Georgia a dat curaj unor lideri din regiune să-şi reafirme aspiraţiile de independenţă.

Ca să prevină gravitarea veciniloi Kremlinul continuă să-şi preseze veci! din Asia Centrală să intre în e

Când imboldurile integral lovit de rezistenţa elitelor poli tie Kremlinul nu a ezitat

Abuzând de dreptul de veto, Moscova a forțat OSCE să renunţe Ia obiective importante enunțate și parafate anterior precum evacuarea trupelor ruse de ocupaţie din Moldova şi Georgia, rezolvarea echitabilă a contlictului din Cecenia, retragerea protecţiei acordate de Kremlin regimurilor tiranice din Belarus şi din Asia Centrală şi renunţarea conducătorilor ruşi la pretenţiile de a controla fostul spaţiu sovietic

Contrar promisiunilor solemne făcute Ia Istanbul în 1999 de a lichida bazele militare ilegale din Moldova şi Georgia, Rusia continuă să menţină trupe şi arsenale: masive în cele două republici. Sub presiunile Moscovei, OSCE a capitulat şi a acceptat ca „problema Transnistreană“ să fie rezolvată prin „federalizarea“ Moldovei. În dauna flagrantă a intereselor României, Kremlinul sprijină agresiv forțele rusolile şi antiromâne din Moldova.

Politica energetică

Putin a manevrat agresiv ca să se asigure că e; portul de petrol şi gaze din Rusia şi din regiunea M Caspice rămâne sub controlul Kremlinului. Deşi surplusul de producţie este mare şi preţul petrolului pe piața internaţională este ridicat, statul rus nu a permis producătorilor să-şi transporte ţiţeiul la terminalul petrolier. maritim Ventspils din Letonia care are o capacitate anuală de 16 milioane de tone. Compania de conducte Transneft, aparținând statului, continuă să saboteze terminalul Ventspils ca să-l falimenteze şi să-l cumpere la un preţ modest.

Companiile mari exportatoare de petrol şi gaze conectate cu guvernanţii de la Moscova, precum Gazprom şi Lukoil, prin achiziţionarea agresivă a fad ilo depozitare, prelucrare şi distribuţie a produselor | lor prin contracte de lungă durată, îşi asigură energetic în Europa Răsăriteană. Având multe surse de energie, Europa Occidi Unite nu ar accepta o dependenţă rabilă cu cea a ţărilor din partea

Concluzii

Conform evoluției di Rusia a adoptat măsu

le. Liderii actuali de Ie dau impresia că ezită

Primit cu covorul roşu şi fanfara militară, Preşedintele Iliescu a dormit

- Bogdan Chirieac transmite de la Wii

cova

îi Delegaţia României, transportată la Moscova

cu trei avioane

ii Preşedintele Iliescu s-a întâlnit aseară, la Ambasada " României, cu foştii colegi de facultate de la Moscova

„. Președintele României, lon Iliescu, însoţit de circa 60 de oficiali guvernamentali, 50 de ziarişti şi 320 de oameni de afaceri, a început ieri o vizită oficială la Moscova, ocazie cu care va semna Tratatul bilateral şi seva întâlni cu preşedintele Vladimir “Putin. Inexistenţa Tratatului bilateral a. blocat dezvoltarea relaţiilor

i 1se mai bine de un deceniu. mă de Externe al

s-a răzgândit. Acest lucru a îngheţat relaţiile politice dintre Moscova şi Bucureşti. Negocierea tratatului a fost îngreunată de moştenirea istorică a relaţiilor dintre cele două țări.

„ Partea română a solicitat condammna-

rea pactului Ribbentrop-Molotov,

"prin care României i-au fost smulse

Basarabia şi Bucovina de nord şi retrocedarea tezaurului românesc trimis la Moscova în timpul primului război mondial. Partea rusă a refuzat orice dialog pe aceste teme. Acum, problemele au fost externalizate

Foto: Rompres

interpreta în stil propriu dacă documentul este sau nu parte integrantă a tratatului... -

Continuare în pag. 14

într-o declaraţie comună, pe care o vor semna miniştrii de Externe, Mircea Geoană şi Igor Ivanov. Probabil că apoi fiecare parte va

Preşedintele Iliescu a dormit azi-noapte la Kremlin

Urmare din pag. 1

" Semnarea Tratatului cu Rusia se doreşte î însă să se refere la viitor, „şi nu la. trecut. Din partea rusă există resentimente, dar şi deschi- “dere. Fraza cel mai des spusă la Moscova de către oficialii Tuşi a fost „suntem de acord să uităm trecutul şi să privim către viitor“. Presa rusă şi-a. stăpânit mai greu vechile obiceiuri. Astfel, un interviu al preşedintelui. Iliescu în Nezavisimaia Gazeta a fost “deformat. Publicaţia rusă a pus în "gura preşedintelui. cuvinte pe care acesta nu le-a rostit, cum că admiterea României în NATO şi UE "va conduce la unirea naturală cu Basarabia. Preşedintele Iliescu a anunțat oficial că ya adresa un protest publicaţiei. În acelăşi timp, deschiderea Moscovei către Ion Iliescu este evidentă. „ Preşedintele face o vizită de stat "în Rusia, EI va fi cazat la Kremlin, lucru foarte rar chiar şi pentru şefii de stat. În aşteptarea întâlnirii cu “Putin de astăzi, ieri, preşedintele “Iliescu s-a întâlnit cu preşedintele Dumei de Stat, Ghennadi Selezniov. Fără Să mai vurtipaă de mobila

sa din România, cumpărată în epoca sovietică, aşa cum face la fiecare întâlnire cu oficialii români, Selezniov a promis că în toamnă va introduce în Dumă Tratatul cu

România pentru a fi discutat şi “ratificat,

La Institutul de Stat pentru Relaţii Internaţionale, preşedintele. şi-a

lansat ' în limba rusă cartea.

„România - renaşterea speranţei“.

- Ruşii au omagiat activitatea politică

a d-lui Iliescu de dinainte şi de după revoluţia din '89. Au fost evocate

” cu respect funcţia sa de conducere "din cadrul PCR, marginalizarea care

a urmat în urma dezacordurilor cu N. Ceauşescu, activitatea sa politică „în cele trei mandate prezidenţiale“ - fapt contrat imediat de preşedinte,

"carea explicat, inclusiv. într-o

excelentă limbă rusă, că primul mandat nu se. numără, fiindcă atunci nu exista Constituţia.

"Evgheni Primakov a recenzat

cartea preşedintelui, unde. a apreciat în mod deosebit concepţia acestuia privind rolul statului în economie. La rândul său, lon Iliescu a făcut o analiză asupra rolului şi locului României în noul

context internaţional, s-a referit la

NATO şi UE, dar şi la problemele globalizării şi încălzirii planetare. A urmat apoi forumul oamenilor de afaceri. Dih cauza importurilor de petrol şi gaze, deficitul balanței comerciale a României pe relația Rusia depăşeşte un miliard de dolari anual. Situaţia ar putea fi schimbată, pe; de o parte, prin reintrarea firmelor: româneşti pe piaţa Rusiei şi, pe de alta, prin investiţiile pe care ruşii doresc să le facă în ţara noastră. „Procesul de privatizare din zona energetică, în

“special în zona; distribuţiilor de

gaze, interesează mari companii din Rusia“, a declarat. ministrul Industriilor, Dan loan Popescu, un factor-cheie al forumului de afaceri | de la Moscova. După o întâlnire cu premierul Mihail Kasianov, aseară, preşedintele Iliescu s-a regăsit - fără presă - la Ambasada României de la Moscova cu foştii colegi de facultate de la Institutul Energetic din oraş. Peste noapte, în interiorul Kremlinului, preşedintele României

-a avut probabil un bun prilej să

reflecteze la momentul semnării de astăzi. a Tratatului de bază şi la

„posibilitatea unui viitor mai puţin

înnegurat în relaţiile cu Rusia.

România şi Rusia au semnat...

Urmare din pag. 1

Toate problemele aflate în litigiu între cele două state, soarta tezaurului şi condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov, prin care României i-au fost smulse Basarabia şi Bucovina de Nord, au fost incluse în această Declaraţie comună. Aceste probleme nu şi-au găsit soluţia, dar în acest fel nu mai blochează viitorul relaţiilor bilaterale. În sfârşit, preşedinţii Iliescu şi Putin s-au aşezat, la rândul lor, pe scaune şi au semnat Tratatul de bază. De emoție, diplomatul român care a luat imediat după semnate textul tratatelor, o tânără, a scăpat documentele pe jos, provocând un moment de rumoare printre ziarişti. Perfect calm, preşedintele Putin a rostit o scurtă alocuţiune, „Avem acum o bază bună pentru o interacţiune stabilă și previzibilă, A fost semnat "Tratatul de bază, dovadă a faptului că relaţiile dintre țările noăstre au devenit mai mature. (...) Produsele tradiţionale românești trebuie să revină pe piaţa rusă”. La rândul său, preşedintele Iliescu a făcut o expunere exhaustivă, umplând astiel un gol în relaţiile politice româno-ruse, în care atât de multe nu s-au spus. Domnia sa a considerat că România şi Rusia au întors împreună o pagină din

istoria lor multiseculară. A apreciat că blocajele care au existat au fost rezultatul unei istorii complicate, dar şi a războiului rece, unde, deşi România şi Rusia s-au aflat în aceeaşi tabără, interesele lor nu au fost nici pe departe asemănătoare. Preşedintele a mai susţinut şi începerea unui parteneriat privilegiat cu Rusia.

Au urmat întrebările bine selecționate, adresate preşedinţilor României şi Rusiei de către presa proprietate de stat din cele două țări. Acest lucru i-a dat prilejul preşedintelui Putin să afirme că trecutul în relaţiile româno-ruse nu va fi uitat, dar că vom învăţa din greşelile acestuia. De asemenea, el a arătat că în domeniul energeticii relaţiile sunt oricum privilegiate, deoarece in domeniul gazului există şi un import masiv din Rusia în România, dar există şi magistrală de tranzit prin Româria către alte ţări europene. Preşedintele Iliescu s-a referit din nou la posibilitatea ca relaţiile economice bilaterale să fie puternic impulsionate după semnarea Tratatului de bază. După ceremonia semnării Tratatului, delegaţia oficială română a fost invitată la un dejun, unde s-au servit, între altele, icre negre, somon, vodcă şi şampanie.

De Ziua Naţională a SUA,

Televiziunea Al-Jazira a transmis un mesaj

adresat irakienilor de

m „Caseta este autentică“, susţin specialiştii

2 Înregistrarea a fost făcută la 16 iunie

„Vreau să vă spun că imi sunteţi foarte dragi şi că-mi lipsiţi, iubiţi concetăţeni, deşi trăiesc printre voi şi mă aflu printre voi“. Acestea sunt primele cuvinte ale unui mesaj sonor atribuit lui Saddam Hussein şi transmis ieri, 4 iulie, chiar de Ziua Naţională a SUA, la 16h00, de televiziunea Al-Jazira din Qatar. Despre banda respectivă sa aflat că a fost înregistrată la 14 iunie a.c., adică la şase săptămâni după ce președintele american George W. Bush a declarat incheiate ostilitățile din Irak. În mesaj, Saddam afirmă că în toată țara „sau creat pe scară mare celule ale Jihadului (războiului sfânt - n.n.), formate din combatanți irakieni, bărbaţi şi femei, pentru a lupta impotriva forțelor ocupante“. Din caseta care are o durată de 20 de minute, Al-Jazira susţine că a reținut și difuzat doar zece, care i s-au părut esenţiale. Fostul lider irakian, despre a cărui soartă nu se mai ştie aimic din S-aprilie, susține că.,el şi colaboratorii săi-se află în continuare în țară“. „Le aduc omagiul meu, salut (poporul irakian) şi salut mujahedinii (combatanții) din Bagdad şi de pe câmpurile de luptă. Omagiez, totodată, şi hotărârea lor, sacrificiul lor şi Jihadul lor“, a adăugat Saddam Hussein cu o voce fermă, În legătură cu modul în care a parvenit mesajul lui Saddam la sediul Al-Jazirei, din Doha, directorul canalului respectiv de televiziune, Ibrahim Hilal, a declarat, la BBC, că ieri dimineaţă cineva a telefonat, nu se ştie de unde, şi a pus caseta la telefon, ea fiind înregistrață. „Nu cunoaștem sursa şi niei locul de provenienţă. În schimb, nu avem nici un

Saddam Huse

motiv să ne îndoim de autenticitatea benzii, care durează 20 de minute şi din care am selectat 10 minute“, a adăugat Ibrahim Hilal, Chestionat de Al-Jazira imediat

după transmiterea mesajului, fosti al serviciilor militare irakiene de informaţii, Wa declarat fără ezitare. că vocea de pe ban cert a lui Saddam Hussein, iar dai

„auzit:sunt cele pe care le foi i şef al statului irakian, Mai! declarat că această bandă confirmă că Saddam era viu, cel puţin până în momentul înregiştrării ei, şi că el se afla într-o zonă, undeva între Bagdad şi oraşul Samarra, la 125 km nord de capitală. În fine, BBC precizează că această casetă a fost înregistrată la 14 iunie, cu patru zile inainte ca trupele americane din Irak să atace şi să facă pulbere un convoi în care se credea că se află Saddam Hussein şi unul dintre cei doi fii ai săi, Udai, se

pare, i) i Dumitru CONSTANTIN |