Formarea coaliției Alianţa Dreptate şi Adevăr

PD - între critica la adresa regimului Iliescu

pând cu 20 august, Partidul Democrat a demaie de dezbateri în țară, intitulate Caravana Adefalos2/ i care s-a urmărit aducerea la cunoştinţa viului îi a modului defectuos în care preşedintele La a condus România de-a lungul a 10 ani. lea le zbateri au avut ca punct de pornire scrisoarea %iisă pe care Traian Băsescu i-a adresat-o preşe3 i României la începutul lunii august (vezi 22, nr. 26 aug.—1 sept. 2003, pag. 4), în care liderul PD ş acuzaţii grave la adresa persoanei şi regimului adiee “eină acum, Caravana Adevărului s-a oprit în e ana, Timişoara, laşi, Cluj şi Ploieşti, dezbaterile CUL se pe următoarele teme: mineriadele; scandalul 'Csea” — afişele electorale; compromiterea reformei sconomice în România — cazurile Bancorex şi Banca 3; problemele de justiţie — casele naţionalizate, ielalea, graţierea lui Miron Cozma; poziţia preşedinvelui faţă de Holocaust; revigorarea de către Ion Iliescu a nomenclaturii comuniste de rang 2; sărăcia, sănătatea, imălământul; poziţia în problema Kosovo-Miloşevici, integarea în Uniunea Europeană şi NATO, corupția, ingusiv cea de la nivel local. Miercuri, 27 august, la sediul filialei Sectorului 1 a a avut loc seminarul cu tema da deschisă a președintelui Tiaian Băsescu. Adevărul despre regimul Ion. liescu, la care au panticipat membri ai PD, reprezentanţi ai poziţie, personalităţi ile, sindicalişti, reprezentanți ai clerului. Dezbaterea, moderată de deputatul PD loan Onisei, a fost deschisă de Şerban Rădulescu-Zoner, preşedintele Alianţei Civi ce, care a constatat că „/on _/liescu Bă palronează din umbră constituirea paridului stat. Alianța Civică susne scrisoarea deschisă a lui Traian Băsescu, considerând că punctel cele mai vulnerabile ale guvernări PSD și ale demagogiei lui lon Iliescu sunt sărăcia, sănătatea şi învăţământul, a mai declarat Şerban Rădulescu-Zoner. Deputatul PD Emil Boc s-a referit la momentul în „În iunie 1990, preşedintele Iliescu a chemat minerii la București, moment care a reprezentat, în opinia sa, „(riîn barbarie a Româniel'. Emil Boc a amintit şi ia lui lon Iliescu prin care acesta condamna „caul de cumetrie“, în contextul în care, în prezent, ele nu face nimic pentru rezolvarea scandalului Hildegard Puwak, ministrul Integrării Europene, ată de adjudecarea unor fonduri europene neramprin firmele familiei sale. „Regimul! lon Iliescu ji definitiv la Muzeul Antichităţilorh, a conBoc. bind din perspectiva unui membru în Colegi Horia Roman-Patapievici a observat că o mare regimului Iliescu ţine de rădăcinile fostei Securifel se explică dificultăţile cu care se confruntă referitor la accesul la arhivele. poliţiei politice codeţinute de SAI, care este „cea mai puternică din România. Statul construit de lon Iliescu mis foştilor securişti să ocupe poziţii inexpugna-

Încel

des din

şi alianţa cu PNL

„E timpul ca regimul Iliescu să plece!:

Aceste cuvinte au fost rostite de Traian Băsescu, preşedintele PD, cu ocazia Conferinţei Naţionale Anuale a partidului, care a avut loc vineri, 29 august, la Sala Palatului. Peste 6.000 de membri PD au fost prezenţi, în principal pentru a-şi da acordul în legătură cu alianța cu PNL. Marele absent la conferinţă a fost Petre Roman, care a declarat cu o zi înainte că alianţa PD-PNL „se doreşte doar pentru posturt. Gestul său a fost criticat la conferință de către Radu Berceanu: „Dacă Roman are soluții trebuie să vină în mijlocul PD să le susţină. Cu spuse de pe tușă nu cred că putem îndrepta ceva. Declaraţia adoptată la sfârşitul conferinței cuprinde viziunea PD asupra sectoarelor ce trebuie stimulate pentru ca economia României să se redreseze: finanţarea agriculturii, pentru ca cei din acest sector să nu mai fie doar furnizori de materii prime sau producători numai pentru autoconsum; valorificarea lemnului prin prelucrarea lui; revigorarea turismului, nu prin palmieri şi Dracula Park, ci prin programe care să vizeze mai ales

agroturismul; stimularea sectorului IT, pentru ca tinerii informaticieni să nu mai plece din ţară. De asemenea, declaraţia vizează şi măsuri sociale, mai ales în privinţa protecţiei pensionarilor. Regimul Iliescu a fost din nou criticat: „Jon /iescu pe de o parte. îi plânge pe cei săraci, iar pe de alta îi protejează pe cei corupți, a spus preşedintele PD.

În privinţa alianţei cu PNL, documentul adoptat la sfârşitul conferinţei spune: „PD îşi asumă responsabilitatea realizării compromisului politie în vederea. creării unei alianțe politice solide cu PNL, bazate pe mecanisme clare de prevenire a crizelor şi pe un pr gram politic şi de guvernare bazat pe prioritățile a integrare . euroatlantică ale României şi pe. populaţie. A

Reacţia PSD pu s-a lăsat aşteptată: întrde presă extraordinară organizată duminici Dan Matei Agathon a declarat că | a „S-a decis, în fapt, refacerea

Scrisoare deschisă ministrului Culturii, d-l Răzvan Theodorescu

Domnule ministru,

Întâmplător ne cunoaştem de multe decenii căci am învăţat Ia acelaşi liceu, am fost colegi de clasă şi, pe atunci, buni prieteni. Evident că aceste date nu îmi dau nici un drept în a solicita vreun favor de la dumneavoastră, dar — îmi place să cred — nici nu mă fac în vreun fel indezirabil. Şi, cu toate acestea, în realitate, lucrurile stau chiar aşa: Comisia pentru subvenţii a Ministerului. Culturii mi-a respins şi anul acesta volumul antologic de la Editura Vinea. Acest şi înseamnă că onorabila comisie mi-a respins acelaşi volum, în mod constant, şi acum un an, şi acum doi ani, în ciuda faptului că am venit într-o audienţă la dumneavoastră special pentru a reclama discriminarea căreia sunt supus. Asigurările dumneavoastră se dovedesc, iată, an de an, simple vorbe în vânt. E drept că volumul meu nu are prefaţă de Eugen Barbu (ci de Nicolae Manolescu) şi nici postfață de vreun alt nume dintre cele pe care dumneavoastră le apreciaţi a valora sute de milioane (ci de Sorin Alexandrescu). E drept că, începând din 1995 eu nu am decât trei premii ale Uniunii. Scriitorilor, unul dintre ele fiind pentru o Antologie de poezie romă. nească pe care aţi apreciat-o (dar nu aţi comandat nici Un exemplar pentru biblioteci). Şi ce e şi mai grav — încep să cred că impardonabil — este faptul că nu fac parte nici măcar din comisia de subvenţii a Ministerului Culturii, să pot şi eu să ies din sală când se discută oportunitatea acordării unei subvenţii cărţii mele, şi să fumez pe hol o ţigară împreună cu ceilalţi membri în situaţii similare, tremurând de frică precum un umil debutant. Însă lucrul cu adevărat odios este acela că nu sunt în locul dumneavoastră, domnule ministru — recte că nu sunt ministru al Culturii — şi nu am privilegiata situaţie de a-mi putea benevol priva cititorii de cartea suspomenită, interzicând comisiei să-mi acorde vreo subvenție. Căci, vă daţi seama, o carte a cărei apariţie ţi-o interzici singur, va stârni vâlvă, iar poziţia morală va fi şi ea de invidiat: să refuzi a primi sute de milioane adică să refuzi o ediţie de lux, cu cea mai bună hârti din străinătăţuri, cu legături aurite, cu gravuri ete.

În concluzie, domnule ministru, nu vă solicit nimic. M-am descurcat eu în timpul comunismului, o să m descurc cumva şi azi. Şi dacă n-o să mă descurc, € pasă?... lar tot ce am spus mai sus sunt simpl de poet suprarealist, pe care oricum nu le luaţi mă. M-am grăbit şi eu să vorbesc în vânt 4 mai poate face asta. Cât încă nu

fac scrisori deschise miniştrilor.

Cu formula de încheiei

s-o omit. Cred încă că măcar

ANDREI CORNEA

Alianţa

nstituirea noii alianţe PNL-PD —

întârziată întrucâtva — pare totuş en. Nu fără dificultăţi şi unele teni

suni în ami

iar îngri alle ala Stolojan şi Traian Băsescu —

it să-şi fluture demisiile pentru a-i E e unu dintre bonzii partidelor speolive să accepte ideea şi formula de bază a alianţei. Se pare că şi în uneletale există rezistenţe. Motivele pot fi destule: de la teama democraţilor de pier. dere a identi! ţii într-o alianță cu liberalii, de la neincrederea unor liberali în capacitalea democraţilor de a furniza un avantaj electoral vădit şi până la unele maşinaţiuni ale PSD, care nu prea are move să se bucure de înfiinţarea alianţei. Pot exista şi alte argumente împotriva unei asemenea alianţe pre-electorale, dar şi de guvernare.

Liberalii, mai ales, s-ar putea gândi că, în caz că ar obţine singuri măcar 20% din voturi la viitoarele alegeri — ceea ce este plauzibil —, au toate şansele să intre oricum la guvernare, alături de PSD. Ei pot chiar argumenta că, dacă PSD rămâne partidul cel mai mare, dar nu mai poate obţine o majoritate cu ajutorul UDMR (scenariu foarte plauzibil), participarea la guvernare a PNL devine obligatorie şi patriotică, alternativa find o alianță a PSD cu PRM ceea ce, cu siguranță, ar descalitica România de laintrarea în UE în 2007.

Argumentul principal al celor care pledează pentru noua alianță — şi care pare relativ convingător — este că nu-

10 astfel de construcţie politică poate

din competiţia electorală a anului O luptă serioasă, cu miză. Nu e degur că alianţa ar obţine victoria şi dacă, obţinând-o, ar reuşi să guvern; în schimb, dacă alianforma, e sigur că nu există abşansă ca actuala guvernare continue într-o formă sau

ă a exagera lucrul

ijorător că ambii preşedinţi — -

Năstase se anunţă extrem de dificilă pentru d-l Năstase. Probabil că, dacă PSD va fi câştigat alegerile parlamentare (adopt ipoteza simultaneităţii alegerilor parlamentare şi prezidenţiale), Adrian Năstase va câştiga totuşi, dar nu uşor.

În fine, chiar dacă alianța PNL-PD va pierde, ea va capitaliza cu siguranţă voturile celor nemulţumiţi de PSD, precum şi o parte din voturile dezamăgiţilor, care altminteri s-ar revărsa asupra PRM. Faptul că PNL este singurul partid care în ultimul an a crescut lent, dar constant în sondaje este încurajator din acest punct de vedere.

Problemele rămân, desigur, serioase şi destule: mai întâi, este aceea a rolului lui Băsescu. Va candida el la Pi măria Capitalei unde are foarte mari şanse pentru reînnoirea mandatului, pentru ca, apoi, în „tandem“ cu Stolojan, să se bată pentru postul de prim-ministru? Ar însemna să se pregătească să repete marea greşeală a lui Victor Ciorbea pe care, prin alţii, chiar el a denunțat-o cândva. (Ca să nu mai vorbim despre faptul că, temperamental, d-l Băsescu mi se pare foarte puţin adaptat rolului de prim-ministru.)

Apoi: cum se vor evita „algoritmul“ şi conotaţiile nefericite pe care guvernarea CDR le-a lăsat (şi pe care PSD nu seva feri deloc să le amintească în campania electorală)? Cum va fi condusă alianţa? Ce ne va garanta că ea nu se va scinda după prima furtună, pre- sau post-electorală? Şi care va fi viitorul PD? Se va lăsa el absorbit în PNL până la urmă?

Dar marea întrebare rămâne: ce se va întâmpla după alegeri, dacă nici

PSD, nici alianța PNL-PD nu vor obţine |

un scor suficient pentru a forma guvermăcar cu ajutorul UDMR? Sce-

nariu foarte plauzibil, dacă PSD ajung

sub 35%, iar alianţa

dar PRM rămâne cu

DAN PERJOVSCHI

vis Fără raport |

Dacă aţi avut ghinionul să vă pierdeţi cerțiicatul de naştere în țara cu 3 milioane de lei salariul mediu pe economie, aflaţi că o să plătiţi pe unul nou un milion de lei Asta ar fi ca şi cum un neam ar da pe-aceeaşi chestie vreo mie şi ceva de euroi. În care situaţie, mă întreb, cât ar mai rămâne Schroeder cancelar și nu ştiu cine A preşedinte. Ce fel de putere e a patra-n stat, care stat şi ce popor? Absolut toată presa (scrisă) din România e plină de scandaluri, nepotisme, crime economice, afaceri matiote, fărădelegi şi nedreptăţi strigătoare Ia cer executate de puterea politică a momentului. Absolut toate sondajele arată că aceeaşi putere va fi votată neclintit, majoritar, în continuare. Unde dai şi unde... dai a doua oară? Dacă vă întrebaţi ce se alege de banii pe care-i daţi la întreţinere (de tremuraţi de frig), la taxe de tot felul (de vă rupeți gâtul în găurile din asfalt, plătiţi şcoala gratuită şi manualul subvenţionat), la asigurări medicale (de v-aduceţi cearşatul, haleala şi hapurile de acasă), la TVA (uite ce filme dau ăia care nu plătesc), la pensie (întrebaţi-vă părinţii), ei bine, n-aveţi decât să vizitaţi cartierele rezidenţiale apărute ca ciupercile în jurul coasta sau în mijlocul oricărui oraş, la munte şi la mare. Judecând după cum arat viloancele aleşilor, nu merită.

| CRISTIAN PREDA

Revanşa lui Stoica

În 2002, Valeriu Stoica a pierdut frâiele partidului liberal, pentru că le-a propus colegilor săi apropierea de PD.O sugerează el însuşi într-un interviu publicat de Evenimentul zilei din 5 septembrie a.c. În acelaşi loc, Stoica susţine că a descoperit în ultimul an că „e mult mai eficient să-ţi promovezi ideile. nefiind suspectat de interese personale. Cu alte cuvinte: dacă s-ar realiza, alianţa PD-PNL ar fi, într-un fel, o revanşă a lui Stoica.

Cu două zile înaintea acestei di

la PSD

„Tandemul Stolojan - Băsescu s-a constituit astăzi. Ce, n-aţi observat! Alianţa PNI+PD este cea mai puternică formaţiune de opoziţie. Obiectivul nostru este să câştigăm alegerile prezidenţiale, parlamentare şi locale“, a anunțat, victorios, preşedintele pedist Traian Băsescu. leri, forurile de conducere ale celor două partide au aprobat, fără prea multe discuţii, protocolul Alianţei Dreptate şi Adevăr PNI.PD şi prograniul politic, în fapt o schiţă a programului de guvernare. Şedinţele au avut loc într-o atmosferă festivă cel puţin la nivel declarativ, din discursurile delegaților reieşind că alianța va câştiga în mod cert viitoarele alegeri. După reuniunile separate, Iberalii și democraţii sau reunit, în Sala Unirii

a Palatului Parlamentului, la un miting în cadrul căruia Stolojan şi Băsescu au parafat protocolul de colaborare. „Dragi colegi liberali, dragi colegi democrați“, s-au adresat celor 3.000 de oameni cei doi preşedinţi. Ei au promis la unison că vor accelera privatizarea, vor finaliza retrocedările şi vor pune capăt corupţiei. „Nu vom înlocui baronii lor. cu baronii noştri“, a afirmat Traian Băsescu, a cărui imagine era proiectată pe două ecrane gigant. In spatele tribunei trona un banner uriaş, de 10x10 metri, având înscrisă, albastru pe galben, sigla „DA PNL-PD“.

Liliana RUSE, Mircea MARIAN

Continuare în pag. 3

Speriat că ar putea să nu prindă fotoliul de la Cotroceni

al întâlnirii cu primarii şi consilierii locali era referendumul constituţional din 19 octombrie, Adrian Năstase şi-a asmuţit colegii impotriva PNL şi PD, atătând că de acum înainte PSD trebuie să aibă o atitudine mai agresivă, deoarece se apropie campania electorală pentru locale şi nu trebuie să mai stea deoparte atunci când i se pun întrebări și i se aduc acuzaţii, mai ales din partea unora care atunci când sau aflat la guvernate „au funcționat cu frâna de mână trasă“, “Preşedintele PSD crede că, în perioada următoare, partidul său ar putea fi ținta unor strategii de izolare: unele medii se încearcă să se acrediteze ideea că România are ă nevoie de soluţii-alternativă la i mia şi că soluţia miraculoasă toate problemele electoratului Pe naşterea alianţei PNL-PD. Nu

Ieri, prin parafarea protocolului de alianță între PNL şi PD

S-a născut o opoziție reală

Adrian Năstase s-a dezlănţuit furibund

este vorba decât de o formulă reciclată a fostei guvernări din perioada 1996-2000, într-o variantă la fel de nefericită, respectiv. CDR 2003. Trăim un asemenea moment penibil să auzim de dreptate şi adevăr de la cei care au dus România la dezastru în mandatul anterior. Această alianţă inseamnă nedreptate şi neadevăr. Despre ce dreptate şi adevăr vorbese aceşti oameni?! De fapt ei sunt nişte demagogi calificaţi la locul de muncă, pe scaune pe care nu le-au meritat şi nu le merită. O astfel de alternanță ar insemna că România s-ar opri încă o dată din drumul spre integrare europeană și reintră în zona confuză a unei false reforme. Românii au trăit o aventură cu aceste partide în perioada

Corina DRĂGOTESCU

Continuare în pag. 3

"PNL şi PD vor boicota retereițăill a Puterea va N costita

S-a născut o opoziţie reală la PSD

Urmare din pag. 1

Sala toată era colorată galben-albastru de la miile de steguleţe şi balonaşe fluturate de către delegaţi. Baloanele au dispărut însă foarte repede, fiind sparte de bucurie, într-un zgomot asurzitor, imediat după semnarea protocolului. După mitingul care a ţinut o “jumătate de oră, cei doi preşedinţi au avut o conferință de presă comună, în care au anunţat că marţi îşi vor desemna reprezentanţii în Consiliul Naţional de Conducere (CNC) al alianţei. „Suntem deschişi la orice colaborare politică cu formaţiuni care nu sunt extremiste, însă ele trebuie să demonstreze că pot

câştiga simpatia populaţiei şi pot intra în Parlament“, a spus Stolojan. EI a dat ca exemplu Acţiunea Populară, însă este foarte probabil ca oferta să se refere la PUR. De altfel, la congresul PD a fost adoptată o rezoluţie în care democraţii iau apărarea partidului lui Dan Voiculescu. PD consideră că decizia PSD de a-i scoate pe observatorii PUR din secţiile de votare este „un grav derapaj de la democraţie“. Atât Stolojan, cât şi Băsescu au ţinut însă să precizeze că alianţa nu va începe să împartă posturi. „Eu sunt capabil pentru orice post, dar dacă alianţa îmi va cere să nu fiu nimic, voi fi nimic“, a spus Traian Băsescu.

Năstase s-a dezlănţuit...:

Urmare din pag. 1

Această alianță am văzut-o la lucru. Aceste partide ne oferă o variantă reciclată a unei viziuni care meige spre trecut, cu formule negative care preiau de fapt mesaje negative pe un ton suburban pe care îl folosesc adesea reprezentanţii PRM. Este vorba de un club care încearcă să înşele populaţia României. Ne putem permite oare să începem din nou o aventură? Oare românii nu au înțeles cine sunt adevărații gospodari ai acestei ţări? Nu putem să lăsăm populaţia României să fie amăgită de nişte demagogi“.

Adrian Năstase i-a atacat pe liberali şi pe democrați din trei în trei fraze, ca şi când aceştia ar avea “încă de pe acum un scor electoral cel puţin la fel de bun cu al PSD. El a enumerat toate scandalurile de

corupţie dezvăluite în perioada! anterioară, începând cu afacerea! Megapower, trecând prin Ţigareta! II şi ajungând direct în tramvaiul 41. „Nu s-a reuşit decât să facem din. tramvaiul 41 tot tramvaiul 41. Măcar; să-i fi schimbat numele“, a spus Adrian Năstase când a venit vorba, de realizările primarului Capitalei; Traian Băsescu, pe care la acuzat? că a transformat Primăria într-o! scenă de luptă. Intrebat ulterior de: ce PSD este atât de preocupat de: noua alianţă, câtă vreme a avut: înscris în documentele sale de partid de anul trecut sprijinirea explicită a; liberalilor pentru ca aceştia să devină; o forță politică de opoziţie solidă, Adrian Năstase a replicat că partidul! său mai sprijină încă PNL, dar consideră că prin „mezalianţa cu PD“ nu s-au adus clarificări în zona de dreapta a scenei politice.

le” în CNC ale PD asupra

toată lumea a lăudat noua „ votul pentru a întrunit

secunde în şir, Singurul care îndrăznise să critice coaliția, a absentat de la . şedinţă,

iale partidului, Vasile îsi,

ţi = Băseseu-şi

„ „Pentru a -

i je piei delegaților că odată:

termina cu trimiterile la perioada 1996-2000, trebuie să existe un for care la nevoie să taie în carne vie“, a explicat Blaga. Tot el a fost cel care a insistat pe prevederea din protocol, potrivit căreia în cazul în care alianţa nu va reuși în 2004 să formeze guvernul, cele două partide îşi vor continua activitatea „ca Alianţă, în opoziţie“. Această precizare a apărut întrucât în ultimul timp mai mulţi membri PD au comentat neoficial că există riscul ca, după alegeri, liberalii să se refugieze în braţele PSD. Blaga a lăsat ieri şi un semn de întrebare în ceea ce: priveşte “candidatura lui

Băsescu la Primăria Capitalei. „Alianţa îl susține pentru un nou mandat pe dl. Băsescu. Dacă domnul preşedinte nu candidează, cele două partide vor avea candidaţi separați“, a afirmat Blaga. Prevederile din programul politic al alianţei au fost prezentate în grabă de vicepreşedintele Adrian Videanu, care a arătat că liberalii şi democraţii şi-au propus să restrângă intervenţia statului în economie, să realizeze o economie de piaţă funcţională şi să determine integrarea „deplină“ a României in structurile economice şi de securitate euro-atlantice. PD şi PNL doresc să

ocraţii rămân cu liberalii chiar şi în neagra Opoziţie :

privatizeze producţia. şi distribuţia de energie, să reducă „de ansamblu“ fiscalitatea şi să revină asupra formulei. prin care indemnizaţia de şomaj eră calculată în funcţie de nivelul contribuţiei, La finalul reuniunii ONC a PD, Băsescu, atent cu sentimențele noilor săi aliaţi, led cerut partenerilor să renunţe la însemn

de partid înainte de a se reuni într:

miting cu liberalii. Cel mai fericit i sfârşitul şedinţei părea a fi vicepreşedintele Emil Boc, care, încântat de noua sa cameră foto digitală, cerea, tuturor Ziezigiloegăi ă

THEODORĂ STOLOJAN

Dincolo de toate analizele şi calculele, alianţa PNLPD demonstrează în primul rând cât de mult îl învaţă nevoia pe omul politic. Deocamdată avem de a face cu unirea a două vulnerabilităţi, adică a două partide care nu au nici o şansă să reuşească singure. Mai mult, este vorba de partide care şi-au făcut mult rău reciproc atunci când au guvernat împreună şi nu au reuşit să colaboreze în primii doi ani şi jumătate ictualei guvernări PSD, fie şi din cauza ambigi ţiale a PNL faţă de partidul de guvernământ. Cu timpul, liberalii au înţeles că, într-adevăr, la umbra marilor copaci nu creşte nimic şi că nu se pot salva de la irelevanţă decât ca alternativă la PSD, nu ca anexă a partidului la putere. Drumul către mintea şi sufletul alegătorului este însă lung şi anevoios, dar începe într-un moment prielnic. Alianţa vine să ocupe spaţiul lăsat gol pe scena politică de eşecul CDR şi să echilibreze un peisaj până acum jalnic, în care PSD şi PRM păreau să fie singurele personaje vii. lată de ce preocuparea societăţii civile faţă de coagularea unei opoziții democratice s-a manifestat din primele faze ale negocierilor dintre liderii PNL şi PD. Grupul pentru Dialog Social a organizat mai multe dezbateri pe această temă, cea mai recentă chiar pe 25 septembrie, cu trei zile înainte de parafarea alianţei la congresele celor două partide. Moderată de Gabriel Liiceanu, dezbaterea a scos în evidenţă atât potenţialul şi şansele alianţei, cât şi obstacolele pe care le va avea de trecut pentru a convinge un electorat greu de convins. Supuşi scrutinului filozofilor şi politologilor, Theodor Stolojan, Traian Băsescu şi colaboratorii lor apropiaţi au trecut cu abilitate peste întrebările care le aminteau cât de des s-a poticnit colaborarea parlamentară dintre PNL şi PD şi cât de puţin onorantă a fost alăturarea de PRM, chiar şi de dragul unei moțiuni de cenzură. Invitaţii la dezbaterea GDS nu erau dispuşi să semneze cecuri în alb şi nici să accepte un obiectiv simplist, cum ar fi cel al înlăturării PSD de la putere. Important este, cum a punctat Călin Anastasiu, ca PNL şi PD să fie capabile să guverneze altfel decât actuala echipă de la Palatul Victoria. Deocamdată, personalităţile celor doi lideri reprezintă principalul capital al alianţei. Deşi necesar, el nu este suficient. Mai este nevoie şi de mecanisme eficiente de colaborare verificate în practică. Alianţa va trebui deci să demonstreze că nu se clatină la prima bătălie pentru locuri eli-

gibile pe listele electorale. În plus, alianţa are rsari în interior: Dinu Patriciu şi Fadu Boroaia ca A E +! AI

RODICA CULCER

Alternativa posibilă

TRAIAN BĂSESCU

ştate vechi, şi-au făcut public dezacordul plângânduse că liderii PNL şi PD nu au avut răbdare să creeze o construcţie solidă, chiar dacă aceasta ar fi însemnat rămânerea în opoziţie până în 2008. Cineva ar trebui să le amintească celor doi că exact acest lucru îl doreşte şi PSD. leşirea furibundă a lui Adrian Năstase la întrunirea aleşilor locali ai PSD de duminică demonstrează clar că partidul de guvernământ se teme de tandemul Stolojan-Băsescu. Primul ministru ştie bine cât de mult contează personalităţile, deoarece propriul partid contează pe imaginea lui lon Iliescu pentru a-i masca deficienţele şi a-şi apăra interesele şi puterea. Pragmatic vorbind, PNL şi PD au dreptate să mizeze pe imaginea celor doi lideri. Este deocamdată singurul lor atu. Alianţa (Dreptate şi Adevăr) nu are forţa economică şi organizatorică a PSD şi nici bugetul statului la dispoziţie pentru mituirea alegătorilor. Tot ce poate „vinde“ este credibilitatea lui Theodor Stolojan şi Traian Băsescu, în speranţa că excesele PSD vor exaspera populaţia. Nu mai poţi însă câştiga doar pe seama defectelor adversarului. Din dezamăgire în dezamăgire, electoratul a devenit mai sceptic şi mai pretenţios. La prima înfăţişare, constatăm totuşi că PNL şi PD au venit cu temele făcute. Ca să se distanţeze de fantoma CDR, ele au format o alianță politică, nu o organizaţieumbrelă pentru toate formaţiunile civice şi politice care nu-şi găsesc loc în altă parte. În plus, Alianţa are un program politic şi va avea un program de guvernare, ceea ce Convenţia nu avea în 1996. Cum alte forţe politice salvatoare nu au apărut pe scena românească, merită poate să acordăm o a doua șansă acelor oameni politici capabili să se reinventeze. De ce să credem că numai PSD a învăţat din propriul său eşec din 1996 iar PNL şi PD nu ar fi capabile să tragă învăţămintele necesare din înfrângerea suferită în noiembrie 2000?

Nu avem o clasă politică ideală, cum nu avem nici o societate ideală şi nici un electorat ideal. Nu ne putem deci baza decât pe mecanismele democratice care, odată la patru ani ne permit să-i pedepsim pe cei ce Z: înşală aşteptările şi să-i obligăm să ne respeci Alianţa PNL-PD susţine că oferă o alternativă credil Rămâne ca partidele componente să se supună unei discipline riguroase şi să se dej că pe ele pentru a-i convinge pe alegători că LI neapărat să revină celor mai cinici şi mai scale dintre noi. Oricum, nu pot reuşi decât îm

îi CĂLIN ANASTASIU

“im exact când şi cum vor avea loc, dar alegerie se apropie. Pentru politicieni, anul care ne agree de deschiderea urnelor va fi mai scurt şi m: & ntdecât pentru oamenii de rând. De aceea, parle inceput deja să-și tureze motoarele, politiciesere a ită, iar cabinetul guvernează cu un ochi pe nise 99 icualtul pe Uniunea Europeană, Dincolo de se omune legate de apropiatul test electoral, agenimediate ale puterii şi opoziţiei sunt sensibil diteAceasta din urmă, de pildă, pare că retrăieşte ob4 aceeași experienţă prin care a trecut în ultimii 13 ri ori de câte ori se apropiau alegerile: găsirea unei în uje de coalizare, capabilă să ţină piept marelui 13) (sau PDSR sau FSN). În momentul de fată, PNL „PD par să fie principalii portagonişti ai unei asemevea construcții. Desigur, ambele partide speră ca împă să obţină mai multe voturi decât separat (mini a) sau decât PSD (maximal). Dincolo de acest prim subordonat unui obiectiv strict electoral, se vorteşte de perspectiva unei fuziuni. Indiferent de ceea «e alimă unii sau alţii dintre liderii celor două partide, scara fuziunii va depinde în mod decisiv de rezultatul aegerilor. Sunt tentat să cred că un eventual succes efctoral, urmat de asumarea viitoarei guvernări, va e proiectul de fuziune între PNL şi PD înapoi în sertare, cel puţin pentru o bună bucată de

onfortul

i idului Democrat Evoluţia recentă şi situaţia actuală a două partide sunt asimetrice. Partiemocrat acuză un oarecare disconDeclarat de către PSD inamicul său incă de la alegerea sa ca primar geneBucureștiului — ceea ce a declanşat cu iz de teatru absurd la nivelul nistraţiei locale, purtată într-un di: toial faţă de bucureşteni —, Traian escu nu a putut evita erodarea capitaui său politic. Desigur, pe liderul democonsolează prea puţin faptul că acest al a compromis substanţial şan-

cu: „De ce a trebuit să accepți dizolvarea PAC în PNL— după ce partidul a trecut printr-o ruptură dezastruoasă și prin migrarea succesivă spre liberali a unor lideri şi grupuri importante — când noi Jam propus apropierea de aceștia încă din 1993, într-un moment în care PAC-ul stătea încă bine şi avea un ascendent asupra tuturor liberalilor, care erau_risipili în toate părțile şi se contestau. reci. proc?'. Distinsul critic — în care la un moment dat ne pusesem atâtea speranţe, fără a bănui măcar că navea nici o şansă să devină om politic — mi-a răpuns scurt şi resemnat: „Ce vrei, trebuia să aduc corabia într-un port sigur. Aveam această responsabilitate faţă de oamenii care mai rămăseseră din jurul meu'. Cred că nu e greu de ghicit ce cap compas mai poate fixa Băsescu pentru corabia sa.

PNL pe val

PNL oferă în momentul de faţă imagi-

aşezat pe val — unul nu prea înalt, dar destul de vizibil. Căci nimeni nu-şi poate permite să ignore saltul unui partid de la 9—10% la 19—20%, în decurs de numai un an şi ceva. Atuurile sale imediate? În primul rând, încheierea parcursului ambițios — şi si-

DAN PERJOVSCHI

Lege fundamentală

| De câte ori e FSN-ul la putere, iar se schimbă

Constituția.

oferite de toate sondajele recente indică faptul că liderul liberal are mari şanse să se confrunte cu candidatul PSD în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Chiar dacă ar fi adevărat ceea ce suţine Dinu Patriciu, anume că liberalii mai au încă probleme cu „liberalizarea lui Stolojan, ce partid şi-ar putea permite, în preajma alegerilor, să-şi conteste un asemenea lider pe motive de impuritate doctrinară? Poate doar unul cu vocaţie de suicid.

Alternativă la ce?

Spuneam că liberalii şi-au configurat o anumită strategie politică. Ea include construirea unui pol politic consistent, capabil să devină o alternativă la PSD. Această strategie urmează a fi testată în perspectiva alegerilor de anul viitor. Într-o carte recent apărută şi construită ca un lung, dar foarte interesant dialog cu Dragoş Aligică — un interlocutor extrem de bine documentat în problemele liberalismului — Valeriu Stoica expune pe larg analiza care stă la baza acestei strategii. Toate argumentele referitoare la necesitatea con-

unei alternative la PSD, la dezechilibrul actual politice, la nevoia societăţii româneşti de a parcurge o autentică guvernare liberală (sau măcar în spiritul valorilor liberale), la şansele cu totul speciale ale liberalismului în spaţiul est-european sunt etalate de liderul liberal cu o rar întâlnită la oamenii noştri motive să cred că de aseme

Lovitură de teatru, după o sentință dubioasă a IMB

Alianţa PNL-PD, blocată în Justiţie

Tribunalul Bucureşti a respins, ieri, cererea de înregistrare a Alianţei „Dreptate şi Adevăr, PNL-PD. Lotodată, magistraţii bucureşteni au admis cererea de intervenţie in interes propriu semnată de 15 contestatari. Decizia judecătorilor poate fi atacată în termen de 5 zile, la Curtea de Apel Bucureşti. „Avocatul PNL, Bogdan Olteanu, s-a declarat “surprins de decizia tribunalului. Olteanu susține că [3 cei 15 contestatari, care s-a și prezentat , este Constantin Lucescu, nimeni altul a jucat rolul de avocat al soţilor

lui Olteanu, Lucescu este, în prezent, consilier la Ministerul Apărării. „Domnul Lucescu a contestat folosirea siglei «DA», care ar induce populaţia în eroare, îndemnându-i pe alegători să se înscrie la noi. Instanţa a extins cererea şi a respins înscrierea cu totul a alianţei“, a afirmat Olteanu. El spune că este vorba de o confuzie între semnul electoral al unui partid, cu care formațiunea respectivă participă

la alegeri, şi semnul permanent, cerut de legea

partidelor, pentru identificare. „Este o eroare grosolană a justiţiei. Noi vom face apel“, a adăugat Bogdan Olteanu. (L.R.; 1.C.)

CRISTIAN PÎRVULESCU O alianţă în

: căutarea cadenţei

După constituirea sa la sfârşitul lunii septembrie, Alianța Dreptate și Adevăr a relansat confruntarea politică româpească inducând un plus de concurență şi contribuind la restructurarea câmpului politic. În acest nou context politic consultările organizate în doi timpi la Palatul Cotroceni c ătre președintele |liescu au reliefat starea organizaţională, dar mai ales coerenţa politică a alianţei contribuind la poziţionarea actorilor pojtici în ajunul campaniilor electorale din Deja imediat după alegerile din 2000, disproporţia dintre PSD şi opoziţia scindată între democrați şi extremişti impunea o reacţie de concentrare politică, schimbările de la nivelul conducerii celor două partide, PNL şi PD, din 2001, şi crizele de succesiune ce le-au urmat au întârziat coagularea unui opoziții unite şi coordonate. În vara anului 2003 deze-

chilibrul politic era evident: PSD 47%, pe de o parte, PNL 16% şi PD 10% pe de altă parte, iar PRM 16%. Capacitatea partidelor de a se opune electoral printr-o strategie individuală PSD era minimă. Cum instituţionalizarea partidelor româneşti, oricare ar fi curentul politic de la care se revendică sau dimensiunea organizaţională, rămâne un obiectiv pentru un viitor nedefinit, iar potenţialul politic al liderilor partidelor de opoziţie atinsese limita superioară și intra pe o curbă descendentă, contrabalansarea PSD impunea, dincolo de contestări vag ideologice, crearea unei alianţe pre şi postelectorale prin care şansele opoziţiei de a-şi maximiza susţinerea electorală să crească. La nici două luni după crearea alianței formula începe să îşi arate roadele, câtă vreme sondajele indică depăşirea barierei psihologice de 30% pentru oua alianță, dar mai ales apropierea de PSD de care o despart prac-

ceva mai mult de 10%. Dar acest im inal din partea opiniei publice

inţa construcţiei unei alternative renle la PSD rămâne o sfidare la lă partide ar trebui să răs-

electorale

prin însăși această întârziere, au ilustrat, pe de o parte, avatarurile neutralităţii prezidenţiale, pe de altă parte, prevalenţa individualităţii partinice în cazul PNL şi PD în raport cu strategia unitară a alianţei. Momentul politic al prezentării alianţei ca organizaţie coerentă a fost ratat plecând de la premise juridice minore. Câtă vreme voinţa politică a constituirii alianţei a fost exprimată la sfârşitul lunii septembrie 2003, dificultăţile juridice ale înregistrării nu pot constitui o justificare convingătoare pentru strategia consultărilor individuale de la Palatul Cotroceni de vineri, 28 noiembrie.

Cu ocazia întâlnirilor de la Palatul Cotroceni preşedintele lon Iliescu a revenit asupra temelor pe care le lansase sau le acceptase tacit în cele trei săptămâni de la întâlnirea cu PSD (alegeri simultane locale-parlamentare-prezidenţiale la 6 iunie 2004, deci organizarea de alegeri anticipate, existenţa unei singure săptămâni între cele două tururi de scrutin pentru alegerile prezidenţiale), încercând să recupereze poziţia de neutralitate ce i-a fost afectată de intervenţia prea partizană în dezbaterea politică privind alegerile, dar şi noua arhitectură politică. De fapt temele propuse de PSD au surprins în egală măsură opoziţia democratică şi pe preşedinte, acesta însă având ocazia de a se obiectiva prin tradiţionala critică a corupţiei generalizate din luna decembrie.

Centrate asupra calendarului electoral, devenit principala temă de pe agenda politică, partidele alianţei au pierdut startul în dezbaterea problemelor sociale şi economice care vor constitui temele campaniilor electorale din 2004. Între timp, PSD a recuperat tactic poziţia ce îi fusese afectată de criticile privind organizarea referendumului pentru revizuirea Constituţiei, situaţia raportului de țară prezentat de Comisia Europeană şi rezultatele sondajelor de opinie ce indicau scăderea cotei electorale şi constituirea unei alternative cel puţin electorale. Astfel consultările organizate de preşedintele Iliescu au repus, voit sau involuntar, în atenţia publicului, fractura dintre politic şi social, prelungind o dispută mai degrabă tehnică. În acest sens schimbarea de tactică pe care PRM a anunţat-o tot vineri, 28 noiembrie, este tot o reacţie la restructurarea câmpului politic indusă de apariţia alianţei PNLPD. Pentru prima dată după alegerile din 2000 PRM fusese surclasat clar de o altă formaţiune politică. N6ua tactică a PRM este menită să asigure maximizarea cotei electorale prin atragerea electoratului nehotărât, di bună măsură captiv ajului lui lon

'scu, electorat format din si evaeă

iale dezavantajate de tranziţie deci, nu poate fi de alianj PD (pro-capitalistă), dar nici « reformistă a Saga Adrian Năstass

re rămâne în.

CRISTIAN PREDA

2007 sau 2009?

Ziua de 1 ianuarie 2007 a devenit o adevărată obsesie. Politicienii români o înfăţişează ca pe o dată-limită, publicul a „înghiţit-o“ ca pe o referinţă obligatorie în proiectarea viitorului. Uniunea Europeană s-a transformat, dintr-o maşinărie economică şi socială, într-o referinţă calendaristică foarte constrângătoare.

Mai ştie însă cineva cum a fost fixată data? Petre Roman este cel care a propus-o, cu câteva zile înainte de deschiderea oficială a negocierilor (care s-a produs la 15 februarie 2000). Este interesant că, în alegerea datei, ministrul de externe al acelei vremi a raţionat în termeni exclusiv financiari: Roman a consultat proiecția bugetară a VE pentru următorii ani, constatând că, până la sfârşitul lui 2006, Uniunea îşi definise financiar obiectivele. România nu părea să intre în această proiecţie ca un posibil nou membru. Petre Roman a tras atunci concluzia că prima dată accesibilă pentru aderarea României este 1 ianuarie 2007. Deşi administraţia actuală nu recunoaşte în nici un fel datoria pe care o are faţă de cea care a precedat-o, guvernul Năstase a preluat calculul lui Roman. În treacăt fie zis, atitudinea publică a actualelor autorităţi contrastează cu maniera în care echipa care pus începerea negocierilor a înţeles să asume integrarea europeană a României: să ne amintim că, acum patru ani, atunci când Consiliul European de la Helsinki decidea deschiderea negocierilor Su, „gre mânia, preşedintele Constantinescu mulțumea înainte de toate fostului lliescu pentru contribuţia sa la rea dosarului european al României; redevenit preşedinte, Iliescu afirmă negocierile sunt împotmolite din vina... administraţiei care le-a deschis!

Dincolo de aceste aspecte de stilul politic al li

siunea politică a fenomenului. Reacţia tot mai ostilă a publicului din țările-membre ar trebui să dea de gândit. Acum câteva zile, atunci când Adunarea naţională franceză vota aderarea celor 10 în 2004, politicienii francezi se felicitau pentru că procedura de validare care a fost aleasă nu e una de tip referendar, ci de tip parlamentar. Dacă ar fi fost vorba de referendum, lărgirea ar fi fost pusă serios sub semnul întrebării. Nimeni nu ştie, de fapt, cum va reacţiona societatea europeană după consumarea celei mai largi extinderi din istoria sa.

Pe de altă parte, este destul de evident că până în 2007 probleme precum” corupţia sau funcţionarea administraţiei româneşti nu pot fi rezolvate satisfăcător. Oricâte planuri ar face şi oricâte crete ar da guvernul — orice guvern. este greu de crezut că până în 2 apărea simultan regulile cor economice generatoare de pe reală, un spirit Pui neutru autonomă, fără si 2004 şi 2005 vor fi, de. de alegeri şi de tivă. Aşa s-a îi

mai degrabă călendail ] cel financiar al Uniunii? Sau |