România - invitat special în Consiliul Europei

Erc nuzreare

e Dialog cu doamna SMARANDA ENACHE, participantă la reuniunea Consiliului Europei

„22% : La Strasbourg a avut loc un eveniment despre care, unii dintre noi, mai mult sau înai puţin în cunoştinţă de cauză, îl socotesc important — este vorba de acordarea statutului de invitat spetial peniru România. Ce reprezintă, de fapt, instituţia la care a apelat Guvernul român-?

SMARANDA ENACHE : Consiliul Europei este o organizaţie politică interguvernamentală care regrupează 24 de democrații pluralisie din Europa, o structură distinctă de cea a Comunităţii europene, iar sediul său permanent se află la; Strasbourg, în Franţa. Scopurile principale ale Consiliului Buropei sint : apărarea și întărirea democrațiilor pluraliste şi a drepturilor. omului, definirea. soluţiilor comune în problemele sociale şi recunoaşterea prin punerea în valoare, a. identităţii culturale europene. Din punct de vedere al funcţionării sale, Consiliului. Europei dișpune de două organisme de lucru : un comitet al miniştrilor, care este organul de decizie al Consiliului şi care se compune din miniştrii. afacerilor externe. ai celor 24 de state membre şi al doilea organism care este Adunarea Parlamentară, formată din parlamentari provenind, din parlamentele naţionale ale celor 24 de țări membre. În momentul de faţă, preşedintele Adunării este Anders Bjork di Suedia, iar, secretar general, — Catherine Lalumiăre, din Franta, Statutul de invitat special a fost creat de Adunarea Parlamentară in 1989, pentru a permite o intensificare a relaţiilor, dintre adunările legislative ale ţărilor Europei centrale şi de est cu .cele din vest. Au avut acest statut Bulgaria, Ungaria, Polonia, CehoSlovacia, URSS. şi lugoslavia, Între. timp, Ungaria şi Cehoslovacia au devenit membre pline, iar România s-a adăugat celorlalte. țări” care au statut de invitat special. Acum, doar Albania se găseşte în afara raporturilor cu Consiliul Europei. Organismul a elaborat un program de a: sistență numit Programul Demostene, pentru a ajuta țările din centrul şi din estul Europei ca să pună în practică reformele lor constituţionăle, legislative. şi administrative. Acest program se sprijină pe o cooperare practică, sub forma unor reuniuni de experii, strategii de formare, burse şi vizite de studii. ȘI, prin aceasta, ajungem la ceea ce poate însemna pentru România acordarea statutului de invitat special, deci înglobarea României, printre altele, în acest Plan Demostene, lal cărui țel principal este stimularea transtormării cadrului legislativ.

„22* ; Credeţi că autoritățile române au un” astfel de interes faţă de schimbarea cadrului legislativ, încît să motiveze etorturile speciale pe care le-au făcut pentru a intra în acest organism european ?

S.E.: Cred că există un interes, dar a: ces interes nu este profund. Societatea europeană a evoluat în așa fel, incit este inimaginabil să existe insule de totalita-

ism în acest spațiu, Interesul autortăilor române este impus, oarecum, de rigorile democraţiei — şi ale pluralismului curopean. În același timp, în momentul de faţă, in România, Guvernul se con-

fruntă cu 6 criză economică de mari pro-, porții. Din această criză economică nu se poate îeşi fără sprijinul ţărilor dezvol-

fate din vestul Europei. Or, acest sprijin este condiţionat de aceste țări, ele cerind evoluții vizibile în cadrul legislativ din România. Problema! ar fi: în ce măsură Consiliul Europei va reuşi să controleze profunzime, şi nu numai la nivel declarativ, transiormarea cadrului legislativ totalitar, autoritar din România într-unul democratic ?

„22: Putem vorbi, deci, despre o în: cercare de întimpinare a României di partea Europei şi ar părea că şi invers, interesul României fiind motivat econoi Dar în ce măsură ultimele evoluţii legi lative de la noi corespund acestei imagini ?

S.E.: Pentru orice observator al vieţii politice româneşti este surprinzător pină unde poate ajunge divorțul între vorbă ŞI faptă După ce România a depus o cetere la Consiliul Europei, a evoluat către o statuare a încetinirii tran: iei şi chiar un regres in procesul de nziție, print-un cadru legislativ promulgat În Parlamentul României. M-aş referi la. citeva legi antidemocratice care au fost adoptate : legea privitoare la organizarea și funcţionarea Ministerului Apărării, care există prevederi exprese in printe colaborării posibile dintre armată şi Ministerul de Interne, în cazul unor situaţii în care trebuie apărată ordinea constituțională din România. Formularea este extem de vagă, pentru că nu există 9 finire a acestei ordini constituționale, pe de o parte, pe de altă parte, nu este in-

dicat torul care ia această mășură. Există, de asemenea, legea adoptată de Parlamentul României privitoare la cetățenia română, În care găsim un articol privitor la posibilitatea retragerii cetăţeniei române în cazul în care cineva aduce prejudicii prestigiului României. Această formulare arbitrară este cu atit mai gravă şi mai deschisă unor abuzuri, cu cit, în momentul de faţă, majoritatea celor care formează opoziţia extraparlamentară — dar uneori chiar şi parlamentară — sint numiţi în ziarele partidului de guvernămint, „persoane care aduc, preju-

dicil prestigiului României“. Jată deci, o poartă deschisă către abuzuri şi către o situaţie intolerabilă intr-o democrație curopeână. De asemenea, am asistat in umbra inăsurilor. “de, prevedere care se iau în intreaga Europă, referitor la situaţia din Golf, la reinvierea decretului 25 din 1969 care prevede ca cetățenii români să anunţe pe străinii care locuiesc la ei

timp de 24 de ore, precum şi conținuarea utilizării decretului 153 din 1970 care este — se pare — instrumentul predilect al guvernului, incepind din ianuarie trecut, în ianuarie la Bucuresti, în martie la Tirgu Mureş, în iunie din nou la Bucureşti, în decembrie din nou la Bucureşti, folosit pentru a uşura sarcina autorităţilor de a face arestări arbitrare.

„22* : Avind în vedere evoluţia situației interne comparativ ca aşteptările — exte-

E TEZA

PĂ INTERDEPENDENȚĂ —

rioare, care a fost atitudinea dy. faţă de acordarea acestui statut de invitat ? S.E.: Ion Raţiu, Gabriel Andreescu, şi eu, iar mai premierul Petre Roman, în cadrul audierii, am semnalat Adunării Parlamentare îngrijorările enumerate mai sus. În calitatee: noastră de reprezentanți şi părți ale societăţii civile românesti, sintem extrem de interesați de realizarea integrării curopene a României dar, in acelaşi timp, experiența noastră arată că foarte adesea şi mai ales, în ultimul timp, în mod îngrijorător, există o duplicitate a Guvernului pe această linie. Pe de o parte există această, superficială prezentare a unei inşirulri, de legi care, în aparență, sint foarte democratice şi, pe de altă parte, în practica din interiorul țării se vede menţinerea aceluiaşi tip de administrație de clan cu care ne-am. obişnuit. De aceea nu am putut susține cu inima deschisă recunoaşterea acestul statut unei delegaţii a actualului Parlament, cu atit mai mult cu cit o asemenea delegaţie nu poate reprezenta, de fapt, voința

şi starea actuală a raportului de forțe poîitice din România. Pentru că există o majoritate covirşitoare a FS.N. în ParJamentul României, care face ca amendamentele pe care opoziţia — spre, cinstea ei — le-a introdus, totuşi în această perioadă şi impotriva legilor antidemocratice pe care le-am enumerat, să nu aibă, de fapt, nici un fel de rezultat: să fie învinse la vot. Ca să nu mai vorbesc de tonalitatea În care se tratează aceste lucruri In Parlament. Dar este foarte necesar ca România să aparţină Europei şi sper ca acceptarea el ca invitat special să nu insemue legitimarea şi cauționarea de către Consiliul Europei a unei stări de fapt din România care este departe de democraţie, cl să însemne tocmai o sporire a suprav gheril de către Consiliul Europei a a'estui proces de tranziţie şi a corectării oricăror derapaje care apar. De

caz, subey

tesc şi de o teorie

y jocul cel bun.

din partea Guvernului romi aleşii Europei i le serveau.

veam o imagine oarecum discontinuă şi, în orice olitate era, cred, o reacție la extraor putere de a minţi, privită mai mult cu menită să aducă liniştea : dintae toți cei care trag colo sus, Petre Roman a dovedit o asifel de abilitate si lipsă de erispare incit va fi capabil să părăsească orice cauz

Lam ascultat pe Petre Roman vor Parlamentare în rafinatul hemiciclu al Ci Și răspunz rveaui este cuvintul cel bun. „Aveţi asigurate sendiţiile libertăţii religioase 2* „Complet, din punctul de vedere al legii. Dar

inara lui ard decit cu ingrijorare. Imi

şi să işi asume orice joc,

ind pe 29 ianuarie în fata Adunării nsiliului Buropei : citind o declaratie la mulțimea de întrebări pe care

Guvernul român mu poate interveni în-ncinţelegerile complicate dintre comunităţile religioase.“ „Aţi reuşit să introduceți separarea puterilor în stat ?* „De reuşit am reuşit chiar prea bine ; se manilestă un spirit de independență care aproape nu ne mai permite să fim funcționali.“ „Care ar ti sentimentele poporului român dacă acum Consiliul i-ar seluza inttarea în Europa 7“ „De abandon, de fragilitate, de marginalizare a lui intr-o poziție în care. geografic, nu e. Dar, Dumnezeule, simt că ni se deschid porțile şi că sintem cu toţii pe drumul cel bun.“

Era de fapt un spectaculos, joc de tenis in care un maestru ce trebule lansat face o demonstraţie folosind parteneri convenţional: Returul lui Potze Roman ar fi meritat uneori aplauze : plin de-forță şi de efect. „Dar ce părere aveţi despre blocarea hirtiei pentru. presa independentă 2“ „În realitate, din cauza apariției noilor jurnale nu mai putem tipări nici manuale. Iar singurul ziar în opt pagini este un ziar de opoziţie.“

Peize Roman a ocolit, a minţit Sau a pazat limpede și t. In tranceză, in engleză, în spaniolă. Cu zimbet şi siguranță. Observatorii recunosc : în tot acest an, Petre Romem a evoluat. Cine îl subestimează este el însuși un

- superticial. La intinirile, internaţionale, inalte — unde nu mai răspunde tentaţiei glumelor vulgare, lăsate pentru discuţiile, cu ziarişti — Pelre Roman este cea mai puternică piesă a actualei echipe. Fără egal,

Fără egal? Vă amintiţi de zimbelul larg și de siguranța cu care Ion Riescu întimpina zecile de mii de fesenişti în timpul campaniei electorale ? De satisfacția pe cate o lăsau muncitorilor, femeilor şi pensionarilor mitingurile Jul 7 Puterea adevărată, deci pulerca ocultă iși arită prin dori lest altă faţă ; una pentru noi. În interior mergea imaginea prudeată. pai ma a ee regodnteinul - Grmul Care, in acel chinuit Dezembrie e strigat vesel : „Hai să mergem in Cabinetul unu“, Omul societăţii de după Revoluţie | Atit cit a tinut.

lie i dimbiniă Spre afară, Iliescu zimbind see interior, Puterea ocultă. şi-a ales un cuplu perfect, Dar peniru ce şi peniru cine ?

GABRIEL ANDREESCU

ÎNTINSĂ ROMÂNIEI

PRET E ZO DE DE EZ a VE S5REI I2EoEIREI

altfel, parlamentarii europeni şi-au exprimat limpede intenţia de a urmări cu atenție evoluția situației din România şi în contextul ingrijotării lor față de ceea ce | se intimplă în țările baltice. S-a realizat — de abia acum ? — că procesul de eliminare a comunismului din Europa nu, este | neapărat ireversibil A doua zi după audierca premierului Roman s-a hotârit trimiterea unei comisii de anchetă în! U.R.S,S., țară care primise statutul de invitat speciale cu şase luni de zile în urmă. Statutul de invitat special este automat pus în discuţie în fiecare an, dar el poate îi retras, dacă promisiunile de democratizare şi de respectare a dreplurilor omului sint grav, compromise.

„22“ s Deci, ce sentiment aţi avut cind ați -aflat despre decizia Adunării Parlamentare ? :

S.E. : Trebuie să recunosc că din prima zi de la Strasbourg mi-am dat seama din atmosfera care doranea pe culoarele, Consiliului Europei că această decizie fusese juată de către Consiliul Europei inainte de audierea noasiră şi inainte de audierea primului-ministru, deci în urma raportu= lui realizat de o comisie a Consiliului Europei care a vizitat România în noiembrie 1990. Consider că meritul acordării acestul statut de invitat special nu aparține

it factorilor. politici din România — fie ci guvernamentali sau din opoziţie —, cit unei decizii: pe care. Consiliul Europei a luat-o tără ei. Consiliul Europei, de fapt, intinde o mină României în acest moment, .

„22: Avînd în vedere întilnirea de la Strasbourg, ce implicaţii credeţi că va avea acest fapt asupra legăturilor dintre societatea civilă românească, a opoziţiei extraparlamentare şi. instituf Strasbourgului ?

S.E.: Aceste relații existau deja, pen-. tru că membri şi reprezentanți al societăţii civile românești fuseseră deja invitaţi şi anterior la Strasbourg. Consiliul Buropei _ înțelege să aibă un dialog cu toate mișcările, cu toate forţele care. reprezintă în România paleta, politică. cred că pornind de la acest moment cine România a căpătat statut de invitat special, se va. intensifica dialogul Consiliului Europei nu numal cu delegaţia parla-

mentară română, care va trebui să răspundă unor interpelări, ci — în s; — cu reprezentanţii societăţii civile. ŞI eu

d n re rtant va. reveni poziţiei Allanţei Civice şi a opoziţiei parlamentare.

„22 Credeţi deci că etectul imediat al acordării statutului de invitat este e Inteasificare a gradului de comunicare intre Consiliul Europei şi diferitele categerii sociale, politice și instituţionale din România și că acest lucru va avea implicaţii şi asupra comunicării dintre Guveznul român, Parlamentul român şi opoziţia parlamentară sau extraparlamentară ?

S.E.: Cred că în actuala situație Guvernul român are foarte multe probleme şi mu doreşte să-şi creeze probleme în plus. Cred că vom asista în perioada următoare la o intensificare a vieţii politice din România. Singura noastră prudenţă, şi aici mă gindesc la Alianţa Civică, este aceea că există o tendință de confiscare de către Guvern a unor iniţiative care nu-i aparțin, a golirii lor de sens și a lăsării lor Intr-o stare de forme fără fond. Mă refer la faptul că Insuși premierul” Petre Roman în discursul pe care. l-a ținut în fața Adunării Parla= mentare a folosit cel puţin de trei ori termenul de „societate civilă“, În momentul în care Guvernul se face purtătorul de cuvint al societăţii civile, perzmiteţi-mi să am unele îngrijorări.

„22% : Ce aşteptaţi şi ce urați delegaţiei parlamentare române în intilnirile pe care le va avea ?

S.E.: în primul rind o inventariere a problemelor democrației şi pluralisenului european. Cred — şi aici n-aş vrea să vexez pe nimeni — că, există totuşi, chiar la nivelul parlamentarilor noştii, o necunoaştere profundă a actualei situații din întreaga Buropă. Este important să se la: contact cu cele mai noi preocupări ale Consiliului Europei — și ele sint foarte numeroase, pornind de la domeniul vieţii sociale pină la problematica, atit de fierbinte actualmente, a minorităţilor În Paropa, incit este necesar ca acest lucru să se răsfringă pozitiv și asupra lucrăriloe Parlamentului României caro trebuie să devină un for în care să se vadă căutarea. continuă, perseverentă a soluțiilor de tip european, menite să garanteze, reintegrarea României in Europa. Dacă în România, în momentul de faţă, Parlamențul va incerca promulgarea unor legi antidemocratice, acceptarea unei Constituţii plină de compromisuri, cu un iz vetust de secol XIX şi chiar cu accente staîiniste, a ei Ea age Sea nu va contrii cai reintegrarea României în Europa. Consider că în momentul de faţă locul chele unde se decide tranziția României este Parlamentul Şi putem. să

cred că aici, un rol impo: