Vizita lui François Mitterand la București

ARINTI:NEAŢI VIND

[pace poate au

La un an de la declanșarea celui mai luminos episod din scurta istorie a ceea ce am vrea să numim noua Românie democratică, o. mare democrație occidentală cauţionează prin însuşi președintele ei manevra nu totdeauna subtilă de reinstaurare a totalit i mului neocomunist în țara noastră. Piaţa Univers a ştiut. Piaţa Universităţii a avertizat stăruitor și patetic poporul român împotriva acestei primejdii, miezul viu al spiritualităţii noastre s-a manifestat şi a infăptuit, din păcate doar simbolic, operația de eradicare a comunismului din suflete şi de pe asfaltul — în continuă expansiune, după cum speram — al istoricului centru bucureștean. Dar poporul român nu a înțeles atunci, și vinovat nu este el, vinovat nu este electoratul orbit şi bolnav şi infricoșat, ci clica instalată la conducerea ţării prin malversațiune şi incurajare a crimei, mafia Securităţii ce-și autoproclamă astăzi tot mai nerușinat patriotismul şi acţionează (pentru cit timp încă ?) sub farduri şi lozinci democratice. Și manevrele par a fi izbutit: un parlament mult mai docil decit fostul CPUN, şi chiar interesat in cit mai multă docilitate, urmează orbește „indicaţiile“, care nu mai vin doar de „sus“, ci şi de „jos“, din subterane, căci rețeaua securistă s-a diversificat, s-a rafinat și-și exercită jocul infam prin şantaj, ameninţare, violenţă, ca-

COMUNISMULUI

lomnie și întricoșare a cugetelor. Căci există acum, încă inainte de adoptarea unei Constituţii, un consiliu suprem de apărare a țării, imputernicit ' procedeze la represalii singeroase ; e din nou posibilă ridicarea cetățeniei române în mod discreţionar ; se pregăteşte adoptarea legii siguranţei statului, prin care criminala Sacuritate comunistă va fi reașezată in fruntea treburilor

„țării și, ca o lespede de mormint, pe sufletele tuturor

cetăţenilor ei. Şi vor mai fi probabil şi alte surprize, dar numai pentru cei ce au refuzat să audă mesajul nopților luminoase din Piaţa Universităţii. Piaţa Universităţii a ştiut și a avertizat. Multora li s-a părut că e prea zgomotoasă, că tulbură somnul ţării. Şi țara a dormit, şi somnul ei a născut monştri de care acum nu știe cum să mai scape. Și cei ce au dormit o dată riscă din nou să devină victime aceloraşi manevre de inşelare și mituire a unei bune părţi din opinia publică românească; marele public riscă să rămină tot surd la glasul celor ce au ştiut să-i arate și să-i acuze pe vinovaţi, riscă să se lase iarăși amăgit și să se sfârime de aisbergul puterii. Un aisberg cu partea vizibilă albită, dar cu o enormă masă subacvatică insingerată de oroarea comunistă. ŞI dacă e admisibil ca un popor atins de un asemenea cancer moral să nu poată distinge imensa mascaradă, nu cred că şi responsabilii marii democraţii occidentale

Fotografie de EMANUEL PÂRVU

manifestă aceeași cecitate. Și dacă nu sint orbi, din două una : ori e vorba de o încercare de a ajuta cu sinceritate poporul român, făcindu-se că nu obserră gravele stări de fapt de la noi ; ori e vorba de un mod rafinat de a atrage atenția puterii din România că Franţa ştie tot, dar nu o spune decit în ghicitură, căci cum altfel să inţeleg decorarea lui lon Iliescu tocmai cu Legiunea de Onoare ? Vasăzică Franţa l-a identificat acum, de fapt fără să vrea, ca pe singurul legionar cu legitimaţie din ţară, căci purtătorii ordinului „La Legion d'honneur“ se numesc, potrivit tuturor dicţionarelor franțuzești, „legionnaires“... Unde dai și unde crapă, bat-o pustia de francofonie | Pentru cel ce ne-a făcut golani și legionari, uitind de trecutul său comunist, mai vechi și mai nou, atit de strins înrudit cu fascismul, iată, într-adevăr, o meritată ironie a hazardului lingvistic. ŞI mărturisesc că fără lecţia de intransigență morală şi de umor a Pieței Universităţii n-aş fi fost pre:

această apropiere. Veghea Pieței Universit

făcut ţării. Deschideţi urechile şi ascultați | Aprindeţi luminările fa invierea lucidităţii noastre | Insula de iumină a Pieței Universităţii e vie.

22 aprilie 1991 SORIN MĂRCULESCU

POLITICĂ FĂRĂ DELICATEȚE

După ce Iliescu a semnat cu Gorbaciov

versat tratat, Mitterrand a venit la Bucure ști. Între înțelegerile cu sovieti

la Moscova (în Vinerea Mare!) un contro-

i, presiunile

„lobby''-ului maghiar și coloratura aproape În întregime nomenclaturistă a actualei con-

duceri de la București, care este poziția Administraţiei americane în ce privește rela-

țiile cu România ?

Dacă s-ar încerca o ierarhizare a evenimentelor 'politice românesti din ultimul timo pe frontu! diplomației. lentaţia ar fi ca vizitei presedintelui Frantei la, București să | se acorde prioritatea în importanță și semnificaţie.

Vizita lui Mitterrandstă în umbra...

Este în fond înffia vizită oficială a unui demnitar occidental de prim rang la Bucuresti după revoluția din decembrie. Şi ar putea să marcheze bresa în izolarea în care s-a aflat România în urma _tragicelor evenimente din 13—15 iunie 1990. O izolare fată tocmai de Oecidentul de care România avea atita nevoie. dar pe care acesta a anlicat-o în mod iustificat în xanort cu incalificabilele evenimente amintite. Înaintarea firavă, dar totuși înaintare, spre statul de drept. pozitia adontată fată de conflictul din Goif, precum si caracterul relativ radical al programului de reformă spre o economie de piată au contribuit, ulterior. la ridicarea treptată a biocajului, Piaţa Comună semnind acordul comercial eu România si Grupul celor 24« in. cluzind România printre beneficiarii de i economică. 'Totuşi, urme importante rămin. Dintre tările est-europene. România nu se bucură încă din partea Statelor Unite de clauza natiunii celei mai favorizate si. spre deosebire de altele dintre aceste tări. nu are decit statut de invitat special în Consiliul Europei. Va echivala vizita presedintelui francez Mitterrand cu deblocarea efectivă a drumului României spre Europa? În orice caz. tentația de a i se acorda o asemenea semnificatie este mare.

„Tratatului cu Moscova

Dudecind, însă, la rece, vizita, chiar dacă va avea această semnificatie. nu poate concura. la capitolul implicații pentru România. recenta semnare de câtre presedintele Iliescu la Moscova a Tratatulăi de colaborare, bună vecinătate și amicitie cu Uniunea Sovietică. prin care. între altele. se si sanctionează apartenenta la aceasta a Basarabiei si Bucovinei. recunoscîndu-se reciproe integritatea teritorială si inviolabilitatea frontierelor. Prezenta marelui nostru vecin de la nord este o realitate. Geoarafia nu poate fi schimbată si politica este în mod clar si geografie. Bune relati! cu marele vecin constitule o necesitate si nici o tortă politică internă nu le poate judeca decit în acesti termeni. Ratiunea politică nu are vole să urmeze orbeste simtămintele pentru frati! de peste Prut. România este într-o asemenea situatie încît. întru aspiratiile de reîntregire. nu poate decît astepta feine știe cit? D ca inițiativa să vină de dincolo de Prut. în funcţie de condiții pe care nu le controlează. Rămine însă întrebarea: de ce atit de repede a fost necesară încheierea tratatului cu Uniunea Sovietică cînd nici o alta dintre fostele ţări satelit nu manifestă o grabă similară? Si de ce tocma! într-un moment în care. prin organizarea referendumului din Uniunea Sovietică s-a încercat a se demonstra dorinta „matoritătii“ de a se mentine imoeriul? A tost nevoie de a se da o mină de aiutor conducerii de la Kremlin într-o situatie delicată a ecuatiei imoeriului ? Sau presiunea acesteia a fost atît de mare încit nu s-a putut rezista. avind în vedere dependenta de materiile prime sovietice si mai ales de desfacerea pe piata sovietică a vroduselor româesti imposibil de plasat în altă arte ? Sau operează. în ciuda tendintelor centrifuge din Uniumea Sovietică o demarcatie netă între Eurona Centrală şi Europa de Est, din care geografic nu vutem iesi cu toate că vecinii bulzari măcar caută să încalce această demareatie dacă en există ? Sau cineva. desizur nu de ranzul doi. a avut de plătit o datorie volitică sau o garanție de stabilitate? Nu de alta. dar în spiritul glasnost-ului. ar fi necesar să stim si noi. măcar pentru a nu mai rătăci în amăziri.

Admitină că toate ar fi potrivnice unei Românil fără noroc, întrebarea cea mai oreocunantă pentru un analist pe tărimul dinlomatiei este una de ordin aparent procedural dar cu vro-

funde. implicatii. poli celelalte, foste. țări

ce. Cunoscindu-se că toate satelit vor trebui, în cele din urmă, să-şi reglementeze prin tratate sau acerduri relațiile cu Uniunea Sovietică si că Polonia era. se pare. deia într-un stadiu avansat în negocierile de finalizare a unui asemenea instrument, de ce nu a f lăsată această tară să deschidă calea ? Oricum. un tratat cu Uniunea Sovietică al României lui Jiescu putea stiri mai putine semne de întrebare, suspiciuni — si. să le zicem. contestări răuvoitoare — după ce un instrument politie similar ar fi fost îacheiat cu aceeasi tară de către Polonia lui Walesa. ceea ce ar fi oferit o abilă acon din două una: tele de a iterea actuală nu mai putea astepta ni prilețul unui moment; mai prielnic. ori se stia că focurile mondiale în ce priveşte România sînt atit de clar stabilite încit nu mai conta nimic. nici conti demersului nici momentul acestuta.

Europa de Est: o simbolică nefastă?

Dacă prima ipoteză s-ar confirma, ar însemi că puterea a făcut un inadmisibil. punîndu-se pe sine înaintea i lor tării. căci trebuie făcută o distin între necesitatea de nediscutat mor bune reiații cu Uniunea Sovietică si ri ea acestei necesitiili în ser. vitute sau indiferent de pret, Această necesitate a existat si la sfirsitul celui de-al doilea ră boi mondial. dar modul în care vitrezii. istorice e explică dezastrul evident nu

este vorba doar de Basarabia.

Dacă a doua ipoteză s-ar confirma, atuno! ar însemna că nimic nu ar mai fi de făcut aceleasi vitregii istorice se mentin si că sans de a iesi de sub simbolica nefastă a Europei de Est a existat doar în iluziile noastre.

Este deci încheierea vreci cu Uniunea Sovietică legată exclusiv de col ratura buterii actuale din România sau este impusă de conditii internationale în afara vointei puterii din România. oricare ar fi aceea? Al fel formulată. problema ar fi dacă. pozitia ned simulat distantă a SUA fată de România se datorează (doar) n munismului de care îi suspectează pe actualii guvernanti români sau (si tesbectării unor întelezeri anterioare cu Uniunea Sovietică privind păstrarea unei influente prioritare d6 rătre aceasta din urmă în asanumita Europă de Est? Noi românilor de rînd. nu n! se va sbune exart dacă este asa. ori asa. sau cît anume este dintr-o cauză si ctt în orice caz. nu este deloc la scurtă vreme după

jenrafa

înahei româno-sovielie..“ Denarta mentul SUA a tinut să faci precizarea de teritoriile baltice

nle._terito n citeste Revublica Mol dova) ca E ce <înt considarata de STIA cn ni nd Uniunii Sovietica în fond _ brin Aecinratii. Statele Unite nu an făent d rontirme vozițiile proprii adoniata antartor * nări SUA nu av semnat tri tatele duns primu! răhot mondial (cînd Basorabia anartinea Rrmîni, să Te-au semnat ne mate dună a! doilea rizhat mondial (cînd Pasa ribin anartinea VIniunti Sovlellea) Dar prinir-n psamanea. dartaratie în actialut „aamlaxt_ nu-si dam Statele Tnite implicit acorâul a îratali! româno-sovletie în forma în care a fost convenit? Orienm. puterea artuntă din Ro îei poate nstfal trece în cont acest cec în nib si poate renlica oricind: ce mni vrati. vai contestatar! naranlisti de vreme re SUA însele au rhfar dacă numai îmnlicit tratatul ne e: înshatat en Intima» &nvfetică !

Acelasi lucru va face pulerea si cu vizita presedintelui Mitterrand: o va considera o ledilimizare pentru sine Ar fi si absurd să n-o facă întrucit vizita o existat ! Numa! pentru atit însă nu se denlasa la Buonresti di Mitterrand Ma! probabil este să ne fi adus mesajul că, întrucit „asa se decisese“ ceea ce s-a tăcut era exact ce trebuia si că doar o eventuală influentă franceză s-ar putea adăuza ne acest teren abandonat de americani dar imposibil de vatoriticat de către sovietici datorită propriei tor. situatii

grave în care se află, (Dacă nu cumva Mitterrand a încercat să ne mai plaseze încă 2—3 Airbus-uri, afacerea anterioară cu acestea menţionind-o de altfel, foarte elogios !).

Nemulțumirile Washingtonulni Dacă, din punctul de vedere al Statelor Unite, România rămîne înafara sfere lor de interese. atunci Washingtonul nu ar avea de ce să fie nemulțumit de politica Bucurestiului si nici motive de a-i pretinde neapărat un anumit nivel a! democratiei interne. lar dacă. desigur. puternicul „lobby“ al emigrației maghiare din SUA exercită neslăbite presiuni asupra Administratiel de la Washington spre a obtine vizatele drepturi — unele peste cele posibile si rezonabile — pentru minoritatea maghiară din România, acest „lobbva este. totodată, constient că. în cazul în care Bucurestiul nu sa află în sfera americană de interese, în afară rămîne nu numai Ardealul dar si însesi capacitățile de influentă în problema minorităților, Si atimci ce să credem: că. dacă totusi Statele Unite se arată nemultumite de situatia din România si solicită norme democratice exigente Bucurestiului. o face doar la presiunea „lobbvf-ului maghiar si. numai nentru drenturile minorităților ? Si Romînia ne cine are de partea «7 0 Uniune Sovietică în declin? Sau pe dl. Mitterrand care declara. cu numai un an în urmă în Unsaria. că din teritoriu! acestei tări s-au tăiat două treimi? în asemenea condiții. demen sul puterii actuale. desi nenotrivit. ar părea miicar- logic: „dăm Pasarabia ne care niel n-o avem. ca să nu pierdem Transilvania a care o avem !“ Dar. în ranort cu Statele Unite. ne-ar încerca o mare mîhnire. mihnirea unui nonor care îi asteantă de decenii pe americani să vină ? S-ar putea însă ca rezervele americane întă de Rominia să fie pur și simnlu determin de ium; ile de măsură în procesul înaintării sore democratie. Oricum trebuia «ă fim rentieti + Statele Unite se află. în ce priveste România: în fata unni caz unte actnatmante_ în tărila pene foste satelite ate Uniunii Sovietice: în nici nn din acast nn e-an natraanț avanimanta similare celor 3—15 tunte 1090 si în ntoinne nu există situa ca atît presefintete tării cfr « presedintii camerelor nartamentare si presedintele Curţii Supreme de .Iu ie <ă fie toti fosti nomoncla turisti comunisti. iăr nramiarul <ă fie fiu! unut fost nomenctaturist. Statale Unite var nur si simplu a nu dori să aibă da-a face o ai Danartamentul de Stat a anuntat. da curînd că SITA nu sînt gata că nrimaneră vizita oficiata da rana înalt din România. Si o acamenen derlaratia a fost făcută chiar înnîntaa vizitei nn naraatar par= ticular a bremierulu: Roman Îa Washinaton.

Cheia e-te la noi

Nu tim cum s-o fi. simtit d). Roman .anzin

aceste încruri dar este sigur că pentru tnră nu este datoc annrant Confruntat eu n nsamanea sitnație. d! Roman nn î-a făcut întă Ae ve pozitiile. unu? nm Dolitie Găsiran unui mativ naniru conframandaran vizitei ar fi fost ont mat damn răsnune far dacă înfnei întanace mracanta nanfru tară (cum ar fi înrarnaran da n se Aahloca acordarea clauzei natinnii alai rizata) ar fi rartamat totusi Aaa aa atunci ar fi trahiit că ca aihă iii nn anancta <ă năstreze înir-adavăe aaraetamt_nuivat „nai fnsasa atribuit - adică fără 7iarteti fără N, rații Ta plasare ma natonre et fa cn: S-ar nufan încă ra nramiarut Pan căniat a frnaa nantint natitin mareata ca nrivatii în GTA mat alae

Ae arînaint momant natia A:

ma? Pava

A nant 51 omvannntint

na nlan înfam ae Ain anast fe sata let 1 Pimna ai mea în An

miri um enter că. necentin-ea. pi numai na arata că vointa Siatator Mnia si mat 2

e stabiiini

n partea ncestora ?

interlocutor Ranlitafea pate pă dani Înnta To

area, contestarea si fe

rratiei <ă ne nlincem de izol ultimă încfantă umilinta. vraunul-_annma. bnnta-

meant exfarn Trahila eă fim an

»ă frecarea În Jamonrati

nomettanti

si în economia Ma nîntă 0 facem baniru noi încina si nn nant aÎții. Dar venfrn aansta ar frahnt eă amam i. nnfore oameni daenra nara să fim nonvinst -* af fubese tara mai mult dacît soaumnl pa cara stan: Nu imaginea tării în lume este în orin-inai. miza Înstau ii domneratiei si înaintă aonnomie de niată Miza acantială «i Cina. prin, însăsi sithatia existentă în tară nn ne va mai interesa de fant ce snun Euron= eat America despre noi — pentru că nu ar maf avea ce spune de rău — atunci portile nenstora vor fi lara deschise căci cheta va îi însine

entre o

1a not

ILIE SERBANESCU

PRESA FRANCEZĂ DESPRE VIZITA PREŞEDINTELUI MITTERRAND LA BUCUREŞTI

„Viitorul ca

ele Mih

capătă forma tandemului avariile morală) =

preşedintelui Francois ittercomentată cu rezerve analitice de stinga franceză şi criticată în mod direct de opoziţie, care vede în ea un giz acordat guvernului legal dar prea puţin democrat al României. Manifestaţia din fața ambasadei franceze, pancartele mustrătoare la adresa preşedinielui. francheţea surprinzătoare a Cornea sint reluate pe toate ile cotidienelor. naţional nu uită să mentioneze o. vizitei — prima, întreprins; stat occidental la Bi după căderea lui Ceausescu — şi confuzia, lă, între idealuri dipli matice şi stări de fapt foarte tulburi.

Cu siguranţă, venirea lui Mitterrand în România nu e condamnabilă, căci firmă statutul european al 4 tre şi bunele intenţii ale une! Pranţe care-si aminteşte de citva timp de prietenie şi corespondente din cele mai fericite. Dar

ficientă la urma urmei în condiţiile ar le ? iberation“ scrie că Fransois d a aterizat în pline “ dar că programul mat instabil şi pasional gătit minuţios, iar guvernul îost ținut la curent cu te: ativele. “Un diplomat francez chiar că acest program, unic în felul său, va face iurisprudeni Noua practică democratică „normală ar constitui deci un exercițiu de deschidere deopotrivă către gazdele ofişi către opoziţia parlamen a-parlamentară. acest context, publicarea anunambasadorulu fran în favoarea echipei Iliescu-Roman aruncă o umbră cel puţin ambiguă asupra lipsei de prejudecăţi cu care cortegiul prezidențial francez, tir pară că abordează „situaţia difi din România. Pariul împotriva opozi ției „incapabile să se unească“ e în fond soluția de decor a acestei pre-

țată a analizei

miere diplomatice.

Ziarul „Le Monde“ oferă o radiografie nemiloasă a opoziţiei mioritice: „Principalele formaţiuni politice

s-au unit într-o Conventie peniru d mocraţie fără localuri. fără purtător de cuvint şi fără program coinun de acţiune. Asociaţiile societăţii civile, studenţi intelectualii au format o Alianţă civică, în fond mai degrabă un slogan decît o organiza O a reuneste pe toată lua pune de acord pe nimeni: de Forumul democratic antitotalitar cai înă acum, n-a avut decît declaraţii de principii.“ în general, ţia curentă a monarhismului >men remarcat si el de-a — este lipsa unui conbil al opoziției. În puținele asade occidentale de la „Bucureşti unde nu se mizează pe primul ministru Roman. viitorul pătă |torma tandemului Regele Mihai (ga- |zanţia morală) — Victor Stănculescu iciența politică) . | Pentru a situa fenomenul „dureroasei tranziţii“, presa condenscază în articole biciuitoare si oarecum supra- |zeoliste istoria recentă a unei țări ca- 'prictouse. întii un nu botărit reforme= r.._ apoi accelerarea lor excesivă; groaza la invazia capitalului străin, urmată de vii apeluri la „partenerii indispensabili“, Totul pe fondul minVara al unui start bancar la plus 1.1 | aitiarde de dolari. devenit astăzi dej =

ficit al balanței comerciale de 1,2 miliarde de dolari pe trimestru. Şi jocul abia începe : observatorii estimează că retormele sînt suportabile pentra că nu a început încă adevărata restructurare a unei industrii în ruină. Ce formă va lua oare atunci criza economică ? În jurnalele de seară ale tel nii franceze, prudența dădea mina ironia subțire, Calificate drept lecţii de democratie“, alocuţiunile bitoare ale preşedintelui Mitler erau intercalate cu secvențe negru studenţesc, cu poze eri: Fu ze ale autorităților

române. iptive, plictisite, reporțajele luau o notă gravă urmărind vizita în Piaţa: Revoluţiei. la locul unde a căzut Jean-

Louis, Calderon. Apoi ţigănci — vinzind flori, chipuri metalice de disidenţi acoperind refuzul cu un suris politicos, ȘI vocea lui Francois Mitterrand care spune că a venit aici abia atunci

cînd... a găsit cu cale să vină. Comentatorii sînt vizibil de

frumuseţea iniţiativei fran: i de

perspectivele de principiu al căro;

nu l-a pipăit încă

corp. mister !, meni

De gire în coloanele presei : cum era de asteptat, pe un ton cunoscut. patern oarecum şi evitind orice referințe la gafele regimului. Francois Mivterrand a rostit în ecou frazele preferate ale iui „Ion Iliescu despre „calea ireversibilă“, Tratindu-se deci reciproce cu „ireversibilitate“, cei. doi preşedinţi își dau tot timpul mina pentru colaborare şi gesturi concrete. Deocamdată această tă foarte politică nu a condus la semnarea nici unu: tratat de ajutor economie ; nu

semnat nici un contract comercial, mai mult, tratatul de prietenie şi solidar pe care Bucureştiul ar fi veut să-l vadă parafat cu ocazia acesvizite, va fi negociat într-un viitor dar suficient pentru a veritatea pariului angajat de partea francezi i pariul e străveziu, spre dezamăgirca opozanților care se asteplau oate ca „unchiul din Franţa“ să adusteze puterea pentru lipsurile sisului democratic : controlul exercitat asupra televiziunii, aminarea aleserilor locale, ete. Cele nouă iuni de aminare a Vizilei în România car să tie considerate o pedeapsă sulicientă. Președintele francez înțelege chiar că ici un demers politie nu e lipsit de deri şi ezitări..“. în numele acestei telegeri, României _i se dă șansa ijinului francez: România e inteă în Europa şi francofonă. Ceea ce nu i-a impiedicat pe studenţii de la politehnică să-i repete oaspetelui francez „Mitterrand, Pami de l'assassin“ De altfel, toată presa observă că „deşi „francofoni“ (1). nu s-au să se imbulzească pe traseul ale şi să cinte in cor

răbit vizitei. prez „fericirea regăsirii “.

imeni nu se îndoiește că guver-

ari

români vor exploata „regăsica pe un veritabil succes poli acă a nu critica e sinonim cu a proba, Francois Mitferrand şi-a articulat cel putin condițiile aprobării într-un discurs strict democratico-democrat despre democraţie... Observatorii “politici țin totuși să creadă că logodemocraţia exprimată în cadrul parlamentului român e o poartă îngustă dar singura prin care vor trece Capitalurile şi tehnologia modernă.

Citrele bilanţului de partenariat româno-francez de pină acum se pot citi în toate ziarele. Ele sînt inferioare colaborării cu Germania (doar 6 miliarde de dolari investiţi în 1990. fată de cele 22 de miliarde germane). Dar cîteva contracte promitătoare sint deja la orizont peniru, Bomyanes. pentru Renault şi Citroen. Cooperarea culturală însă a progresat în mod evident : bugetul francez a atins 70 de milioane: de franci în 1991 (de la numai 5 milioane înainte de revelutie), s-au creat trei centre culturale francez= la Clui. Iaşi și Timişoara, un liceu bilingv la Bucureşti, 250 de burse de studii (din cele 700 acordate întregii Europe de est). Radioul şi televiziunea franceză vor fi imai prezente încă în România în următoarele luni . — difuzarea orogramului TV, 5 — Europa a început de citeva zile,

Presa tatonează încă în privinta concluziilor. “În ciuda perspeetivelor pozitive ale relațiilor româno-lranceze, fermitatea reacției negative a opoziției române dă de gîndit. Poziţiile exprimate de ea în cele două întrevederi cu Francois Mitterrand, opţiunea lui Petre Mihai Băcanu (ieşirea în stradă şi nu intrarea în ambasada franceză unde fusese invitat), lozincile studenţilor rămin semne de întrebare majore. Iată de ce maioritatea aprecierilor se oprese la aproximaţii şi incertitudini ; un dialog posibil fără indoială, o relaţie paradoxală şi un viitor pe muchie de cutit.

Paris, 20 aprilie.

ADINA KENEREŞ

AM FOST VIZITAŢI DE Dl. FRANCOIS TALLEYRAND

Scurta vizită a . presedintelui francez a dovedit, încă o dată, de parcă ar mai fi fost nevoie. amatorismul actorilor vieţii noastre politice.

Despre punctul de vedere oficial asupra vizitei mici nu merită să vorbim. „Perspectivele minunate" de care am tot auzit aparțin binecunoscutului stil triumfalist care nu va dispare decit odată cu o gee întreagă de pseudo-politiciînduioyător a fost, îi tul de vedere al opoziţiei mentare şi extrapariamentare, Acei oameni s-au arătat indiznaţi că preşedintele Mitterrand a venit să stea de vorbă — primul! — cu preşedintele Ion Iliescu. Că a acordat, astfel. un fel de cauţiune acestui tandem criptocomunist. Că prelungeste boala comunismului în România.

Ne temem că d-iui președinte al Frantei puţin îi pasă de cît va dura boala comunismului. ÎL interesează, aproape sigur. ca, la iesirea din convalescență, „sora latină de la Răsărit“ să se afle ireversibil în viguroase brațe galice. A vorbit dl. Mitterrand cu AL Iliescu ? Este aceasta o acţiune riscantă pentru prestigiul său? Vat, dar acesta îi este stilul ! În 1999, dacă vă mai

aduceţi aminte, a încercat să trateze cu însuşi Saddam Hussein (ce-i drept, prin intermediari: consilierul prezidențial Pisani. fostul preşedinte algerian Ben Bella şi fratele vitreg al lui Saddam. Barzan Takriti). Motiv: să nu se piardă influenţa Franţei în lumea arabă.

Franţa descoperă, ajutată cu sirg şi de compatrioți de-ai noştri, că România este o țară francotonă, mici mai mult nici mai puţin. Îsi sporeşte într-un singur an, de paisprezece ori schimburile culturale cu Bucureştiul. Aici, două posturi locale sînt franceze. dintre care unul este comutat mai multe ore pe zi pe Radio France International. în magazinele, Bucureştilor. singurul săptăminal străin care se poate găsi cu ușurință este L'Express, nu Time, nu Newsweek, Un canal francez de. televiziune poate fi recepționat în România, deocamdată numai în împrejurimile Bucureştilor. Centre culturale franceze. apar în toate orasele importante,

Dacă as fi un deputat învrăibit pe guvern, unul din dusmanii aceja aprigi ai d-lui Andrei Plesu. l-as întreba lucruri ca acestea:

„S-au inițiat şi cu alte ţări eu-

ropene relaţii culturale la fel de strinse ? Ce iniţiative aţi avut pen-

tru retransmiterea, de pildă, a postului BBC World Service, avind în vedere numărul considerabil de timeri vorbitori de limba engleză ? Se vor deschide în viitorul apropiat şi centre culturale germane. italiene, britanice în orasele ţării noastre ? În înțelegerile incheiate cu Franţa, există prevederi CONCRETE privind propagarea _literaturii române clasice şi contemporane. a muzicii şi artei plastice româneşti ? Există prevederi concrete privind traducerile de carte românească ? S-au contactat impresari francezi pentru sprijinirea unor turnee ale unor artişti români ? Există stabilite programe . pentru expoziţii itinerante de artă vlastică 2%

Dar nu sint parlamentar. De altfel. sînt convins că dl. Andrei Plesu. ca un mare om de cultură ce este, s-a gindit de mult la toate acestea. Altfel, ar fi putut să fie acuzat că sustine o subtilă formă de colonialism cultural.

Pentru că, să nu uităm, Franta ne-a dat cel mai mare sprijin atunci cînd în fruntea ei se găsea un politician slab: Napoleon al Ml-lea. Dl. Mitterrand aparține altei familii: cea a lui Talleyrand.

RADU EUGENIU STAN

i a a RE,

„NECLINTITA” PUTERE N FAȚA UNUI

ADVERSAR DE TEMUȚ

ăsînd impresia unui imobilism care tinde să se perpetueze, scena politică românească se schimbă totuși. Pe fundalul unei redistribuiri a preferințelor electoratului pentru diversele forţe po- : litice — oricum situaţia, deşi nu fundamental modificată, nu mai este aceeași din mai 1990 — există şi oscilaţii conjuncturale, de care pot depinde însă, dintr-un anumit moment, şi deplasări politice pe termen lung.

Un asemenea moment poate fi acum. După ce, în ultimele săptămîni, opoziţia părea în ofensivă — desigur la dimensiunile reprezentării ci actuale, lansîndu-se în demersuri pentru care disensiunile din însuși interiorul pulerii constituiau 0 încurajare — acum tendinţele s-au inversat: puterea s-a angajat într-un contraatac pe toate planurile. Săptăminile trecute se vorbea de un gu vern de uniune naţională. La un moment dat, acesta era întrezărit chiar ca o perspectivă iminentă. Însuşi președintele ţării iniţiase contacte pentru testarea poziţiilor forțelor. politice parla mentare. Circulau chiar și liste cu componența noului &uverni, cărora un ziarist mai putin versat le-ar fi putut cădea în plasă publicindu-le. În orice caz, opoziţia — atît cea parlamentară cît şi cea extraparlamentară — reușise o anumită unificare (cu o valoare mai mult simbolică decit cu o semnificaţie practică), solicitind, pe această bază constituirea unui guvern de tranziţie care să asisure gestiunea treburilor ţării pînă la organizare: anticipată a noi alegeri legislative. Acum toate acestea nu par a mai pulea face parte din peisajul politie al actualităţii.

videni, rocada a produs-o vizita președintelui Mitterand la București. Indiferent cum a fost interpretată — ca o picsă din incercarea franceză de a bara repetarea unui nou condominium sovieto-german asupra spațiului rămas între cei doi coloşi ai Europei sau, dimpotrivă, ca o bine: cuvîntare indirectă a tratatului Bucureștiului cu Moscova, ceca ce ar servi ideii, oarecum romantice, a Parisului cu privire la o confederație a statelor europene — vizita, prin însuși faptul că a avut loc, a lcgitimizat puterea actuală din România chiar şi în cazul, cu totul improbabil, că nu ar fi urmărit un asemenea scop. Privițe retrospectiv

ILIE SERBANESCU (Continuare în pag. 3)

tUrmare din paz ! prin prisma acestui efect-at cătăsonaer Mitterand, căutările pute obţine e colaborare a. opo: apăre

- actim ca 'simple-.manevre de paradă. Ţi-

şi că. inițial. ai. „Să admitem că: cei

+ ar. însemna încrucișează

lei lideri care. își - spadele. cu acuze de autoritarism - dictatorial . și,

„respectiv, : ide coaservatarisra stalinist _ nt. ar „fidecit două fețe-ae -Bcektiași cap, că:ar fi jucat în farsă

î ar-exista, ci ar fi de tn 'tcenarin. “fot un scenariu. abil -regi-. zat ne-ar: putea: părea: ă-țolerănța

-Sel-a-patut. pico ăi Roinânia-cut

nu, de'a-demeanstra zgomotos: ehiar -viotent, şi că, deci, la- o -adiză, devine inevitabil de: a i se răs: - Pitnde prin: aeace -zimitare de” către forțele de “ordine,

iști=- de - “clasă: organizează

pta. împotriva epoziţiei. Ar trebui să considerării, însă, că puterea se teme tare de. opoziţie, de vreme ce pune în mişcare un asemenea ârsenal--sofisticat -de acţiune. Dacă ar avea și de ce să se teamă într-atit, ar fi chiar de înțeles ! -Dar, -judecind- obiectiv, opioziția — cheia oricărei deinocraţii. pentru că este factorul care înapiedică puterea să facă absolut ce vrea — nu a ajuns, în România, datorită crizei de lideri şi absenței unor programe alternative credibile de guvernare, să reprezinte, cel puţin deocamdată, o ameninţare reală la adresa poziţiei puterii. Mai mult, dacă privim la rece, şansa de a se realiza în termen scurt o echilibrare substanțială a eşichierului politic românesc vine, din păcate, nu din partea opeziţiei,, ci din partea unei fracționări a puterii actuale.

Avînd în vedere că, decit să se teamă, puterea ar trebui mai degrabă să fie mulţumită de faptul că are în faţă-o opoziţie încă slabă, foarte fărîmiţată şi cu personalităţi fie gata să accepte firimituri fie fără o mare priză de public, nu există decît două explicaţii posibile pentru tactica puterii : ori puterea se simte periclitată de tendin-

ției Ia guvernare pot”

nd cont, însă, -de- faptul că ideea- unui zuvern - -- le uniune națională a aparținut - d-lui „Bârlădeanu -

cheșteată- şi. că întrun-.,

(ţia românească este în stare doar--de-a spune:

e poieni în esenţă; să „admitem că :

„NECLINTITA“ PUTERE ÎN FAȚA UNUI ADVERSAR DE TEMUT

țele centrifuge din interiorul ci şi atunci „ameninţarea ce ar veni din partea opoziții a. forţa Strîngerea “rîndurilor

agită pentru a anina propria

divizare, ori: nu acceptă: în sine ideea unei wpoziţii, -

ceea ce at fi tragic.

n drice caz, vizita preşedintelui Mitterrand absolvă. puterea--de inulte griji dilome. Fără un rival cu aceeași audi.

" românesc, dl. „Iliescu. se sinate: și::mai „sigur. pe poziţie, avind deocamdată-una-anic adver:. ae „series: fitmut „Piaţa: “Universităţii”, -înfăţișează -întt=e: postură nu: tocmai: comodă poli

_tic şi. -din-care--cameni inceulaţi - dear cu: o-:antts+

evenimentelor din -aprilie-iunie-

mită; variantă:

e 11990 capătă și e. altă variantă, „în -raulte- privințe: - penteu..ei tulburătoare. şi- aducătoare -de- senâna- de: “ întrebare, şi- îndoială. În rest, dl. Hesert:scapă--de:——

= grija unei decizii asupra: Wnor: eventiate-: alegeri: anticipate, pe care le-a şi respins. de- altfel--îg ate

București. Şi, mai--ales, -este: eliberat, cel _pitțin - pentru o anumită perioadă, de ceea. ce- constituie

probabit chinul- nehotăririi “sale :. -opțittnea: între:

Roman şi Bârlădeanu (nu neapărat, o: alegere: între persoane ca atare, ci între două generaţii- cu di- " ferenţierile corespondente. în concepţiile economice - “şi politice).

ta rîndul său, -premierut Roman poate rămîne „neclintit“ (din loc), făcînd o remanicre guvernamentală + — - care, oricît de: substanţială, este in fond: aceeaşi Mărie cu altă pălărie — și nu un guvern de uniune naţională. sau măcar de coaliţie care ar fi însemnat, dimpotrivă, cedarea cîrmei executivului către un independent.

În ansamblul. ei, puterea poate profita de situaţie trecînd repede prin parlament, încă: înainte de adoptarea nstituţiei, . unele reglementări care o interesează în cel mai înalt grad. Nu întimplător, au apărut rapid spre dezbatere legea cu privire la siguranţa statului care, pe cît de necesară, pe atît va putea reînvia constrîngeri nedemocratice dacă va urmări, prin prevederile ei, consolidarea puterii actuale, precum și legea referitoare la privatizarea caselor foste naţionalizate, pe care un guvern sau o forţă politică autoproclamată de stînga n-ar fi îndrăznit s-o propună, pentru că vizează — fără acoperirea vreunui criteriu — transformarea în proprietari a tuturor celor care,

+ încă: şi “mai. probabil succesiunea-.ce va "fi: ență. in rîndurile actualului electorat.

care HM

întîneplător - prima- sa. conferinţă - de: presă „organi-. -. = zată -pentri ziariştii: români şi. străini--aereditaţi. la -.-

prin funcţii şi trafic de-infiuenţă, au apucat, inclusiv după revoluţie, -vilele cele mai frumoase şi fastuoase. Următorul -pas va: fi legca organizării teritorial-administrative,- 'de “care” va: depinde, în mare măsură, succesul -în- viitoarele — şi imapoSibil. de aminat- la: nesfirşit — ategeri--loc legislative... Am. spus >locale şi legislative!

i legislative şi. locale, întrucît! cu“ actualele rităţi locale —-nu alese ci numițe de FSN! — este clara ca. iai de--guv zi

starea-- economici, gravă: șt--fără- a [3 senine: Feat: “de: redresare. Un: adversar cu care nu se- poate - tepta nici. eu--siraple declarații; nici cit: manevre: - abite-- de -delegitimare- sau -discreditare- şi-a cărui “ capacităte - de „destabilizare“. a: puterii şi. “de. ““ziune' a audienței: sale în: rîndurile poputaţiei ne -- -poate fi pusă pe-seama nici-a opoziției, nici -a: Ș --agenturilor: străine. Faţă: de acest adversar nici dt: Mitterrand: nu putea. fi- de mare folos.. Doar dacă ar fi pus la dispoziţie fonduri excepțional de: îna-- portante. Altfei decit dacă au fost „a-ordate în secret, despre asemenea fonduri nu şiine că ar , veni. Dimpotrivă, reprezentanți - autorizaţi ai puterii s-au -prezentat în -parlamont spre a- cere dez- - legare pentru a se contracta “credite: ga-antate de stat. Din noianul de cifre supuse atenţiei: parla- - mentului, concluzia care s-a desprins în esenţă este că, din creditul de aproape 800 milioane dolari acordat de Fondul Monetar Internaţional, nu va intra propriu zis în țară mai nimic (spre a putea fi folosit eventual pentru importuri), întrucît va trebui utilizat la achitarea unor credite comerciale deja contractate şi ne?chitate. Dincolo de necesităţile ţării de a accede la resurse financiâre externe — necesităţi în atara oricărei discuţii — puterea însă: re nevoi acest an, de asemenea resurse peniru a asig o aprovi nare relativ îmbunătăţită a pieței în perioada v! toarei campanii electorale. Deocamda ă ţările ocei dentale, care menţin o anumită conceriare în acordarea creditelor, nu sînt însă unanime înce priveşte poziţia faţă de finanţarea României. :

PAIUL

„Preşedintele României, după cum însuși a mărturisit, a ezitat îndelung să apară în faţa ziariştilor. Domnia sa ne asigură că din modestie. Dar, în puţinele sale prezenţe în citeva state din Vest, n-areușit să evite întilnirile mai mult decît incomode cu reprezentanții unei prese care nu este deloc înclinată spre flaterie. lar pentru că adulatorii lipseau cu desăvirşire și pentru că acolo nu stă nimeni să negocieze marile principii ale democraţiei, domnul lon lliescu a fost constrins să joace cartea umilinței. Căci este preferabil, desigur, să pari neputincios decit rău intenţionat. Este mai bine să spui că n-ai putut să împiedici un rău decît că l-ai provocat cu bunăşiiință. Atita doar că domnul președinte a confundat planul moral cu cel politic. Judecata politică e mai frustă şi mai lipsită de nuanţe. Şi, dacă, în mod paradoxal, pentru vina morală mai poţi, printr-o inspirată cazuistică, să dobindești iertarea, greșeala peltică nu mai poate fi prin nimic acoperită.

În interior însă d-I |.lliescu a ţinut să

pară mmereu sigur de sineşia evitat decite ori a fost cu putință confruntările dificile. Presa considerată ostilă a fost sistematic ținută deoparte și preşedintele s-a înconjurat de o echipă de ziarişti de curte, senvilişilinguşitoripinălaindecenţă. Avem de aceea toate motivele să ne mirăm că Ia conferința de presă organizată miercuri, 24-aprilie, la Cotroceni, nu s-a făcut nici

o discriminare. A oferit oare domnul F.:

Mitterrand preşedintelui României încrederea în sine care-i lipsise pînă acum? În definitiv, sprijinit de atitea forțe (armate în diferite feluri) a-l Iliescu pare că nu se teme decit de opinia occidentală. lar în aceeaşi săptămină delegaţia parlamentară română tocmai sosea la Ştrasbourg. Şi nu strica să se mimeze puţin transparenţa. Nu vom uita însă un aspect mult mai important. Între semnarea tratatului cu-U.R.S.S. şi confirmarea lui în Parlament a rămas un interval de timp dominat de nelinişte şi incertitudine. Prima intervenție televizată a fost, se pare, considerată insuficientă şi s-a organizat, prin urmare. o conferință de presă, reluată la;rindul ei aproape în întregime la televiziune. lată cum d-l Iliescu a putut apărea, evitind ostentaţia, de două ori la.

ȘI BÎRNA.

Conferinţa de presă a domnului „lon Iliescu

un scurt interval de timp pentru a explica naţiunii aceeași problemă. Şi anume că semnarea tratatului cu U.R.S.S. reprezintă un act de progres și este în acord cu ideea de integrare europeană.E oportună semnarea acestui tratat? Era acum strict necesară? Nu neagă ea, implicit, dreptul la independenţă al popoarelor baltice și al românilor din stinga Prutului? Nu reprezintă o nouă recunoaștere a pactului Ribbentrop-Molotov? Nu ne îndepărtează de celelalte state din fostul bloc comunist, care nu au semnat un tratat asemănător? Nu reprezintă oare, înaintea dizolvării de jure a Tratatului de la Varşovia, o mişcare politică de natură să

„interzică apropierea de NATO? Domnul

Iliescu a decis însă în numele tuturor românilor și alținut, în consecinţă, să explice ziariştilor prezenţi că noua ordine europeană presupune respectarea actualelor frontiere, că Ungaria va semna un tratat asemănător, că NATO nu este favora-. bilatragerii statelor din centrul și estul Europei, iar pe de altă parte, nici nu mai poateficonsiderat ostil Uniunii Sovietice. Viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat va confirma sau nu aceste aserţiuni, deocamdată cu valoare pur propagandistică, dar un lucru a rămas cu totul nelămurit: dacă Mihail Gorbaciov a fost, așa cum ne-a asigurat d-l președinte, informat în detaliu cu privire la tezaurul României şi Insula şerpilor, cum a fost cu putință încheierea acestui tratat mai înainte ca măcar aceste două probleme să itost rezolvate? Odată tratatul ratificat va putea partearomânăsărelanseze discuția, atita vreme cît Uniunea Sovietică nu are nici un interes să o facă? Părerea noastră estecănu (cel puţin 15 anide aici înainte) şică preşedintele României se face vinovat deftrădare a intereselor noastre naţionale. Nuapretins nimeni sădeclarăm război Uniunii Sovietice şi gluma, pe care d-lI.liescu o preia de la atit de puţin spiritualul ministrul de extrene, își are sursa comicului în cutotul altă parte decît acolo unde intenţionase. La lozinca: „Români, treceţi Prutul !", lansată în ultimul timp în Basarabia, domnul Năstase ar fi replicat cu întrebarea: „cu tancurile sau cu TABurile?*. „Căci este bine ştiut — expliciteazăd-Il.lliescu-—că nici tancurile, nici TAB -urile nutrec prin apă“. (sic!) Ce vafi spus d-IStănculescu laauzul acestei enormităţi sau poate ştie şielce ştie? Conterința de presă din 24 aprilie ne-a aiarătat că d-! Iliescu a rămas neschimat. Şi proba a reușit să o facă d-l Emil Hurezeanu de la Europa liberă. Întrebat dacă mai crede acum, la un an de la începutul manitestaţiei de la Piaţa Universităţii, că acolo au fost golani, preşedintele țării recidivează şi răspunde afirma: tiv: „Piaţa a început cu golani șia sfirşit cu golani. lar pe la mijloc au mai fost ciţiva oameni de bună credinţă, dar maj ales oportunişti în căutare de capital politic." Şi, carăspuns la oaltă întrebare, a declaratcă: „filmul Piaţa Universităţii România a devenit un instrument de incitare şi că vehiculează documente tiucate", expriimîndu-şi regretul că a apărut sub egida Ministerului Culturii.

Am înţeles, în final, că d-I I.Iliescu întrupează o putere completopacă la orice tip de persuasiufie. O putere care, din complex de vinovăţie, are interesul să susţină că toate adevărurile sînt relative și toate punctele de vedere sînt egal îndreptăţite, deciîn egală măsurăcontestabile. „Vedeţi degetul acesta? — își ridică domnia sa indexulcu intenţia de aprobadiversitatea punctelor de vedere. Dvs. vedeţi unghia, dar eu nu o văd.“

latăo demonstraţie cu adevărat reușită pentru situaţia în care cel care NU VEDE are întotdeauna cistig de cauză.

t'agina realizată au E si HORAŢIU PEPINE

"OGINIA PUBLICĂ ȘI POLITICA EXTERNA. . Războiul din Golf; Tratatul de la Moscova; Vizita Preşedintelui Mitterrand

e Un paradis plerdut -

Pentru sondajele de opinie, viaţa poItică internațională reprezintă un para- „dis pierdut. De regulă, oamenii nu își prea bat capul cu ceea ce se întîmplă peste mări și țări. Impactul evenimentelor politice este; în. genere, invers proporţional față de distanţa fizică la care se petrec. Îndărătul acesiei percepții distorsive se află o rațiune de bun simţ: cu cît mai apropiat este un eveniment, cu atit mai directă. va fi Influenţa lui probabilă asupra subiectului care se raportează la el. De aici tradiţia sedimentată a unei ierarhizări spontanea interesulului, care plasează evenimentele locale înaintea celor naţionale şi pe cele interne înaintea celor externe.

Considerarea: scenei internaționale întîmpină această dificultate generală căreia, acum, la noi, | se adaugă dificultăţi de ordin conjunctural: neciaritatea actualei situaţii internaţionale a României este accentuată de aceea a comentariuluiei public, caracterizat prin interpretări antinomice. Înainte de ase opune, diferitele interpretări pornesc de la un postulat coniun: țara noastră nu-şi poate reconstrui economia fără

„Sprijinul Occidentului care, însă, se arată dispus să o sprijine mai puţin decît pe oricare altățară est-europeană. Opoziția susţine că vina acestei reticențe o poartă puterea, prin natura “ei „criptocomunistă“ și prin erorile ei. În versiunea puterii, vina revine anumitor reprezentanţi ai opoziţiei, care au cerut deschis organizaţiilor europene să nu acorde asistenţă României. Intermitentă și emisă de surse instabile, atreia

- explicaţie acuză Occidentul de neînțelegere și oportunism, severita= tea lui faţă de România postceaușistă contrastind cu cordialitatea pe care l-o arătase dictatorului,

În ultima perioadă, această severitate a devenit și mai nuanțată. Rezultatul este un nou paradox al situaţiei noastre politice: tot mai deteriorată în interior, credibilitatea puterii face progrese în exterior. Poate puterea compensa deficitul ei de credibilitate internă prin progresele obținute pe plan extern?

Acestea sînt unele dintre reperele contextului în care am întreprins consultarea opiniei noastre publice asupra problemelor. de politică externă menţionate în titlu. Temele respective aufost abordate în două sondaje—unul în februarie, celălalt în aprilie a.c. — cu participarea a 2.000 de subiecţi. Temefile noastre că vom recolta un mare număr de non-răspunsuri sau de răspunsuri improprii nu s-au confirmat, Politica internaţională nu este. pentiu moment un paradis cu totul pierdut. Interesul pentru politică se extinde de” lascenainternă!a scena internaţională.

$ Reprezentarea arbianţel extome

Cum își reprezintă opinia publică actualasituaţie internațională aţării? Pentiu a obține un minim -de informaţii „asupra acestui aspect, li s-a prezentat intervievaţilor o listă cuprinzind şase probleme internaţionale care, în perioada primul sondaj, dețineau locuri de frunte pe agenda diplomatică a României. Dintre aceste şase probleme, interiocutorii noștri urmau să aleagă ura: cea mai importantă. Răspunsurile peile pu configurat ierarhia de mal

Denumirea problemei

“4, Relaţiile cu Consiliul

Eu inerea clauzei i Zi celei mal favorizate

Opţiuni

de laS.U.A. 27 3. Relaţiile încordate

cu Ungaria 17 4, Situaţia Basarabiei 125!

5-6. Războiul din Golf. . 5-6, Desființarea Tratatului de la Varşovia

În limitele circumscrise de aceste repere, se profilează, cu privire larelaţiile internaționale ale României, o viziune care prezintă cîteva caracteristici:

1. relaţiile cu Apusul au o prioritate categorică faţă de cele cu statele învecinate. Cercuri largi ale opiniei publice parsăfiajunslaconvingerea cătranziţia politică şi economică a ţării noastre spre democrație depinde într-un grad notăritor de sprijinul Occidentului;

2. înăuntrul acestei priorităţi, relaţiile cu Europa de Vest au întiietate față de cele cu S.U.A.;

3. în zona relaţiilor cu țările vecine, primiul loc îl deţin diferendele cu Ungaia. Dar pecîndun anumit discurs public atribuie acestor diferende o importanță constant decisivă, numai 1/6 din eșantion împărtășește această optică;

4.totuşi, ameninţarea nedemonstrată care ar pluti asupra Transilvaniei atirnă, în evaluarea opiniei publice, mai greu decit ocuparea efectivă a Basarabiei;

5. autodizolvarea Tratatului de la Varşovia, potecă asupra independenţei naţionale, trece practic neobservată. Prin depășire, marile greutăți sînt proiectate în uitare;

- 6. o reacţie asemănătoare producea războiul din Golf, dovedind încă o dată cît de mult este condiţionată aprecierea unui eveniment de distanţa la care are loc,

e Războlul din Golf

În acelnioment problemă cardinală a vieţii internaţionale, acest război a fost abordat de sondajul nostru din trei unghiuri: legitimitatea politico-morală a declanșării lui sub egida O.N.U. consecinţele lui nocive, efective sau

sibile, implicarea guvernului român

in acest conflict. Chestiunea legitimităţii

- era. pusă în termenii raportului dintre

scop; eliberarea Kuweitului, și mijloc: dezlănțuirea războiului. Merita acest scop recurgerea la acest mijloc?

Un sfert din eșantion era de părere că'merita, și doar mai puţin de o zecime declara ritos că nu. Tot atiţia erau însă cei care suspectau puterile occidentale-—șiîn primul rînd S.U.A.—căceeace urmăreau de fapt era dominaţia asupra lumii. De altfel, cea mai numeroasă grupare-— peste otreime—o formau cei după a căror părere adevăratul scop al războiului din Gott nu fusese Kuweitul, ci petrolul. Ați nu puneau în discuţie scopul, ci mijlocul: o cincime dintre subiecţi opina că o soluţie politică ar fi trebuit căutată cu mai multă perseverenţă. Fie pornind de la scop, fie de la mijloc, majoritatea eșantionulul — două trelmi-—părea să privească acest război cu mai multă circumspecţie decit arătase în, acea împrejurare guvernul român, .

Diritr-un set de consecințe deplorabile ale războlului—reale sau potențiale = interlocutorii noștri au pus pe primul plan faptul că o parte din cheltuielile exorbitante pe care acesta le-a necesiză au fost transferate Saua unor) ji

ace, care nuau participat la el (o! împărtășită de două cincimi din eșantion); circa unsfert din eșantionse temea de o extindere a conflictului, un alt sfert de eventuala folosire a armelor Chimice, cam tot atiția îşi exprimau

ii prin deversările de petrol la care. ocedase Irakul. Pierderile de vieţi omeneşti erau deplînse.de o cincime

„îngrijorarea faţă de poluarea: apelor os “stă e te am pri

din eșantion, lar bombardarea Israelului de numai o zecime. 5 După cum indică aceste distribuții ale răspunsurilor, opinia noastră pubiică dovedește mai mult interes pen-: tru eventualele implicaţii ale războiului din Golf decit pentru efectele lui imediate:' distrugeri, masacre, victorii, înfrângeri. Este o percepţie mal curînd politică și economică, decit umanitară sau militară, a acestui trist eveniment, . În sfirșit, privitor la acţiunile guvernului român, opinia cea mai răspîndită era pozitivă: aproape jumătate din ion se declara de acord cuaceste acțiuni. Totodată, o cincime dintre subiecţi critica insuficienta stăruință a guvernului pentru a obţine compensa-

.Yea pagubelor suferite. Cite o zecime

dintre ei obiecta guvernului fie că s-a angajat prea mult, fie că s-a angajat prea puţin în războiul din Golf. Lafelde rar era exprimat regretul că România nu a încercat o acțiune de mediere a acestui conflict,

e Tratatul de la Moscova y

Dintre toate acţiunile de politică externă ale actualului guvern, cele mai vehemente critici le-a provocat Tratatul de la Moscova. Opoziția i-a imputat puterii, printre altele, graba de a fi fost

rima țară est-europeană care să încheie un asttei de iraiai; irecerea sub tăcere a pactului Ribbentrop-Molotov, care a reprezentat premisa politică a anexării Basarabiei în iunie 1940; acceptarea clauzei prin care România se obligă să nu facă pare dinnicio alianță

îndreptată împotriva U.R.S.S.; accep-

tarea clauzei prin care cele două părţi recunosc inviolabilitatea granițelor actuale ș.a. De partea ei, puterea a invocat vicisitudinile decurgind din condiţia geopolitică dată a României; faptul că inviolabilitatea graniţelor nu poate fi considerată sacră la Vest și periclitată la Est; că, stipulînd dreptul de a-și dezvolta concomitent relaţii atit cu IKremlinul, cît și cu republicile sovietice, tratatul pune pentru prima oară bazele Juridice ale apropierii dintre România și Moldova etc. Mai puțin s-a vorbit, de ambele părți, despre faptul că dintre toate ţările pînă recent membre. ale Pactului de Varșovia, România este singura care arecuU.R.S.S. un important litigiu teritorial și totodată singura care nu are cu marele vecin de la răsărit un litigiu militar, constînd în prezențatrupelor sovietice de ocupaţie. Pentru toate celelalte țări în cauză, Pactul de la Varşovia, lichidat în mod formal, persistă în mod real sub forma lui cea mai Intolerabilă; prelungirea ocupaţiei străine. Rezultatul: prima problemă pe agenda negocierilor acestopa cuU.R.$.S. nu exista pe agenda României,

Desfășurat curînd după semnarea. “Tratatului Illescu-Gorbaciov, sondajul nostru s-a oprit asupra următoarelor aspecte: necesitatea generală a semnării lui, alegerea momentului, gradul utilității lui probabile, pe de o parte pentru România, pe de alta pentru românii din Basarabia, viitorul opțiunilor României între Vest și Est,

Țînînd seama de autodizolvarea alianţei de la Varșovia, încheierea unui nou ratat cu Uniunea Sovietică este socotită necesară de circa Jumătate

dintre intervievaţi, în timp ce o treime *

nt, i cu i această, cea ate, n a alegerii momentului, ri să tul se inversează: numal 30% jizif clază că momentul a fost bine ales, 45% fiind de părere contrară, lar restul de un sfert deciarnd că nu-și pot da

seama. 3 N Sg Răspunsurile la întrebarea dacă noul tratat va fi spre folosul României şi al

in mi

“românilor basarabeni se grupează astfel (în %):

1.Da 2.Nu 3.Nu știu

a În folosul

României 4 31 24

b În folosul a E românilor E y basarabeni 24 45 30

Proporția celor care cred că Tratatul poate fi de folos României este aproape dublă față de a celor care îi văd utilitatea pentru românii de peste Prut. Alături de alegerea momentului, consecinţele pentru românii din Basarabia reprezintă aspectul cel mai controversat al tratatului. Opinia cea mai clar cristalizată pare astfel să sugereze

semnind acest tratat, guvernul de la București a servit interesele'României pe socoteala celor ale românilor de peste Prut. Egee

În sfîrşit, cu privire la viitor, cei care consideră că situaţia României va depinde în primul rînd de relaţiile cu U.R.S.S. reprezintă o zecime din eșantion; ceicareatribule această prioritate relaţiilor cu țările occidentale sînt de trei ori mai numeroși; cea mai largă grupare, 56%, o formează însă cei care au oviziune sintetică, apreciind că situaţia viitoare a României va depinde

en șicu Uniunea Sovietică. În această privință, majoritatea se distanțează astfel de orientarea univocă pe care o promovează unele secţiuni ale opoziției,

e Vizita în România a Președintelui Miterrand - sac i

Din punctul de vedere al politicii internaţionale, această vizită reprezintă un simptom al diferenţierii între diverse. strategii occidentale faţă de noua Europă de Est. Ea relevă mai mult decito diferență — un contrast. Pe cînd Casa Albă refuză României. postceauşiste asistenţa pe care o oferise cu generozitate dictatorului, Elyse-ul, dimpotrivă, oferă României postceaușiste sprijinul — e drept, mai mult simbolic — pe care [- refuzase consecvent dictatorului, împotriva repetatelor lui solicitări.

Din punctul de vedere al politicii interne, vizita a stirnit, după cum este cunoscut, reacţii de o varietate care nu exclude contradicția. Cercurile politice din jurul puterii au salutat această vizită cu efuziune, cele din jurul opoziţiei manifestind rezerve care au luat uneori forma protestului deschis. Între aceste două tendinţe de sens contrar, unde se plasează reacţiile opiniei noastre pubiice? Desfășurat îndată după producerea evenimentului, sondajul |-a abordat sub tripla incidență a imaginii pe

„Care o au românii despre Franţa și despre Președintele ei, și a eventualelor lui repercusiuni. pentru România. *

lumite date culese cu acest prilej

au putut fi comparate cu.unele rezultate obținute în decembrie 1990, Acesta a fost, de pildă, cazul testului asupra popularității de care se bucură în țara Poaea unii şefi de aa test ale cărui le se prezinti um ur

fa t pi după cum ur-

Numele

18. Bush gi nul 10 .Gorbacloy: 14 ii -3.H.Kohi. 12 18 4.F.Miterrand: 6 64

Atitudinea faţă de primii trei șeti de stat se caracterizează prin coojențăe ea înregistrează osci extrem de moderate atit între el, i pentru fiecare în parte de la o lună la alta. Abaterea de la coerență, spectaculoasă, că-

tacterizează . atitudinea față de Președintele Gras) cărula vizita îi Înzecește, în sensul literal al cuvîntului, popularitatea. Acestă răsturnare pozitivă a imaginii îl avantajează numai pe actorul polls saușițara pe care el o reprezintă? nterlocutorilor noștri li s-a prezentat o listă cuprinzind numele a nouă țări, ei urmind să o indice pe aceea care |i se pare ceamaidispusăsă sprijine România. ai mult decit jumătate dintre subiecţi au desemnat Franţa, un sfert Germania, 0 cincime S.U.A — cu foarte puţin înaintea Japoniei — o zecime Italia și cite sub 5% Israel, Anglia, Suedia, U.R.S.S. Desfășurată intr-un moment puţin glorios al relaţiilor dintre cele două țări, cînd inegalatei solidarități a francezilor cu revoluția română îi luaseră în bună parte locul dezamăgirile și suspiciunile, vizita a reactivat brusc, cu o vigoare greu de Întilnit, potențialul afinităților și simpatiei mutuale care constituie substanța relaţiilor tradiționale dintre cele două popoare,

Ch vea celelalte țări incluse în aceeași listă, răspunsurile obținute arată că opinia noastră publică iși învestește mai multe speranțe în Europa decit în afara ei și că în Europa, după Franța, ele se îndreaptă mai ales spre Germania; îi sfirșit, dacă se compară această ierarhizare a ţărilor cu aceea a șefilor de stat, se poate observa cu cit mai multă încredere manifestă opinia noastră publică faţă de şeful statului sovietic decit față de statul Sovietic însuși,

Ultimul — și cel mal delicat — dintre aspectele abordate privea eventualele consecințe aie acestei vizite. Ținind seama de momentul aies, un moment de vîrf

itice, vizita urma să aibă, după

efecte favorabile gu-

Vernului, și deci defavorabile țării, Negind existența crizei politice, partizanii puterii clamau că prima vizită a unui șef de stat occidental în România postrevoluţionară nu putea fi decit spre binele țării, reprezentind astfel, în mod firesc, un emarcabi| succes al guvernului, Sondajul a propus cinci variante de răspuns orientate în ambele sensuri, subiecţii fiind solicitaţi să opteze, lată rezultatele (în%):

janta Preşedintelui Mitterrand va duca 1, Stringerea relaţiilor dintre cele două sl ing Ea aţi intre cele

2. Creșterea investiţiilor franceze în fara noastră 64,5

3. imbunătăţirea imaginii internaţionale a României 62

4-5, Întărirea prestigiului președintelui Miescu, 43.

4-5. Întărirea prestigiului premierului

Opinia noastră publică înclină să localizeze efectele probabile ale acestei vizite mai puțin pe palierul relaţiilor dintre guverne, cît PE acela al relaţiilor dintre cele două țări, Ternerile că principalul beneficiar al vizitei va fi puterea actuală au o pondere sensibil mai redusă decit 'Speranţele că eava aduce un suflu nou în relaţiile dintre cele două țări, în avantajul politic și economic al României. Protestir pe diferite tonuri împotriva vizitei, opoziția pare, în lumina acestor cifre, săfii deschis puterii un nou spaţiu de convergenţă. cu o majoritate care este pe cale deao

În închelere, citeva remarci de ansambiu despre modul în care opinia noastră publică se raportează la problematica internațională.

je pe această temă au propus subiecţilor în total 63 de valiante de raspuns. Dintre acestea, numai 4 au întrunit frecvențe majoritare.

O caracteristică generală a acestei percepții este deci prev: a categorică a dispersiei asupra concertării. Polarizarea forțelor politice interne față de ultimete acţiuni internaţionale ale guvernului este astfel, pînă la un punct, reprodusă de: opinia publică, mai curind divizată decit polarizată. O a doua caracteristică

nerală o constitule ignoranța asumată fi raport cu acest domeniu. Proporția celor care declară că sînt prea puţin informaţi pentru a putea alege un răspuns este considerabil mai ridicată în sondaje-

dnepoiică externă, decit în cele de

itică internă. : Politica opinla publică vede meritele și lacunele guvernului în cele trei acțiuni externe discutate variază de la o acţiune: țaalta. Cu rezervele impuse atit de limitele sondajului, cit Și de aţă iu iată a răspunsurilor, se e totuși spune căopinia publică pare să fi fost cel mal satisfăcută de vizita Preşedintelui Franjel, Și cel mai reticentă față de semnarea

ratatului cu U.R.S.S. ș

UN REGE,

UN SAVANT,

Publicăm relatarea unei discuţii refer. toare la recenta vizită a M.S. Regele Mihai în Statele Unite, avută cu un participant. Ne asumăm Integral responsabllitatea afirmațiilor cuprinse în text,

e Care au fost momentele principala ale vizitei M.S. Regele în Statele Unite?

e e Vizita a cuprins patru episoade; între 10 și 14 aprilie, la Chicago, între 15 și 22 aprilie, la Washington; între 23 și 28 aprilie, la New York; apoi, o vizită de familie, la minăstirea în care se gotrasasă principesa ileana — şi la mormîntul principesei,

icăgo, 10-14 aprille e De vizitat M.S. Regele orașul Chicago A seca

e e La Chicago este o comunitate românească formată din vreo 45.000 da persoane. Ca un semn de preţuire faţă de ideea de monarhie constituțională, reprezentanţii comunităţii au.invitat pa M.S. să-i viziteze,

e Ce ne puteți spune despre structura acestei comunităţi?

e e Comunitatea este grupată în jurul a 18 biserici — dintre care două ortodoxe, dependente de Biserica Ortodoxă Română din America (separată de Patriarhia din București) și 16 neoprotestante, în special baptiste,

Comunitatea este formată dintr-un cere de intelectuali care gravitează în _urul Universităţii din Chicago; dintr-o clas ide mijloc — oameni de afaceri, medici, ai ireprenori — şi, desigur, din foarte 1! vulţi muncitori.

În general, oamenii resimt o puter ilcă apartenență Ia biserica neoproteste ntă, formînd o lume mai pragmatică și mai puţin sofisticată. E vorba, în genera de oameni care au atins bunăstarea înt -un timp scurt.

otodată, sunt oameni foarte atașa |de România: mulțiauspus că dacă sein! 3arce Regele în țară, se întorc și ei.

e Care a fost atmosfera generaă a vizitei?

e e A fost o manifestare de afecț ne greu de imaginat şi a de povestit, Îmediat cum apărea Regele, lume:. izbucnea în ovajii spontane, Fiecare în erca să-i atingă — dacă nu pe el, măcer pe un alt membru al familiei regale. ! luiți spuneau cân-auvisat niciodată să-l v.xdă, să-l audă, cu atit mai puțin să-l atingă, Întilnirea cu Regele era un eveniment nesperat, o experiență exemplară, ceva ce trebuia povestit urmașilor. Unele femei au îngenuncheat și au încercat să-l sărute miinile — ceea ce Regele ru a încurajat. Dar acest spectacol era |.psit da stridenţe, era o jubilaţie adincă și curată.

e e Da, românii au organizat o întf nlra a vei Ahead statului irep e natorii statei persoane toarte im 301 tante în America, i

Implicarea tul Cultaruţ

9 În ce moment al vizitei a fost im or: tantă 'enţa lui loan Petru Cullani:? e e Atunci cind s-a vizitat Universit. tea — în special Divinity House, adică = în traducere aproximativă — Facultate:. de Teologie. Aici a predat şi a lucrat Elixde.

Oaspejii au fost primiți de dec :nul facultăţii și de către Culianu, continuator al cercetărilor lui Eliade, autor al mal multor cărți de referință. Pe toţi i-a mi :cat ca ecoul prietenos, deschis, blind, al lul

ianu, +

Ne-am dus apol fa locuinţa Iul Eli::de,

unde ne aștepta Cristinel. Casa lui, fc arte

modestă, încărcată de s-a pă trat - nd. Pit

ca în momentul morţii Princig osa

E rana și maect o aoae,

Margareta ț-a rugat pe Culianu să fi pro« cute „Istoria religiilor“, care se epuizase în Europa. Culianu i-a trimis apol un pachet, însolit de o scrisoare, care au ajuns în Elveţia o zi după moaitea lui, A fost, probabil, ultima sa scrisoare,

e Culianu era implicat în politică?

e e Deloc. Nu participase niciodată la vreo acţiune de grup, Era un om retras, dedicat muncii sale.

e Era un om care putea trezi resenilmente, reacții pasionale?

e e Nicidecum. Era un om liniștit și senin. Peste citeva luni urma să sg Se Reletie alo cu fait

. cu la regală erau mai a) = ue

e e Nu, se vedeau pentru prima dată, Se stabițise însă, imediat, un raport cald şi afectuos între ei, Culianu resimţise ca o cinste implicarea sa în organizarea vizitele

Semna de râu augur e Ajl observ: ecial în acele ei observat ceva speci

2 e S-auprimit citeva scrisori anonime, prin care se încerca descurajarea și inti= midarea organizatorilor, pe tonul „Terminaţi cu prostiile“, Anonimele conțineau totodată calomnii la adresa Regelui, de genul celor care apar frecvent în presa din România.

e Cine erau, mal precis, organizatorii? Cine erau expeditoril anonimelor?

ee Vizita Regelui a polarizat comunita. tea românească, făcindu-i pe partizanii monarhiei să se grupeze într-o-asociaţie, „Românii pentru monarhie“, și pe adversarii e| — foarte puţin numeroși, dar agresivi — într-o altă formaţie, despre care nu se știe nimic precis.

e În afara anonirnelor a mal fost ceva?.

9 e Da. Poliţia americană a identificat Wn persenaj dubios, cu dosar penal, un bărbat de naţionalitate incertă — ceva Între iugoslav și arab — care s-a aflat, mal întii, în incii aeroportului, la sosirea Regelui. Poliția a dat imediat fotografia sa organizatorilor, pentru a fi preveniţi, Același personaj a fost găsit în hotelul în care a stat Regele. Apoi, a fost găsit împreună cu o stewardesă TAROM, în salain care urma săaibă loc un spectacol în onoarea Regelui. De aici, a fost reținut şi dus la poliţie pentru o investigaţie.

O crimă atipică Sa tai e Orașul Chicago este recurfscut drept

un oraș al Ă

ereg liderii usca se desfăsoară cu totul altfel. E o crimă motivată de jaf, care are loc de obicei pe stradă. Victima este jefuită, lovită și adesea ucisă,

Culianu a fost ucis într-un mod cu totul atipic, într-o cabină a unei toalete a Universităţii, de cineva care atras de sus un singur glonte, şi a dispărut imediat, fără urmă. E o crimă care sugerează mal curînd un fâptaș profesionist, angrenat intr-o rețea serioasă.

e Dacă a fost o crimă de cea tost ales tocmai Culianu e e Probabil pentru că era un personaj

exemplar, neînlocuibli. Oricare altul dn tre organizatorii vizitei arfi putut fiînlocuit, “Totodată, o victimă exemplară produce o spaimă exemplară,

Washington, 15-22 aprilia

e Ceneputeţispune despre vizita M.S, Regele la Washington

e e A fost o vizită cu caracter politie, conținînd luări de contact, explicări, clariticări. privind situația din România, Discuţiile au fost deschise, iar Regelz a fost înconjurat cu simpatie, deși ideea monarhică este complet străină politicia= nului american, înclinat a priori să o con= sidere drept anacronică.

Faţă de vizita din februarie, a fost evldentă o schimbare de atitudine, în sena favorabil. Americanii păreau convinși că monarhia poa, o posibilitate reală de a scoate România din impas,

ein aceeași perioadă a avut loc și vizita, d-lul Petre Roman.

e e Farmecul lui personal i-a impreslo= nat pe americani, dar pentru a cita formule la lor — „a fost total neconvingător în privința unor probleme de mare interes politic — respectarea drepturilor omului şi acordarea de garanţii serioase privind democratizarea societăţii”,

Cei care au arătat înțelegere pentru pimul ministru au fost partizanii punctue ude vedere conform căruiatrebuie găsite elementele pozitive, reformiste dintr-un guvern, pentru ca, În colaborare cu ele, Stimulindu-le, să ajuţi poporul respectiv,

Nu există însă nici o iluzie printre politicienii americani asupra bunelor intenții ale guvernatorilor, preşedintelui şi Parlamentului,

Now York, 28-28 aprilie

învitației comunităţii românilor din oraș, și totodată în urma invitaţiei formulate de două instituţii americane presitigioase,

e Care anume?

* e Council on Foreign Relations și National Committee for Foreign Relations.

e Ce este prima dintre ele? O asociaţie restrînsă, dar foarte ioasă, formată din savanți, acadgmicieni, oameni de afaceri, politicieni. Ea are un fenume liberal — în sensul larg al termenului — întrucit reunește persoane” foarte diverse, între care au loc schimburi de păreri absolut libere, dar în cere a rosînchis. Fiecare spune ce are pe suflet, cu siguranţa că nu va fi citat,

Asociaţia invită uneori personalităţi din exterior — de exemplu Havel și Walesa.

e Cum au fost primite conferințele Regelui? Cu maxim Interes. i români trăiesc la New York?

* e Cam 50.000. S-a constituit și aici un comitet de coordonare a vizitei regale,

Duminică, Regele a asistat la o slujbă fabiserica ortodoxă din centrul New Yorkului, unde a oficiat Nataniel, arhiepisco+ pul B.O.R. din America, împreună cu un sobor de preoți. A urmat un Te Deum la Biserica Trei lerarhi din Queense, un cartier in care locuiesc foarte mulți români. A fost un entuziasm de nedescris, lumea așteptainstradădela9 dimineaţa, Regele a sosit pe la 12, mașina a fost pur și Simplu blocată, a fost aproape imposibil de deschis portierele. Scurta distanță pină la biserică a fost parcursă într-o oră.

e S-a intimplat ceva neplăcut în timpul

e e A fost distribuit printra organizatori Un text defăimător la adresa Regelui,

anonim.

e Organizațiile românești din Chicago

New York sunt corelate?,

e e Nu, De fapt numai în New York există mai multe organizații i Ş te, pecaieele între ele şi necorelate cu

e Vă muţumim, y

voroA ERROR

Precizare la precizare,

În ne. 19 din 47 mal al revistel „22 a apkrul, în absența mea, „O precizare” a domnului Bogdan Murgescu în legătură cu articolul „Despre «intelectualii» de Scrisoare deschisă domnului profesor Dan Marțian”, de domnul Crin

Antonescu, intervenția cine în pripalia n are A cerinta ode cent Porte A Se produs, pentru revista noastră Ya publicat,

dietei Crin Anteneeru eă binevereacă fa prin scuzele mele, În urma

inului B.M. nu aduce în

acestul incident regretabil

în „22, nr. 16 din 26 aprilie.

fondul articolului incriminat, ci sa