Falimentul jocului piramidal Caritas

Victimele din Suceava au dat un ultimatum Caritas-ului

În municipiul*Suceava a fost constituită Asociaţia Victimelor Caritas Cluj, organizaţie ce nu urmăreşte foloase pecuniare şi patrimoniale, ci îşi propune asigurarea protejării intereselor sale în vederea recuperării sumelor iniţial depuse la Caritas. În acest scop, Asociaţia va sesiza Parchetul General, Inspectoratul General al Poliţiei şi Direcţia de Control Financiar din Ministerul Finanţelor. Asociaţia va soma societatea Caritas să restituie, în termen de 30 de zile, sumele iniţial depuse, rezervânduşi dreptul de a. întreprinde şi alte acţiuni în afara celor juridice, cu caracter civil şi pepal, pentru recuperarea daunelor băneşti. Inscrieri în Asociaţie se pot face până la data de 16 mai, nefiind percepute taxe.

CARITASURILE CARE MOR “La Arad;El-Dorado se evaporă'din oraş

El Dorado Gold, un joc local de întrajutorare ce, conform reclamelor, părea o veşnică tinereţe fără bătrâneţe, se află în pragul morții. După ce a încheiat tot felul de afaceri dubioase, printre care şi achiziţionarea de mmărţişoare şi vânzare de calendare, unicul joc de întrajutorare al cărei sediu a fost inaugurat cu sobor de preoţi aşteaptă spovedania, moartea dându-i târcoale. Astfel, după ce s-au

lătit vreo două-trei zile chitanţele, în una decembrie, motivându-se că nu ar avea autorizaţie pentru ceea ce face, domnul Ştefan Bartha, patronul, a amânat totul pe luna februarie. Amânând mereu ziua, iată că fericiţii depunători au avut posibilitatea să vadă că au început plăţile. Nu mult, 6-7 chitanţe pe zi. Până când, într-o zi s-a anunţat că sediul s-a mutat la Vinga, o comună situată la vreo 85 de kilometri de Arad, locul de baştină al domnului Bartha. Până la găsirea unui sediu corespunzător se suspendă şi activitatea casieriei. Probabil se aşteaptă ca cei cu care a încheiat afaceri să-i trimită sumele, să mai plătească câţiva depunători.

Şi când te gândeşti că în urmă cu câteva luni domnul Bartha dorea să scrie o carte despre domnul Stoica, patronul Caritasului... normal era vorba despre o lucrare în care s-ar fi lăudat calităţile Caritas-ului şi ale mentorului său, care s-ar fi realizat pe banii depunătorilor. Din păcate, căderea bruscă a jocului de la Cluj i-a frânt aripile patronului lui El Dorado Gold, care se zbate să nu alimenteze. Din păcate, se pare că şansele de supravieţuire sunt foarte mici, căci a invoca lipsa unui sediu corespunzător este doar 0... poveste de adormit copiii. i

Mutându-se la Vinga, jucătorii, în marea lor majoritate trecuţi de prima tinereţe nu au cum să mai bată la poarta El Doradoului ca să-și recupereze câte ceva din fostele lor economii, pe care le-au încredinţat... unor "aşi" în materie de îmbogăţire rapidă.

Liliana Trocan

STOIU

Seannificaţiile “unei îmbrineeli politice

In Joia Mare, cind tot omul stă cu gindul la cele sfinte, la conferința de presă a PUNR a avut loco nouă îmbrînceală politică. Spun, o novă îmbrinceală politică, pentru că genul nu e la nova sa apariție pe scena publică a țării. Lansată de Corneliu Vadim Tudor (a se vedea faimosul incident din incinta Camerei Deputaţilor), îmbrinceala a devenit una din formulele la care paliticienii noștri par a apela tot mai mult pentru a tranșa categoric o dispută de idei, Potrivit presei, la PUNR, lucrurile s-au petrecut cam așa. Vicepreşedintele loan Gavra se străduig. să-i convingă pe jurnaliști că protectorul politic al CARITAS, nu e PUNR, cum știe:o. țară întreagă, ci PD(FSN). În acea clipă, din sală, un domn. senator PD, pe numele lui Aristotel. Căncescu, i-a strigat că minte. Vorbitarul l-a poftit afară. Preopinentul se supune. Un coleg de-al domniei sale, deputatul Vasile Bran rămîne mai departe în sală. Atunci, vicepreședintele Camerei Deputaţilor, -ditamai personalitatea politică deci, a coborit în sală și a încercat să-l smulgă de pe scaun. Nu s-a lăsat cu pumni, deoarece au intervenit, cum se întimplă în mod obișnuit, cei din jur. Atrasă de pitorescul întîmplării, presei i-au scăpat cîteva lucruri mai importante decit nădușeala de pe fețele celor dei combatanți. E vorba de faptul că e a doua oară cînd un parlamentar PD se atlă implicat într-o îmbrînceală politică. Fireşte, Partidul Democrat e de mai mult timp ținta unor campanii siciitoare din partea PDSR și a. aliaţilor acestuia. Asta nu justifică însă cu nimic prezența celor doi parlamentari PD la o conterință de presă a altui partid şi, cu atit mai puțin, intervenţia. din sală a lui Vasile Căncescu. Pentru: conducerea PD, incidentul trebuie să fie un semnal de alarmă. Se pare să nervii multora! dintre cei din jurul lui Petre Roman încep să cedeze. Dacă fruntașii PD vor continua să-și facă dreptate în acest fel extrem de original, imaginea partidului în țară și în străinătate riscă să 'se deterioreze grav.. AR

Nu aceasta, însă, cea mai gravă semnificaţie a întimplării din Joia:Mare. Cea mai gravă semnificație trebuie căutată în însuși discursul lui loan Gavra: După cum arățam mai sus, acesta s-a

apucat să propage, la conferința de.

presă, o teză: mult îndrăgită în. ultimul timp de către domnia sa și.de.către. eei-

lalţi camarazi de partid. E vorba de teza potrivit căreia responsabilitatea pentru catastrofa națională numită CARI -„TAS revine nu PUNR-ului, ci partidului condus de Petre Roman. Rolul imens pe care l-a avut PUNR-ul în spectaculoasa afirmare a escrocheriei puse la cale de loan Stoica e deja o axiomă a vieții noastre politice. Stau mărturie declarațiile făcute presei și televiziunii de către președintele PUNR, Gheorghe Funar. De altfel, și fără aceste dovezi, n-ar fi nici o îndoială că fără complicitatea primarului de Cluj jocul n-ar fi putut atrage în mrejele sale atiția oameni Gheorghe Funar a dat acestui joc nu "numai un sediu, nu numai o libertate mimă de mișcare în spațiul orașului, dar și acea încredere fără de care CARITAS-ul ar fi fost mort încă din fașă. Se știe că un asemenea joc se bazează pe încrederea ' deponenților. Garantind pentru CARITAS, Gheorghe Funar: a creat milioanelor de români iluzia că e vorba de un lucru serios. Cum altfel s-ar fi putut gîndi un om simplu atlind că susținătorul jocului e președintele unui partid parlamentar și, totodată, primar al unui oraș de importanța Clujului ?! Cîtă vreme CARITAS-ul strălucea ca un fel de Meccă a românilor, nici unul din ceilalți lideri ai PUNR n-au luat atitudine împotriva complicității, ' lui Gheorghe Funar cu loan Stoica. Lucru perfect explicabil. Faima jocului: de întrajutorare era un extraordinar mijloc de sporire a capitalului politic. CARITAS-ul s-a prăbușit. Milioane de deponenţi înșelați caută să-și reverse mînia pe cei vinovați. Şi ațunci ce face PUNR-ul prin persoana . lui loan Ga- "vra'? În loc să-și asume bărbătește responsabilitatea, procedează la o întrea: gă echilibristică, pentru a demonstra că PUNR-ul n-are nici o legătură CARITAS-ul, ba, mai mult, că un să partid, PD(FSN) ar fi fost susținători jocului. O asemenea întoarcere ca la Ploiești ne-ar mira, dacă ea n-ar avea un precedent în politica românească. Precedentul, care. a fost dezicerea unei părți a FSN (pitită rapid sub numele de PDSR) de greșelile guvernării FSN,: a runcînd întreaga responsabilitate pe seama grupării Roman. Acest oportwnism, politic e semnificația cea mai gravă a incidentului, de la conferinţa de presă a PUNR. ici

În procesul „Caritas“ = Parchetul Bucureşti,

Anuntarea unui nou termen de judecată a stirnit un adevărat vacarm

€ FURIOȘI, PĂGUBAȘII AU CERUT JOC DE INTRAJUTORARE

leri, la Secția Contencios a Curţii de Apel București, s-a judecat procesul „Caritas”! contra Parchetului, prin care se cere suspendarea ordinului 103, din 2 martie a.c., emis de Gheorghe Vilcean, prefectul Bucureștiului.

Reamintim că prin acest ordin s-a înterzis înființarea vreunei filiale a „Caritas”- ului pe raza municipiului București și a

SAI.

Anunţarea următorului termen, fixat de instanță pentru data de 10 mai, a creat un adevărat vacarm în sala de judecață. Sub privirile îngrijorate ale celor zece polițiști, cei peste două sute de oameni urlau și gesticulau. „De ce nu se publică listele celor din guvern, care au luat banii ? Să-i ia de la parlamentari și să ni-i dea novă!!

PUBLICAREA LISTEI CU GUVERNANȚII CARE S-AU IMBOGAȚIT DE PE URMA ACESTUI

De ce puneţi poliția pe noi, ce, noi am furat banii ? Justiție comunistă ! Nu-i dreptate | Pe Ceaușescu l-ați condamnat în zece minute, iar pe noi ne amiînaţi cu o săptămînă |.

Presei, participanții dresat la fel de furioși : cu articolele voastre 1!”

LIDIA POPEANGĂ

la proces s-au a- „Terminaţi dracu!

La insistenţele poliţiei,

loan Stoica anunță |

că în această săptămină va decide . dacă va inchide sau nu circuitul „Caritas“ e DECIZIA VA FI INFLUENȚATĂ ȘI DE SENTINȚA IN PROCESUL CU PREFECTUL

DE ILFOV

În numărul de stmbătă, 7 mai, al cotidianului „Mesagerul Transilvan“, loan Stoica, patronul circuitului de întrajutorare Caritas, publică un comunicat, în care anunță că, în cursul acestei săptămîni va decide dacă va închide sau nu circuitul Caritas. În cursul comunicatului se precizează că, această decizie va fi influențată și de sentința care va fi pronunțată în data de 10 mai, în procesul pe care firma Caritas l-a intentat prefec-

tului de Ilfov.

În viziunea lui loan Stoica întirzierea desfășurării activităţii Caritas la București a produs „o serioasă lovitură firmei“. -

loan Stoica afirmă că, în toată această

perioadă s-a lucrat la situația circuitului și că în perioada 12-19-05.'94 va anunța absolut tot ceea ce ţine de circuit în acest sens.

“BOGDAN EDUARD

lot de la Caritas vor ÎI judecaţi

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților Florin Crăciun şi Emil Petrundeanu. Cei doi au furat 95 milioane lei din casa de bani a jocului de întrajutorare “Caritas” din Cluj. Florin Crăciun, în vârstă de 24 ani, este patronul firmei “CRISSANDI” SRL, iar Emil Petrundeanu a fost unul din bodyguarzii lui loan Stoica. In noaptea de 23-24 ianuarie '94, au pătruns în casieria “Caritasului” şi, după ce au tăiat belciugele care susțineau lacătele de pe uşa casei de bani, au furat o sumă imensă. Imediat după săvârşirea pre i s-a înaintat ipoteza că cei doi au fost “mână în mână” cu loan Stoica, dar nu a fost deocamdată dovedită. O parte din bani (79 milioane) a fost recuperată. “Hoţii” vor fi judecaţi în stare de arest preventiv.

Tana Ardeleanu

GARITAS / Capcana banilor .

ini di

În așteptarea bumerangului

Naivitatea, lăcomia şi p. Pe câştig la o loterie iluzorie au făcut ca unii oameni să se lase atraşi într-o capcană minuţios pregătită, având serioase conotaţii sociale ji politice. Caritasul a fost capcana, iar lon Stoica, patronul unei fraude morale - la care a pus serios umărul, dându-le girul, şeful unui partid şi primar al Clujului, di Gheorghe Funar. Caritasul a devorat nu numai iluzii, dar a creat subteriugii pentru circulaţia banilor într-o Românie aflată în colaps economic, distrusă în fibra sa morală de 45 de ani de totalitarism. Manevra economică - tip Caritas - învăluită în promisiuni şi vorbe mieroase, a proliferat în

multe draga ale ţării tranzacţii de tip subteran, în care păcăliţilor li se demonstra că albul e negru şi negrul e alb. S-a născut şi o industrie a cântătorilor de profesie, care se înfruptau din banii deponenţilor - reclama-i sufletul comerțului! Nu-i aşa? S-au implicat, într-un fel sau altul, şi oameni politici care au dat asigurări că aceasta este soluția ieşirii din marasmul economic, din lehamitea socială. DI Funar avea să-şi asume binefacerile acestui “joc de întrajutorare”, în fond o escrocherie de proporții, un joc cu naivitatea, să nu-i zicem prostie, care a mişcat mase de deponenţi - deveniți peste noapte din admiratori ai

Caritasului, duşmanii lui cei mai înverşunaţi. Cutia Pandorei abia acum se deschide. Din ea vor ţâşni adevăruri care, sigur, vor atinge sfera politicului. Pentru că banii pot cumpăra orice, până şi conştiinţe. Totul până la un punct. Teoria bumătangdiui este valabilă şi în acest “joc”. Caritasul a căzut. Acum se aşteaptă bumerangul. ([. P.)

Citiţi în pagina a 15-

“Cutia Pandorei”

CARITAS / Un seism care a fos! o furtună care vine...

CUTIA PANDOREI

Acum când “cazanul” Caritas” fierbe din nou sub presiune, aprins de comunicatele confuze ale patronului loan Stoica şi de nerăbdarea. oamenilor de a-și recupera banii depuși în acest joc, de procesele care se organizează la Timişoara, Bucureşti, Suceava, Cluj, de ancheta Ministerului Finanţelor, care, se spune că a început, să ne reamintim, fie şi sumar, cum a fost... Ghinionul perdantilor își are originea într-o întâlnire la Făgăraş dintre patronul loan Stoica şi di Octavian lacoh - ce devine redactor şei la “Mesagerul tranşilvan” - cunoscuţi dinainte, din Braşov. În iarna lui 1992, di Stoica, plângându-i-se dlui Iacob de modul greoi în care se desfăşoară jocul la Braşov, concurat de o puzderie de astfel de firme înşelătoare, di lacob a avut ideea nefericită, zicem noi, pentru atâția oameni, dar fericită pentru ziarul “Mesagerul transilvan” unde lucra, să-l invite pe d! Stoica la Cluj, punându-i la dispoziţie, pentru derularea jocului, o parte din sediul redacţiei, aflat atunci în sediul prefecturii

Era în aprilie 1992, jocul se derula la început destul de greu, oamenii stăteau înghesuiți în faţa prefecturii. Probabil şi acest aspect l-a determinat pe prefectul Grigore Zanc să renunţe la “Mesagerul transilvan” în favoarea jiluzliă Redacţia s-a mutat apoi în alt sediu, dăruit cu generozitate în fostul focal p.c.r. din plin centrul oraşului. Aici, cozile la “Caritas” erau continue, zi şi noapte. Miza era nemaipomenită: o multiplicare de opt ori a sumelor depuse, dar, iniţial, limitate (20.000-60:000 lei). Oamenii, privind la început cu neîncredere $ suspiciune jocul, nu s-au aventurat să depună sume prea mari. Unii chiar au experimentat un sistem iniţial avantajos: au depus zilnic câte 20 000 lei timp de o săptămână. După mai puţin de trei luni, surpriza a fost colosală: oamenii ieșeau de la casierie cu banii în mână, ându-se ca de un miracol. Cei care au depus zilnic, încasau zilnic de 8 ori suma, năucindu-i. Nu le venea să creadă că este posibil. I-au orbit şi sumele mari de bancnote pe care le-au văzut în interior, unde formau grămezi impresionante... Vestea s-a răspândit ca fulgerul. Mai ales că primii câștigători, de frica inflaţiei, s-au repezit în magazine şi şi-au cumpărat mobilă, televizoare color, autoturisme etc. Era ceva

cancret, palpabil, sare isanăucit ip Ț!

cei ce stăteau în expectativă. Și lumea a dat năvală la casierie, cu sume tot mai mari, unii începând să-şi vândă bunurile, preoţii venind cu ban parohiei, preşedinţii de bloc, cu bani asociaţiilor. DI Stoica a încurajat psihoza de mase care se crea în jurul “”Caritas-ului” dând, din timp în timp, comunicate, prin care încerca să inspire încrederea în joc, dându-i alura de caritate. şi luându-l pe Dumnezeu în braţe. Legenda se înfiripa văzând cu ochii despre un nou “Mesia”, despre “omul sfânt”, despre “urmașul lui Dumnezeu” pe pământ, adevărate blasfemii, pupularizate prin presa care-l susţinea, și, în special, prin “Mesagerul transilvan”. DI Stoica afirma, repetat, că dispune de un secret numai de el ştiut. Şi că mecanismul jocului va dăinui cât Vrea el, nimeni și nimic nu-i va distruge sănătatea” circuitului. Şi oameni-l credeau, iar ca să aibă conştiinţa împăcată, inventau tot felul de zvonuri: ba că face afaceri cu mobilier, ba cu arme și droguri etc, nevrând nici în ruptul capului să accepte că fiecare încasator (câştigător) ia banii altora. Ba chiar d! Stoica, încrezător în puterile sale miraculoase, a promis un premiu de 1 milion de lei celui care va dezlega misterul circuitului. lar listele publicate zilnic de “Mesagerul transilvan”, tot mai multe, ajungând la zeci de pagini, înnebuneau pur şi simplu oamenii. Ele se urmăreau la primele ore în orice birou din oraş: la Primărie, Finanţe, Cultură, Tribunal, Poliţie, cooperative, pe stradă, în parcuri, toată lumea avea mărturia palpabilă că se câştigă.

Domnul Funar dă "pinecuvântare” Caritas-ului

încrederea în joc se consolida, se amplifică. Mai ales că firma “Caritas” a început să fie luată în brate de primarul Gh. Funar, președinte al PUNR, ceea ce întărea autoritatea morală a d! Stoica, văzut tot mai des în compania liderului peunerist, care a realizat imediat - dar greşit - că, susținând “Caritas-ul”, va putea beneficia şi pentru el, şi pentru partidul său, aducându-i o_lârgă popularitate. Născută pe mizeria în care

guvernele postdecembriste au aruncat ara, firma “Caritas” părea colacul de salvare. DI Funar, cot la cot cu di Stoica, dădeau impresia țării că cineva se ocupă de “protecția socială” a celor sărăciți de prețurile exorbitante şi de pierderea locurilor de muncă. O miză politică subliniată chiar de “Mesagerul transilvan”. Au urmat. avantajele “cuti- ” milei de sute de milioane, dar şi câşgurile personale ale liderilor.

“Apoi a venit bomba: un tânăr student de la “Electrotehnică” a publicat în “Tribuna Ardealului” ceea ce dl Stoica considera “secretul” de nedescifrat “al "circuitului de întrajutorare”, adică întreaga schemă a jocului descopei cu ajutorul calculatorului. Tânărul explica clar etapele sistemului și per: spectiva sigură a căderii în ciclul 6-10. Ei bine, explozia a fost nemaipomenită.

După apogeu, dezastrul

Jurnalul a fost supus unor atacuri dure prin presa pro-Caritas, s-a înființat Asociaţia “Pro Caritas” de apărare a firmei, în primul rând împotriva “atacatorilor” din presă.

Grupuri de oameni amenințau cu incendierea redacţiei “Tribuna Ardeaului” și distrugerea bunuritor ei, Boicotarea difuzării - ceea ce s-a şi făcut:- linșarea redactorilor. Dar aceştia, ca'și cei de la revista “Nu”, ca şi reprezentanţii unor ziare centrale, inclusiv “România liberă”, nu s-au lăsat intimidaţi și şi-au continuat activitatea în numele adevărului pe care-l spuneau. ntre timp, “circuitul” alerga spre apogeu. Oraşul devenise un infern: circa 10.000 - 15.000 oameni soseau zilnic în oraș, din toate colțurile țării să depună bani la casieriile de la Sala Sporturilor, unde i s-a repartizat “Caritas-ului” un sediu pe măsură. Mii de maşini formau pe străzi coloane nesfârşite, blocând: circulaţia autobuzelor şi troleibuzelor. Trenuri şi autobuze speciale veneau din Craiova, Valea Jiului, Suceava, cozile la “Caritas” necesitau o aşteptare de o zi şi-o noapte, oamenii dormeau prin parcuri şi în gară, pe ziare, străzile erau pline de hărţi, aglomeraţia ducea la paroxism, magazinele se goleau rapid, de pâine, în special, oamenii nu mai mergeau la lucru, chiar şoferii de pe mijloacele de transport în comun

demisionau. Se trăia bine şi uşor de pe urma “Caritas”-ului. Mirajul acesta ameţea. Vârful din mai-iunie a fost de nedescris. Pentru a se întreţine mitul “Caritas”-ului s-au pus în mişcare propagandiştii. Scriitori cunoscuţi, ziarişti din presa scrisă şi de la radio şi televiziune se întreceau în a lăuda virtuţiile “Caritas”-ului şi ale patronului său, loan Stoica, prevăzând firmei ani îndelungaţi de funcţionare; în acelaşi timp, criticau cu asprime confraţi combăteau, acuzându-i de calomnie şi rea-intenţie, invocând încălcarea flagrantă a deontologiei profesionale (210). DI Stoica era cântat în.versuri, iar doi scriitori, Dan Zamfirescu şi Dumitru Cerna, au scris broşura de pomină intitulată năucitor pentru omul neavizat “Fenomenul Caritas sau mântuirea românilor prin ei înşişi”, o culegere de i de genul: “Într-o lume în care sabia Iancului nu-i mai poate mântui pe români, loan Stoica, țăranul (31! n.n.) din ținutul Făgărașului, şcolit în războiul cel mai crunt al veacului - cel cu banul - , dar purtând în sufletul său plămada din Care a ieşit cândva un Inochentie Micu Klain (n-am ştiut că acest mare cărturar a fost de origine... rom n.n.), cel cu Dumnezeu pe buze şi în inimă, ca și, dânsul, dar un Dumnezeu al neodihnei, spre binele neamului românesc, a reușit, * la, Cluj, să declanșeze un formidabil proces, un proces istoric: procesul mântuirii românilor, cu voia lui Dumnezeu şi ajutorul lui, prin ei înșişi!”... Recunoaşteţi că, nicicând şi niciunde, n-aţi mai putut citi o aberaţie de asemenea proporţii... Între timp, di Funar, în calitate de preşedinte al PUNR, a făcut campanie domnului

Stoica la Petroşani, a dat interviuri în care lăuda virtuțile “Caritas”-ului, la Timişoara și în alte aşezări, iar la Cluj a

lansat zvonul celor ''200.000 de milionari” existenți datorită firmei dlui Stoica. Iluzia traiului fără muncă părea realitate, Să înnebunească o ţară, nu alta! Oamenii au început să-și amaneteze casele, să-şi vândă animalele, bunurile din locuinţe, să facă împrumuturi cu dobânzi înrobitoare etc, depunând sume de ordinul milioanelor și zecilor de milioane, aşa cum s-a văzut în lista publicată de ziarul nostru. “Caritas”-ul mergea victorios pentru că nimeni nu mai scotea banii sau se scoteau sume. minime, toată lumea dorea să devină,

multimilionar. Deci, lăsau banii în joc. Economiști ca di Radu Mleşniţă, cu funcții importante, declarau boom-ul din Cluj ca o adevărată imagine occidentală a oraşului, în drumul său spre civilizaţie. DI Tatulici, într-un reportaj “obiectiv” transmis pe programul |, i-a întărit prestigiul

Începutul sfârşitului

Dar,.iată şi scadenţa. Când oamenilor le-a venit rândul să-şi scoată sutele de milioane... s-a inversat piramida; s-a adeverit ceva ce prevestise studentul clujean: că alimentarea cu bani a devenit deodată mai mică decât suma, plăţilor ce trebuiau făcute. Jocul s-a oprit temporar. A început, de fapt, agonia. DI Soica a dat din colț în colț, s-au redus la jumătate sumele de plată, s-a ținut duplexul televizat, din care însă au răzbătut carenţele jocului. Cel carea încercat să-l salveze la acest dupleă televizat a fost tot di Funar, prin declarațiile făcute, S-a ţinut apoi, în octombrie 1993, o adunare pe stadion, alături de dl Stoica apărând să-i susțină moralul și di Gh. Funar. Asociaţia “Pro-Caritas” a cerut prin demonstrații si mitinzuri ca jocul să continue, dar inutil. Fatidica zi de 5 iulie 1993 n-a mai putut fi depășită. 5

Câştigurile dlui Stoica de ordinul a circa 90 miliarde lei (cota parte plus fondul de dezvoltare) nu ştim încă unde sunt, iar puterea s-a complăcut în a se face că nu observă aceste jocuri, bucurându-se de un impozit neaşteptat (numai de la “Caritas”, de peste 47 miliarde lei), plus implicare în joc, ca persoane particulare, a numeroşi demnitari, ce-au încasat sume de ordinul sutelor de milioane şi chiar miliarde, scoşi pe uşa din dos, după cum a declarat public Ana Potcoavă, la mitingurile de protest organizate, după cădere, în Cluj. Şi iată că se apropie furtuna proceselor civile şi, probabil, a celor penale. Oricum, marea majoritate a perdanţilor incriminează implicarea dl Gh. Funar ca primar şi preşedinte al PUNR în joc, pentru că i-a dat girul moral şi ajutorul material dlui loan Stoica de a se

simţi în Cluj ca la el acasă, fără să se înscrie la “Camera de Comerţ şi industrie”, ceea ce lor le-a întărit

levină „ încrederea în joc. Esteglemn de remar-

cat că singurele oficialități care, în peridada de şlorie a firmei, au denunţat jocul ca nefiresc şi imoral, au fost: prefectul Grigore Zanc, P.S. Irineu, episcopul-vicar de Cluj, Virgil Ardeleanu, comandantul Poliţiei municipale Cluj. Tot ceilalţi s-au făcut că plouă, ba chiar sfătuiau discret ziariştii să-şi vadă de treabă, să nu se bage etc. p lată acum şi câteva opinii culese iîn _ ziua de 24 mai a.c. LILIANA BOCU, = președinta AC Cluj : “ « CARITAS»-ul este expresia concretă a mentalități + “omului nou», rezultat din educaţia comunistă. Iresponsabilitatea politică a liderului PUNR, implicat în, escrocheria «Caritas» frizează patologicul. Jocul a . făcut parte din anormalitatea care de 4 ani stăruie în societatea românească. Greu de spus ce va urma acum, la cădere...” . CONSTANTIN RUSU, tehnician: “Caritas“-ul n-a fost străin cercurilor din jurul puterii, iar îmbuibarea pe socoteala lui, precum şi organizatorii, sunt din fauna cea mai dubioasă a unei societăţi normale. Priviţi cu atenţie pe Funar, Gavra, Stoica sau Suian care au. sprijinit şi apărat escrocheria şi veţi întrezări politica PUNR, şi nu numai, de culpabilizare generală, respectiv, de depersonificare a câtorva milioane de români păcăliți” AL. FĂRCAȘ, preşedintele ? PNTCD Cluj-Napoca: Noi n-am susţinut jocul şi nu ne-am implicat. Alt* partid a făcut-o. Căci dacă n-ar fi fost implicat preşedintele său (Gh. Funar. nina nu ar fi apărut la televiziune alături de Stoica , nu?” |. SEBE, ic i “Dacă n-ar fi apărut alături de di stoc Stoica președintele unui partid cu care eu am simpatizat, nu aş fi pierdut casa, rămânând xpe drumuri”. Dar câte asemenea voci nu auzi azi în Cluj?! Pentru că iată, * î re, ce scriau chiar cei doi propagandişti înfocaţi în cartea amintită (dintre care unul, di Dumitru Cerna Bobină este azi şeful de cabinet al di Gh. Funar). Apreciind că s-a lansat _ conceptul “Cuplul Gheorghe Funar

Ioan Soica”, ei scriu : “ A trebuit ca di mt acvint primeart(uiAieIpIAR Cluj-Napoca, după cum fără clujeni, di loan Stoica ar fi fost - cu tot geniul 1!

n.n) afacerilor adus de pe m sale dpi lau - un Napoleon f Franţa şi fără poporul francez”. Dinit!

N ma |

p Să

O acțiune anti-Caritas, declanșată de Asociația

Naţională pentru Dovedirea Abuzurilor

la (raiova s-au lăcul 9000 de cereri de trimitere în judecată a lui loan Stoica

e DEOCAMDATĂ NIMENI NU VREA SĂ PRIMEASCĂ ACESTE CERERI

Filiala Craiova a Asociaţiei Naţionale pentru Dovedirea Abuzurilor din România a început o campanie de stringere a reclamațiilor ce-l acuză pe loan Stoica și cer trimiterea lui în judecată. Cererile sînt întocmite în mare parte pe formulare tip şi cer „restituirea sumelor depuse în proporție de 100%, precum și. a dobindei aferente“.

Președintele asociației, Gheorghe Arvatu, ne-a declarat că printre cei înșelaţi se află și oameni care au depus cîte 300.000 de lei. Reclamaţiile se referă la perioada iulie — septembrie '93 și sînt întocmite -numai de către doljenii depunători la filiale „Caritas” din Craiova sau Cluj. Deocam-

asociației care ne-au vizitat la redactie, am reținut că pachetele volumiaoase cu plingerile oamenilor nu au fost primite nici la Parchetul de pe lingă Tribunalu! județean Dolj nici la Parchetul Genera!. pe motiv că frebuie înregistrate ca plingeri civile și nu penale.

Gheorghe Arvatu ne-a declarat că se oferă, în calitatea sa de fost economist, să facă parte din comisia ce verifică în prezent banii rămași în conturile „Caritas“.

TONI TODOSICIUC

Ra 7 CARITAS e TUI BN ccaut e ua Ic HAI Deal si 00 CHITANT, DEPUN dată, din cele spuse de cei doi delegaţi ai | . EI RTA iti,

CATRE ASOCIATIA NATIONALA PENTRU DOVEDIREA ABUZURILOR

NUMELE... Zu.

PRENUMELE. For ap 5720705 Bl. SERIA. 4 NR 57543

ă ie Ag ne SUMA TOTALA DEPUSA LA

* CARITAS CRAIOVA 20 ere NR. CHITANTA SI DATA DEPUNERII duo 47? 3SPHIZ dă LI 2224

CER TRIMIT'2REA IN JUDECATA -A PATRONULUI JOCULUI CARITAS . DOMNUL STOICA noroare IE du ec

100 %., PRECUM SI A | Paco , SI A DOBINDEI

ca AN E 4 A DATA. 4/3 X-470 SEMNATURA. pif

"CARITAS" a fost conceput ca un sistem ermetic, ubiti să fie doar depunătorii cinstiţi

România SEdirie prpetii, un alt trist record în privinta numărului de “jocuri de întrajutorare” pe cap de locuitor, Sutele sau, probabil, chiar miile de jocuri de întrajutorare care au | functionat în special în "epoca" celebrului “Caritas” de la Cluj, ca firme particulare care promiteau multiplicarea unei sume de bani, au demonstrat de fapt că credulitatea oamenilor (și a românilor în speță) nu are margini. j

în mod reci , cei care au înființat aceste carusele financiare au speculat la maxim amintita credulitate românească, atit de dilatată în actualul conțext economico-social. Surprinzător, cei în măsură

stopeze

Foto: Ştefan Ioniță

:onsi populatie. Chiar dacă se știa că aceste circuite nu produc bani ci doar îi Zi hotăririle judecăt ti de înființare a lor au curs rîuri.

ru dumneavoastră, _ “EXPRES” vă pune în față cumpăna în caresăvă__ cîntăriți șansele de a vă mai vedea vreodată banii depuși ta “CARITAS”.

iția nu poate face mare lucru

Majoritatea dintre participanţii la circuitul de întrajutorare “Caritas” care au rămas cu buzele umflate, au depus, plîngeri penale împotriva amintitei societăţi şi a patronului ei, loan Stoica. Plângerile au fost adres;

care, la rîndul lor, le-au remis Poliţiei pentru cercetări. Cum tot mai multe informaţii confirmă că, în conturile “Caritas” suflă vîntul şi că, în consecinţă, aşa-numita definitivare a întocmirii listelor de restituiri se va amîna pînă la Sfintu'_ Aşteaptă, va urma probabi! o judecată. Ce "bucurie" îi va aduce păgubaşului o hotărâre judecătorească, rămîne de văzut.

O instanţă de judecată va lua, neapărat, în considerare natura juridică a relaţiei (contractului) dintre participant şi societatea “Caritas”. Dacă acest contract va fi declarat ca aleatoriu, adică un contract în care şansele de citi sau de pierdere au fost egale pentru cele două

ărţi, victimele “Caritas”-ului nu ar fi Îndreptăţite să-şi revendice banii depuşi sau sumele multiplicate de opt ori Articolul 1638 din Codul civil arată că "pierzătorul nu poate în nici un caz repeti ceea ce a plătit de bună voie, afară numai în cazul când cîştigătorul a întrebuințat dol, înşelăciune sau amăgire”. Participarea benevolă la circuitul “Caritas” nu poale fi contestată, În ce priveşte modul în care Ioan Stoica şi-a amăgit depunătorii, răspunsurile ar putea fi la fel de numeroase ca şi numărul victimelor.

S-a comentat faptul că un circuit de tipul “Caritas” nu putea însă să fie considerat ca funcţional în baza unui contract aleatoriu. S-ă motivat prin faptul că, în acest joc, firma nu avea nimic de pierdut și oricum, nu la fel de mult cât un fucător, Luînd însă în considerare faptul Că acest circuit de întrajutorare a fost unul de tip piramidal (în care baza alimenta vârful), evenimentul aleatoriu de care ar depinde cîştigul sau pierderea (atît pentru depunător cît şi pentru firmă) ar putea fi considerat - în cadrul fiecărui contract în

* Singura soluţie ar fi să-i dea în judecată cei care au luat bani peste rînd

Susţinătorii

câştigul (depuneri care să reprezinte multiplul sumelor depuse anterior) nu s-a realizat.

2. Potrivit legii, jucătorul-necîștigător nu are acţiune contractuală nici pentru restituirea sumelor plătite de bunăvoie (miza pusă în joc). În nici un caz, 0 asemenea acţiune nu ar

utea fi intentată împotriva - jucătorilor-cîştigători. (...) În cazul jocurilor de înteajutorare nu s-ar putea susține că Țucăteriă cisigMo au

folosit manopere dolosive; în măsura depunerilor ulterioare ei au încasat cîşfigul la care aveau dreptul potrivit contractului. încheiat cu societatea organizatoare.

3, În eventualitatea unor împrumuturi acordate, în cunoşti de cauză, jucătorului în vederea susţinerii jocului şi folosite efectiv în acest scop, împrumutătorul nu are acţiune împotriva

parte (N.B.) - participarea sau neparticiparea unor alţi depunători. În această eventualitate, s-ar putea ca procesul ce s-a inteată emotia lui Joan

toica să se disjungă în zeci de mii de procese individuale, între fiecare reclamant şi Stoica. Ceea ce, cel puţin teoretic, ar dura o veșnicie.

Dacă mulţi petiţionari vor renunţa la pretenţiile lor în ideea de a scuti timp şi cheltuieli de judecată, o altă parte dintre victimele “Caritas”-ului se vor agăța cu disperare de şansa pe care ar putea să le-o ofere justiţia. Aceştia sînt cei care şi-au ipotecat casa, maşina sau bunurile de valoare pentru a obţine un credit de la o manei. Ceedii area Mega Ia Cara) şi multiplicat în 3 luni de 8 ori, să acopere nu numai valoarea sa iniţială ci şi dobînda aferentă şi un'comision” substanţial. Se ştie însă că mulți dintre cei care au procedat în acest fel au pierdut tot ce agonisiseră, au rămas pe drumuri, au înfundat puşcăria sau Şi mai trist, s-au

inucis. Pentru cei care au rămas însă în i se află într-o astfel de situaţie, mai rămîne o şansă. Deşi lipsesc reglementările speciale, din analiza Codului civil rezultă că persoana care a obținut un astfel de împrumut bancar, special, pentru a-l juca la “Caritas”, va fi exonerată de datoria returnării acestui împrumut. Din păcate însă, juriştii băncilor creditoare au avut grijă să

revadă o clauză în contractul de împrumut, conform căreia "banii nu vor fi jucaţi la «Caritas»”, Deci cu această prevedere, băncile nu vor avea mare lucru de pierdut.

În vremurile de glorie, cînd rîndurile făcute de depunători la agenţiile “Caritas” erau deosebit de consistente, cei cărora le lipsea răbdarea necesară pentru a-şi depune banii, căutau (şi de multe ori găseau) cîte un "mandatar". Acesta era "dotat" cu relaţiile necesare pentru a depune şi chiar a ridica sumele încredințate de diverse persoane. E cazul şi al unor parlamentari despre care se spunea că veneau la Cluj cu cîte un Poriceza) de bani strînşi de la colegii de partid. În privinţa acestor mandatari, Codul civil face referiri exprese şi de această dată. Conform articolului 1541 C.c., cîştigătorii care au participat la joc printr-un mandatar (al cărui mandat a fost cu sau fără reprezentare) vor avea acţiune împotriva acestuia pentru a-i cere socoteală. În cazul mai multor astfel de câştigători, cînd doar unul dintre ei a încasat câştigul, ceilalţi vor putea avea pretenţii de Îa acesta.

Cine şi-a luat banii

nu-i va mai da înapoi

Cât îi priveşte pe cei care au profitat de pe urma acestui joc (persoane care pot fi încadrate ca şi "cîştigători”) conform art. 1092 din Codul civil, ei ar putea fi obligaţi la repararea pagubei suferite de ceilalţi participanţi râmaşi fără bani: "Orice plată presupune o datorie; ceea ce s-a plătit fără să fie debit este supus repetiţiuni

. În mod firesc însă, în momentul constatării păgubaşilor ca părţi civile într-un proces penal, acţiunea împotriva acestor cîştigători ar urma să se facă din oficiu, conforin art. 17 Cod. rocedură penală, articol referitor la 'exergitarea din oficiu a acţiunii civile”. Cu tite acestea cei care au reuşit să îşi ridice câştigurile (în paguba celorlalţi) nu

„pot fi socotiți învinuiți conform art. 15

C.pr.pen.; neexistînd nici o legătură directă între participanţii la circuit, decît între ei şi societatea “Caritas”, nu se va. utea face referire nici la art. 992 C. civil: cel ce din eroare sau cu ştiinţă primeşte ceea ce nu-i este debit, este obligat a-l restitui aceluia de la care l-a primit”. Chiar dacă nu poate fi ignorată buna ştiinţă a celor care ridicînd sumele multiplicate de opt ori le lăsau celor din urmă tot de atîtea ori mai puţine şanse de cîştig, returnarea banilor ctșigaţi este cu sigurânță imposibilă. Forţată, această returnare a banilor n-ar putea decît să-i facă pe unii mai puţin bogaţi, iar pe alţii mai puţin săraci. Adică exact opusul regulii de bază a “Caritas”-ului, regulă pe care un coleg, de breaslă o califica plastic, astfel: "se ia puţin de la mulţi şi se dă mult la puţini”.

În privința celor 40 de miliarde pe care Guvernul le-ar datora lui loan Stoica, ca sumă încasată necuvenit, legislaţia românească actuală are suficiente lacune pentru ca problema să nu fie clarificată, Şi oricum se ştie că ce a intrat în buzunarul statului e "bun dus”. Aşa că, nici din această direcţie nu va sosi o soluție care să rezolve problema zecilor de mii de "caritaşi” rămaşi cu buzele umflate.

În încheiere, ne permitem să reproducem unele concluzii ale prof. dr. Francisc Deak de la Facultatea de Drept Bucureşti, concluzii publicate în revista de specialitate "Dreptul":

1. Jucătorul nu are acţiune în justiţie pentru a-şi reclama cîştigul. De altfel, în caz de blocare a plăţilor (falimentul societăţii organizatoare), jucătorul nu are calitatea de "cîştigător" odată ce evenimentul aleatoriu de care a depins

jucătorului pierzător. În schimb, acţiunea este: admisibilă dacă împrumutatul a cîştigat. Tot astfel, dacă două sau mai multe: persoane au participat la joc împreună şi câştigul a fost încasat de una dintre ele, vor avea acţiune pentru cota-parte din câştig ce li se cuvine. De asemenea, dacă participarea la joc s-a realizat printr-un mandatar.

4. În ipoteza în care în sarcina organizatorilor sau a altor persoane (de exemplu, sau jucători care, în complicitate cu organizatorii, au încasat cîştiguri cu nerespectarea regulilor de joc) s-ar reține săvîrşirea unor infracţiuni (ca de pildă, înşelăciune în convenţii, bancrută simplă sau frauduloasă ete.) ei ar urma Să răspundă solidar faţă de persoanele păgubite, potrivit regulilor răspunderii civile delictuale, devenind urmăribil nu numai patrimoniul societăţii dar şi patrimoniul propriu al persoanelor responsabile. Evident, sumele primite de diferite organe sau organizaţii în scop de binefacere, plătite de societate în scopuri publicitare, tot din depunerile jucătorilor, nu snt supuse restituirii”.

pedeapsă simbolică

În final ne mai permitem un singur comentariu referitor la concluziile de la punctul 4, singurele în urma cărora păgubaşii ar mai avea o şansă să-şi peiecească măcar sacul financiar. Este arhicunoscut că persoane de primă mărime (locale sau naţionale) au încălcat (în complicitate cu organizatorii jocului “Caritas” şi nicidecum din greşeală) scene Pele de statutul “Caritas”, încasînd sumele multiplicate de opt ori după un interval de timp deseori hilar de scurt. Pentru ca aceste persoane să fie trase la răspundere ar urma să se facă dovada certă a faptului că au încălcat regulile de joc. Apoi să fie acţionate în instanţă, în solidar. Numai că cineva s-a îngrijit ca numele lor să rămînă bine tăinuit. Dacă Ioan Stoica cunoaşte numele acestora, atunci, cu siguranţă, le va duce cu el în spatele gratiilor. Nu pentru multă vreme, întrucît patronul loan Stoica riscă o condamnare de maxim $ ani. Mai aproape de realitate, Stoica va primi o condamnare atît de mică încît ar merita ca fiecare dintre noi să ne deschidem în viitor cîte un *“caritas”". Numai să avem participanţi...

HORAŢIU HULEA