Învestirea guvernului Văcăroiu

MIȘU NEGRIȚOIU — SA dit bre

GEORGE IOAN DĂNESCU — ministrul de Inteme

DUMITRU POPESCU — ministrul Industriilor

IOAN OANCEA — ministrul Agriculturii şi Alimentaţiei

PAUL TEODORU — i egal ANDREI CHIRICĂ — ministrul. CONSTANTIN TECULESCU —

Transportul

DAN MIRCEA POPESCU — FLORIN GEORGESCU — TEODOR VIOREL ministrul Muncii pebicral Protecţiei ministrul Finanțelor MELEȘCANU — ministrul Afacerilor Exteme

PETRE NINOSU — ministrul Justiţiei

NICULAE SPIROIU — ministrul Apărării Neponee

VA PRIMI SAU NU GUVERNUL VOTUL DE INCREDERE?

Privită de sus, sala Camerei Deputaţilor, arhiplină, se împarte conform aşezării parlamentarilor, în: stînga — CDR, FSN, UDMR şi cîţiva peunerişti răzleţi, şi dreapta — FDSN, PSM şi PRM. În zona stîngii e rumoare şi foială; în dreapta, linişte respectuoasă şi presă citită pe furiş. Dreapta aplaudă, stînga tace. Discursul d-lui Văcăroiu plictiseşte din

cauza generalităţilor şi a dicţiei. Liberalii părăsesc sala. Fedeseniştii comentează iritaţi. Miniştrii se ridică pe rînd, salută auditoriul şi primesc aplauzele dreptei. Vadim îşi mîngiie cravata verde. DI. Gherman sună de recreaţie. La uşi e îmbulzeală mare. Gata, avem şi guvern! se felicită fedeseniştii strîngîndu-şi mîna tovărăşeşte.

IOAN PĂUN OTIMAN —

senator PAC

Este foare greu să mă pronunţ la prima vedere sau lectură, dar cîteva impresii pot să vă prezint încă de acum. În primul rînd, mi se pare că acest program este lipsit de concreteţe, vine cu teze generale, de fapt cu nişte idei. Eu m-aș fi aşteptat ca programul să fie concret în ceea ce privește termenele, resursele interne și externe, și nu în ultimul rînd, resursele umane. Chiar în timpul expunerii, m-am gîndit că seamănă foarte mult cu un program care a fost prezentat la sfîrşitul lui “89, fără să-l nominalizez. În al doilea rînd, cred că nu a cuprins cîteva din ideile fundamentale ale reformei și mai cu seamă ale strategiei acesteia. Nu am înţeles dacă doreşte să continuie procesul de privatizare şi în ce limite, ba din contră, am reținut că dorește să întărească prezența statului în economie, ceea ce mi se pare un pas înapoi faţă de guvernele precedente.

În legătură cu lista prezentată, sînt cîțiva candidaţi de miniştri care au fost miniştri adjuncți în guvernele de dinainte de '89, deci cîțiva foşti nomenclaturiști. De asemenea, mi se pare că acest guvern începe să se umfle față de precedentul. Înţeleg prin aceasta că aparatul guvernamental va fi mai numeros, ceea ce nu este în consens cu nevoile noastre. Asta înseamnă birocraţie suplimentară.

Comunicaţiilor ministrul

NICOLAE MANOLESCU — senator PAC

Am o impresie foarte proastă atît despre programul economic, cât şi despre componența noului guvern. Programul este vag, plin de generalităţi. Nimic precis. Cît privește componența guvernului, sînt oameni care provin din vechea guvernare de dinainte de revoluţie, ca de exemplu doctorul Mincu, după cîte îmi aduc aminte, promotorul alimentaţiei. raționale; Echipa este în mod clar sub nivelul celei anterioare.

VICTOR BABIUC — deputat FSN

Pe unii din oamenii actualului guvern îi cunosc, şi pot fi, cred eu, nişte miniştri rezonabili. Asupra altora am rezerve. De exemplu, Ministerul de Interne trebuia din principiu să fie condus de un civil. A pune un militar în această funcție mi se pare un pas înapoi. De asemenea, nefavorabil este şi faptul că guvernul nu are o componență FDSN mai consistentă. Mai mult de jumătate sînt oameni fără partid, or, înțelegerile din Cadrul discuţiilor purtate pînă la formarea guvernului au fost pentru un guvern de coloratură FDSN.

În acest context, am senzaţia că opinia noastră iniţială, aceea că guvernul poate fi susținut în cazul unei platforme rezonabile şi a unei componențe FDSN, începe să fie pusă sub semnul întrebării. Rămîne ca în cadrul partidului să

dezbatem acest aspect şi să vedem dăcă acordăm votul de încredere acestui guvern.

HORIA MIRCEA RUSU — deputat PNL-AT

Dacă aţi observat, în momentul în care dl. Văcăroiu a anunțat că acest program nu este un program de guvernare pe patru ani, ci doar pe această iarnă, ca şi cum un program guvernamental s-ar face funcţie de buletinul metereologic, grupul parlamentar liberal a părăsit sala de ședințe. Consider că acest program este o sfidare la adresa Parlamentului și a electoratului românesc. În consecință, noi nu vom acorda votul de încredere acestui guvern.

DOMOKOS GEZA — preşedinte UDMR

Programul este surprinzător și are o ciudățenie. Dacă este vorba de o perioadă critică, aceea de iarnă, ar trebui să fie mult mai coerent, mai detaliat, mai concret, deşi era firesc ca acest guvem să pornească de la programul FDSN-ului, pe care să-l transforme într-un program de guvernare. Ca program de gestionare a unei perioade critice nu este convingător și ca program pentru patru ani este inexistent.

În ce priveşte componenţa guvernului, dl. Văcăroiu a spus că va fi un guvern monocolor FDSN cu cîţiva experţi, dar de fapt proporţia este inversă. Astfel, înțelegerea făcută cu partidele de opoziţie nu a fost respectată.

Grupul parlamentar UDMR se va întruni luni seara pentru a lua o decizie în ce priveşte acordarea votului de încredere. Dar de pe acum pot să vă spun că votul senatorilor şi deputaţilor UDMR este aproape hotărît. Domnul Văcăroiu ne-a dat asigurări că în guvern nu vor fi incluse

MARIN CRISTEA — ministul AUREL CONSTANTIN ILIE — DAN MATEI AGATON — Lucrărilor publice =. Amenajării ministrul Apelor, Pădurilor și ministrul Turismului teritoriuluii Protecţiei Mediului

Consiliului Europei, o îngustime în ce priveşte probleme naţionale, fiind unul dintre iniţiatorii Vetrei Românești de la Satu Mare, sau la dl. Gheorghe Dănescu, cunoscut pentru legăturile pe care le are cu România Mare.

Avînd în vedere chestiunile de mai sus, am impresia că nu se poate acorda votul de încredere guvernului.

Travaliul prețului benzinei

TANASE TAVALA- € Ultima măsură importantă a guvemului Stolojan, aprobată cu luni de zile înainte, dar neaplicată din “raţiuni de stat” și electorale, faimosul HG 412, a senator PNŢCD stîmit în timp record protestul Sindicatului șoferilor. Chiar în ziua în care

În ceea ce priveşte programul, apreciez.că se prezintă într-o: formă destul de generalizată, dar pentru început nici nu putea să fie mai detaliat. Dar apreciem că problemele prioritare sînt cele care s-au vehiculat și pînă acum; rămîne de văzut în ce măsură vor fi puse în practica vieții.

Pentru că de acum încolo nu mai trebuie să povestim, trebuie să acționăm.

Din punct de vedere al competenţei se pare că s-a mers pe linia profesioniştilor şi specialiştilor. Majoritatea au exercitat deja o activitate profesională în departamentele în care au fost repartizaţi. Presupun că - oamenii au fost totuși selectați pe criteriul competenţei şi nu numai, mare parte din ei sînt aderenţi ai FDSN, deci au şi opţiuni politice. Grupul nostru parlamentar consideră că este normal și de drept să acorde girul acestui guvern, pentru că problemele sînt multiple și trebuie să înceapă, soluționarea lor. În prealabil vom avea desigur consultări în cadrul partidului.

noile prețuri au intrat în vigoare, Prezidiul Naţional al SSR, întrunit în stare de urgență, a transmis comunicate în teritoriu tuturor filialelor cerîndu-le ca în șapte zile, termen limită, să-și manifeste opțiunea privind forma de protest ce va trebui adoptată la nivel de federaţie. Pentru o mai bună coordonare a acțiunii, a doua zi s-a înființat “Comandamentul Naţional de Urgenţă, care a solicitat guvernului o întrevedere. Data propusă de dl. Iacob Zelenco - proaspătul Împutemicit Special al Guvernului în relațiile cu Sindicatele și Patronatul - și acceptată de SSR, a fost 28 octombrie. Înaintea întlnirii, conform informațiilor primite de la filialele județene, se contura declanșarea unei greve generale cu “blocarea tuturor căilor rutiere, în cazul nerevenirii la preţurile din luna octombrie”. Întîlnirea respectivă a fost considerată de ambele părți ca fiind una de tatonare, neîncheindu-se cu nici un rezultat, exceptînd stabilirea unei date de continuare a negocierilor. E Convocat în 30 octombrie, Consiliul Naţional Extraordinar al SSR a decis prin H 539 declanșarea unei greve de avertisment în data de 10 noiembrie, continuată cu un marș de protest și un miting în Piaţa Aviatorilor ce s-ar fi dorit “impresionant”, sincronizat cu acțiuni de același gen în toate orașele mari ale țării. Prin aceeași hotărîre, în cazul în care nu s-ar fi ajuns la o înţelegere acceptabilă cu guvernul, data declanșării grevei generale pe termen nelimitat a fost stabilită pentru 16 noiembrie ora 7.00. În paralel, SSR a apelat la întreaga mișcare sindicală naţională și nu puține au fost organizaţiile care şi-au manifestat prin comunicate sprijinul acordat acţiunilor de protest. Federaţia cadrelor medii “Sanitas” a decis intrarea în grevă în aceeași zi, solicitînd guvemului aprobarea unor revendicări proprii. Se contura de asemenea solidarizarea pe plan local a organizaţiilor sindicale din marile centre industriale. În acest sens în Galaţi s-a încheiat un acord între SSR și alte 20 de organizaţii sindicale printre care Federaţia Metal și Sindicatul Liber al Navigatorilor. Se plănuia chiar și o blocare a Dunării în 16 noiembrie, odată cu blocarea căilor rutiere. € Marşul motorizat din 10 noiembrie nu a fost însă de proporţiile pe care le preconizau organizatorii, dar, oricum, negocierile au demarat într-o atmosferă dătătoare de speranțe. Comisia guvernamentală a luat în calcul într-o primă fază, noile preţuri propuse de SSR, ajungîndu-se la cifra de 130 lei/litru, considerată acceptabilă de ambele părți. După numai două zile însă, vineri 13 noiembrie, dl. Iaboc Zelenco anulează orice înțelegere prealabilă și declară că noile prețuri nu pot fi modificate. Motivele deciziei sînt oarecum neclare... Echipa guvernamentală a primit în aceeași zi, înaintea şoferilor, o delegaţie a minerilor din Valea Jiului condusă de dl. Miron Cosma... În timp record, minerii au emis un comunicat ce se. încheie în termeni tranșanți, trăgîndu-se atenţia asupra pericolului ce ar apărea prin organizarea unor “demonstraţii de forță”. Conflictul dintre Sindicatul șoferilor din Valea Jiului şi Sindicatul minerilor este mai vechi, cu începere din 22 octombrie 1992, cînd se analizau implicațiile noilor prețuri ale carburanţilor. Oricum, se pare” că la Guvem minerii sînt întotdeauna vioara întîi. € Sîmbătă 14 noiembrie, Consiliul Naţional Extraordinar al SSR debutează într-o atmosferă încinsă, fiind aproape sigură declanșarea grevei generale din 16 noiembrie. Delegații Consiliului fac o adevărată navetă între Guvern și sala de ședințe unde sînt așteptați de liderii filialelor judeţene: Presa nu este lăsată să asiste la întilniri, fiind “reținută” la etajul nouă al clădirii timp de cîteva ceasuri bune. La ora 14 apare dl. Miron Mitrea (președintele SSR), care declară că s-a ajuns la o înţelegere: 160 lei/litru benzină la liber și 100 lei/litru pe cartelă, pînă în luna ianuarie. Rezultatul acţiunii este catalogat de sindicalişti ca fiind o “victorie parțială”. Ce s-a reușit în definitiv? Posesorii de autoturisme, circa 1,3 milioane, ce consumau în medie 55 l/lunar (40 litri la cotă plus 15 litri la liber) au obținut o ieftinire cu 60 lei/litru a celor 15 litri la liber... în rest, mai nimic. 0 Interesant este însă altceva: că de abia acum, la sfîrșitul mandatului, dl. Stolojan a “descoperit” că a fost înșelat de miniștrii de resort (Agricultură și Energie) care i-au raportat date false, prețurile carburanţilor stabilite conform acestor cifre fiind astfel nereale. E Începută în forță, acțiunea sindicatelor a sfirșit însă ca și celelalte de pînă acum. Printr-o amînare. Cotele și bonificațiile au fost menținute, greva a fost amânată, iar prețurile își urmează cursul...

MATEI MINCU

persoane exponente ale unor idei extremiste, dar nu a respectat acest lucru. Fac referire la dl. Liviu Maior, care este apropiat de promotorii Vetrei Românești, la dl. Vasile Moiș, care a arătat, atît ca vicepreşedinte al fostului Senat, cît şi ca participant la lucrările

A consemnat ANDREEA PORA

Foto: ROMPRES

Domnul Coposu pleacă, vine domnul Constantinescu

e Alături de alte partide (PAC, UDMR, PNL-AT) E Hotărîrea de a modifica statutul partidului se pare care au decis să aibă consultări în vederea acordării că a avut la origine anumite nemulțumiri în ce sau nu a votului de încredere viitorului guvern, privește nevoia unei înnoiri și întineriri. Pentru PNȚCD a anunțat în conferința de presă de luni 16 început va avea loc realegerea comitetelor județene al noiembrie o măsură similară. Motivele care i-ar putea căror mandat a expirat și care vor trebui să trimită determina pe ţărănişti să nu acorde sprijin propuneri pentru modificările statutare. executivului sînt: programul, considerat a fi plin de E Domnul Corneliu Coposu și-a anunţat oficial contradicții și gencralități; prezența în echipă a unor intenția de a se retrage de la conducerea Convenţiei persoane care au activat în funcţii similare și în Democratice. Întrebat ce părere are despre propunerea perioada ceaușistă, ca și nerespectarea înțelegerii ca PAC-ului vizînd restrîngerea puterii de decizie în acest guvern să fie unul de coloratură FDSN. CDR numai la nivelul partidelor cu reprezentare “Decizia va fi luată după audierea miniștrilor în parlamentară, domnia sa a spus că CDR “nu a fost un comisii și după consultări cu CDR”, a spus dl. acord numai pe perioada electorală” și că “s-a format Comeliu Coposu. un consiliu parlamentar care va funcționa independent E Există și varianta unui “vot de încredere pe timp de CDR”. Totodată, a declarat că va sprijini numirea limitat”, este opinia d-lui Diaconescu, adică numai pe în funcția de președinte a d-lui Emil Constantinescu, șase luni, conform programului prezentat, după ca și deținerea acestei funcţii prin rotaţie (cîte 6 luni), această perioadă urmînd ca dl. Văcăroiu să se prezinte deși statutar nu este prevăzut așa ceva. în fața legislativului cu un alt program pentru a obține în continuare votul de încredere.

e Io Zi - DORU DUMITRU PALADE — — ministrul MIHAI GOLU — ministrul GHEORGHE ANGELESCU -. VASILE MOIȘ — ministrul „ LMIUMAJOR, ministrul mineri Conop Oana Guiuri ministrul Tineretului și Sporului — penuru relee e, Paruertul

otul de investitură pentru noul gaiza şi sr airug parlamentar care -a precedat ca și implicaţiile rezultatului său exprimă pai ema de fidel comedia tragică pe care forțele - politice românești au ajuns s-o foace spre propria lor mulțumire și indubitabila năruire a țării. Este o tragedie pentru că se pierde exact ceea ce ţara avea nevoie în momentul intern și extern actual. Este o comedie pentru că altfel, prin votul respectiv, fiecare dintre îorţele politice — oricît ar părea de paradoxal — obţine, desigur faţă de epilogul alegerilor din septembrie, tocmai ce şi-a dorit. L Iliescu realizează marele şlem: preşedinţia, parlamentul şi guvernul. Manevrînd abil, făcîndu-se a oferi unei opoziții pe care o știa gata de refuz fie conducerea uneia . : din camerele parlamentare fie participarea la un guvern de uniune naţională, dl. Iliescu, avind deja cheia de la Cotroceni în buzunar, a luat pentru sine controlul atît asupra Senatului cît şi asupra Adunării Deputaţilor, instalindu-şi totodată un guvern prezidenţial, format din oameni șterşi, în frunte cu primul ministru, care nu vor cricni în front (desigur democrat al salvării naţionale).

Ca entitate politică în sine — deşi este atît de greu a-l lua în considerare măcar în principiu aparte de dl. Iliescu, fără de care n-ar reprezenta nimic — FDSN a reușit performanța ca, deţinînd doar o majoritate relativă, să ia tot caimacul în parlament şi să formeze și guvernul. A fost probabil chiar mai bine că s-a probat a fi în totală criză de personalităţi, întrucît astfel a putut constitui un „guvern de tehnicieni“ care să instaleze politic o confuzie suficientă peniru a se prezenta al FDSN dacă- iese cumva bine sau, dimpotrivă, al nimănui dacă — aşa cum este mai degrabă posibil — iese prost. O colaborare la guvernare cu partidele naționalist-comuniste a fost evitată, spre salvarea imaginii în străinătate, deşi cu votul acestora s-a dobindit investitura noului executiv.

Minţi în ceaţă sau prea înfierbîntate, fortele naționalist-comuniste — despre care nu se ştie dacă fac ceea ce fac din convingere sau dimpotrivă ca nişte marionete bine dirijate ale unor maeştri ai culiselor diversiunii, dar este absolut clar, numai pentru ele nu, că ceea ce obțin vine exact în contradicție cu interesele de moment şi de perspectivă ale ţării pe plan intern şi extern — sînt probabil satisfăcute. Deşi nu au fost asociate deschis la guvernare, cle îşi pot trece în cont ca „realizări“ mai multe lucruri, indiferent dacă acestea au sau nu legătură directă cu votul de susținere (probabil condiţionat) pe care l-au dat executivului : „clica tehnocraților vînzători de țară“ a fost eliminată de la putere, căci oricum Văcăroiu nu este nici Roman nici Stolojan, şi, ca atare, reforma are şanse de a fi oprită (şi oricum există tot timpul de a vărsa viscerele asupra celor ce eventual n-o vor stopa); din guvern se pare

ILIE SERBĂNESCU

(Continuare în pag. 3)

O victorie deplină

(Urmare din pag. 1)

evrei nu mai fac parte, iar „opoziţia trădătoare” a fost învinsă în parlament (ca şi în alegeri) şi pusă cu botul pe labe, spre nemulțumirea jandarmului mondial, imperialiştii americani (şi deSigur spre mulțumirea cercurilor KGB-iste și GRU-iste de la Moscova). Deci numai motive de mândrie patriotică.

Nici PUNR — care față de veleitățile pe care şi le-a arogat — s-ar putea văieta că nu i-au ieşit deloc pasienţele, nu are de ce de fapt să nu fie mulțumit. Primind acum lovituri la gioale din partea preşedinţiei pentru sfidările din timpul campaniei electorale la adresa d-lui Iliescu, PUNR, cu care Cotroceniul nu putea defila în guvern datorită poziţiilor extremiste îndeosebi ale d-lui Funar, ar trebui să se bucure că dl. Iliescu însuși îl împinge spre o poziţie de arbitru în par= lament, depinzind de atitudinile politice pe care le va adopta dacă va fi acceptat sau nu ca interlocutor de bază nu numai de către putere, dar poate chiar şi de către opoziţie.

ulmea este însă că și opoziția este

satisfăcută. Faţă de rezultatele me-=

diocre obţinute în alegeri, dobindește

exact ce a dorit: o totală neimpli-

care, Care în plus să fie afișată cu su-

ficient tam-tam spre a fi clar tuturor că opoziţia nu are vreo legătură cu ceea ce va urma. Socoteala a fost că, dacă tot nu au fost cîştigate alegerile, atunci măcar să nu existe nici chiar cel mai mie semn de colaborare cu adversarul. Acesta, dacă tot a cîştigat, să-și asume in= tegral actul guvernării. Noi, opoziţia, nu numai că nu-i punem bețe în roate, dar şi sprijinim adversarul să-şi asume responsabilităţile. A se citi ; să-şi rupă gitul, căci se mizează pe un eșec rapid al executivului datorită greutăților iernii și ten-= taţiei de stopare a reformei care ar bloca orice finanţare externă. Dacă se putea ca noul executiv să-și asume responsabilitățile împreună cu naţionalist-comuniştii care l-au susținut, opoziției i-ar fi căzut chiar mănușă, căci ar fi putut dovedi cine sînt fedeseniştii şi i-ar fi oferit un şi mai puternic alibi pentru refuzul de colaborare cu aceştia, S-a ajuns la un moment dat la situația grotescă în care — după un bilci de negocieri unde fiecare din părţi făcea celeilalte exact ofertele despre care ştia că nu pot fi acceptate — principalele partide din opoziţie s-au apucat să roage FDSN a forma un guvern monocolor şi să protesteze vehement în faţa tentativei (pînă la urmă reuşite) a acestuia de a-şi pasa într-un fel răspunderea în seama unui guvern de tehnicieni. FSN Romana şi PNL-AT, care se consideră aripile cele mai reformiste ale opoziţiei actuale, au declarat oficial că nu pot susţine guvernul nu doar pentru că programul prezentat nu oferă certitudini că reforma va fi continuată, ci şi pentru faptul că acest program nu este echivalent cu cel al FDSN,

cu care respectiva formațiune politică a ciștigat alegerile. Şi în timp ce PACO a adoptat o argumentare scăldată pentru a-şi motiva votul împotriva noului guvern, culmea a fost atinsă de ţărănişti care mai-mal că se rugau de noul guvern să-și declare deschis şi fără echivoc apartenenţa la FDSN pentru a-i putea da votul de investitură. Căci pentru ţărănişti — singurul partid care nu s-a scindat dar în care conflicte există între generaţii, între monarhişti şi nemonarhişti, iar reforma nu întilnește păreri comune, ci dimpotrivă puternic divergente — nu se pune deocamdată problema (și votul din camerele reunite pentru investitură a dovedit-o) de a fi contra executivului format, ci doar de a face tămbălău în jurul apartenenţei acestuia la FDSN, nu de a accede cumva la guvernare, ci de a rămîne în opoziţie (după tehnica Maniu), nu de a forţa noi alegeri (căci cum ar mai putea ţărăniştii cîştiga tot atitea mandate de parlamentari pe cîte au dobîndit pe mina Convenţiei Democratice, deja practic destrămată), ci de a o duce aşa pînă cînd poate se va proba clar că FDSN şi implicit dL Hliescu nu reușesc să gestioneze cum trebuie treburile ţării. Admiţind că așa va fi — şi este pe deplin posibil, căci problemele economice sînt grave și lasă puţin spațiu de manevră — nu se prea înțelege ce afacere fac țărăniștii căci nu foloseşte nimănui că economia se va prăbuși încă şi mai mult chiar dacă s-ar demonstra astfel incapacitatea gestionară a tandemului Iliescu-Văcăroiu, şi oricum nu viitorilor guvernanţi care, e dată cu puterea, vor trebui să preia și o moște= nire economică şi mai dezastruoasă. ată deci tragicomedia. Toate forţele politice: din parlament sînt de fapt mulţumite de formarea guvernului Văcăroiu pentru că au obţinut exact ce au dorit strategic și tactic în raport cu posibilităţile pe care consideră că le au practic la actuala lor re= prezentare în legislativ. Numai ţara și îndeosebi economia sînt în pierdere, asupra lor forțele politice obținind o victorie cu totul și cu totul remarcabilă. Inutil de insistat asupra situaţiei deosebit de grele economice şi politice a ţării atît pe plan intern cit şi pe plan extern în prezent şi în lunile şi poate anii ce vin. Şi nu este vorba de a subaprecia, înainte de proba vieţii, dar este clar că actualul executiv nu are anvergura de a face faţă gravelor și complicatelor probleme ale perioadei, Componenţa şi programul guvernului exprimă ex= trem de exact angoasele d-lui Iliescu, al cărui re= prezentant este noui executiv, în contextul intera

existent şi în condiţiile constrîngerilor ex 'erne de

tot felul. Politica, este clar, rămîne a fi făcută la -

Cotroceni. De economie se va ocupa dl. Văcăroiu ca gestionar dar nu şi ca director şi-l vor omori drumurile dintre Palatul Victoria și Palatul Cotroceni,

in punctul de vedere al unui gavern prezidențial alegerea d-lui Văcăroiu este pentru dl. Iliescu opți-

unea ideală. Prin structura perso- -

nală, prin convingeri și probabil şi prin fidelitatea înregimentării,

dl. Văcăroiu este un fedesenist perfect, chiar dacă se declară independent. Dar și dintr-un alt punct de vedere, dl. Iliescu s-a gîndit bine cînd a optat. DL. Văcăroiu este abilitat cu problemele echilibrelor macroeconomice și, deci, ştie și poate să spună dacă vreo măsură este sau nu economie posibilă și cu ce riscuri. Fapt important, căci în numai două-trei săptămîni se poate pune la pă mint munca de un an a d-lui Stolojan de reconstrucţie a echilibrelor afectate de reformă, îndeesebi între preţuri și salarii, între preţuri şi cursul de schimb al leului. În plus, ca finanţist nu este, prin definiţie, un populist. Ceea ce este de bun augur, căci pericolul cel mai mare ar proveni de la încercarea de transpunere în viaţă a promisiunilor poPuliste din chiar platforma FDSN, Nu este un aspect deloc de neglijat faptul că dL Văcăroiu nici măcar nu încearcă să pună vreo stavilă acomodării economiei la noul curs slăbit al monedei naţionale, acceptind să-şi înceapă mandatul cu creşterea de prețuri pe care devalorizarea leului o determină prin scumpirea importurilor. Şi nici nu s-a apucat cumva să promită vreo stopare a eliminării subvenţiilor de preţ la unele produse şi servicii către pobulaţie; dimpotrivă, programul său menţionează întreprinderea măsurii de înlăturare completă a acestor subvenţii începind din mai 1993, exact ca în concepţia Stolojan, înțelegînd bine că altfel ar rămine cu un buget blocat, care i-ar compromite orice şansă de a stimula investiţiile, ceea ce constituie exact angajamentul său principal şi factorul de la care speră ceva. A avertizat, de asemenea, asupra unei inflaţii de cel puţin 40% în 1993 şi a evidenţiat că doar după noul puseu inflaţionist din prima parte a anului viitor se poate avea în vedere o reducere a dobinzilor. În rest, mare lucru despre programul Văcăroiu nu se poate spune. Pentru că nu conţine nimic. Decît vorbe. Şi obiective — din păcate — în stil plan de măsuri B.O.B. Dinsul menţionează factorul timp ca explicaţie pentra lipsa de concreteţe a programului, de fapt pentra absența unui program de guvernare pe termenul de principiu al mandatului (patru ani). ici e buba. Programul FDSN nu este un program de guvernare. Şi, în esenţă, nu este un program serios de reformă. Dl. Văcăroiu n-are Program pentru că dl. Iliescu n-are program şi nici nu este decis ce ar trebui făcut. Pericolul este tocmai că atiţia neaveniţi şi antireformişti sint gata să-l „determine pentru o opţiune de stopare sau întirziere a reformei. Deja roiesc ca mușştele pe la Palatele Cotroceni şi Victoria. Aici este gravitatea că opo-

ziţia a rămas în afara guvernării și nu se află

înăuntru. Cît despre controversata eventualitate ca un program de guvernare să nu fie cel al FDSN, trebuie subliniat — spre nemulțumirea fedeseniştiloe și a celor care i-au votat şi spre dezamăgirea celor din opoziţie care văd în transpunerea în viață a platformei electorale a FDSN exact șansa compromiterii acestei formaţiuni polk tice — că, pentru tară. n-ar fi însă tocmai rău.

„ Soto: GINA MARIN

„Începe filmul noii guvernări

MIHAI ŞORA

(n minister ar precedent

ANDREI CORNEA Politici alternative

NICOLAE MANOLESCU

UN PAS ÎNAINTE, UN PAS ÎNAPOI

Nu e greu de constatat o anumită incoerenţă în declaraţiile programatice succesive ale FDSN. E mai greu de explicat din ce cauză partidul de guvernămînt - prin unii dintre membrii săi, prin preşedintele Iliescu, prin noul prim-ministru — îşi schimbă atit de des opţiunile.

Să fie la mijloc o tactică deliberată ori pur şi.

simplu -faptul că FDSN nu este încă o formaţiune pe deplin sudată şi nici suficient rodată?

lată: programul electoral al FDSN, şi implicit al dlui Iliescu, a fost unul populist şi vădit de stînga. A promite sporirea locurilor de muncă şi stoparea inflaţiei are, în această privinţă, o semnificaţie limpede. DI. Iliescu acuza pe rivalii săi că vor să restituie pămîntul moşierilor sau că sînt cumpăraţi de americani. Atare poziţii s-au dovedit, în pofida simplismului lor, foarte profitabile şi di. Iliescu a leşit învingător, ca şi partidul pe care şi I-a creat. Dar, imediat după victorie, di. iliescu a ţinut în Parlament un discurs de învestitură complet diferit, care ne-ar fi putut determina să remarcăm că, deşi a biruit în alegeri cu un program de stînga, di. Iliescu va încerca să guverneze cu unul de dreapta. Un surprinzător pas înainte, aşadar, al preşedintelui.

VIRGIL IERUNCA

Autobiografia Antigonei

O surpriză ne-a oferit, la rîndul său, di. Văcăroiu, al cărui program, foarte rezervat cu privire la măsurile obligatorii de promovare a economiei de piaţă, a reprezentat un incontestabil pas înapoi faţă de discursul de învestitură al diui iliescu. Alcătuirea echipei guvernamentale a arătat şi ea preferința pentru specialişti verificaţi în economia de tip centralizat, deci lipsa dorinţei de a merge înainte.

Douăzeci şi patru de ore după ce di. Văcăroiu a fost contirmat fără mari probieme de votul Parlamentului, preşedintele României ţine să fie prezent la inaugurarea Bursei Române de - Mărfuri. Mediatizarea acestei prezenţe, pe care nici funcţia, nici protocolul prezidenţial n-o impuneau, pare să sugereze opiniei publice interne şi internaţionale că opţiunile de stînga ale noului guvern nu împiedică în nici un fel pe di. Iliescu să parieze pe un viitor capitalist al României. Alt pas înainte, cum se vede, şi tot al preşedintelui.

Care să fie pasul următor? Conform cu logica politică a actualei puteri, el nu poate fi decit unul înapoi şi va fi tăcut de către primul-ministru. O întrebare este şi dacă această repartiţie a roiurilor e definitivă sau dacă nu cumva di. iliescu va ceda din cînd în cînd dlui Văcăroiu dreptul de a păşi înainte, rezervîndu-şi d-sa, nu fără legătură cu idealismul nostalgic pe care i-l cunoaştem, plăcerea de a face un pas înapoi.

Pînă una alta, stăm şi ne mirăm de ritmul nemaipomenit al mersului nostru spre Capitalism şi democraţie: un pas înainte, un pas înapoi.. =