Summit-ul NATO de la Praga

£. “Bed ui senuguo)

OVANIIHO uepăog

"NIDOŢIIW [nyua0 a1ds IS

PD “PJSPODE 9pP O[Odurp 158 2132N IIZW PUOZ 91dS ']S 91)e9 NI9PoIDUI “perd op 121u10u092 “TĂPIIȚIeIS “'rorjeadotuap 10[110[ -PA POIPAOUIOId EZEDZIA 99 PIN -UPŢyesuea) eoejrunuroo najuad S912ŢUI 9p 1107994 J0un [D2s19] -Ur E| Woyuns eD [n)dey gura dXg "OLVN El I9lupuloy IgIope € POLBOIEIIS PI)EOIIUUIAS EZESPIŢEA ysng In[ourposoad [nleso - coerepoop gIseooe pdnp CIUZULO nIUuad Purin J0A pO Ierop -1suoo 991ăo7ers mieorţduul 29 „ISA 91ds OLVN Mopunxa [e odoug[ op [NJIgA 9]3so PIUPULOJ“ PO UOISUIUSEM E] țere[oop e ysng afourposoad “NIISTUIu-UUrId o[nuuio(Ţ -

„D804 ]nuauioui D] sado

3S nu 24]SDOU 3]14n1340JI“ :9SP7SEN UPLIPV NIISTUȚUI-[Nur Id

TO, conferinţa

La 13 ani după prăbuşirea Cortinei Fier, intr-o epocă in care au loc lacuri teroriste înspăimântătoare inpotriva populației civile, nimeni nu ai poate ignora că principalul inamice valorilor pe care le apără Alianţa antică nu mai este încarnat in forța pui stat ori al unei mari puteri, ci îste un rău extrem de difuz şi iculos, extrem de dificil de sesizat Ș inţel arătat preşedintele Havel inceputul cuvântă ătat că-și propune să insiste asupra cinci remarci legate mai mult Sau hai puţin direct de ordinea de zi a Bimmit-ului NATO. În legătură cu prima remarcă a ătat că, în măsura în care Alianţa loreşte să-şi continue misiunea Niginară, e absolut necesar să pereze transformări nete și rapide. cuvinte, să se metamorfozeze run instrument eficace, capabil să ă faţă unor ameninţări până în zent necunoscute. Ce ne impiedică operăm astăzi acest tip de Hansformări? Ce frâne există? - itrebat Havel. După părerea mea, ele de domeniul inerţiei şi al irocratismului, al obişnuinţelor ate de spaima în faţa a tot ceea ce e nou. Este necesar să rupem cu stă inerție înainte de a fi prea

Cuvântarea preşedintelui Vaclav Havel la Conferinţa „Transformarea NATO“

Aspen din Berlin şi Comitetului SUA pentru „Transformarea NATO", intru a marca momentul noii etape a Alianţei, 9 dată cu cel de-al doilea val al extinderii spre ăsărit, ca şi pentru trecerea în revistă a vluțiilor în cadrul organizaţiei nord-atlantice lin 1990 şi până astăzi. Preşedintele Republicii Cehe, Vaclav Havel, a rostit cu acest prilej o plă cuvântare din care reproducem:

A ii remarcă: summit-ul de la Ri

Praga va fi cel al unei extinderi considerabile, cea mai importantă şi, intr-un fel, mai explozivă de care a avut până acum parte Alianţa. Lucrurile se vor complica, fără îndoială. Dar aceste complicaţii vor fi, după părerea mea, compensate de o mie de ori prin ceea ce reprezintă in principal şi pe termen lung această extindere, Alianţa va da, astfel, de înţeles că ia in serios faptul că Europa împărțită în în două nu mai exi puteau considera precedenta extindere în cadrul căruia au devenit membri Polonia, Republica Cehă şi Ungaria, ca o tentativă, un semn de schimbare, un act de altruism, noua extindere nu mai trebuie privită sub această lumină. Dimpotrivă, este astăzi limpede că Alianţa nu mai constituie un club al veteranilor războiului rece, puţin înspăimântați de ceea ce se petrece în ţările postcomuniste, ci, dimpotrivă, ea vrea să devină o organizaţie cuprinzând întregul spaţiu cultural euro-american, indiferent de revendicările de apartenenţă teritorială, trecute sau viitoare, ale unora şi altora. Dacă, dea lungul ultimelor secole, marile puteri obișnuiau să-și împartă între ele ţările: europene mai mici fără a le cere părerea, fie că acest lucru sa petrecut in baza unui pact „de

unor tratate, ca acela de la Yalta, actuala lărgire a Alianţei indică limpede că perioada acestui gen de împărțire a apus o dată pentru totdeauna. Europa nu mai este, nu va mai fi şi nu va trebui să fie niciodată împărțită în două, impotriva intereselor cetăţenilor ei şi a refuzului lor de a se alătura unei sfere Sau alteia de interese sau de influențe:

Ne despart 57 de ani de al doilea război mondial şi până acum nu a avut loc nici o conierinţă de pace care să pună definitiv capăt consecinţelor acestui conflict. Mă intreb dacă nu a venit timpul să organizăm o asemenea conferinţă, fie numai și pentru simplul motiv de a marca în acest fel hotărârea. generală de a respecta voinţa tuturor naţiunilor europene. În ce mă priveşte, a continuat preşedintele Havel, sunt convins că extinderea NATO are limite logice, a căror depășire ar însemna să golească cu totul de sens, această organizație. După părerea mea, NATO este o organizaţie oarecum regională. Ea include o civilizaţie, un spaţiu specific, descris ca euroatlantic, euroamerican sau pur. şi simplu ca Occident. Țările acestui Spaţiu împărtăşesc tradiţii, trăsături şi valori culturale, un sistem politic, o viziune asupra. poziţiei omului în Univers. Frontierele geografice i acestui spaţiu sunt bine delin

itate, De

aceea nimănui nu i-ar putea trece prin cap să propună aderarea la NATO a Noii Zeelande, deși, datorită civilizaţiei sale, aceaşta e mult mai apropiată de Marea Britanie decât Albania, care, insă, mai devreme sau mai târziu, va figura cu siguranță printre candidaţii la aderare. Rusia ocupă o mare parte din Europa, dar fără doar şi poate ea este o entitate euroasiatică, în întregime autonomă şi aderarea sa la Alianţă n-ar avea nici un sens. Singura consecință ar fi slăbirea considerabilă a celor doi parteneri, dacă nu chiar căderea lor în derizoriu. Atunci, unde începe și unde se termină civilizaţia atlantică? La Vest, fără îndoială, în dreptul frontierei care separă Statele Unite de Mexic, În Est, nu îndrăznesc să mă pronunţ cu aceeaşi certitudine. În orice caz va trebui să aibă loc o discuţie concretă pe acest subiect. Mi se pare că în afara statelor pe care le vor invita mâine; (n.r. - astăzi) să se alăture Alianţei, va trebui, mai devreme sau mai târziu - lucru pe care trebuie să-l formulăm limpede chiar din acest moment +, să propunem intrarea in NATO a altor ţări din Balcani, respectiv Croaţia, Albania, Macedonia, Bosnia-Herţegovina, Serbia şi Muntenegru. Cât priveşte frontierele între Est şi Vest, cred că Alianţa ar trebui să rămână deschisă tuturor democraţiilor europene până în prezent neutre, incepând cu Finlanda şi Elveţia şi terminând cu Irlanda. E lesne de înțeles că intr-o lume bipolară multe țări doreau dintr-un motiv sau altul să-şi păstreze neutralitatea. Dar, dacă vechile blocuri au incetat să mai existe şi dacă toţi oamenii au ca inamic comun crima organizată, terorismul şi proliferarea armelor de distrugere în masă, ce rost mai are neutralitatea? Putem rămâne neutri faţă de cei care: săvârşesc atentate și asasinate în masă împotriva populaţiei civile?

A treia remarcă: NATO este asocierea intre. două. părți ale lumii, America şi Europa, apropiate, dar în acelaşi timp îndepărtate una de alta

atât din punet de vedere geografic,

cât şi pe planul mentalităților. Ele vor avea intotdeauna nevoie una de alta, mai mult chiar decât astăzi şi orice distanțare politică ce ar interveni ar constitui o eroare istorică, dacă nu o catastrofă de neinchipuit.

Europa trebuie să-și amintească faptul că cele două mari războaie mondiale au fost declanşate pe solul său şi că, în ambele cazuri, Statelor Unite le revine meritul decisiv al triumfului libertăţii şi dreptăţii, deși ele n-au avut nici un roi in declanşarea acestor conflicte. În plus, cine ştie dacă, în perioada războiului rece, Europa Occidentală n-ar fi sucombat expansiunii staliniste, sovietice sau comuniste fără enormul potenţial pe care îl reprezintă Statele Unite, inclusiv în cadrul NATO? De asemenea, tot Statele Unite au fost motorul soluțiilor, fireşte tardive şi imperfecte, ale anumitor conflicte europene generate după căderea cortinei de fier. Era Europa in stare să gestioneze singură aceste conflicte? Mă indoiesc. După tot ceea ce am trăit in secolul XX şi ținând cont de tot ceea ce se întâmplă pe această planetă, cu implicarea într-un fel sau altul a Statelor Unite, mi se pare că europenii ar trebui să înţeleagă mai bine natura responsabilităţi americane. Ar trebui, de asemenea, să ierte lipsa de sensibilitate, stângăciile sau pretenţiile arogante uneori de americani, Aş merge şi mai departe, mărturisindu-vă că orice european care poartă pică Statelor Unite pentru dominaţia exercitată prin intermediul corporaţiilor mondiale asupra economiei lumii ar trebui să ştie că Europa este cea care a creat această cultură a profitului şi a expansiunii economice, înainte de a preda ştafeta Americii,

La rândul ei, America ar trebui să

îşi trag seva din adâncul civilizaţiei europene şi că ea va avea, categoric, 0 nevoie teribilă de Europa. Nu e deloc greu să ne imaginăra că peste zece sau douăzeci de ani se vor naște

pe alte continente alte puteri, la fel de dezvoltate ca Statele Unite de astăzi, legăturile strânse culturale, de securitate şi civilizaţie care unesc America de cei 500 milioane de europeni se pot dovedi utile, fie numai pentru. menţinerea unui echilibru.

A patra remarcă: acum şase luni, cu ocazia întâlnirii din Italia a NATO cu Rusia, am validat o legătură instituțională nouă mai puternică decât înainte, unind aceste două entităţi importante. Aştept cu nerăbdare ştiri despre cum funcționează acest nou parteneriat, despre rezultatele cooperării în ce priveşte lupta contra terorismului şi celelalte pericole care amenință cele două părţi. Se spune adesea că NATO este o Alianţă pentni apărarea anumitor valori, afirmaţie prin care se inţelege, de regulă, ordine democratică, drepturile omului, statul de drept, economia de piaţă, libertatea de expresie etc. Fireşte, așa este. Aș recomanda, totuşi, să se găsească termeni mai subtili şi să se vorbească mai degrabă decât de valori de o anumită concepţie - concepţia occidentală - asupra valorilor umane. Să dau două scurte exemple: nu-mi pot închipui cum arm putea face faţă terorismului mondial alături de ruşi, fără a le spune limpede ce gândim despre războiul pe care il duc impotriva naţiunii cecene sau cum putem lupta alături de Republica Populară Chineză pentru dreptul la suveranitate al popoarelor fără a menţiona politica Chinei faţă de Tibet.

O ultimă şi a cincea remarcă: astăzi se vorbeşte mult dacă e posibil sau nu să ne opunem cu titlu preventiv unei ameninţări, înainte ca ea să se transforme într-un cataclism, fie şi cu preţul violării suveranităţii unui stat sau altuia? În optica NATO, această dezbatere se referă, în fond, la

ibilitatea de a interveni in afara articolului 5 al Tratatului de la Washington. În timpul vieții mele, țara.

mea a cunoscut, două experienţe

încărcate de grave consecinţe, inclusiv pe termen lung: prima a fost capitularea de la Minchen, când principalele două democraţii europene au cedat, în așa-zisul interes al păcii mondiale, presiunii lui Hitler, permițând mutilarea Cehoslovaciei, Pacea nu a fost insă salvată. Am trecut şi printr-o altă experiență: ocupaţia suferită în 1968 din partea statelor Tratatului de la Varşovia. În acel moment, intreaga naţiune repeta cuvântul „suveranitate” şi respingea cu ultima energie versiunea oficială sovietică, potrivit căreia era vorba de un „Sprijin frățesc” adus în numele unei valori superioare suveranității de stat. Respectiv, în numele soci lismului despre care se spunea că ar fi amenințat şi, o dată cu el, că ar fi amenințată şi speranţa oamenilor intr-o viaţă mai bună. Dacă majoritatea zdrobitoare a locuitorilor Cehoslovaciei de atunci ştiau că nu este vorba decât de hegemonia sovietică şi de exploatare economică, milioane de oameni sovietici credeau, foarte probabil, că suveranitatea unui stat era încălcată in numele unei valori superioare, în numele umanismului. Această a doua experiență mă obligă să fiu foarte prudent. Cred că de fiecare dată când dorim să intervenim în treburile unui stat, În numele apărării vieţii umane, trebuie să ne punem, fie şi numai pentru o clipă, în forul nostru interior, intrebarea următoare: nu este vorba, din Intâmplare, de o nouă versiune a „sprijinului frățesc”? lată de ce trebuie să judecăm cu balanţa fină a unui farmacist dacă este într-adevăr vorba de un ajutor impotriva unui regim criminal şi de protejarea umanităţii impotriva pericolelor armelor sau dacă nu este vorba, totuși, de o formă a acestui „ajutor frățesc”,

Nu prin minciuni putem să ne debarasăm de răspunderile noastre - a încheiat preşedintele Havel. Aceste răspunderi vor fi mereu prezente, indiferent de hotărârea pe care o vom lua, bună sau rea, în fața noştri, În fața istoriei,

Dumitru Tinu

praga . din primăvară până în toamnă

pe ieri, lumea arată altfel. Alianţa Nord-Atlantică ş mutat frontiera de răsărit până la Baltica şi Ma Neagră. Este cea mai amplă expansiune de la crear organizaţiei, în 1949. Decizia adoptată la reun vârt de la Praga, de a invita cele 7 ţări Letonia şi Lituania, Bulgaria, România, Slovacia, Slovenia - să se alăture NATO, marchează, în fapt, sfârşitul divizării Europei şi sfârşitul unei epoci istorice Pentru noi, românii, ziua de ieri, 21 noiembrie 2002, marchează un moment de istorie, aşa cum au fost independenţa, Marea Unire, Revoluţia, şi care îşi va pune indiscutabil amprenta pe destinul nostru ca popor Este, într-un fel, un gest reparatoriu. Pe nedrept abandonată la lalta, România este reintegrată spaţiului euroatlantic.

Va trebui să ne distanțăm puţin de acest moment pentru a-i evalua mai exact dimensiunea şi consecinţele lui asupra evoluţiei, societăţii româneşti. În declaraţia făcută pentru ziarul Adevărul în ajunul reuniunii de la. Praga, preşedintele Bush aprecia că România va fi un vârf de lance al NATO. Păstrându-ne bunul-simţ, înțelegem că domnia sa are în vedere prin această metaforă atât poziţia geostrategică a ţării noastre, pusă în evidenţă mai ales de războaiele din spaţiul balcanic, cât şi angajarea fermă în apărarea valorilor democratice, care constituie însăşi rațiunea de a fi a Alianţei. Poziţia geografică, de care ne-am tot văicărit de la cronicari încoace, că am fost aşezaţi în calea vrăjmăşiilor, ne-ar putea fi, în sfârşit, de folos, putându-se conta în viitor pe participarea noastră în acţiuni antiteroriste de tipul celei din Afganistan, dar şi pentru asigurarea stabilită regiune. Pentru a fi însă un partener valabil, România are de parcurs un drum deloc simplu, care presupune nu doar modernizarea armatei, continuarea reformelor, ci şi o schimbare de mentalitate. Începând chiar cu clasa politică, Este bine „că, în mesajele televizate adresate de aici, de la Praga, cetățenilor ţării, şi domnul Iliescu, şi domnul Năstase au |nut să evidenţieze meritele tuturor forţelor politice (n-ar fi fost rău ca ele să-şi asume şi răspunderea pentru timpul pierdut şi întârzierea cu care România este invitată NATO), dar mi se pare nefiresc ca la un asemenea oment să nu fi fost invitat nici un reprezentant al partidelor de opoziţie. Or, înfăptuirea obligaţiilor ce derivă din calitatea de membru al NATO nu este o problemă a ui singur partid.

ŞI tot despre mentalitate: încerc să-mi imaginez cum ar suna în aula Adunării Parlamentare a Alianţei ord-Atlantice pledoariile unor senatori şi deputaţi mâni care cer trimiterea în puşcării a ziariştilor comozi, care, în cel mai pur stil naţionalist, votează, lege împotriva cuvintelor străine, care îşi apără tişagurile Ia diurnă după ce şi-au stabilit indemnizaţii id “i re la adresa a milioane de alegători ce abia îşi gă existența. | 7 i Cp care românii au primit vestea invitării TO este un semn că lucrurile nu mai pot rămâne nă acum, ŞI sunt chiar îndreptăţite aceste ări. Aderarea la NATO semna lumină verde rii străini, va însemna un efort general. re cerut de Alianţă, România va trebui să zvoltare. Este o şansă vem dreptul să o ratăm.

România - în prima linie a NATO

Foto: Rompres

Privind la televizor, ca toţi românii, citirea listei statelor învitate

sosuri PRAGUL suni

NON

UNIRI

Delegaţia oficială a României la Praga

s-a ridicat în picioare, izbucnind în urale şi aplauze Corespondenţă din Praga de la Bogdan CHIRIEAC

Delegaţia oficială a României la summit-ul NATO a sosit ieri dimineaţă la Praga, în jurul orei 10,10, ora Bucureștiului, și s-a îndreptat direct spre Palatul Morvini - sediul Ambasadei României în capitala Cehiei. Când mai aveam cam 5 km până acolo, începuse deja întâlnirea propriu-zisă a liderilor celor 19 state membre ale NATO. România, nefiind încă invitată, urmărea lucrările în faţa televizorului.” Palatul Morvini fusese amenajat pentru primirea celor peste 100 de persoane din componenţa delegaţiei României. Din ea fac parte preşedintele Iliescu, premierul Năstase, ministrul de Externe Geoană, ministrul Apărării, loan Mircea Paşcu, secretarii de stat din MAE şi MApN Mihnea Motoc şi George Maior, şeful Statului Major General, Mihai Popescu, ambasadorul

" României la NATO, Bogdan Mazuru, consilieri de politică externă şi

securitate din Palatele Victoria şi Cotroceni, numeroşi ziarişti. În aşteptarea anunţului de invitare a României, care se transmitea în direct la televiziune, am putut admira splendidul palat ce serveşte ca ambasadă a României la Praga. Aflată în zona istorică a oraşului, imediat sub complexul Hradcany, clădirea începe să fie atestată documentar tocmai din secolul XIV. Istoria ei este istoria Europei Centrale, bogată, aristocratică şi tumultuoasă. In 1925, în baza bunelor relaţii dintre România și Cehoslovacia, țări vecine în vremea aceea, Nicolae Titulescu a convins guvernul de la Praga să vândă statului nostru Palatul Morvini din str. Nerudova 5. A fost să fie să aşteptăm un anunţ care să readucă România în lumea occidentală într-o clădire ce amintea pe de o parte de bogăţia Europei şi măreţia de odinioară a României. Delegaţia

română s-a așezat în jurul orei 10,50 într-unul din saloanele tapetate cu mătase purpurie ale palatului, în fața televizorului. Candelabrul de cristal din centrul sălii îi plăcuse atât de mult Elenei Ceauşescu, încât ordonase aducerea lui la Bucureşti. Cehii au reacţionat, însă, şi, declarându-l obiect de patrimoniu, au interzis scoaterea lui din ţară. La 10,55 a început să vorbească lordul Robertson, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice. S-a făcut liniște. La 10,56, ela anunţat țările ce urmau să fie invitate să înceapă negocierile de aderare cu NATO: a început să le rostească pe rând, rar, aproape cu greuțate. Estonia, Bulgaria, Lituania, Letonia, România. Nimeni din sală nu a mai auzit Slovacia și Slovenia. Mircea Geoană, la auzul numelui ţării noastre, a sărit de pe scaun cu un strigăt de bucurie şi aplaudând: „Noi suntem“, a spus el. Imediat, toţi românii

din ambasadă au început să strige și să aplaude. Nimeni nu la mai auzit pe lordul Robertson ce spunea pe ecran. În euforia generală, văzându-l o clipă, mi-am dat seama că dacă britanicul ar fi avut părul roşu, ar fi semănat cu prietenul lui Harry Potter, Ron Weasley. Dar ce s-a întâmplat la Praga pentru greu încercata Românie n-a fost o minune. Invitarea României în NATO este răsplata tardivă a Occidentului, acelaşi Occident care abandonase România sovieticilor după cel de-al doilea război mondial. Invitarea României în NATO e stropită cu sângele românilor ucişi în decembrie 1989, e clădită pe suferința poporului român după un deceniu de tranziţie besmetică, pe sudoarea militarilor români care luptă acum, alături de americani, la Kandahar şi Tora Bora.

Continuare în pag. 14

Satisfacţie în unanimitate

Theodor Stolojan subliniază că invitaţia a fost adresată României, nu unui partid

Liderul PNL, Theodor Stolojan, scoate în evidenţă faptul că invitaţia de aderare la NATO nu a fost adre unui partid politic, ci întregii ţări. „In NATO a fost invitată România, nu un partid politic sau altul care se află la putere”, spune Stolojan. El apreciază că momentul istoric de ieri se datorează nu atât performanţelor realizate de România în indeplinirea criteriilor de aderare, cât „schimbării fundamentale a misiunii NATO“, provocată de războiul împotriva terorismului, pornit după 11 septembrie 2001. „De atunci, misiunea NATO nu mai constă în apărarea colectivă a statelor membre sau crearea unei zone de securitate în Europa, ci în lupta contra terorismului, oriunde în lume“, explică şeful liberal.

UDMR afirmă că a contribuit semnificativ pentru decizia

de la Praga

Preşedintele UDMR, Marko Bela, declară că formațiunea pe care o conduce a contribuit într-o măsură importantă la luarea deciziei istorice de la Praga. „Am căutat calea dialogului pentru rezolvarea problemelor majore ale societăţii, pentru crearea unui climat interetnic favorabil, pentru asigurarea unei stabilităţi politice în țară“, spune liderul UDMR. Marko Bela este de părere că, acum, procesul de integrare a devenit ireversibil, urmează o perioadă dificilă în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor de aderare, „dar avem certitudinea unei perspective clare şi bune“.

Traian Băsescu cere actualei clase politice să lase locul noii generaţii de politicieni

bru NATO”. Traian Băsescu declară că, pe plan intern, prioritățile sunt combaterea corupţiei, continuarea reformei, economiei.

relansarea

Alianţa Civică, îngrijorată pentru vizita lui Bush

Alianţa Civică se bucură pentru evenimentul istoric de ieri, apreciază că societatea civilă trebuie, de acum încolo, să devină un partener real al scenei politice, dar îşi manifestă ingrijorarea pentru modul în care guvernanţii au organizat mitingul din Piaţa Revoluţiei, la care va participa preşedintele Bush. „Se conturează o participare a simplilor cetăţeni exclusiv pe criterii politice, accesul în perimetrul afectat manifestării depinzând de un filtru de partid, concretizat prin ecusoane emise de organizaţiile judeţene şi de sectoare ale PSD“, spun cei din conducerea Alianţei Civice. Ei fac, totodată, un apel la membrii şi simpatizanţii AC pentru a participa, alături de toţi românii la acest moment istoric.

Umaniştii se gândesc la atenuarea costurilor integrării în NATO

Un pas extrem de important a fost făcut. Rămâne ca, prin acţiunile ulterioare, să arătam că România este importantă şi merită să facă parte din structurile occidentale. Şi mai rămâne ca, de acum încolo, să ne concentrăm pe îndeplinirea celui de-al doilea mare deziderat al României, integrarea în Uniunea Europeană“, declară preşedintele PUR, - Dan Voiculescu.

C.V. Tudor declară că se bucură şi el

Şeful PRM, C.V. Tudor, a salutat, și el, aderarea României la NATO, pe care, într-un comunicat pigmentat cu metafore şi citate istorice, a „necesitate istorică“

Mesajul preşedintelui Ion Iliescu de anunţare a invitaţiei de aderare la NATO

Stimaţi compatrioți,

Am onoarea şi bucuria să salut împreună cu dumneavoastră faptul că astăzi, ţările membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, reunite la Praga, la nivel de şefi de state şi de guverne, au adresat oficial României invitația de a deveni membră a NATO.

„Doresc să vă mulţumesc dv, cetăţenilor României, tuturor forțelor politice româneşti post-de cembriste, organizaţiilor societăţii

„civile pentru eforturile şi sacrificiile făcute, pentru modul respon-

"sabil în care aţi acționat în aceşti ultimi ani pentru modernizarea şi pentru democratizarea țării.

Alături de noi au crezut şi au luptat pentru realizarea obiecti-

„vului integrării în Alianţă toţi românii din afara graniţelor țării. Se cuvine să le mulțumim pentru sprijinul lor şi pentru patriotismul de care au dat dovadă.

| Trăim cu toţii un moment

| istoric, care semnifică ruptura

totală şi radicală cu trecutul, ca şi ancorarea definitivă a României la spaţiul euroatlantic. Recunoaştem şi apărăm valorile democraţiei, libertăţii, drepturile cetăţeneşti, domnia legii, justiţia socială. Am creat condiţiile afirmării, păstrării şi consolidării identităţilor naţionale şi culturale ale minorităților, am construit un climat al toleranţei, dialogului şi conlucrării atăt în interiorul țării, cât şi cu vecinii ei. [...]

Am întreprins o serie de reforme în plan politic, economic, social şi militar pentru a adapta societatea românească la noile realități şi pentru a ne integra în comunitatea democratică a spațiului european şi euroatlantic, Costurile acestor reforme nu au fost nici mici, nici uşor de suportat. [..]

Am acţionat ca membri de facto ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, participând activ la lupta comunităţii internaţionale impotriva reţelelor teroriste. Mili:

tarii români işi fac datoria cu profesionalism şi cu patriotism în Alganistan.

Armata Română merită recunoştina şi aprecierile noastre pentru modul exemplar în care şi-a făcut şi îşi face datoria, în condiţii deloc uşoare. Ea a contribuit decisiv la reuşita noastră de astăzi,

Sprijinul dumneavoastră, al întregii populații, pentru integrarea europeană şi euroatlantică a României a fost esenţial pentru succesul demersurilor noastre, Avem nevoie şi de acum încolo de acest sprijin, pentru că momentul Praga este un nou început. Avem de astăzi un alt statut, care implică noi obligaţii, noi sarcini şi noi misiuni. Să tratăm lucrurile cu luciditate, cu demnitate şi responsabilitate. Problemele noastre nu se vor rezolva de la sine, fără etorturi, fără muncă susținută şi fără solidaritate naţională,

Avem şansa istorică de a lua parte activă la procesul de

reunificare a continentului n

de a ne construi liberi viitorul $ tim la înălţimea acestui Moment să lucrăm împreună pentru binele nostru comun.

Dragi compatrioți,

Astăzi, o parte din idealuri pentru care sau jertit cei cara ap făcut Revoluţia Română din decem: brie 1989 sau împlinit. [...] Calma bun omagiu pe care îl putem aduce lor este împlinirea tuturor idealurilor care neau unit în dk fierbinţi ale lui decembrie 100

Se cuvine să aducem oma nostru tuturor celor care au avut de suferit de pe urma regimutit totalitare care au dominat România în secolul XĂ,

Suntem pă drumul cel bun ş depinde numai de noi cât de repede şi cât de bine ne atinge obiectivele, h

Vă telicit şi vă urez multă sânt tate, fericire şi prosperitate, Îi noua lume pe care neo dorit toții 4

România sub umbrela NATO

În privința Irakului,

Liderii NATO îl sprijină pe George W. Bush

5 Alianţa va decide „acţiuni concrete“,

în cazul

in care Saddam Hussein nu respectă Rezoluţia

Cei 19 lideri ai NATO au cerut Irakului să respecte „in totalitate și neintârziat” prevederile Hezoluţiei 1441 a Consiliului de Securitate al ONU, În prima zi 3 summitului de la Praga, liderii Alianţei Nord-Atlantice au formulat, ieri, o dec comună, În care se ara „Aliaţii NATO sunt uniţi în ingajamentul lor de a adopta acțiuni concrete pentru sprijinirea eforturilor ONU de a impune lrakului, în totalitate, neinu at, fără condiţii şi restricţii” 1441, Deși menţionează în declanşarea unei acţiuni militare impotriva tegimului de agdad în cazul în care Saddam Hussein refuză tolaborarea cu inspectorii pentru dezarmare, membri ai delegaţiei americane tat extrem de mulţumiţi de textul tomuri adoptat de liderii NATO. De altfel, unul dintre principaIele scopuri ale preşedintelui bush ta summitul de la Praga era obținerea unui consens în tindul aliaților în privința Irakului În textul documentului comun de la Praga se mai aminteşte că,

„prevederile Rezoluţiei declaraţia nu mod

clar

„in rezoluţia sa, Consiliul de Securitate a avertizat Irakul asupra consecințelor serioase pe care le va avea de suferit, dacă nu incetează încălear continuă a obligaţiilor asumate”,

Alianţa va avea o forţă de reacţie rapidă permanent operaţională

Liderii NATO au decis, joi, a unei. Forţe de Ri

pentru misiuni de luptă ar Îi necesar”, ă într-o declaraţie adoptată la reuniunea de la Praga. „Am formulat directive în vederea dezvoltării unui concept ulobal pentru această forţă, care va deveni operaţională cât mai rapid, dar în mici un caz mai târziu de octombrie 2004“, afirmă textul declaraţiei adoptate de şefii de stat și de guvern din ţările NATO. Documentul nu nici o referire la efectivele acestor dar surse din cadrul 1 făcut referiri la o forţă din 21.000 de militari, Forţa NATO de reacție rapidă va avea şi o componentă aeriană, dar şi mijloace na re:

se ai

i terestre

şi va putea fi deplasată în termen de 30 de zile „oriunde în lume“, nu doar în teritoriul Alianţei. Forţa NATO de reacţie rapidă ar urma să fie permanentă, operaţională, şi nu va fi creată în funcţie de situaţie, din e! puse la dispoziţie de diverse state, „Ne imaginăm un grup de

militari care să se antreneze impreună timp de şase luni, care să fie în alertă timp de şase luni şi care să. fie liberi timp de şase luni“, a declarat, pentru AFP, un oficial de la Pentagon. Orice decizie de mobilizare a forțelor NATO, în special in zone în afara Europei, va fi luată

conform regulamentelor Alianţei, prin consens, Crearea acestei forțe a fost propusă de Statele Unite, în cadrul măsurilor de adaptare a Alianţei la amenințările apărute după atentatele din 11 septembrie 2001 de la New York şi Washington.

Consiliul Nord-Atlantic decis să combată în mod cât mai eficient terorismul

Declaraţia adoptată în cadrul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic, desfășurată joi la Praga, menţionează aprobarea unui pachet cuprinzător de măsuri, bazate pe Conceptul Strategic al NATO, destinate intăririi capacităţii Alianţei de a face faţă provocărilor la adresa securităţii forțelor, popoarelor şi teritoriilor statelor membre, de oriunde ar proveni acestea. „Deciziile adoptate astăzi vor face posibile capacităţi echilibrate şi eficiente în cadrul Alianţei, astfel încât NATO să-şi poată indeplini mai bine misiunile şi să răspundă în mod colectiv acestor provocări, inclusiv amenințării pe care o reprezintă terorismul şi proliferarea armelor de distrugere în masă”, se arată în declarația citată de AP. Sporirea măsurilor de apărare militară

impotriva terorismului face parte dintr-un pachet de măsuri de întărire a capacităţilor NATO în domeniu, ce include, de asemenea, o colaborare îmbunătăţită în domeniul schimbului de informaţii secrete, precum şi modalități de reacţie in situaţii de criză. În document, fenomenul terorismului este respins in mod categoric, şi condamnat în toate formele şi manifestările sale, apreciindu-se că el constituie „o ameninţare gravă şi în creştere“ pentru popoarele și forțele țărilor membre ale Alianţei, precum şi pentru securitatea internaţională. „Suntem hotărâți să combatem acest flagel oricât timp ar necesita acest lucru, Și pentru a combate terorismul în mod eficient, răspunsul nostru trebuie să fie complex“, se subliniază în declaraţie.

Nouă aliaţi şi-au sporit bugetele apărării

Nouă din cele 19 state membre al NATO şi-au sporit bugetul apărării în acest an sau au promis că vor face acest lucru în anul viitor, a declarat, joi, la Praga, un reprezentant al Alianţei. Diferenţele dintre volumul cheltuielilor pentru apărare dintre Statele Unite şi țările europene membre ale Alianţei au reprezentat o sursă de fricţiuni diplomatice intre membrii NATO. „Nouă țări au dat asigurări că-și vor creşte bugetele apărării sau au acţionat deja în acest sens“, a spus un oficial al Alianţei, care a refuzat să dea publicităţii numele statelor respective. La sfârșitul lunii octombrie, preşedintele SUA, George W. Bush, a semnat bugetul apărării SUA pentru 2003, care se ridică la 335,4 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă o creştere cu 12,6% faţă de anul precedent. La rândul său, Franţa a adoptat pentru anul viitor un buget al apărării de 40 de miliarde de dolari, cu 6,1%

mai mult decât în 2002.

Preşedintele Americii va primi astăzi pe paşaport ştampila PC.T.E.

Cu câteva ore înaintea vizitei preşedintelui Bush, tensiunea autorităţilor a sporit la maxim. Sute de agenţi ai serviciilor speciale, poliţişti, jandarmi şi trupe de intervenţie au intrat în dispozitivele de pază. Podurile şi pasarelele de pe traseul coloanei oficiale au devenit obiective strategice păzite de jandarmi şi „civili“. Ieri, DNI era o şosea a poliţiei - echipaje de circulație, motociclişti care supravegheau intersecțiile, Dacii fără însemne parcate în upropierea aeroportului - din care era urmărit țraficul - maşini de intervenţie ale mascaţilor. Coloanele oficiale se scurgeau spre Bucureşti cu girofarele în funcţiune, în timp ce echipe de muncitori montau pe stâlpi drapelele României şi ale SUA. Pe trotuarele din zona Băneasa patrulau jandarmi, iar pădurea din apropiere era dispozitiv pentru câţiva poliţişti în civil. Pregătirile administrative au continuat ieri cu refacerea marcajelor de pe carosabil şi cu arborarea unor bannere pe care erau înscrise mesaje de bun venit.

” În jurul orei 10.30, la Aeroporul Otopeni, yeprezentanţi ai Ministerului de Interne şi ai serviciilor care asigură protecţia au organizat p repetiţie generală. La aeroport au fost aduşi şi soldaţi din Garda de Onoare, îmbrăcaţi în uniformele de paradă. Au fost stabilite punctele de securitate şi a fost închisă intrarea principală spre aerogara împodobită cu două drapele uriașe - al României şi al SUA. Totodată s-a dispus ca circulaţia pe DN 1 să fie blocată astăzi cu o oră înaintea sosirii Air Force One. În timpul vizitei, circulaţia pe şoseua Bucureşti-Ploieşti se poate relua în funcţie de dispoziţiile SPP. Direcţia Poliţiei

Foto: Valeriu Tanasoff

Rutiere din cadrul IGPR îi roagă pe şoferii care astăzi vor avea drum spre Ploieşti să aleagă varianta DNI A (pe traseul Buftea-Chitila-Corbeanca) „şi să dea dovadă de înţelegere pentru întreruperea circulaţiei pe Calea Victoriei, Ştirbei Vodă, Piaţa Revoluţiei şi în zonele aferente“.

Surse din cadrul autorităţilor ne-au declarat

în exclusivitate că preşedintele George W. Bush va intra în România respecându-se procedura standard, fără „favoruri“ speciale. Astfel, preşedintele american va beneficia de ştampila portocalie de intrare în România, care i se va aplica, la frontieră, pe paşaportul diplomatic.

Răzvan POPA