URSS se prăbușește și Gorbaciov demisionează

(in parastas la care

lui Gortaciov,

nimeni nu plinge

Procesul de dezintegrare a Uniunii Sovietice şi de reaşezare a unei noi structuri statale este în plină destăşu-

e. Semnalul l-au dat balticii, urmaţi, rind pe rînd, de majoritatea republicilor unionale. Declararea independenţei pe plan politic nu echiValează însă cu independenţa economică.

e Urzeala abil ţesută de Stalin împiedică desprinderea definitivă a vreuneia din republici datorită interdependențelor economice atit de se, încît ruperea completă a unei republici ar însemn-

pentru aceasta intrarea în economică. Conform raport al CIA, o treime din producţia industrială _covespunde unor bunuri realizate la nivel unional de un singur producător.

Modelul de tratat propus de Mihail Gorbaciov, acceptat într-o primă fază, a fost „lucrat“ pe de o parte de Federaţia Rusă, pe de alta de Ucraina. După puciul ratat de la Moscova, aceasta din urmă a dezechilibrat brusc ecuaţia unională, hotărind să amine semnarea! tratatului și să organizeze la 1 decemtrie un referendum privind independența republie Puciul pare să fi precipitat nu numai cursul evenimentelor, dar. şi ruptura Elţin-Gorbaciov. Să amintim în acest sens doar lovitura de teatru din Sovietul Suprem cînd Elţin a prezentat decretul prin care activitatea partidului comunist era interzisă pe teritoriul Federaţiei Ruse. Sub privirea îngrozită a lui Mihail Gorbaciov.

Schimbarea capului compas a însemnat negocieri cu Ucraina şi Belarus care s-au finalizat prin crearea Comunitiţii Republicilor Slave. Decizia a fost ratificată, rînd pe rînd, de parlamentele celor trei republici. Lucrurile sin: însă departe de a fi limpezi și simple, Rusia, chiar dacă s-a aliat cu Ucraina. are faţă de aceasta pretenţii teritoriale care mocnesc încă. Alianţa a devenit o necesitate în urma declarării independenţei Ucrainei, ceea ce a însemnat ruperea — cel puțin din punct de vedere al frontierelor — Rusiei de Eu ropa. Deşi Boris Elţin este adeptul ideii de forță militară convențională comună, exaparateikul Leonid Kravciuk a emis recent un decret prin care se autodeclară comandantul tuturor forțelor arm: te convenționale aflate pe teritoriul Ucrainei.

Cit privește cele 30 000 de

focoase nucleare instalate pe

e Situaţia geo-politică din fostul imperiu țarist, devenit în 1922 imperiul sovietic, a basculat brusc. Lumea întreagă, cu mic cu mare, se vede obligată acum să-și reconsidere relaţiile cu

această frămintată parte a mapamondului.

teritoriul Rusiei, Belarusiei - şi Iazahstanului, s-a luat decizia ca exercitarea controlului să nu mai fie centralizată. Cu alte cuvinte, în cazul unui atac nuclear nu s-ar mai apăsa pe un singur buton, ci pe trei sau patru, simultan. Decizia a fost vehement atacată de Evgheni Primakov, şeful serviciilor de informaţii externe al KGB.

Dacă din punct de vedere economic lucrurile îşi pot găsi o rezolvare amiabilă, chestiunea nucleară, a frontierelor, a noii structuri statale din această parte a lumii constituie un motiv rios de îngrijorare. Reacţ republicilor şi comunităţii internaționale o dovedese cu prisosinţă. Agenţiile de presă relatează că, pînă la definitivarea poziţiei celorlalte republici, „centrul“ va continua să funcţioneze. — Este, probabil, o chestiune de zile, din moment ce republicile asiatice s-au reunit la Așhabad pentru a hotări ce vor face. Şi nu este greu de ghicit ce decizie vor adopta: episodul în care o parte din liderii asiatici s-au „închinat“ ţarului Elţin cu prinos de diamante este grăitor. Plţin pare însă foarte grăbit :

e a recunoscut Gruzi stat independent ;

e şi-a retras toţi parlamen tarii din Sovietul Suprem, lucru pe care l-au făcut şi celelalte două semnatare ale noului tratat :

€ 1-a anunţat despre crearea Comunităţii Republicilor Slave mai întii pe preşedintele George Bush, nu pe Mihail Gorbaciov. Acesta a calificat atitudinea drept „o ruşine“

€ a semnat deja un tratat cu Slovenia.

Conform declaraţiilor ministrului rus de externe, Andrei Kozirev, noua comunitate este deschisă chiar şi altor state. Într-un intervin acordat revistei germane „Bild“, Kozirev şi-a exprimat speranţa că în noua uniune vor întra Armenia şi alte foste republici. unionale şi că slavii vor fi „primitori“ şi faţă de state ale Europei răsăritene, precum Bulgaria şi România

Administrația americană păstrează încă o. poziţie de expectativă și pare mult mai interesată de politica ei internă. Secretarul de stat american, James Baker, a afirmat că URSS trece printr-o revoluţie democratică cu perspective promițătoare. dar că succesele şi pericolele sînt la fel de mari. În cercurile oficiale ale Casei Albe se așteaptă, neoficial, demisia

toată fiind de acord că Unite nu pot luţia ev

lumea

modifica. evoimentelor. Ceza ce punctează însă oficialii americani este garanţia privind controlul armamentelor nucleare — chiar dacă s-au exprimat opinii referitoare — la îndepărtarea. pericolultii unui atac nuclear sovietic. —, respectarea acordurilor de

dezarmare încheiate şi plata datoriei externe care se ridică la cca. 63 de miliarde de dolari: La

auzul acestor declaraţii Moscova s-a declarat „perplexă” Deocamdată preşedintele Bush a convocat pentru luna ianuarie la Washington o conferință internaţională de coordonare a asistenţei umanitare (alimente de bază, medicamente, carburanţi) pentru defuncta Uniune. Sovietică. Sint invitate să participe state occidentale — dezvoltate, țări din Europa centrală şi de est, statele care au format coaliția anti-irakiană.

Europa occidentală este în alertă. Agenda, deja încarcată, a reuniunii de la Maastricht a celor 12 înscrie ca punct important dezbaterea şi luarea unei decizii privind

situaţia nou creată, Franţa a cerut ca hotărirea să

ie neapărat comună, a reiterat o propunere mai veche de convocare a unei conferinţe cvadri-partite privind controlul armelor nucleare şi a cerut întocmirea unei liste detaliate a principiilor universale de recunoaştere a unor noi sta-

te în Europa. Președintele Mitterrand a subliniat, în acelaşi timp, nu poate fi

eliminată posibilitatea unui puci la Moscova şi şi-a exprimat temerile în privinţa pericolului pe care-l repri zintă diseminarea armamentului nuclear în teritoriul fostei URSS. Miniştrii de externe urmează să dea foarte curînd o declaraţie în care cei 12 să-și precizeze poziţia. Pe de altă parte, țările Europei centrale şi de est unele avînd frontieră directă cu Ucraina, Rusia şi Belarus, au adoptat o poziţie foarte precaută. Întrebaţi ce valoare are semnarea unui tratat cu Uniunea Sovietică, oficialii maghiari au afirmat că este necesară închiderea unui capitol istoric în care Ungaria era dependentă de o putere străină. Ceho-Slovacia a fost şi mai prudentă. Un purtător de cuvint al preşedintelui Vaclav Havel a afirmat că tratatul bilateral aşteaptă să fie semnat la Praga, iar invitaţia lansată de Gorbaciov preşedintelui Havel de a efectua o vizită la Moscova la sfirşitul acestei luni rămine valabilă. în ce o priveşte, Polonia a fost mai confuză. Lech Walesa i-a _telefonat lui Gorbaciov pentru a-i spune că împărtășește pe deplin temerile acestuia privind consecinţele decesului Uniunii Sovietice. Se fae speculații privind faptul că Walesa ar fi fost îndemnat de administraţia americană să dea acest telefon lui Gorbaciov, Casa Albă flind extrera de surprinsă de recunoașterea atit de rapidă a independenţei Ucrainei.

La rindul său, NATO se vede obligat să-și reconsidere tactica şi strategia. Fa 12 decembrie s-a deschis la Bru xelles reuniunea Alianţei Nord-Atlantice care va lua în dezbatere reducerea _ armamentului nuclear în Buropa occidentală, reconsiderarea structurii organizatorice — din moment ce inamicul numărul unu a decedat — și adoptarea unui document secret privind strategia NATO James Baker va efectua la începutul lunii viitoare un turneu la Moscova, Minsk și Kiev, Pînă atunci însă o sea

Siatele”

mă de lucruri se vor fi limpezit. în final, se cuvin subliniate încă două aspecte :

e banslavismul evocat de premierul rus Ivan Silaev a renunţat pentru moment la expansiune în favoarea concentri

e „Testamentul lui Petra

cel Mare“ este mai actual decit oricind. Mai ales că mențiunea expresă ea gurile

Dunării să nu fie pierdute a fost respectată.

RODICA CHELARU

Cine pe cine învinge?

Toată lumea este lămurită: de la est de Prut şi pină la marginea Siberiei „lucrurile au scăpat din mină“, Cînd spun mină mă gîndesc la cel mai adulat activist — vedeta nr. 1 a presei occidentale, singurul țar roşu pe care fundaţia Nobel a acceptat să îl stipendieze — şi cînd spun „lucruri“ mă gîndesc la tot ce mișcă sau stă pe loc de-a lungul unui continent.

Moartea spectaculoasă a URSS şi naşterea amărită a USS s-a destăşurat alăturea cu drumul. Între dactilografierea Tratatului privind articularea „statelor suverane“ într-un sistem cît de cît coerent şi semnarea acestuia a trecut exact atita timp cît a fost necesar pentru a se dovedi că, de fapt, e nevoie de altceva. Pe scurt, Uniunea preconizată a devenit din mers Comuvitate şi nu una elastică și deschisă tuturor orizonturilor, ci strictă şi orgolioasă avînd ca anexă fundamentală universul slav... Aşadar, Rusia şi Belarus (fosta Bielorusie) închegînd 85 la sută din produsul național al URSS și aproape 75 la sută din puterea economică s-au sudat sub forma unei alternative... viabile a USS. Nimic nu rămine bătut în cuie și nici un proiect politic nu este sortit eternității dar indiferent ce va urma este cert că proaspăta Comunitate îşi începe cariera dilatînd puternic tot felul de dileme. Una dintre ele a apărut ca urmare a declarației lui Leonid Kravciuk, preşedintele Ucrainei. Proaspătul lider de la Kiev a declarat nici mai mult, nici mai puţin că la Comunitate este probabil să adere și Bulgaria. Că la Kiev se gîndeşte drept posibilă și oportună vărsarea slavilor de la sud de Dunăre într-o matcă politică de tip nou, nu este surprinzător, în definitiv CAER-ul a fost incomparabil mai eteroclit şi mai împotriva naturii decît noua „formaţiune, Ceea ce. reține însă atenţia este precipitata opțiune europeană a CSS aflată încă în scutece, dar avînd încă de pe acum orgolii de mare putere. Asemenea apetituri au creat imediat valuri în interior şi valuri în exterior. în interiorul relativ al fostei Uniuni Sovietice, brăzdată azi de graniţe tot mai imperative, se discută deja de o împărțire a imperiului în CSS şi.. restul. O asemenea fractură pune cu acuitate problema existenţei politice a lui Gorbaciov, În definitiv ce mai conduce părintele perestroikăi și în virtutea cărui mandat ? Clătinarea vîrfului piramidei aduce automat în discuţie calitatea dialogului cu puterile nucleare. De fapt, singura afecţiune majoră în actualul echilibru nuclear mondial este reprezentată de. dispersia deciziei „sovietice“ la pupitrul nuclear, Chestiunea are două” laturi normale : una tactică şi alta strategică.

Din punct de vedere tactic suspiciunea vestului este aceea că în locul Moscovei care avea fir direct cu Casa Albă a apărut o Moscovă nr. 2 în mîna lui Elțîn. Dar un pupitru nuclear se află şi la Kiev. Lanţul e mai lung şi, în consecinţă, vestul puternic centralizat și în posesia tuturor pirghiilor unei alianțe militare rămase întacte — poate remarca prin luneta sa defensivă un eri. zent de adversari potențiali în locul unuia singur. Pentru a înțelege dimensiunea acestei alarme de gradul unu să reținem declaraţia amiralului David Jeremiah, unui din patronii statului major american, care a pretizat pericolul de anvergură al „folosirii în viitor a savanţilor şi tehnicienilor care au construit panoplia atomică a Uniunii Sovietice”. Cu alte cuvinte emigrarea liberă şi : cumpărarea liberă a creierelor sovietice va încărca de

itice și strategice. func; “Areprosabilă a balanței nucleare. În arca, Pită Acum ire

chide complicaţia de largă perspectivă a abordării

s procesului dezarmării. Acesta nu : tactie. ei o tundătură de” mare, eine aaczintă un balast

seastucl, enoitară de maţe ctibra Ca cine se a di în contextul căror interese ? Așa cum evoluează

le, — precipitat, contradictoriu și într-un climat extrem de inflamat — aşezarea negociatorilor. Ia aceeaşi masă poate deveni incomparabil mai spinoasă decît pînă acum, „Runda Madrid“ care s-a dorit un fel de purgatoriu al infernului israeliano-arab a arătat cit poate fi de întortochiat drumul spre o masă de negocieri. Cu atit mai mult o negociere nucleară cu implicațiile celei menționate se poate transforma într-un interminabil dans pe spirala aminărilor.

Pentru a conchide, moartea comunismului în URSS a declanşat încurcături în janţ în lumea capitalismului și ceea ce se întîmplă acuma este doar un clip care anunță marele balamuc,

RADU BUDEANU