27 septembrie 1992

Rezultatele alegerilor prezidențiale și parlamentare


Au loc alegerile parlamentare şi prezidenţiale. Niciun candidat la președinție nu întruneşte majoritatea de voturi în primul tur de scrutin. Ion Iliescu obține 47,34% din voturi și Emil Constantinescu 31,24%, ajungând în al doilea tur de scrutin. La alegerile parlamentare au participat 12.496.430 de români, 76,29% din numărul total de alegători. FDSN a obținut un scor de 28,29%, CDR 20,16%, FSN 10,38%, PUNR 8,12%, UDMR 7,58%, PRM 3,85%. Pragul electoral de intrare a partidelor în Parlament a fost de 3%.
Rezultatele alegerilor prezidențiale și parlamentare, în presă:
Expres, Revista 22.

Textul articolelor (transcriere automată OCR, poate conține erori):

Revista 22, 25 septembrie - 1 octombrie 1992

| ANDREI CORNEA

Perioada alegerilor reprezintă, prin excelență un timp al incertitudinilor. Şi totuși, la o săptămină înaintea zilei fatidice (cind scriu aceste rinduri), există, mi se pare, citeva lucruri sigure ce pot fi afirmate :

Alegerile din 20 mai 1990 au insemnat un plebiscit al noii puteri, aprobată fără reflecţie şi discuţie de marea i majoritate a populaţiei. Alegerile din 27 septembrie 1292 reprezintă o luptă reală şi dură între formaţiuni şi partide, cit: şi între candidaţii la preşedinţie. Atunci pluralismul | era formal, rezultatul era cunoscut dinainte, evident fiind

chiar la nivelul elementarei observaţii empirice. Acum, nici măcar sondajele de opinie serioase nu pot prevedea exact | ce seva întimpla. - s i | În urmă cu doi .ani şi jumătate, o Putere triumfătoare, aclamată “de mase imense în mai toate localitățile, se confrunta. cu 'o opoziţie marginalizată, redusă numeric şi care se regăsea doar în i din Eucurești în Piaţa Operei din Timişoara. Astăzi, candidaţii opoziţiei. sint cei care participă la mari mitinguri mai peste tot în țară, în timp ce Puterea nu mai reușește să stringă decit mulțimi de citeva sute de persoane în săli şi în locali! rurale.

Pe atunci, mulţi- oameni gindeau şi spuneau: „Noi | n-avem nevoie: de. partidele astea, noi avem Frontul !*, ! Entuziasmul, încrederea, un fanatism nu lipsit de candoarea erau aproape unanime ; vai de cei cițiva sceptici ce-și îngăduiau să contrazică în public sentimentul comun ! Astăzi, reflecţia, discuţiile, polemicile nesfirșite au făcut din scepticism: aproape o obligație, iar votul, în ultimă instanţă, va fi acordat de către foarte multi nu atit unui ideal de pozitivitate = asupra existenţei căruia putini se mai iluzionează —, ci unui real cit mai îndepărtat de ne- | gativitata. s ei = su, & | Campania din '90 a fost, de regulă, presărată cu vio- | lența îndreptate împotriva opoziţiei. In campania din '92, | violențele de la Timișoara par a fi reprezentat excepția + de la regulă și, oricit de rearetabile ar fi fost in sine, tre- | buie recunoscut că ele s-au exercitat imootriva celui mai agresiv, mai extremist și mai sfidător dintre toți candidații la preșadinție. Acum doi ani, democrația -era cea atacată ; acum, a fost agresat un neo-fascist drapat în haină naţională. : eta E

In esență, caca ce s-a schimbat este România. Nici ea, nici noi nu mai sintem cei din 1990. Pluralismul, dintr-un cipiu, un. lux, un articol sucpect de import, a devenit

un fant d> viață, încă friabil și fragil, dar nu mai puțin

real. Pe 22 decembrie 1989 am trecut de la era deplinei - unanimități“ la perioada „consensului naţional“, - sansalegerile de la 20 mai. E de sperat că aleembrie vor sancţiona iesirea din acanstă perioadă odată cu intrarea noastră decisivă într-un timp

al dialogului.

||... PAVEECÂMPEANU” - | Favoriţii cursei electorale | CONVENŢIA DEMOCRATICĂ "| Şi EMIL CONSTANTINESCU

Expres, 29 septembrie - 5 octombrie 1992

rimele rezultate — evident parţiale — ale alegerilor parlamentare — şi prezidenţiale confirmă principalele anticipări: nici una din forțele politice — partide sau chiar coaliţi - mu va fi colectat atitea voturi îne... Să dotindească. o majoritate simplă în cele două Camere pentru a forma singură viitorul guvern; nici unul din candidaţii la preşedinţie »u va fi întrunit de la primul tur de scrutin peste 5» din sutragii, astfel încît pentru desemnare "îm cursă primii doi clasaţi care vor par-

al doilea tur de scrutin. ceştia vor fi, după toate indiciile, domnii liescu și Constantinescu, ndiferent care dintre ei a marcat puncte în campania electorală de

pină acum — și (in acest punzi

de vea: î: “:dontă poziţie

„a este primul — competiția pentru

al doi porneşte oar>-:m de la zer ngurul

lucru aproape cert este că votanții din primul tur fiecăruia dintre cei doi can vor venţi, dar, avînd în vedere procent acum, hofăritoare va fi opţiunea, celor. e

ele de

pină se exprimaseră în favoarea nici unuia din ei, fie absentind pur și simplu, fie dindu-şi votul celor-

lalţi candidaţi. Este vorba de circa o. cincime din electorat. Bătălia pentru această cincime este decisivă şi balanța va fi influențată nu numai de atuurile personale pe care fiecare dintre cei doi candidaţi va încerca să le pună în evidență pe ultima sută de metri, dar şi de ceea ce în: candidaţii ieşiţi din cursă vor recomanda propriilor aderenţi. Aceste recomandări — indiferent dacă cei cărora le sint făcute le vor respecta 'sau nu — depind de jocuri politice în care sint angrenate forţele din spatele candidaţilor şi care sint în strînsă legătură cu tatonările în vederea viitoarelor alianțe pentru guvernare, De pildă, al. Funar nu-l va recomanda propriului electorat pe di. Iliescu dacă nu va primi garanții că PUNR nu va fi tratat ca o rudă săracă a FDSN într-o eventuală coaliție guvernamentală. După cum dl. Dragomir nu va putea lansa o eventuală recomandare pentru di. Constantinescu, dacă di. Copasu nu va asigura d-lui Roman portotoliul extrrnelor. şi altor. feseniști locuri într-un guvern 3» reprezentantul Convenţiei. n cazul parlamentarelor. — unde potrivit sistemului adoptat: s-au vo- “taţ nu candidaţi nominali, ci: formaţiuni politice pe listele prezentăte de acestea — alegerile - sint încheiate, căci repartizarea locuriSe uăce baze proporţionale nefiind nevoie | decit de un singur tur de scrutin. Pe baza rezul- “tatelor parţiale — care sînt destul “de departe _de proiecţiile inițiale asupra procentajelor. (și deci poziţiilor) pe care le vor dobindi principalele for- „ maţiuni politice atlate în competiţie — se pot deja face primele estimări privind ecuaţia - guvernării care reprezintă, de fapt, problema constituirii unei „coaliţii care să-i o majoritate parlamenară (de cel puţin 50%, plus unul din locuri) ; asă strcacă prin Camere legile că Sa guverneze. Incă 1ă ora OLE, noscute, ecuaţia viitoarei guîn sine una foarte complicată, în mă- “politie se dovedeşte nu doar ile şi veleităţile forțelor bit de greu de aranMită guvernarea. ia se prezintă în felul Ci „cam o treime

* sura în care tri rg, dar, pri

ŞERBĂNESCU

„ILIE

Estimări parțiale

— pentru președinție :

ION ILIESCU. - 16,9 0, EMIL, CONSTANTINESCU 31.0 0 GHEORGHE FUNAR 110 %,

CAIUS TRAIAN, DRAGOMIR 4,6%,

ION MÂNZATU 32 0% MIRCEA DRUC 29.90 — pentru Camera Deputaţilor : E.DSN. 27,2 90 E:S.N. 10,3 0 U.D.M.R. 87 0 P.U.N.R. 7iz4-9, P.R.M. 39 9 P.S:M. 32 0 P.D.A.R. 289 ME.R. 250 — pentru Senat : E.DSN. 28,5 9 C.D. 18,5 ve FSN. --1041 5, U.D.M.R. 8.9 v, P.U.N.R . sad PRM. 3,7 9, PS:M. ? 3 op P.D.A-R. 3-a: a PN le 2,60 MER. 22 %

Rezultate după numărătoarea voturilor în 6 365 secţii de votare pe listele cărora au fost - înscrişi -7 384845. a-

“|. tesători- —din “care au. votat.-5591093

ROM NEVOIE DE SCHIMBARE,

ANIA DOREȘTE

AȘEV

le Fesenismul nu se dezminte: nu pcate fi decit ce-a fost. Rocada Roman — “un. eşec, FDSN — o victorie

a răminerii în trecut

e Convenţia Democratică : banchetul nu are loc, dar

țărăniştii vor achita nota de plată

e Comuniştii nedeghizaţi din nou în “parlament

e Occidentului nu i-a ieşit pasienţa: România se încăpăţinează “în geografia sa - estică

cracanat

Expres, 29 septembrie - 5 octombrie 1992 (2)

MAI “MULȚI ARBITRI DECIT JUCĂTORI

vvrinare din pag. 1)

zărobitori ai alegerilor din Duminica Orbului ; dar emanaţii sint scindaţi şi acest teritoriu poli. tic mult îngustat este disputat în proporţii de 30% „Şi. 70% de FSN. și FDSN ce par acum, judecind cel puţin după propriile declaraţii, a fi czi mai ireconciliabili adversari doctrinari şi cei mai inverșunaţi rivali politici. în sfirşit, pentru ultima treime a spectrului politic se întruntă mai multe partide, printre care mai importante sînt

PUNR, PDAR, PRM. În afara acestora, singurele care mai păstrează şanse de a întruni minimul de 3% din voturi la nivel naţional spre a -dobîndi IS eaentace parlamentară — dar penTu care vor trebui să se lupte din — si MER, PNL şi PSM. la seu send

- previzibilă mare dispersie va caracteriza reprezentarea partidelor în parlament, condiţii în care chiar şi constituirea unei majorităţi simple pentru guvernare va fi foarte dificilă. La un pol, Convenţia speră

> să adune cei peste 50%, în coaliție cu ciţiva

aceştia nu pot fi practic decît FSN (Roman), hanat, PNL şi UDMR. Probleine delicate — unele incendiare — se pun. Din punctul de ve- “dere al Convenţiei, o colaborare cu FSN este moralmente detanjantă- după doi ani de întruntări şi declaraţii de incompatibilitate. La tel în ce privește o eventuală colaborare cu dl. Câmpeanu, caz în care ar fi vorba de reluarea unei căsătorii şchioape după un divorț în care fiecare parte respirase ușurată. Chiar dacă s-ar depăși aceste deloc de neglijat obstacole în spiritul celui mai „curat“ politicianism, nu este însă posibil nici cu participarea MER să se întrunească cele peste 50 de procente necesare. Astfel încît apelul la UDMR devine de neocolit.

Inutil de subliniat ce probleme se ridică într-un asemenea caz. Din tabăra adversă. acuzele ar curge rîu, protestul putind lua forma unui boicot al activităţii ' parlamentare. În interior,

punţile dintre: UDMR şi PNL sînt greu de re-“

construit în măsura în care dl. Câmpeanu şi-a susținut oficial retragerea din Convenţie cu argumentul imposibilității cooperării cu UDMR datorită poziţiilor adoptate de aceasta. Nu sînt de pierdut din vedere nici foarte posibilele, reticenţe ale UDMR de a participa la guvernare. Căci, în această eventualitate ar putea fi obţinute citeva certe avantaje în promovarea intereselor minorităţii maghiare, dar sînt mulţi reprezentanţi ai acestei minorităţi care consideră respec-

tivele avaniaje derizorii tiţă ue riscul pe care îl comportă participarea la guvernare: golirea de obiect a oricărei lamentaţii și plingeri prin străinătăți față de soarta şi drepturile minorității maghiare din România. O soluţie ar fi o sprijinire parlamentară din afara guvernului de către UDMR.

La celălalt pol, citeva partide — aparent for: mind un conglomerat mult mai eclectic, dar în fapt infinit mai apropiate „în cuget şi simţiri“ — speră să obţină ele întiietatea în viitorul par: lament. Ca şi la polul opus însă un succes este legat de trecerea peste interesele de grup şi veleităţile personale. Viitoarea probabilă alianță post-electorală va avea, indiferent dacă vrea sau nu, ca nucleu FDSN-ul, iar principalii ceilalţi actori — care vor dori să se vîndă scump — sînt PDAR şi PUNR. Scopurile PDAR sint clare : strîngînd laolaltă întreaga fostă nomenclatură a satelor şi în general a agriculturii, urmăreşte prelungirea cu noile mijloace a controlului asupra întregului sector agricol. Pentru aceasta nu era nevoie de “mare tam-tam, ba dimpotrivă, şi nici de un candidat propriu la preşedinţie. în schimb, PUNR care, bătînd moneda naţionalismului, a mizat îndeosebi pe voturile românilor din Ardeal: — unde FDSN: şi păstorul acestuia, dl. liescu nu prea au trecere — trebuia să fA% mult zgomot şi să se afişeze cu un czndit- propriu la preşedinţie. Cu cît mai multe voturi pentru partid, cu atit mai bine, cele pentru candidatul la preşedinţie putind fi eventual transferate d-lui Miescu, printr-o recomandare. în acest sens adresată votanţilor peunerişti pentru turul doi. Dacă pînă la urmă şi PSM, alături de PRM, va întruni acel minim de 3%, pentru reprezentarea parlamentară există condiţii ca o coaliţie a stingii sau

ceea ce unele din formațiunile respective numesc -

Partida Naţională să întrunească în parlament majoritatea simplă, necesară guvernării.

Evident, tabloul guvernării va fi influențat hotăritor de cifrica strict concretă a distribuţiei finale a locurilor în parlament. Citeva locuri de o Parte sau de alta pot schimba decisiv balanţa. Cert este doar că totul se află pe muchie de t și că depinde într-adevăr. de cîteva locuri.

: n aceste condiţii, schemele normale de alianțe — schițate pînă acum

— ar putea fi încălcate, dacă nu

vor oferi nici o șansă de a con-

stitui majoritatea parlamentară pentru formarea executivului şi guvernării, Realitatea este că cele

asigurarea două forţe principale opuse — Convenţia Democratică şi FDSN — sînt swficient de slabe fincare

pentru a tranşa problema guvernării aşa sau așa. Ne aflăm în fața unui joc în care avem mai mulți arbitri decîţ competitori. În ultimă și ultimă instanţă, arbitri pot fi deopotrivă FSN (Roman), PNL, PUNR, PDAR şi UDMR. Balanța este precară și o migraţie a unuia dintre aceste partide în direcţia opusă celei „anticipate“ sau „normale“ — ca de pildă o reapropiere FSNFDSN, o afiliere a PNL la „Partida Naţională“, o evadare a PDAR spre tabăra Convenţiei şi, de ce nu, mutări neprevăzute ale unei disidenţe dintr-o Convenţie care riscă a se sparge — poate modifica structura puterii. dz

în orice caz, parlamentul — în imposibilitate de a degaja cu certitudine o majoritate — se va afla de la o zi la alta sub amenințarea autodizolvării. Recurgerea la noi alegeri este oricind posibilă. Există deja aprecieri că în cinci-şase luni, electoratul va fi chemat din nou la urne. Instituţia ce nu va fi atinsă este preşedinţia, al cărei titular — ce va fi desemnat în urma celui de-al doilea tur de scrutin — va rămîne în post 4 ani. Xată singura miză obiectivă a prezidenţialelor, mai ales că titularul postului va căpăta îndirect 0 poziţie mai puternică, în măsura instabilităţii din parlament şi a înfruntărilor previzibile între principalele forţe politice, pe care noul preşedinte va avea, vrind sau nevrind, sarcina de a încerca să le concilieze.

e arele risc este că România poate

2 doveni neguvernabilă, Atit pen-

ru că va fi dificil de a se constitui > majoritate parlamentară solidă, “+ şi din cauza problemelor pe care > va avea de înfruntat oricare âi...xe ceie două guverne mai probabile. Dacă viitorul executiv va fi format la stinga — cu un probabil lider FDSN (căruia i se va încredința de alifel prima încercare de a constitui guvernul în măsura în care, potrivit legii, această misiune re vine unui reprezentant al partidului, şi nu al coaliției, care deţine majoritatea relativă) — pericolul grav, pe lingă contestarea ce se va manifesta în prelungirea celei post-decembriste, este că forţele de stînga ar putea face o disperată încercare fără acoperire economică spre populism care va duce economia efectiv în ruină. Dacă, dimpotrivă, guvernul se. va forma la dreapta, riscul este ca stinga, eliminată temporar dim jocul puterii, să scoată în stradă masele salariale, cărora nici Dumnezeu din ceruri nu le poate îm: bunătăţi condiţiile pe termen scurt. Efectiv doar un acord subteran între principalele “forțe politice. ar putea asigura guvernarea pe baz= unui program minim, dus la îndeplinire indiferenţ de înfruntările de suprafaţă și partidele aflate la putere. Pentru actuala maturitate politică, s-ar cere. probabil prea multă înțelepciune de la cei care se consideră, fiecare în nasta ni ar litati să na guvarnara

Expres, 6 - 12 octombrie 1992

Potrivit datelor parţiale obţinute pînă luni 5 octombrie ora 12,00, centrul de calcul al Convenţiei Democratice ne-a furnizat repartizarea estimativă a mandatelor în Camera Deputaţilor conform procentelor obţinute de fiecare partid : FDSN — 120 locuri, C.D.R. — 98 locuri, FSN — 36 locuri, PUNR — 32

locuri, UDMR — 31 locuri, PRM — 13 locuri, PSM — 7 locuri, Potrivit BEC pînă luni ţa prînz după reverificarea voturilor nule și centralizarea lor PDAR-ul nu reuşise să treacă pragul de 3 la sută obţinînd doar 2.99 la sută.

Do SR