Moartea Margaretei Sterian

, 1934 (Peniţă pe hîrtie)

Margareta Sterian

Ne-am despărțt ziele acestea de Margareta Sirian, Naşterea ei precede veacul, plecarea aproape îl încheie. Personalitate aparie a artei interbelice şi contemporane, artst total, rostindu-se cu aceeaşi cuceritoare autenticitate şi directtate în plastică și iteratură, Margareta Sterian constituie un fenomen de o vilailate aristcă singulară. Vocaja sa plurală, un ireprasbbil insânct creatv, o nestăviită curiozitate și exuberanţă ludică o imping să migreze continuu din teritoriul plastic în celal verbului, expriminduse cu skălucire în pictură, grafică, frescă, ceramică, şi deopotrivă în proză şi poezie,

După studii de pictură şiartă decoratvă la Paris (unde-i are ca mentori printe alți pe Braque, Bissiare, Paul Vity) expune, începind cu 1929,aproapeandean texcepfnd dureroasele intervale de izolare în atelier din perioadele 1940-44 şi 1949-58); paralel, Oînfinim cu însemnărişi poeziiîn paginie revistelor, publică volume de versuriși proză: “Poezit-1 945,“Poeme'-1969, "E vocăride călătorie -1970,*Casteiul de apă”-1972,“Obic peste lume'-1979, Via pin hublou'-1986; semnează și numeroase, rematcabile “ălmăcirt din E.O'Nei, W.Whitman, o aniologie a poeziei americane modeme “Aud cinfind America” (1973),0 ata a lricivechiiandeze "Mihnirea e mai grea decit marea” (1974), un forilegiu al poeziei engleze “Eternă bucuriei frumusețea” (1977) şa.m.d.

Bivalența vocațbiconstiuis o trăsătură definitorie a dispoziei sale temperament, a structurii sale, lumea formelor şi culorilor şicea a verbului comunicînd continuu întte O interacţune fecundă, trecindu-şi una alteia temele,procedeele, atmosfera,

Expoziţia de debut 1929 distinsă cu premiul Ministerului Artelor, şirul neintrerupt de manilestări din anii'30 o impun autoritar. ș .

“Impulsivă ca un vulcan, doresc să nu te stingi: cred în dumneata..*- va serie Zambaccian (1932), iar Eugen lonesco (1932) mărturisea cucerit“nu poţ să nu iubeşi calităţie de vis aliata unui afit de frumos ionism, înduioşător ca o lacrimă sau ca o TESeM nare". . =

În deceniul4,deceniu devii, benefic pentu creaţa sa,o găsim mereu alături de eRa intelectual a vremii, prietenă cu Mircea Eiade, an lonesco, N. Steinhardt, expunind în țară şistrăinătate în cadrul grupărior de avangardă (la unele din ele find chiarmembră fondatoare), precum “Arta nouă”, “Grupul nostu', “Criterion”, “Contimporanuf, partcțpind la campaniile monografice ale lui Dimitrie Gust. Ea se afimmă deopotivă ca aristşi ca o prezenţă stimulatoare de o fascinantă feminitate. : A

ingenuitatea priviri, încânața către meditaje şi vis, alecţunea pentu evenimenieb mărunte, aparent însignitanle ala vieți, tonul confesiv, fresc, întin, - iată elemenbia care-i fundamentează opera, Un halu poat, o aimosferă tansparentă de vis şişoapl învăluie subiectele abordate, saMîndu-e de anodin şianonimat, conferindu-le identtale, demnitate şi statutontologic, i : i !

De-a lungul deceniilor Margareta Sterian reuşeşte să conserve întact neo: primismul viziuni inițale, uimirea pină de candoare în faja fenomenelor, nota grajoasă, |: culoarea reală a roatsmului său, dt "

Dacă viziunea rafnatnaivă râmine o învariantă a picturii sale, acconiele, factura chiar“Stmmung;-ut suieră mutaţi: Astiel în operele ulimelor două decani imaginarul, ambiguitatea, atmosfera onirico-expresionistă sint preponderente. După universul de imaginial circuluiîndrăgitîn anii'30, în anii'70 și'80 arista se sim!e atrasă de ritualuria cu măşi (Cuci de la Brăneşii joacă rol de simul) care-i îngăduie o proiecţe în zona bu bsului,a lantastcului, Revena aniică, malul magic, o atmosferă miha cr irpei

ucţa ultimă. Funambulescul pigmentat de nonşalanţă amuzată al anilor 30 este Îbeiea pie sumbră, spectrală, ce o apropie de Ensor, Totul pare acum întors ureros inauntru.

În ansamblul creaței sale, tapiserile în tehnica pateh-work din anii 1955-1980 prilejuiseră sensibiltăți sale mereu disponibile pentru înnoire o adevărată explozie creativă, ampificind dimensiunie vocaței sale interdiscipinare.

Pei je enigmatcă şiparadoxală, Margareta Sterian a izbuttsă stăbată şisă înffingă marginalizărie şi vivegile - nu pune = ale vieţi şi vremii şi să se afrme ca o pictoriță şi scritoare de o particulară înzestrare, În coniextul artei româneşti ga ocupă 0 poziie insulară, un ic de o superbă unicia!9, a

, Olga Buşneag