Adoptarea noii Constituții a României

Context

După schimbarea regimului politic prin Revoluţia din decembrie 1989, se impunea adoptarea unei noi constituții, care să reglementeze forma de guvernământ și funcționarea statului. Se începe, așadar, redactarea unui nou act juridic fundamental, Constituţia din 1991, în forma iniţială, fiind adoptată în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, conform www.cdep.ro.

Redactare

Procesul de elaborare, dezbatere şi adoptare a noii Constituţii a României a durat un an şi jumătate. Prin Legea electorală, Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională hotărăște, în martie 1990, ca viitorul Parlament să funcţioneze, în principal, ca Adunare Constituantă. Adunarea Constituantă s-a întrunit prima dată la 11 iunie 1990, când a fost desemnată Comisia Constituţională, menită să elaboreze proiectul textului fundamental. Condusă de Antonie Iorgovan, cadru universitar la Facultatea de Drept a Universității din București, comisia era alcătuită din 23 de parlamentari şi 5 experţi – nume importante ale învăţământului juridic românesc şi jurişti cu experiență de lungă durată.

Referendum

Constituția a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin Referendumul naţional de la 8 decembrie 1991: din numărul de 10.948.468 de participanţi, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule însumând 2,3%.

Adoptare

În perioada iunie 1990 - ianuarie 1991, Comisia Constituțională a redactat tezele proiectului de Constituţie, iar la 13 februarie 1991 acestea au fost înaintate Adunării Constituante, care le-a dezbătut până în iunie 1991. Între 15 iulie şi 1 august 1991, grupurile parlamentare sau
parlamentarii, individual, au propus amendamente la textul rezultat după dezbateri.

Proiectul, împreună cu cele peste 1000 de amendamente aduse, a fost din nou supus dezbaterilor în Adunarea Constituantă, în perioada 10 septembrie - 18 noiembrie 1991, fiind adoptat prin vot nominal la 21 noiembrie. Din totalul de 510 parlamentari, au fost prezenţi 509, din care 414 s-au pronunţat pentru şi 95 împotrivă.
FSN, PUNR şi reprezentanţii minorităţilor, altele decât cea maghiară, au votat pentru, cu câteva excepţii. PNŢCD şi PNL s-au pronunţat împotrivă, iar UDMR a votat în bloc împotrivă.

Adoptarea Constituției văzută în presă: