Puciul din URSS

„NEBUNUL; DE LA KREMLIN

Loviturile. pe care le-a tot primit speran to, de cind ne ştim, au fost de trei feluri învazia unor trupe străine, ca la Budapesta în 1956 sau la Praga în 1968, o lovitură de stat militară îndreptată impotriva unei mişcări populare, ca la Varşovia în 1981, sau o revoluție de palat menită să înlocuiască creștetul ierarhiei. Evenimentul petrecut în Uniunea Sovietică la 19 august are ca precedent, dacă nu chiar ca model, înlăturarea lui Hruşciov, care, la timoul său, neliniştise și el aceeași clasă conducătoare prin iniţiative — reformatoare incomparabil mai modeste decit „perestroi ka“. Această simplă enumerare arată că

drumul . înainte al istoriei est-europene poate vremelnic barat, dar oprit niciodată.

Mihail Sergheevici Gorbaciov este, poate, omul care și-a impovărat. umerii

cu cea_mai grea sarcină în acest intreg secol. S-a spus, vă mai amintiţi, că e înstrumentul K.G.B.-ului și că democratizarea este o păcăleală pentru occidental O reacțiune pe care o cunoaștem bine, cât

ne intilnim „cu chipurile ei de cite ori ieşim din casă, l-a declarat nebun. Întradevăr, nebunească indrăzngală era să-ți închipui că poți adapta structurile impe riale moştenite. la exigenţele democratice prin care se răscumpără ajutoarele economice. de care Uniunea Sovietică are atita nevoie. Dar mai nebuni au fost cei care at totul pe cartea lui şi au crezut garanţiile oferite de el. singur, este chezăşuită convertirea uriaşei „inchi sori a popoarelor“ (pace umbrelor lui Marx, Engles şi Lenin 1) la un liberalism de tip elveţian, o iesle câtre care să curgă turmele de la Caucaz pină la Marea de Aral. Cel care e incă, la ora la care scriem, secretarul general al P.C.U.S,, n-a trădat comunismul, cum spunea cineva despre Ceauşescu. A fost, probabil, ultimul patriot sovietic. Iluziile lui se" prăbușesc tragic, acum, cind stau faţă in faţă tancurile unei criminale birocraţii, hotărită să apere. trecutul, și rindurile celor gata să moară pentru libertatea patriilor. lor, adică pentru viitor.

mai glumeau acolo, se spunea : „Optimistul işi depune carnepesimistul cere un pașaport, dar realistul iși ia un Kalaşnikov“.. Acum patru ani, ascultam cuvintele cu care Ma-

a. Pavlova-Silvanskaia, oaspete neobișnuit la Facultatea de Istorie din București, îşi încheia o expunere despre transformările societății sovietice : „Cursul reformelor nu e ireversibil. Gorbaciov poate să cadă. Va fi o baie de singe. Dar vor răsări alți Gorbaciovi“, Profeţia, înfricoșătoare pentru. politrucii ințepeniţi cărora le era adresată, stă să se verifice azi-miine. Pentru un observator al impreiurărilor istorice căruia i se cere să ghicească ce se va intimpla, greutatea este a alegerii intre două răspunsuri.

Unul ar fi că nu democraţii vor porni lupta, căci a lor este slăbiciunea in vecii vecilor, ci naționaliștii, care se aţin mai ales în tot sudul, creștin sau musulman, ol Imperiului. să Și atunci, totu va le luat de la inceput. O ARS

dor nu cu 50 de ani, ca la noi, cu 150 de ani. Fiecare imam care va înlăţa un steag de revoltă poate fi un Șamil n jurul căruia vechiul fanatism trezit să însullețească rezistența contra rusilor, în primul rind, și apoi impotriva vecinilor.

Dar se poate intimpla și altfel. Moscova, pe străzile căreia tancurile se inșirau a: dimineaţă ca mărgelele, este un oraș mindru de istoria sa de opt veacuri. O piată Tien An Men nu se poate organiza aici nici în capitala cealaltă, a lui Petru,

rului. Rușii

care-și revendică numele cti sint oameni, simpli și. serioşi, . domnilor. Dacă şi-au. pus în minte să-: soarta în miinile lor, poate că democraţia, care de atita ori n-a fost decit o vorbă zadar-

nică, se va dovedi tocmai acolo o forță ruitoare. Ar fi să fie marea lecţie a Rusiei.

În orice caz, ceea ce se petrece acolo nu e un sfirșit, ci un început. Autorii putch-ului moscovit vor avea de luptat pe două fronturi : contra democrației şi contra naţionalismului. A infrina ambele tendinț ceed ce a incercat Gorbaciov, cu politica lui moderată, cerea un efort formidabi a le invinge pe amindouă este imposi

Rămine de văzut ce reacţie va produce lovitura la Bucureşti. Pe stradă vezi ex-

ii ingrijorate sau placide și auzi Acum au să se potolească ăștia cu Alianța Civică”. Au trecut 23 de ani de cind mulțimea aplauda un discurs patriotic din balconul Comitetului Central. Intre timp, comunismul s-a retras pas cu pas lupta se dă chiar în inima Uniunii Sovietice. O poziţie de expectativă prudentă e prea puțin, fiindcă nu putem fi neutri faţă de ceea ce ameninţă direct autonomia. Basarabiei. Scenele. de la Vilnius şi Riga se pot repeta la Chișinău. lar sermul față de oricine e stăpin la Kremlin dă încă tircoale. A-i asculta ispita ar fi o tragedie.

20 august, dimineața. ANDREI PIPPIDI

Ce şansă ar mai putea avea Jă noi comunismul ? Cintărind 1ucid schimbările instituţionale din țară şi contextul gemeral european, răspunsul vine de la sine: nici una. Dar teama de comunism e încă vie şi teama. este iraţională. Am văzut în toate lunile care au trecut că muncitorii din industrie şi transporturi au tăcut greve, manitestaţii, dar au rămas, în general, indiferenţi la ofertele opoziţiei. Nu tacem politică, au aliat sindicatele, deşi atita vreme cit patronul este unic (statul), iar administrator e guvernul, grevele devin automat greve politice. La 1 noiembrie, cînd s-a aplicat prima liberalizare prețurilor, în stradă erau mai ales muncitorii şi specialiştii din industrie. Și tot în noiembrie, într-o sală a sindielor de la uzinele Faur (foste 23 August), Ilie Verdeț, care nici în decembrie 1989 nu înțelesese că e momentul să părăsească scena politică, înființează Partidul Socialist al Muncii. S-a născut atunci îngrijorarea că oamenii amenințați cu şomajul şi săvăcia — după o revoluţie care a umputat toate speranțele — se vor lăsa seduși de propasanda egalitaristă. Teama a născocit Zvonuri. şi ara auzit adesea că greva celeriştilor de ia Iaşi ar Li fost instrumentată de activiștii partidului comunist cu firma schimbată. Apalia ESN-ului față de acest: fenomen a permis, tariişi speculaţii multiple. PSM-ul protită de atmosfera informațională viciată şi se înconjoară de un mister care îl avanlajează. Cîţi membri are acum partidul comunist reactivat? E greu de estima! atita timp

Horaţiu Pepine

PARTIDUL COMUNIST se reintoarce din exilul politic

cît responsabilii partidului ţin

să păstreze aceste date în-

tr-un secret desăvirşi Simbătă, 10 august, s-au a-

dunat la conferința pe. ţa a partidului, convocată la holelul Turist din Bucureşti, 485 de delegaţi. Ciţi oameni se află în spatele lor, nici ei nu ştiu cu precizie şi nici nu se îngrijorează — se pare — de atimostei de conspirativitate în care îşi destăşoară activi tatea,

Un tînăr din Argeș, mai puțin circumspect, şi care n-a avut timp să treacă prin to: te fazele prelucrării i nei. de partid, ne. că, după intor ii ținute accidental, în județul Ti ar fi foarte puţini, iar la Arad nu mai mult de două sute, Dar despre organizaţia din propriul judeţ n-a putut să ne spună nimic. De ce ne preocupă atit de mult cantitatea, este uşor de înțeles, Un dosmatie prin excelență îşi trage forța din numărul membrilor, dec ce fiecare în parte nu va reuși altceva decit să reproducă | stereotipurile propagandei canonizate, Componența umană a acestui partid este, în compensaţ ușor de cunoscut. Majoritatea sint foști activişti din frontul ideologie, cum lor înşile le place să spună, care n-au avut istețimea să treacă rapid de pariea Frontului, care s-au dezmeticit cu greu din spaima inițială sau au fost suficient de compromiși ca să fie marginalizaţi în noile strueturi improvizate în decembrie. După ce au văzut că tovarăşii lor fac strălucitoare carieră sub drapelul azuriu al Frontului s-au redefinit în pripă ca oameni onesti, credincioși unui ideal politie şi

s-au lansat pe singurul culoar ,

politic la care mai aveau acces. Asupra lor nu ne, facem nici o iluzie, sint frustraţii care îşi joacă ultima carte, dar mai există printre ei tineri și foarte tineri cate ne oferă spectacolul trist al ființelor

lipsite de conştiinţa libertăţii individuale, Mai inainte de a mutila o civilizație, comunis= mul mutilează chipul omului singur. Și voi alege un singur exemplu, dar cit se poate de grăitor. Un băiat de la ţară care munceşte pămîntul alături de părinţii săi : şapte het tare şi jumătate, obținute. în urma. aplicării noii Legii a fondului funciar. Pe lotul cultivat cu: porumb s-au” făcut, estimează tă cam 10 mii de hectar. Inainte, la CAP nu se cau niciodată mai mult de două, trei mii de kilograme! ă îl întrebi de ce militează în cadrul unui partid care propune colectivizarea agriculturii, nu ştie să răspundă şi nu face nici o conexiune. în mod paradoxal, exemplul acesta are darul să ne vindece de teama că. impasul economic în care ne aflăm ar pulea determina o opțiune masivă a electoratului — pentru un comunism vag modernizat. Motivaţia economică nu este decisi îndrăznesc, să spun că teama noastră de comunism e alimentată de un mod de a gindi sociologizant, care conține reziduurile determinismului economic de. origine marxistă, Ne temeri de învierea - comunismului. pentru că nu ne-am eliberat încă deplin de comunism. Conştiinţa civică a concetățenilor. noştri este retardată, mentalităţile egălitariste sînt încă tunci nale, dar există un instinct viu de conservare care va ţine departe pe omul simplu de fascinația utopiei comuniste,

Am introdus, în discuție un element de natură psihologică. Pe planul acesta vom găsi cele mai multe argumente pentru a arăta că PSM-ul are puţirie şanse să capteze la viitoarele alegeri o parte. cît de cit semniticativă a electoratului românesc. Partidul lui [lie Verdeț se consideră în mod explicit continuatorul fostului partid comunist şi-i perpetuează limbajul, făcînd

ha. Daci

apel la aceeaşi tradiţiilor de luptă ale clasei muncitoare, La conferința naţională din 10 august, care a hotărit să se intituleze primul Congres al partidului, s-a adoptat un program politie adaptat la exigenţele regimului parlamentar şi ale pluralismului politie, Nu trebuie să ne lacem iluzii, e vorba de o concesie menită să evite adutea partidului în dezbaterea “urii. constituționale. Dar, în timpul discuţiilor care au urmat raportului de activitate susținut de Ilie Verdeț,

M-ul şi-a confirmat deidentitatea. Am asistvebuie să recunose oarecare uimire, la

discursuri introduse „dragi tovarăși“ şi prin. i adresate „de la această înaltă tribună a Congresului: Ideologia partidului a fost re pusă în discuție și vorbitorii au amendat abaterile. reformiste. Un vechi ilegalist, un nostalgic al doctrinei ortodoxe, cerea să se precizeze în program că la baza. politicii partidului se așează materialismul diatectie și istoric, cea mai înaltă concepție despre lume și viaţă. Dar poate pentru cei mulţi această; soltdaritate. de limbaj va conta mai puțin decît solidaritatea cu vechea echipă, membrii CPEx-ului, despre care s-a susținut „la unison că ar fi Suterit o. condamnare abuzivă pe motive politice. Una dintte moţiubile adoptate la Congres a fost aceea care. cerea Pre: dintelui tii demnitari comunişti aflaţi în închisoare. O altă naivitate politică a fost de a evoca cu destulă insistență „marile alizări“ din epoca socialisde a face apologia Canalului. După cum am văzut, comuniștii nu se disimulează şi nu doar din lipsă de inteligență, dar şi pentru că toate zonele politicului sînt deja ocupate şi nu le-a mai rămas de-

mitologie -a

amnistieze pe toş-

cit extrema stingă. O situație politică care trage, însă, după sine toate amintirile unui trecut pentru care nostalgiile int” formale şi exprimă în fapt mai degrabă o opoziţie la guvernarea actual

În ciuda asigurărilor democratice, vocaţia totalitară a acestui partid a fost confirmată iarăși, cu toată, limpezimea. Dumitru Bălăieţ, . colaborator asiduu la gazeta Socialistul şi la România Mare, a trasat programul partidului în privința intelectualităţii umaniste, Să luăm aminte: „În domeniul umanist, cind lipseşte adevărata legătură cu poporul lucerurile merg tău. Demonst rea legăturilor cu poporul trebuie să fie prima condiţie a manifestării“, Iată cenzura ideologică care se. insinuează sub. chipul naționalismului, Aici cred că stă principalul pericol: PSM-ul a contiscat ideea naţională alături de alte grupări extremiste din jurul României Mari şi al Europei. Prezența la' Congres a lui Mircea Mușat şi a lui Mie Neacşu este, în sine, grăi toare. E de presupus însă că cei care vor cădea în mrejele demagogiei patriotarde şi ale naţionalismului extremist se vor apropia de partidul _transilvănenilor care prezintă mai multă autenticitate, PUNB-ul se ține, de altfel, departe de tendinţele neocomuniste, optind, mai degrabă, pentru un regim autoritar de dreapta. În atară de un eventual cartel cu Partidul * România Mare, PSM-ul este izolat şi n-a reuşit să-şi găsească nici un alt partener politic. După cum, ne-a

declarat şetul, serviciului de presă, proiectatele — întitniri cu sindicatele nu s-au putut

nici ele realiz

şi rămîn, deocamdată într-o zonă incertă, Marile confederaţii sindicale au însă un puternic potenţial anticomunist şi nu ar putea risca să vină în întimpinarea PSM-ului fă să

promitere defini

să rişte o com=

Andrei. Pippidi

PENTRU DREAPTA MĂSURĂ

|, Reeditărea volumului lui Virgil Ierunca, Româncşte, de către Editura Humanitas, după ce, de la apariția sa la Pâris, în 1964, nu circulase deloc în Roinânia, impune unele observaţii pentru care credeam că nu venise încă timpul. E o culegere de cronici radiofonice din anii '50, asupra cărora caracterul circumstari.. țial a. pus o pecete de neşters. Conștient de această slăbiciune, autorul a adăugat o prefaţă în care recunoaște că „mulți vor găsi prea severe unele aprecieri privind pe cițiva dintre scriitorii noştri, astăzi clasici,

Ce înseamnă. „clasici“ ? Să zicerh că e vorba de 6 judecată, a majorităţii care tinde să devină unanimă prin institaționalizarea unor personalităţi, cînd e pre= / luată din manualele şcolare — deși știm bine cit de strmbe pot fi ele —, şi care conferă celor în cauză o solemnitate intangibilă, sacerdotală. E bine, e rău ? Personal, cred că o cultură care nu mai pune la încercare temeiurile venerației pentru; predecesori amor. țeştei și stagnează, Un scriitor amenințat să treacă în rîndul clasicilor ar trebui: să-și aducă aminte de cu. vintele atribuite împăratului Claudius pe patul de moarte : „Vai, simt că devin zeu 1“.

„Dar şovăiala cu care Virgil Ierunca şi-a recitit paginile vechi de 30 şi mai bine de ani e numai apa xentă. Resentimentul răbufneşte îndată, aprig, faţă de victimele vervei sale pamtletare, fie că aceâstă a doua ediţie le mai găseşte în viaţă, fie că nu se mai pot, majoritatea, apăra : „aservindu-şi conştiinţa, ei au ales Academia, în aceeaşi vreme în care mulți dintre colegii lor preferaseră 'Temniţa“. Un contrast de cea mai tradițională şcoală retorică, viguros, dar nedrept. “Totuşi, autorul se îndoieşte aşa de puţin de autenticitatea mărturiei pe care o aduce, încît o pune sub semnul unui citat din Bernanos despre adevărul care eliberează. Acum, în 1991, difuzarea unor texte caracteristice pentru perioada „războiului rece“, cînd emigrația era angajată într-o luptă cu atit mai înverșunată cu cit era mai izolată, nu' poate decît să stimuleze, prin tonul categoric şi exclusiv, pălemicile şi ri- + postele.

Despre ce e vorba, de fapt ? Problema colaboră unor mari intelectuali români cu regimul comunist a fost, pentru generaţia „fiilor“, o obsesie răscolitoare, De atitea ori oamenii de virsta mea s-au întrebat dacă acea atitudine era sau nu justificată încit sîntem demult pregătiți să răspundem. Evident, fiecare cu argumentele sale, într-un sens sau altul. O dezbatere avea să vină cîndva, ştiam. Cartea lui Virgil Terun riscă să fie reţinută mai mult pentru condamnă pe care le distribuie decît pentru elo; strict „purilor“. Nu mi-e ruşine de ghilimelele adă gate la ultimul cuvint : „purii“ erau într-adevăr neprihăniți și sfinți (Voiculescu, Vulcănescu; Enescu, Alice Voinescu), dar în despărțirea dintre lumină şi noapte intervine, tăios, criteriul politic. Supării în aceste clasificări sumare este pasiunea dos: datorită căreia Virgil Ierunca, procuror al unui îribunal de umbre, acționează exact ca, iertată să-mi fie intolerabila apropiere, Mihai Beniuc. Cum altfel ar fi ajuns la confuzia de valori care-i alătură lui V. Era. Galan şi Eugen Frunză pe Sadoveanu şi Arghezi ? Iar Petru Dumitriu, după Cronica de familie şi Drum fără pulbere, care-i atrăseseră invective din exil, este luat în brațe îndată ce trece de partea cealaltii și se răscumpără prin Incognito, roman mediocru, al cârui singur merit, denunţarea birocraţiei totalitâre, deși în forme facil caricaturale, de „istorie ierogl , nu valorează mai nimic pentru o critică literară obiectivă, Opoziția Arghezi—Barbu e construită forțat: „unul se închină mereu atotputerniciei zilei, celălalt caută mereu în sine“. Lui Ion Barbu i-a fost cruțată, e drept, umilitoarea situație de a linguși, după „Voievodul Culturii“, Carol al 1-lea, căruia-i sînt închinate grațios Florile de mucigai, pe un dictator comunist

To, telegrama aceea la moartea lui Gheorghiu-Dej.) — dar, compromis prin cele mai exaltate declaraţii în fa. voarea legionarilor, profesorul Barbilian s-a bucurat de o soartă relativ blindă, urmindu-și activitatea de matematician. Cînd cumpăna judecății nu se clatină din lipsă de gust — de exemplu, exprimindu-se regretul că E. Bescu nu l-a comentat muzical pe Anton Pann, Învocîndu-l pe Pârvan pomposul din Memoriali parîndu-l pe Ion Pârvulescu cu Rimbaud şi Ezra Pound em de-a face cu o orbire voluntară, În timp ce itoriul se îndreaptă împotriva celor tate au sori tinuat să publice în țară după 1948, singurii adriraţi adulaţi chiar, sint intelectualii plecaţi său zăvoriţi în tăcere (printe ei şi Constantin Noica, deoarece tg nicarul n-a prevăzut că va veni o vrende cînd filosoful va vorbi, va vorbi N-are dreptate

Virgil

uncă să corecteze prompt a oficială îi includea pe Bălcescu, Eminescu sau Caragiale în familia „progre- “ 2 Ba da. Problema e grija autorului de a le restitui acestor înaintași adevăratele lor. trăsături nu vine dintr-o nevoie de exactitate, ci din hotărirea de-a nu lăsa flamuri glorioase în mîinile, dușmanului, Iar oricine intră în rîndurile armatei sale e Ja fel de bun: Gheorghe Brătianu ca şi Dragoş Protopopescu, Lucian Blaga ca şi Nichifor Crainic. Domnul care.scrie Româmeşte a coborit Judecata de Apoi pe pămînt.

Curios, la un moment dat, el îşi însuşește o vorbă a doamnei Voinescu despre citeva „prejudecăţi uşoare, culese de prin zvonuri necontrolate, fie despre oameni, fie despre cauze“, dar lecţia de cumpătare şi înţelepciune se pierde pe drum. Desigur, e mai bine ca intelectualul să piară decit să încalce legea. tagmei sale, punind forțele spiritului în slujba intereselor terestre, fie ale sale. proprii, fie ale clasei din care face parte. Va lăsa astiel moştenire celor care vor reaprinde torța i zi pild i intit respect faţă de sine, o i sale. Rămine doar o singură va mai veni ziua aceea ? Noi am trăit în împrejurări în care minciuna utilă statului devenise adevăr. La această minciună oficială au fost părtaşi, activi sau pasivi, toţi cei pe care, în indignarea lui faţă de compromisul lor, Virgil Ierunca îi numește „intelighenţia subdezvoltată din Republica Populară Română“. De ce au făcut-o, dacă nu puteau nădăjdui să profeseze în. libertate activitatea lor spirituală ? Ca cape pielea, ca să-şi asigure avantaje, răspunde doctrinarul moralist de la Paris. Este într-adevăr convins de calitatea joasă a acestei alegeri, sau vrea numai s-o pentru a dezonora mai bine ? N-are importanţi unde personalitatea autorului ne interese: doar în măsura în care se reflectă în paginile sale.

Putem înțelege că, atunci cînd nioralul unei naţiuni istovite şi schingiuite era suspendat de îndemnurile cîtorva redactori de la „Europa liberă“, aceştia, trăind prin. procuraţie exaltarea partizanilor din munţi, înin-o atmosferă de pasionată așteptare, mereu dezamăgită, nu erau dispuși să cîntărească exact vinovăţiile șI nici n-aveau totdeauna informaţia necesară ca s-o facă. Totuşi acum, la reeditare, nici un nume n-a fost şters din pomelnicele infamante. Citesc : Mihai Ralea, Iorgu Iordan, G. Oprescu, Tudor Vianu; Al. Rosetti, Andrei Oțetea, Alinescu, Este întemeiată constasolia şi poezia au fost mutilate sau înăbușite de ideologia totalitară. Dar cei de măi directori de institute. Lor le-a revenit, pentru mulți ani, responsabilitatea de-a menă cercelarea în, științele umaniste. Toţi

i frînați în dezvoltarea lor proprie, au fă: cut şcoală. Cu excepția, poate, a lui Ralea, a cărui splendidă inteligență era îndreptată spre politic încă de cînd lua loc, ca tinăr tehnocrat, în guvernele dic-

întrebare

aceştia, di

COMU

Sintem martorii instalării, în urma unei tru Starea Excepţional

convinși că suprimarea drepturilor umane și tate, independenţă şi. autonomie, instalarea ță pe continentul sovietic constituie un factor

la demnitate naţională. Sperăm că războiul ci

mocraţiei sînt valorile capabile să instaleze mine ameninţarea totalitară din această parte

20 august 1991

la conducerea Uniunii Soviet ne-au pus în fața unei conduceri brutale, hotărită să acţioneze în numele motivaţiilor

periale, venită la putere sub protecia coloanelor de tancuri, purtind un discurs arogant, bazat pe invocarea amenințării nucleare... za =

Sintem conştienţi de tragedia pe care o trăiesc cetățenii ținuturilor sovietice. Șintem suverani-

tru securitatea globală prin tentaţia reinstalării ordinii staliniste Ne exprimăm solidaritatea cu forțele tesponsabile ale societă in tr i rele Uniunii Sovietice, Sintem alături de cetăţenii Republicii Moldova, de toţi cei ce aspiră

iunea, respectul omului, al drepturilor şi libertăţilor sale şi solidaritatea în numele de-

NICAT.

tului de Stat penile

lovituri de sta

„a Comi venimentele din ultimele

civile, înăbuşirea aspirațiilor de monolitului stat-partid unic, ca i de dezechilibru şi o gravă amenințare peni în Europa de Est. civile dintre frontie-

ivil va putea fi evitat, sintem convinși că ra-

raporturi de încredere şi demnitate şi să elia lumii.

GRUPUL PENTRU DIALOG SOCIAL

ia dn A taturii regale, sau a lui Rosetti, căruia-i suspectez vo= caţia ştiinţifică, mai puţin evidentă decit aptitudinea. de agent de civilizaţie, ei erau oameni de carte, pătrunși. de, simțul. datoriei pereare şi-au implinit-o- la catedră sau oriunde au ocrotit generaţia a cărei pre= gățire Je era încredințată. Au făcut ei din studenții ior activişti de partid ? Dacă ar fi acceptat şirei saerificiul muţeniei, ar mai fi rămas piatră peste piatră din această cultură ? După cun» școala românească de matematică ar fi de neconceput fără Moisil, Oni= cescu şi Miron Nicolescu, tot. așa nu ne putem închipuj lingvistica, istoria, istoria artei sau cea a literaturii fără prolesorii cărora Virgil Ierunca, însetat de. in= transigenţă, le disprețuiește atitudinea echivocă. Întrebarea dacă Arghezi, deputat în Marea Adunare Naţională, mai poate fi mare. poet român nu merită decit o ridicare din umeri, deşi situaţia creatorului literar este fără greş alta decit a dascălului chemat să asigure continuitatea, rațiunii şi a învățăturii, Cu, atit mai mult mi se pare că, supuși umilințelor şi împinşi adesea pină la palinodii dureroase, oamenii din generaţia pe care au frint-o - războiul şi evenimentele atrase de acesta după sine nu şi-au trădat vocaţia, ît s-a făcut, chiar în împrejurări potrivnice, în disciplinele ştiinţifice, s-a făcut în instituțele Academiei, Un modei stalinist, tradiţional rusesc, de la Petru cel Mare, a pus la dsipoziția cercetării pe-care o patrona mijloace materiale fără precedent şi la care abia ne încumetăm să ne gindim astăzi. încadrarea, celor de care vorbeam în structurile acestei instituţii are, pen= tru Virgil Ierunca, semnificația unei degradante renegări, Situaţia a fost infinit mai complexă decit a întrevăzut-o de la distanță criticul parizian. În această râvistă chiar, articolele d-lui Radu Iftimovici au constituit primele contribuţii serioase şi probe la o istoie a ştiinţei româneşti în anii dictaturii. Dezbaterea va continua pînă cînd, cum spune Virgil Ierunca, „adevărul îşi va găsi o rostire senină“.

Dar consecințele morale ale unei mărturii pătimaşe sint grave, peniru ceasul de față. înainte de a se cerne, lent şi inevitabil, asemenea declaraţii, lupta români lor cu trecutul lor (şi a lor între ei) capăţă o violență care nu ne apropie de înţelegere. Puţini dintre noi, citind pamflețul „Schimbarea la față a lui “Tudor Vianu“, se vor fi întors la „Idei trăite“, admirabilul text din 1958 pe care Virgil Ierunca îl citează trunchiat şi-l comentează răuvoitor. În acea autobiografie spirituală a cărturarului, denunțată pentru neonestitate, descoperim toemai accentul tulburător al sincerităţii. Sau, cînd cititorilor li se spune că Permanences de la literature roumaine, de același autor, ar fi o vulgară operă de propagandă comunistă, majoritatea nu vor avea la îndemină broşura ca să verifice contextul unor citațe, nici nu-şi vor aminti că, în 1960, însăşi ilustraţia ei era o problemă şi că, în absența numelor lui Iorga și Agârbiceanu, apariţia chipurilor lor, lîngă fotografiile lui Marcel Bresiașu şi Nagy Istvân, a fost un semn a cărui îndrăzneață prevestire am primit-o cu bucurie. Nu de muit, destăinuirea poemului Arcadia a contirmat ceea ce se bănuia despre zbuciumul înferior al lui Vianu. Actorii intelectuali ai istoriei româneşti din acea epocă n-au fost nici o clipă simple marionete ale căror sfori să le tragă un critic grăbit în funcţii de criterii superficiale. Nu cred că deriziunea şi injustiția cu care e tratat Călinescu, căruia conteraporanii mai tineri îi datorează imens, vor zdruncina recunoştinţa acestora, dar altora, aflați abia la începutul creşterii, persiflarea le poate încuraja prejudecăţile.

Cea mai primejdioasă dintre greşelile de judecată ar fi cuprinderea tuturor acestor spirite, alese în aceeași categorie, sub stigmatul „colaboraţionismului€. Fiindcă noi am avut şi avem de-a face cu alte forme de colaboraţionism pențru care nimeni n-are dreptul să ceară indulgență. Văd posibilitatea unei reacţii la care nici autorul, nici editorul cărții nu s-au gîndit. Ion Dodu. Bălan, Mihnea Gheorghiu, Ştefan Pastu, Romul Munteanu, Eugen Barbu, Adrian Păunescu sau Vadim.

„Tudor sînt gata să se justifice prin exemplul unor pre-

decesi Fiindcă de pe urma lor rămîne numai plea invocat cu cinism chiar, un colaboraționism şi mai ela din 1916—1918. Istoria acelui episod e încă ă, dar, deşi vom întilni acol€ nume ca Stere,

i i, literatura. noastră n-a înregistrat promițătoare, Prezenţa unor mari

i cu care nu le este îngăduit să se compare. A fost

u, Onciul, Bogdan şi Bianu în București e: germană n-a oferit nici o legitimare învin vremeln în situaţi e. diferite, s-au găsit rom care să accepte colabor a cu o Putere detestabi care dată acelaşi reflex de

re-l vom, da aţă de în j accolabora este iarăși adre a prețului ipsese. De aceea trebuie să Altfel, mergem mai departe, înlocuind. miturile prin contra-mituri. Exageri rile celor care revendicau represalii acum 30 de ani însăși ideea de dreptate. societatea noastră, caracterizată prin fragmentare excesivă, antagonisme personale și instabili= tate, lipsită de autentice programe şi de reforme concrete, în care dogmele ideologice şi morale maschează absenţa unor analize politice serioase, obiectivitatea rămîne un lucru destul de rar. Nu era deci de prisos încă o încercare de a readuce eperență şi claritate într-o discuţie care se transformă lesne în pretext de dApologii sau denigrări.

depinde at tuale,, în

e Deschidem paginile revistei şi altor puncte de vedere în această controversată problemă (Red),

NOI

“SĂ UITĂM TRANDAFIRUL !

ăsturnările de la Kremlin au iost şi sînt de natură să aibă un impact puternic asupra României, Imediata vecinătate cu colosul de la Nord-Est, granița de sute de km cu acesta, copleşitoarea înriurire a ceea ce se întimplă: la Moscova' asupra evoluţiilor de altiel din întreaga Euxopă de Est şi, nu în ultimul rînd, masiva dependenţă economică de Uniunea Sovietică sînt tot atitea motive. Dealiminteri, mult prea evidente pentru a se însista asupra lor.

Indiferent despre ceca ce a îost vorba la “Moscova — lovitură de stat eșuată sau o capcană abil întinsă conservatorilor duri (vezi relatările și -comentariile din pag. 4—9) — semnificaţia şi efectele sînt. dintr-un anumit punct de vedere, aceleaşi. În chiar citadela creaţiei sale așa cum îl cunoaştem, comunismul, ca practică socială, este pe terminate, dacă nu deja terminat.

Pentru România consiinţirea decesului comunismului ca practică socială este de o importanță crucială. Şi dimensiunile economică, politică şi umană sînt de prim ordin, fără a le ignora cu ceva pe celelalte. Pentru că, înainte de toate, comunismul a fost un imens eşec economic, o sfidătoare dictatură politică şi o iniinită umilință a omului. Mai pe scurt: o stare de anormalitate a societăţii,

Jumătăţile do măsură pe calea democraţiei şi reiormei economice — cu care puterea actuală a cochetat după decembrie 1989 — primesc o grea și probabil decisivă lovitură. Şi înţelepciunea liderilor politici trebuie să fie tocmai aceea de a le abandona cit mai repede cu putință. Șansele de abandonare a jumătăţilor de măsură sporesc, întrucit partizanii democraţiei şi reformei capătă nu numai o poate nesperată încurajare, dar şi posibilităţi mult superioare prin însuşi faptul că nostalgicilor după trecut sau pur şi simplu conservatorilor nedezminţiţi li s-au tăiat ghiarele. înd doar primul act din loviturile de teairu de la Moscova apucase să se "deruleze, comuniştii români — rebotezaţi sau consecvenţi titulaturii lor, aflaţi deschis în lupta politică sau fals retrași în umbră dar gata să scoată capul la o adică — își Vor îi frecat cu salisfacţie miinile la gîndul că, în condiţiile revenirii la pulere a conservatorilor duri ia Moscova, șansele unor re-

cuperări. comuniste ar fl mai promițătoare şi în România. Ceea ce le suridea — o întoarcere la trecut — a îost receptat însă ca un grav pericol într-un larg spectru politic și social românesc, Oameni cei mai diferiţi au reflectat probabil cu infinit mai multă luare aminte Ja ceea ce a fost înainte de. decembrie 89. Și, din acest punct de vedere, este posibil ca — și în condiţiile în care Gorbaciov

ILIE ŞERBANESCU

(Urmare în pag,

Comunismul se prăbuşeşte, ursul se clatină,

CE FACEM?

e Cit depindem economic de URSS? e Cum rămine cu tratatul?

e Beneficiile puciului

PAG. 5

e Moldova ciștiză la ruleta rusească

Ii PAG: 6

e Testamentul ÎI Peiru Cel Mare

en film al — nearu: PENTRU „VIITORUL LUMINOS" A SUNAT STINGEREA!

se -— PAG. 8-9

a 0 mana oral ant orare Larg) orez emana oana arma oma aaa mea ae mal al

TERORISMUL ÎN ROMÂNIA Ra |

„„Eram al treilea vizat pri Indira şi Radjiv Ghandi“,

PAG. îi

dit tt o e a at A la ate ma E ra aa Va

Scrisoare deschisă către Eminenţa Sa, Moses Rosen

PAG. 12

Către omul sărac şi foarte sarac,

e cunosc la fel de bine cum îmi cunosc amăritul de buletin de identitate, cu toate adresele pe care le-am schimbat de-a lungul anilor în speranța că într-o bună zi voi descoperi între gra-

„ niţele României un loc liniştit și sigur. Ştiu ce înseamnă să ai numai trei lei pentru o săptămînă, să împrumuţi o jumătate de piine, să mănînci apă cu zahăr şi cu oțet sau piine cu prune, ştiu ce înseamnă să dormi pe un grătar de scînduri, pe o masă, ştiu ce înseamnă să dai cămăşile la tura a doua de folosință, ştiu cît de dureros este disprețul celor care au bani şi ce umbre lasă dorinţele neimplinite în. sufletele copiilor tăi cînd privesc o vitrină din care nu pot avea nimic. Pe toate acestea le-am trăit singur și în fiecare zi mi-a sunat ea un ciocan în urechi o propoziţie pe care am urit-o pină cînd a început să-mi facă plăcere „tu trebuie să munceşti, tu trebuie să muncești dacă îţi doreşti ceva“, Ani la rînd, într-o fabrică sau într-un nenorocit de CAP am locuit în această propoziție mai strimtă decit celula unci puşcării şi oricit am încercat şi i-am privit cu jind pe cei care primeau totul de-a gata, n-am izbutit să evadez din ea și probabil că nu voi reuşi niciodată. Te ştiu cum te descurca şi pe vremea odiosului, cum îţi împleteai și munca și ciupeala într-un stil al minimei rezistențe, Ştiu şi cît de ascultător. erai, ca un actor naiv care juca rolul fals al slugărniciei şi ziceai, da, da, ce bine, ce frumos, și pe urmă, după ce dădeai

colțul, scuipai în țărînă și ziceai băga-te-aș în mă-ta ! După cum ştiu foarte bine că uneori, ca să poţi supraviețul, duceai slugărnicia pînă departe şi îndurai corvezi şi că, de-a lungul anilor,

(Continuare din pag. 1)

ar îi rămas înlăturat de la Kremlin — dl. Verdeț şi al săl, aflaţi la lumină sau în umbră, să fi avut surpriza de a inregistra, la primele alegeri libere la care az îi participat, mult mai puţin decit ar fi sperat şi oricum mai puţin decit az îl obținut dacă românii nu ar îi văzut în: șevenirea conservatorilor sovietici, pericolul unei reintoarceri la ce-a fost şi în România. Pentru că fnşiși loviţii de către durezile economice şi sociala ale reformei — din rîndurile cărora comuniştii sperau să-şi racoleze electoratul — vor îi devenit dintr-odată mai sensibili la ceea ce a fost, amintindu-și că tovarășul Verdeț şi at săi le-au oferit, ani de zile, doar promisiuni deşarte şi, în fond, mizerie economică, represiuni politice, agresiune psihică şi perspectivă unui viitor mereu mai întunecat. uterea actuală s-a arătat a îi înțeles aceste poate implicaţii, care ar fi putut să | se întoarcă împotrivă, şi, luînd în considerare pericolele pe care o zestauraţie de sorginte pur comunistă le-ar fi reprezentat pentru ţară, şi-a jucat onorant cartea într-o situație tacă incertă. Ezitările par să nu îl fi lipsit, semn că vechi mentalități persistă şi desprinderea de trecut este anevoioasă. Reacţia a venit cu destulă, intirziere, ceea ce este un lucru cort, Şi, întrucit cîteva zeci de ore nu s-a aflat oficial decit să situaţia este urmărită cu atenţie şi preocupare, zvonurile şi-au făcut apariţia. Se spune că, la şedinţele Consiliului Suprem de Apărare, din partea preşedinţiei au existat propumeri privind decretarea temporară a stării excepționale, introducerea pe perioada acesteia a cenzurii şi continuarea activităţii partidelor politice dar fără declarații oficiale, Aceste propuneri ar îi întilnit opoziție din partea unor membri ai ConsiJiului, îndeosebi din partea preşedintelui Senatului, iae premierul ar fi părăsit chiar şedinţa. Zvonuri dacă informaţii oficiale mu se dau. Fapt negativ. Căci, neştindu-se cine le-a lansat, nu se poate cumoaşte de fapt ce urmăresc, pe cine vizează pentru a-l crea. capital politic și pe cine, dimpotrivă, pentru a-i deteriora imaginea. la orice caz, faptul cert că o convocare a parlamentului nu a fost îniiată — iar o cerere în acest sens din partea unui partid din opoziţie nu a fost luată în considerare — trimite la climatul în care s-au desfășurat ședinţele Consiliului în cerc restrîns şi constituie un argument că propuneri de genul limitării ehlar, și fezaporare a cadrului democratic au fost aduse în discuţie. :

ți s-a dezvoltat o vocaţie de a te pune bine cu cel mai puternic, de a-l măguli şi de a-i cînta în strună. EI te-bătea pe umăr, îţi ordona ce să faci, ce să nu faci şi te mina cu biciul legilor și al slugoilor calificaţi ca pe un animal inteligent dar supus, nepericulos. Ai fost împins pînă acolo unde tresăreai de bucurie cînd aveai apă caldă, salam sau piine proaspătă, fără să ai habar cum trăieşte restul lumii civilizate, şi te-ai obișnuit cu această Biafră socialistă europeană fiind gata să te declari fericit dacă mai primeşti şi benzină şi filme de aventuri. Tu te făceai că munceşti şi ei se făceau că te plătesc și cu ce reuşeai să mai ci peşti socoteai că te descurci. Şi așa ai aju tr-un apartament amărit la periferie sau în propria ta casă din sat, dar fără pămint, fără animale, cu acoperișul şubred şi cu zidurile coşcovite. ai ceput să icneşti, „miri mai poţi. Şi dintr-o dată a venit lovitura de trăsnet.. Marele ginditor s-a dovedit a fi un dobitoe şi un nemernic şi tot sistemul cu rotițele lui monstruoase s-a prăbușit. Ai început să urli că eşti liber şi în numele libertăţii ai fost fraierit ca un căţel căruia i se arată dușmanul și tu ai sărit cu ură pe cei care îţi voiau binele şi i-ai bătut cu sălbăticie crezînd că bita pe care ştii s-o învirţi este principalul instrument al libertăţii.

Om sărac, mi-ai fost totdeauna prieten şi te-am apărat cît am putut şi e voi face cu orice risc, dar n-o să-ţi uit niciodată violența-cu care te-ai aruncat asupra semenilor tăi. Te iert pentru că nu ştiai ce faci şi nemernicii şi-au bătut joc de tine şi te-au păcălit. Dar de acum înainte trebuie să începi să gindești singur. Să înveți că, fiind liber, nu trebuie să te mai pleci în fața nimănui, să nu mai lingușeşti şi nici să slugărești, Va trebui să cumpăneşti totul, să spui doar adevărul şi să nu taci. Să nu mai furi zimbind și să ceri socoteală celui care te minte, Să nu mai baţi la uşa din dos şi să nu îţi mai întrebi prietenii dacă nu cunosc pe undeva pe nu ştiu cine suspus. Să nu-ţi mai pirăşti aproapele şi să nu-i mai pizmuieşti capra. Să nu uiţi că prin voința ta avem o majoritate parlamentală, că tot-în numele ci ni se

M TRAN

Deşi cu întirziere, poziţia oficială a venit — şi, spre avantajul ei, puterea a apucat s-o formuleze înainte ca situaţia de la Moscova să se inverseze. Este de subliniat că, inditerent de interpretările co ar putea îi date, atit președinția cit şi mai ales executivul au spus ceea ce trebuia, cerind revenirea la constituționalitate în Uniunea Sovietică, subtinind imposibiltatea opririi reformelor în această țară. şi, mai ales, insistind asupra ireversibilităţii drumului României către democraţie şi economia de piaţă. Asumarea — în ciuda posibilelor implicaţii negative în plan economic — a unei delimitări clare de tendințele din Uniunea Sovietică în eventualitatea răminerii la guvernare a conservatorilor, nu a putut decit să ajute la ameliorarea îmăginii interne şi externe a puterii actuale, cu previzibile efecte pozitive pentru țară pe termen ling ŞI chiar pe termen scurt. O poziţie scălăată nu ar fi făcut decit să dăuneze țării și puterii în-

, punind sub semnul îndoielii disponibilitatea spre reformă și democraţie. A fost o lecţie dură pentru putere, care a putut simţi cit de palpabil este pericolul unei restauraţii comuniste dacă, prin jumătăţi de măsură, nu se tale din rădăcină răul

"care ne-a scos, pentru atitea decenii, din normali-

tate economică şi civică, într-un moment de restriste, puterea însă s-a arătat, măcar în vorbe, a înțelege, chiar dacă desigur privind cu un ochi şi la Occident, că reformele spre o economie de piață și democraţie în România trebuie să le facem pentru noi înşine şi nicldecum de dragul Occidentului, Iar dacă, prin aceasta, Occidentul își va modifica atitudinea distantă de pină acum faţă de România, este o altă problemă, care nu poate fi decit de bun augur. enirea rapidă a reformiștilor la Kremlin lasă intact capitalul politic care a apucat să fie ciștigat. Dar România nu mai poate fi la fel ca înainte de evenimentele de la Moscova. Aripile conservatorilor comunişti români sint, fără îndoială, amputate. Puterea se va vedea probabil obligată să-şi curețe rîndurile. şi abordările pentru a sublinia desprinderea, de trecut, dacă doreşte să-şi menţină poziţiile şi să îndepărteze suspiciunile (de neocomunisra), interne şi externe, 1a adresa el. Deschiderea sa către dialog cu forțele din opoziția democratică va fi poate mai mare şi, în orice caz, binevenită ar fi reținerea în a-şi impune jocul singură atit timp cit încă poate folosi dictatul majorităţii, În asemenea condiţii, o concertare a forțelor politice favorabile economiei de piaţă şi demoeraţiei ar putea interveni ca un slement marcant

Munceşte şi cere socotea

fac legi. Să nu uiţi niciodată că ai fost păcălit de comunişti, că te-a păcălit şi FSN-ul, că te-a păcălit şi securitatea, că pe spinarea ta s-au

toate cărțile şi lor le-a mers mai bine și tu ai mas la manivelă şi cu cârca. Fii atent la șnapan care îți vorbesc de patrie, de popor, de naţiune. Ăştia te-au păcălit cel mai des. Ei ți-au spus tu eşti viteaz, înţelept și bogat, că nu e nimeni lume mai breaz decit tine şi decît noi şi nu mai aveam ce discuta nici cu francezii, nici cu engle: nici cu americanii, eram mai breji decit toți, dar nu reușeam să-i depășim pe albazeni. Ai fost prostit și ținut în beznă, și acum, cînd să ieși, vin alţii și în numele: românismului, al nației noastre unice pe toate planetele, te vor împinge pe tine să le cînți în strună, ei oferindu-ţi în schimb iertarea păcatelor şi a greșelilor iar tu, cu ghetele scilciate, cu pantalonii rupți în fund, cu casa goa1ă, cu frigiderul gol (sau fără el) să îţi placă me1 că, noi sîntem cei mai grozavi din lume, sîntem chiar trimișii lui Dumnezeu pentru ă-i învăța pe alţii , să ajungi iar la greșelile pe care le-ai făcut, la legionari, la naționaliști, la lucruri pe care lumea le priveşte ca pe nişte vechituri bune doar de disprețuit, încearcă să judeci drept şi cînd ţi se pare că ai dreptate mai pune-ţi o dată întrebarea dacă nu se poate şi altfel,

Şi acum prietene, chestiunea sărăciei. Sigur nu este o ruşine. Dar asta nu este suficient ca să o suporţi. E o nedreptate cu care te-ai născut sau cu care ai fost „blagoslovit“ de cei care te-au păcălit. Nu poţi să scapi de ea decit muncind. Uneori nici atunci, Îţi mai trebuie şi curaj, şi încrîncenare, şi credință. Şi mai ales puterea de a nu cădea în păcatele cu care ai trăit pină acum. Şi o să fie bine pentru că și fratele tău de dincolo de Prut va fi alături de tine, iar cel de dincolo de el va începe să-și curețe ograda și să muncească şi nu va mai avea timp să dicteze în politica lumii,

Dumnezeu să te binecuvînteze pentra că ta eşti și nădejdea și puterea noastră, Şi să te ajute să găseşti calea cea dreaptă.

CORNEL NISTORESCU

AFIRUL!

al evoluţiilor economice şi politice româneşti. Cu atiţ mai mult cu cit rezultatele cele mai probabile. ale viitoarelor confruntări electorale vor fi acelea în urma cărora nici una din forțele poliţice nu va cîştiga suficiente voturi pentru a putea guverna singură,

Ar îi nimerit ca o eventuală concertare a forţe-: lor. democratice să se axeze pe problemele econemice, care sînt grave, presante şi prioritare, iar pentru e reuşită a reiormei este nevole de o. cola: borare fără echivoc a acestor forţe, singura. modaHtate ca populaţia să aibă încredere în virtuțile înaintării spre o economie de piaţă şi să accepte durerile, temporare, dar inevitabile, pe care le implică. Şansa unui sprijin extern din partea Occldentului pentru naintarea spre o economie de piață a sporit. Deja Administraţia americană a declanşat procedura în vederea acordării către România a clauzei naţunii celei mai favorizate, lar deblocarea unor credite occidentale este de acum posibilă, ȘI investitorii 'străini devin mai încurajați... =

m mod obiectiv, opțiunea externă către Europa trebule întărită. ȘI, tocmai | de aceea, ca atit mal stranii apar asÎ tăzi acele prevederi din Tratatul semnat de actuala putere ca Unlunca Sovietică prin a căror interpretare României 1 se poate bloca participarea la structuri tastituţionale europene pe care Moscova le-ar considera eventual ostile intereselor ei. Curios, însă, Ja anunțarea revenirii lui Gorbaciov, președintele Hiescu, persisiinăd în a nu înțelege implicaţiile, s-a grăbit să se felicite cit de vizionar a fost semnînd acest tratat. Din cauza încercării de a se include prevederi de acelaşi gen, toate celelalte țări esteuropene au avut înţelepciunea de a nu consimți 1a tratate similare. ȘI cit de nefericit se dovedeşte acum, cînd Basarabia își declară independenţa, că, la negocierea tratatului, s-a acceptat a nu se p; tra măcar o portiţă pentru o soluţionare în spi tal dreptăţii istorice a problemei teritoriilor de peste, Prut.

în urma evenimentelor de la Moscova, indiierent ce au fost acestea, Româniel | s-au creat condiţii de a face un pas semnificativ spre normalitate din toate punctele de vedere. ŞI dacă, din păcate, trandafirul a devenit un simbol al jumătăţilor de măsură către normalitate — pentru că formațiunea politică ce și la ales ca siglă şi care a preluat puterea şi se află la guvernare după evenimentele din decembrie 1989 a promovat doar jumătăţile de măsură — atunci trandafirul trebuie uitat ! Înainte de toate de înşişi foştii și actualii lideri ai acestei formaţiunl.

1 Tratatul cu URSS?

2, Scena politică românească in actualul context? loan Moldovan —F. S.N.:

1. A fost încheiat un tratat cu o Uniune Sovietică oare merge pe calea reformelor şi a democraţiei. După evenimentele din URSS, tratatul rămine încheiaț cu aceeași Uniune. Sovietică. democratică şi doritoare de reformă. În ceea ce priveşte esența relaţiilor pe care le stabilete tratatul, din punctul de vedere al partenerilor, nimic nu s-a sehimbat. Problema se pune ce s-ar fi întîmplat dacă evenimentele din URSS ar fi avut alt curs. Fiecare tratat ca orice act care normează un raport are o literă şi-un spirit. Eu consider că tratatul e bun, spiritul tratatului este corespunzător. Cel mai bun lucru pe care îl avem în acest tratat este că răminem îa relaţii stabile cu un vecin puternic şi în al doilea rînd, posibilitatea de a avea relaţii de „orice fel, cu oricare din republicile care alcătuiesc Uniunea Sovietică şi aici e chintesența traiatului, el permite crearea tuturor relaţiilor între două state, între noi şi Republica Moldova. Desigur, Tratatul poate fi criticat. Cel mai bun tratat pe care l-am fi putut face ar fi fost să ge stipuleze reirocedarea Basarabiei şi unirea eu României, dar trebuie să gindim în termeni realiști.

2. E o întrebare dificilă de prognoză politică. Evenimentele din URSS au catalizat alianțele partidelor de centru și aranjate în jurul centrului, acele partide eare au reuşit eă treacă peste animozităţile fireşti într-un joc democratic, care au sesizat un moment de pericol. Cred că procesul acesta de aliere, de radicalizare a spectrului politic va continua şi evenimentele din URSS, chiar dacă s-au realizat într-un mod fericit pentru noi, au constituit un cemnal de alermă. În democraţiile de est stabilitatea procesului democratic trebuie consolidată. S-a spus că acest curs democratic este ireversibil Chiar evenimentele din URSS demonstrează ei această irevemibilitate poate fi pusă sub eemnui întrebării. Dorinţa de a continua procesul democratie este una şi

resuscitarea unor forțe de extremă e un fapt care va trebui să catalizeze viaţa politică.

Ștefan Radoff — Alianţa Civică:

1) Tratatul nostru încheiat cu Uniunea Sovietică (care a stirnit ilari- -

tate chiar şi din partea ruşilor) se dovedeşte a fi neavenit, mai ales acum, cînd din rindul democraţilor ruşi care au dat declaraţii după eşecul puciştilor precum că „în nici un caz nu vor 0 remaniere în stil România“, Tratatul poate Îi încheiat ca unul între două ţări vecine şi. Be urmă ca unul cu O mare putere, Trebuie să cuprindă dispute clare şi limpezirea lor pe căi diplomatice privind absolut tot ce s-a încheiat, în perioada anterioară. Una din clauzele importante ar irebuj să soluţioneze problema tezaurului nostru. Acest tratat de bună vecinătate trebuie întîi negociat, iar vecinătatea noastră considerată de la Nistru și nu de la Prut.

2) Însuși apelul nostru conținea o chemare către toate statele foste socialiste la unitate pe noua cale aleasă. Din cite știu este singurul apel 'atît intern cit şi extern la această unitate împotiva comunismu1ui, pentru noi în primul rînd justificat, de jerfa singeroasă din decembrie,

loan Lup —P.N.Ţ-c.d.:

1. Tratatul de prietenie româno-sovietic încheiat de dl. presedinte Jon Iliescu şi conducerea sovietică, pentru noi, de la început, a fost un tratat în cate am găsit că există deficiențe de fond, în sensul că nu s-a făcut menţiunca că între România şi URSS există un diferenă teritorial sau un contencios care trebuie soluționat. Accastă menţiune era strict necesară pentru a dovedi că conducerea României ţine cont de faptul că teritoriile de la est de Prut şi pînă la Nistru sint teritorii pe care noi le socotim româneşti și că pactul Molotov — Ribbentrop este un pact pe care toate puterile apusene l-au detestat fiind produsul unei gindiri fasciste-comuniste. În perioada loviturii de stat am făcut o declaraţie la Televiziune în lungime de un minut şi 17 secunde în case eu am vorbit că toate problemele noastre cu URSS se pot rezolva pe cale amiabilă şi numai printr-o reciprocitate de respect, și prietenie şi em încheiat cu această frază care a duraț circa 17 secunde şi 0 repet: Tratatul Molotov — Ribbertrop, P.N.Ț.-c.d. îl consideră nul şi neavenit şi speră că şi Uniunea Sovietică va constata că și teritoriile dintre Prut şi Nistru e util să revină României fiindcă sînt locuite de majoritatea populaţiei româneşti. Această bucăţică din declarația mea nu. fost dată de Televiziune fapt câre a atras o serie de întrebări ale opiniei publice, cum de nu am pomenit eu ca secretar general al P.N.Ț-ed. această menţiune despre Basarabia. În ceea ce priveşte viitorul acestui tratat, noi ca oameni politici ne punem o, întreba: un c-aducător de stat a putut semna un tratat de 15 ani cînd alegerea sa a fost făcută pe 2 ani și jumătate în temeiul unei legi gperiale. A dat oare cumva de înțeles di. Iliescu că doreşte să rămină presedintele României 15 ani? Cum a putut să nu menționeze în acest tratat contenciosul existent între România şi URSS care face parte întegrantă din idealurile româneşti. Cum a putut să se încheie un asemenea tratat fără o discuţie prealabilă în presa românească şi în televi peniru că acesta este un tratat care angajează viitorul României.

2. DI. Ion Iliescu a făcut o invitaţie șefilor partidelor politice care şi realizat în cursul zilei de joi. În întrevederile respective s-a vorbit în clipe de cumpănă, s-a constatat o solidaritate de simţire, de

uîndire politică. Alianţele politice sînt acelea pe care noi le-am inițiat înainte de alegeri, concrelizate după alegeri în Forumul democrat antitotalitâr în care există un număr mai mare de partide şi în Convenţia pentru înscăunarea democraţiei în care sperăm cu certitudine că va intra şi partidul nou creat al Alianţei Civice şi într-una și într-alta Se va încerca cu şiguranţă. crearea de noi alianțe dar punetul nostru de vedereseste acela că, existînd alianţe, toţi aceia care vor să îşi dovedească că luptă pentru idealul românesc mu pot intra decit în una dintre cele două alianțe pentru că ori sînt de stinga ori sînt peste baricadă, care luptă împotriva comunismului şi noi nu putem înţelege decit că acest comunism care s-a dovedit ineficient în URSS şi în cei 45 de ani în România, nu trebuie dectt înlăturat.

Comunismul se prăbușește,

ursul se clatină,|

NOI

CE FACEM?

Cu o repeziciune nebănuită, lovitură

de teatru după lovitură de teatru la Moscova. În chiar citadela

creaţi

i sale, aşa cum îl cunoaștem, comunismul este

pe terminate dacă nu deja terminat. Nu este

încă foarte clar în ce măsură

şi în ce fel în evenimentele acestui august fier-

binte se joacă şi cartea imperiulu însuşi.

ve pun cu acuitate. Demolarea structurilor

Ce face România? Va continua cu jumătăţile de măsură de pînă acum? Citeva probleme

comuniste este imperativul

ce trebuie să stea în fața tuturor forţeloe

politice care doresc să rămână în scenă. Este

evident că reforma spre o

economie de piaţă trebuie urgentată

şi scoasă din echivocusile de pină

acum, În Jegătură cu alte două probleme am solicitat

opinia prineipa-

lelor partide poli

Cit depindem economic de URSS?

In condiţiile în, care ursul sovietie este suferind, ne punem întrebarea dacă noi vom intra în colaps economic, Vis-ă-vis de tradiționala moasră dependență faţă de U.R.S.S. Pentru că puciul care a zguduit imperiul şi sistemul este un semnal de alarmă și peniru democraţia românească.

Importul din URSS. în anul 1990 a reprezentat cam 25% din volumul total al tranzacţiilor României. Această cifră era acoperită, în majoritate, de aproximativ 25% din fiţeiul brut necesar economiei noastre, precum și 100%, gaze naturale, aproape 80% energie electrică, 67% minereu de fier, 115% feroaliaje şi 75% eărbuni coesificabili.

Hotărirea Moscovei de a trecea realizarea tranzacţiilor pe baza devizelor convertibile „a determinat România să-şi îndrepte atenţia către țările care oferă aceleași materii prime, dar la prețuri mai mici. Astfel, necesarul de țiței brut poate fi arati Iată eforturi financiare mari re toate ile OPEC, minereul de rez. cărbiuiele cocsificabil şi feroaliajele pentru metalurgia românească ar impune o. creştere suplimentară a cheltuie-

lor de achiziţionare. Energia elec-

ică furnizată de URSS, la mn preț mai ridicat faţă de cel oeridental, a fost compensată de ajutorul primit din partea Germaniei. In acest sens pot apărea probleme funcţionale, ţinind cont că nu sintem singurii nevoiaşi -ai Europei de Est. Norocul nostru, în 1991, este că a plouat din plin şi ne putem a-

sigura o mare parte a necesaruliă de energie electrică din resurse proprii. Pe ansamblu, în, 1991, portul din U.R-S.S, s-a micşorat sensibil, cu mult sub procentele anului precedent.

Situaţia mai delicată este însă în problema, gazelor natirale, de care sîntem încă dependenţi masiv, Dar peste 25% din cantitate importată din U.R.S.S. este contractată în comun cu firme occidentale pentru realizarea unor produse în Româaia. în aceste condiţii, atenţia guvernanţilor români s-a îndreptat către Turcia şi Albania care oferă în schimb gaze naturale la prețuri mult mai scăzute. cita

roblemă mai importani

ga însă faptul căU.RS.

pentru România prin

ță de desfacere, atit pentru contracte directe, cit şi peniru tranzacţii intermediare către beneficiari occidentali. Cu toate aces tea, colapsul economie, în cazul ruperii bruşte a relaţiilor economice cu U.R.S.S., poate fi evitat de e nomia românească fără sacrifici deosebite. Situaţia devine mai roză în conâiţiile în care atenția Oecidontului s-ar concentra mai puterpic asupra ţărilor Europei de Es acordind un mai mate ajutor AMomciar, fără de care, oricum, nu am putea să ne salvâm din internul economic. Să sperăm că acest ajutor va căpăta contur astăzi, cînd, de bine de rău ne racordăra la o

linie politică normală, DORIN ȚIGANAŞ

Foto : PAVEL TANASI:

Beneficiile puciului

Se vu scrie mult și se vor spu multe despre lovitura de stat de trei zile din țara vecină. Se vehiculează deja diferite ipoteze. Un lucru este însă sigur: efectele el vor fi resiinție pe termen scurt și lung. Nu numai în URSS, dar şi în fostul glorios bloc socialist.

Prima concluzie ce se desprinde este că toată lumea a văzut — şi trebuia să vadă — ce s-ar fi întîmplat în caz de puci reuşit. Cura ar fi arătat URSS şi Europa de Est dacă rinecerii conservatori ar fi revenit la putere nu este greu de imaginat. Şi, timp” de trei zile, la Moscova, Leningrad, ta țările baltice s-a văzut. Rămine însă de văzut, ce vor fi învăţat comuniştii, neocomuniştii şi opoziția din acest cutremur politic. Pentru România dansul alianțelor politice poate căpăta un vitm mai alert şi conotaţii inedite, Într-o primă fază, alegerile locale care se apropie vor decanta. opțiumile. Amintirea, acelei Duminici a Orbului, cînd am dat cu cirja în Dumnezeu, şi zguduirea de la răsăzit vor avea, poate, darul să limpezească minţile,

Concret, cu ce.s-a ales: România dintr-o aventură politică ce nu era a ei, dar care putea deveni un coşmar? Mai întii, situaţia sa pe plan european. şi internațional începe. să se apropie de normal. Breşa creată de vizitele lut Gianni de Michelic, Manfred Vârner, Thomas Pickering şi John Robson s-a lărgit simțitor şi, dacă nu vom călca iarăşi pe de lături, la capătul drumului vom pu tea afla în fine, normalitatea. Comunitatea Europeană a recunoscut, sub impactul taifunului de la Moscova, că țările est-europene se. atlă doar cu un picior în democraţie şi dezechilibrarea le poate fi — fatală. Şi a clamat, prin voci autorizate —

„precum cea a ministrului britanic de externe, Douglas Hurd — că, Româmia şi Bulgaria trebuie ajutate subStanţial şi consecvent pe plan politic, economic, umanitar. Nu se mai pune, deci, problema unor firimituri de caritate, ci a unel susțineri dinamice care să prevină recăderea în abisul comunist. Concret, asta îniseamnă credite, asistență tehnică, deschideri de piețe de import-export. Și mal înseamnă deschiderea negocierilor cu România privind cererea acesteia de aderare, ca mem-

„“bru asociat, la acest organism curopean. - Negocieri promise şi, în urma mineriadei, abandonate.

Europa occidentală, a înțeles brusc necesitatea de a nu lăsa România pe linie moartă. Japonia, şi Statele Unite, mult mai reticente pină acum în a se lansa în acțiuni de cooperare activă cu România, au adoptat aceeaşi. atitudine. Promisiunile Japoniei de acordare de credite, de dezghețare a colaborării cu

“România pe diverse planuri sînt

îmai mult decit simple promisiuni de la țară dezvoltată, la țară pe cale de dezvoltare, Ele trădează, în primul rind, temeri politice. Justificate în privința României,

În seria de deschideri, nesperate pină mai ieri şi tate-un interval de timp extrem de scurt, impus. de „starea de necesitate o mențiune aparte se cuvine: făcută gestului preşedintelui Bush. Suspendarea. amendamentului — Jackson-Vanick — care so aplică țărilor care nu proimovează 0 politică de liberă emi arare şi de respect ferm al drepturilor omului — faseamnă pentru România: 1. primul pas spre acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate (ale cărei efecte benefice nu mai trebuie accentuate); 2. garanții de credite din partea americanilor, în special pentru importurile de produse alimentare,

Ceea ce n-au reuşit guvernanţii actuali — în ciuda eforturilor diplomatice şi politice desfășurate cu mare alai — au adus cele trei zile de puci de la Moscova. Asta nu înseamnă, nicidecum că, chiar în contextul dramatic pe cale de a se estompa, ne putem permite mici sau mari nebunii politice. Cit ne-au costat aceste deraieri, am văzut deja. Cit ne pot ele „costa, dacă se repetă — Doamne fereşte! — nu îndrăznim să ne gindim. România mai are încă o şansă și nu trebuie s-o irosească. Pentru că Dumnezeu nu face minuni în. fiecare, zi.

RODICA CHELARU

P.S. în conferința sa de presă, ambasadorul american la Bucureşti, Alan Green Jr, — a precizat că preocupările autorităţilor americane privind reacordarea clauzei sint mai vechi. Din informaţiile noastre, acest lucru se. confirmă, Intenţia Administrajiei. americane. privind demersul respectiv, fusese deja comunicată partidelor politice de mai mult timp, Opoziția, democratică din România a salutat. intenţiile americane, cerind însă să se precizeze oficial că partidele. din opoziţie şi-au dat în prealabil acordul, fiind vorba de un demers în favoarea poporului român şi mu a puterii. Desigur, Washiagton-ul nu putea lăsa impresia că ar cere aprobarea prealabilă a unor partide politice pentru acțiunea prevăzută, astfel încit, printr-un soi de compromis, anunțul oficial american a fost premers de un apel al partidelor din opoziție pentru xcacordarea clauzei, Toate acestea au dus la o prelungire a anunţului oficial, care a venit în perioada evenimentelor de la Moscova, Este, totuși. clar că aceste evenimente, chiar dacă nu au constituit cauza demersului. Administraţiei, l-au urgentat, înlăturind eventuale noi amînări.

Toma Ceorge Maiorescu —M.E.R

1. Coordonatele de fond ale problemei nu himbat. Faptui că, tratatul preconizează retaţii “directe cu toate republicile componente în acel moment ale URSS este desigur un pas îi te, un mare pas înainte faţă de tratatele anterioare ceritraliste şi înrobi În această viziune au” fost semnate şi o seamă de imporiante şi convenţii cu Moldova. Cele 60 de ore în care fraţii de dincolo de Prut au stat cu piepturile goale afirmă dorința de libertate şi ne trimite cu gindul Ja Tratat, dacă sub forma sa actuală oferă suficiente i ii între cele două state româneşti gă devină fluenle £ “Trebuie să ne gindim serios la aceasta în noul cor şi european.

2. Am mai ap

-o. Noi avem o opoziţie slabi mai pentru că ca nu poate pr o alternativă esenţială. Atit partidele din Carta pentru reformă cit şi cele din Convenţia pentru instaurarea democtaiei sînt la o analiză lucidă de aceeași parte a baricadei pentru : revoluţia din decembrie, statul de drept, democraţie, reforme. Desigur, pot exista variante şi mijloace diferite pentru a promova aceleaşi valori esenţiale, dar acestea sînt doar detalii. Important este că adevărata oi ziţie este extremismul de stânga şi de dreapta a acelor forțe paramil tare, toate recurgind la diversiunile clasice cunoscute şi toate reprezentind împreună un pericol constant pentru cursul democraţiei şi al reformei. Degittet orele puciulul de la Moscova au adus şi o cristalizare a atitudinilor în viața noastră politică. Au fost formaţiuni care au luat o poziţie fermă arătind primejdiile iminente, au existat unele care s-au eschivat, iar edtete au satulat lovitura de la Moscova.

Radu Checiu —P. S.D.R.:

1, Textul tratatului a fost acelaşi şi înainte și în timpul şi după evenimente, problemele care se pun şi care sînt legate de problemele noosize cu republicile precum şi gisteznul de relații internaționale de participări la tratate şi convenţii rămîn aceleaşi. Nu cred că evenintentele care au dus la o clarificare a situaţiei interne din Uniunea Sovietică, la o polarizare a forțelor reformatoare şi a forțelor conservatoare care au fost într-un conilicț atit de acut, schimbă datele fundamentale ale raporturilor diztre România şi URSS și problemele tratatului. Tratatul însă credem că trebuie supug unei analize serioase înainte de a ne pronunța asupra ea.

2. Este puţin probabil să se creeze not alianțe politice, este facă cert că evenimentele din Uniunea Sovietică trebuie să determine între eul are democratie Ja o atitudine mai coerentă în fața formelor agresive ale totalitarismului de tip nou sau vechi, ale extremismelor de stinga sau dreapta care se conjugă atit de bine.

Constantin Stroia — P. S.M.:

1. Poziţia partidului nostru a rămas neschimbată în ceea ce priveste Tratatul semnat de domnul Preşedinte Iliescu cu Uniunea Sovietică. Am apreciat şi atunoi ca şi acum prevederile sale ce oferă o bună deschidere cooperării în toate domeniile între cele două ţări.

Partidul nostru acordă o mare importanță relaţiilor cu URSS, țară cu care sintem legaţi economic prin resursele pe care le primim. Ceea ce s-a întîmplat recent la Moscova nu a modificat cu nimic poziția noastră faţă de Tratatul încheiat,

2. în comunicatul pe care l-am dat am menţionat că partidul nostru are o mare disponibilitate pentru a se alia cu toate forţele de

- centru stînga care doresc continuarea reformelor într-un mod original, propriu condițiilor țării noastre. Ce s-a întîmplat în URSS are o mare importanță pe plan european şi mondial, dar dezvoltarea țării noastre depinde de noi.

Au consemnat: ALIN ALEXANDRU BOGDAN MAIOREANU

Minunea sfirşitului de secol

Pravda suspendată, Partidul comunist interzis, Statuia lui Lenin doboriță că un însemn al rușinii, Ucraina, Basta, Bielorusia, Estonia, Letonia, Lituania şi Moldova își proclamă independenţa, Marx legat la ochi şi dat fos de pe socluri cu șutură în cap. Bunurile partidului comunist împărțite ca o pomană ri după ua maert. Procuratura intrind în sediul KGB-ului și răscolind fişetele, dosarele şi arhivele. Ce au visat milioane şi milioane de oameni atitea decenii se petrece în citeva zile, Secera și ciocanul scoase, din steag iaz mașina secretarului go moral al PCUS zzilţiită de mulțime. Căderea bruscă a piramidei comuniste, în loc să ne arate o lume îndobitocită, scoate la iveală o generaţie de tineri căt reflexe democratice și cu gustul libertăţii. Tehnologia nsodernă a destiințat ge miţele şi le-a survolat pe cele inchise şi i-a ajutat pe oameni să crească liberă inte-o lume artificială și mincinoasă. Parcă îţi vine să te mulțumeşti autorilog tentativei de lovitură de stat pentru ce-a declanșat încercarea lor eşuată, [ae naev şi compania n-au făcut decit să ofere maicii Rusia un şoc care să e tree zească din amorțeală şi să înceapă galopul spre libertate. Iar Gorbaciov, aproape mitizat în primele ore ale puciului, după alte citeva ore de la întoarcerea 8 putere, devine «i însuși o piedică în calea lucrurilor. Numai că în loc să încrânceneze, în loc să piardă valul, încearcă să i se alăture, Va fi el arhanghel care să conducă ultima campanie de stingere a ciumei roșii sau convingerile vor. împiedica şi se va retrage? Cit de periculoase vor fi răbutnirile şi ce proporții vor avea mineriadele sovietice? Un eveniment demn de sfirșitul vea= cului pare a se petrece în aceste zile, Pentru cei bătrîni, el seamănă cu e mie nune, Pentru cei tineri, nu e decit triumtul naturii umane. însetate de libertate, Ș ae bucurăm și să ne întoarcem gindul spre cei care n-au mai apucat aceste

CORNEL NISTORESCU

Radu Enescu

Sovremenniki sau pamiatiki

Nu afirm o noutate dacă constat că turbulenta și singeroasa istorie a Rusiei a oscilat între două tendințe alcătuind polaritatea dominantă a acestui împeriu în vizibilă criză, dacă nu destrămare. |stoșia Rusiei a fost și este un continuu. confiot între pccidentalizanții, deschişi progresului și spiritului novator, și bolșevicii sau naționaliști, izolaţi în propria lor tradiţie osificată, cu privirea îndreptată spre Asia, cu tot ceea ce are ea mai rău: cruzime, colec- “vism, corupție, fanatism religios, Petru cel Mare și Ian cel Groaznic sunt figurile exemplare ale acesor două tendințe, care au reapărut sub alte iposta ze în veacurile următoare. Gorbaciov, după imobilismul brejnevian care amenința cu un total faliment, a deschis Rusia către lume, a înțeles că într-o epocă atit de complexă, între un univers tehpic tot mai sofisticat și o ideologie desuetă se va isca un confiict acut, ducind la o catastrofală exploie. Din păcate, Gorbaciov a fost prea evaziv, nehotăriț, reculind în faţa unor decizii tranșante. A moștenit şi o Rusie în care mizeria crasă făcea casă bună cu ucigătoare rachete nucleare de ulimul ip. De altfel, de Ia început Uniunea Sovietică se afla într-o situaţie de periculoasă ambiguitate, Al.Toynbee remarca feptul că în 1917 un capita-

» ism de tip occidental și exotic a fost surclasat” de o doctrină anticapitalistă, tot de tip occidental și tot exotică, datorită metamorlozei suferite de o filozofie pozitivist-malerialistă ca manismul, convertit Într-un succedaneu ernotiv și intelectual al bisericii ortodoxe. Ce-a ieșit din puciulleninist din octombrie 1917 se știe, În nici un caz o societate rațională. Dimpotrivă. Utopia lui Marx s-a deformat grotesc. Rusia suferise o dominație tătară de 250 de ani, tare şi-a lăsat amprenta în absolutismul țarist de coloralură net asiatică, perpeluindu-se organic În împeriul sovietic, care. a. reușit prin. lozincile de Socialism și comunism să infăptuiască ceea ce nu e putut autocrația țaristă, anume constituirea mo: glului de producție asiatic, despre care Marx vorbea “Stinjenit cu. jumătate de gură. Cu corolarul lui ineJuctabit: universul concentraționar extins la dimen- 'Siune statală, represiunea și crima ridicate la rang. le normă, devalorizarea și strivirea existenței indiYiduale, majora valoare occidentală — pină la “Aneanlizare, ființarea gregară și apatică a omului tc, Dar acest sistem închis nu mai era în stare să concureze cu bunăstarea Occidentului; „feudali mul industrial” Dias) nu mai putea să concureze tu capitlismul și excepționala lui ecloziune tehpică; Spiritul chircit și cenzurat nu mai putea concu7a cu idealurile democrației și libertății Gorbaciov a. încercat să sineronizeze Rusia cu lumea civizată. Regrelabil, însă, a recurs doar !a jumătăți de “măsură. Ceea ce i-a fost aproape fatal, Deși popoul sovietic a suferit în mare măsură o mutație mentală pozitivă, anume forțe obscure nu au'acSeplat, din interese personale, obiuzitate idioată “Şau nostalgii orientale, politica gorbacioviană, | „În plus, ei puteau 'opune tunul entuziasmului “Popular eliberat de complexul obedienței |. Dece fost destituit temporar Gorbaciov? Pen- %ru că pragmatismul său politico-economic, în curs ţie dezideologizare s-a opus aroganței de mare

re şi sulicien(ei opace a cercurilor nomenklatu-

Şisto-militaro:kaghebiste. Pare paradoxal, dar Sulgerătoarea victorie a americanilor în Golt, care. 2U demonstrat fără drept de apel interioritatea armamentului şi a organizării militare sovietice, a Xritat dogmatiii și național-bolșevicii care nu mai puteau suporia un asemenea alront generator de pomplexe de inferioritate. Uniunea Sovietică, incă mare putere, trecuse, pe locul doi. Drumul spre “Golful Persic era blocat, după cum o Turcie putei Dică împiedica expansiunea seculară spre Ţai “prad. Ca să nu mai vorbim de pierderea statelor “satelite, de degringolada economică, de Yecrudescența etniilor și invocarea dreptului vilsopian la autodeterminare. Totodată, după funesta Vehlură afgană, krasnaia armia a ajns un corp „desirămat, anarhie şi fără poftă deosebită de fapte eroice, |” Dar Gorbaciov a Încercatsă stăvilească cel puțin omhipotența nomenklaturii și a complexului militaxo-industrial. Spre binele poporului, pentru că o înjelegere cu S.U.A. ar fi atas reducerea enomeJor cheltuieli miitre și transferarea fondurilor pendu bunăstarea omului de rind, Dar, peoinisarovlajia!, casta, baronilor roșii” ay vroiau să,

enunțe la privilegii. Societatea sovietică, În pofida. armei egaltare, este binluită de cele mal crunte inegalităţi. U.R.S.S, n-a fost niciodată statul proletarilor, Jules Monnerot, unul din puținele, spirite lucide din Occidentul intelectual bintuit de gau. chism, spunea acum citeva decenii că „nu există proletari la Kremlin, După cum în Evul Mediu aerul orașelor, comunica sentimentul libertăţii, aerul Kremlinului deproletarizează, Bolsevicii nu au dezatectat palatul imperial, ci I-au ocupat. Nu există dictatură decit a dictatorlor și proletariat al proletațlor”. Gorbaciov a dorit să tale din ghearele nomenNaturii şi să redea muncitorului rus. o condiție decentă de om. De aceea birocrația bolșevică, patronii gulagurilor şi caricaturile bonapartiste, fruStrale și de pacițica putere defensivă a Americii, s-au răsculat și au pregătit tenebros, ca toate afacerile comuniste, puciul din 19 august.

Ce s-a intimplat în Rusia era greu de prevăzut, Pe noi ne interesa însă impactul pe care-l puteau avea tragicele evenimente asupra țării noastre, soarta fraților noștri bucovineni și basarabeni, „Acum un an, James Baker afirma că S.UA. nu-și stlizează politica în funcţie de cine e stăpin la Kremlin, ci de interesele naţionale ale Americii. Or, aceste interese obligă acum marea naţiune transe” ceanică să-i susțină pe Elin, Șevardnadze, Gorbaciov. și comiitonii lor, Care sint însă interesele noastre? România, așezată la răscrucea a trei imperii, a avut multe de îndurat. Otomanii însă nu cereau decit tribut, un mijlocit control al Principatelor, darnu ne-au răpitnici credința, nici nu au căutat să ne deznajionalizeze. Austriecii, în decădere de: altfel, ne-au oferit și avantaje ale civilizației (Timișoara e cel mai occidental oraș din România), ale unei bune administrații, cerind în schimb doar 0 (Giscutabilă) loialitate faţă. de împărat. Rușii, mai vitali și neliniști, au căutat intotdeauna să ne absoarbă (în acest sens ortodoxia a jucat un rol nefast, și nu în mod fortuit figuri de bronz ca Titu Maiorescu sau Petre Carp s-au orientat spre Putețile Centrale. Eugen Lovinescu, într-o lucrare sau într-un opuscul hulit de trădătorii de țară de la fosta. „Săptămină”, spunea că atitudinea junimiștior „a fostteama de Rusia, care sub formă de panslavism Şi de expansiune spre strimtori,tindea în mod fatal să treacă peste noi, inglobindu:ne în conglomeratul de popoare ale uriașului ei imperiu”

În perioada interbelică, ortodoxizantul Nae lonescu, care numai de extremă stingă nu putea fi învinuit, scria că nu poţi adopta faţă de un colos, geografie și uman politica struțulu și a cordonului Sanitar, Bineînțeles că relațile româno-sovietice trebuiau întemeiate pe baze echiabile, avantajoase pentru ambele părți și fără a leza suveranitatea Şi integritatea României,

Mulţi dintre noi am trăit dezastrul național postbelic. Odată cu Gorbaciov s-a ivit o rază de sperană, pentru că era un sovremennik cu care se putea trata și nu un pamiatik ca clica. naţionalist: stalinistă care în mod neconstituțional a încercat să-l înlăture. Totodată, revolta populară spontană. din decembrie '69 ne-a deschis perspectiva reintegrării esențiale, nu geogralice, în Europa. civizată, adică perspectiva impliniri vocației noastre istorice,

„Guvernul român a fost zilele acestea ingrijorat În schimb, Verdeț și gangsterii ui își dau cu pumnii în cap de ciudă. Președintele lon Iliescu n-a fost în Stare totuși să se debaraseze de sechelele-i „pravoslavnice” și să nu rateze, incă o dată, şansa dea inta în istorie ca un adevărat patriot român. Noi am sperat că da, deși poltica noastră externă, ftancoflă la modul ridicol, nu este o soluție tocmai fericită. De altel, lon lliescu a adoptat o atitudine precaută și echivocă, spre deosebire de Havel, Walesa sau Antai. Ar (i cazul să ne unim toate statele postsocialiste, „(depășind planul lui Bronislav Geremek) intr-o comunitate sau confederație de state suverane în jurul străvechiului lines danubian (/-compris Polonia, eroica şi catolica Polonie, cronologic prima disidentă) apoi, orientarea acestei comunităţi ar trebui să se indreple spre Statele Unite, unica mare putere din lume. Nu spre puteri de mina a doua, decăzule istorie și conduse de duplicitari socialiști. Avem toată stima pentru armata română. Dar, adesea ea — urmind ordine de sus, — se îmbată cu naționalismui comunist, caraghios şi urmărind doar scopurile pecuniare ale „României Marit, în loc să-şi reciștige sentimentul demnități naţionale. În actuala criză, ungurii au fost la fel de peticlitați ca și noi, Agresivitatea lor e doar o gogoTiă a presei de ambele extreme (care n-au servit decit pe. mii complliști contrarevoluționari de la K În caz că Gorbaciov ar ii fost lichidal, nu lumina, ci groaza venea de la Răsărit! Armata română, verticală şi cinstită, nu poate fi 0 a contrarevoluției roșii. Armata română are ca, unică linalitate apărarea suveranităţii ȘI integrităţii naționale. Generalii. selerozaţi, şi moşteniţi de la Academia Frunze n-au decit să-și dea demisia. Cadrele militare tinere, cu studii sețioase — nu fără bacalaureat, ajunse din timplari, cizmari și analfabeți generali. și cintărind peste un chintal — există destule. ar dacă 4] lon Ilescu ar fi fost conştient de

gravitatea situației, ar fi cerut instituirea unul au. Vern de coaliție națională, fără cozile de topor de la P.SM. și Partidul România Mare, Un guvern de' coaliție care să reorienteze politica noastră inspre NATO,

Deocamdată, fostul Comitet de Urgență moscovit, retrograd și dogmatic, a fost salutat fierbinte doar de un dement sadic: Saddam Hussein, de un

_ peranoje schizoid: Gadhafi, de un alcoolic învede-

rat: Fidel Castro. Domnul lon Iliescu, o fi el anxios, dar totuși e un om normal, Deci alegerea o putea face în deplină responsabilitate, Dar, fricos, duplicitar și emul cine ştie cui de la Kremlin, s-a complăcut Ia. început într-o retorică goală, cară nu-l angaja cu nimic, ba chiar îl punea la adăpost, orice s-arfiintimplat în Rusia vecină. Ca apoi, postfestum, să exprime simpatia pentru forțele democratice din Rusia și din lume, Probabil i-a fost frică, iniţial că sintem vecini cu țușii Dar turcii nu sint? ȘI nu s-au temut.

În Uniunea Sovietică pe pragul haosului, unica Şansă a Europei e instaurarea unei democraţii toleTante și libere pax americana. Teamă imi e că vom fi, ca de obicei, ultimii a apel!

MOENIE

Dan Petrescu

Reconcilierea

Nu înțelea de ce unele grupări politice mai clamâ o reconciliere naţionziă; pentru că reconcilierea a avut deja loc și ne bucurăm acum pe deplin, de fructele-i zemoase. De pildă, tov. Martha. Drăghici, admirată de noi toți, cu vreo săptămină în urmă, pe micul ecran: ce femeie drăguță! Oricum, deosebită: nici nu se deschisese ușa bine în fața reporterilor, nici nu deschisese dinsa bine gura, că a și-nceput să reverse potop de înjurături la adresa G:D'S. și a revistei „22'. Cum am lipsit o vreme din pasionanta arenă românească, m-am interesat dacă nu cumva G.D,S, o nedreptăţise cu ceva pe brava tovarășă: se ceruse oare în lipsa mea capul lui Drăghici, demnul soţ al dumisale? Se miitase' poate întru suprimarea sa, eventual prin metode tradiţionale românești, istoric verificate, precum vagerea in țeapă, belirea de viu, rostogolirea pe roată, sfişierea între patru armăsari?

Eibine, nu. Spre uimirea mea, GDS. ta neglijat pe, destoinicul fost ministru de Interne. Nu îndrăznesc a sugera aici fostelor sale victime încă în viață (căci mai făcea și dinsul greșeli), mai ales acelora care, cum s-a văzut, sint capabile să furnizeze date și mărturii, să pune mină de la mină și să sesizeze, prin Procuratură, justiția noastră, care, nu prea ştiu de ce, refuză să se pună automat în mișcare chiar și în cazuri notorii (funcţionează, probabil, reconcilierea națională), Tov. Drăghici, spunea una din aceste mărturii în aceeași emisiune, avea obiceiul de a-și petrece revelionul la Jilava (şi poate că și in alte locuri asemănătoare, unde, mă gindesc, | s:ar putea asigura o cazare gratuită și nelimitată), din pura şi neintinata plăcere de a vedea cum se mai distrau de sărbători victimele sale: să fi fost dinsul oarecum sadic? Neavind acces la. acest termen (necum la opera divinului marchiz), nu cred că i se poate reproșa un lucru, de vreme. ce-l făcea în pertectă nectinoștință de cauză şi cu toată inocența, În plus, cum se vorbește adesea in manualele de psihiatrie de un sindrom sado-masochist, socotesc că putem îndepărta și al doilea termen al binomului, fiindcă am aflat că tov. Drăghici nu avea și obiceiul de a linge: de aici i s-ar îi tras și maziiiea, după cite ne povestea doamna Mariha: din 1965 în 1968, tovul a reluzat cu încăpăținare să-l lingă pe Ceaușescu (e drept că nu ştim întrucit Ceaușescu i-ar fi facilitat sarcina)

Văzindu-! atit de intlexibil (și nu, cum s-ar crede, findcă ținea de vechea gardă stalinistă de călăi sadea de care Ceaușescu, voind să debuteze „cu față umană“, trebuia să se debaraseze), Ceauşescu Ia dat deoparte. De aici și pină la ideea că tov, Drăghici este o victimă timpurie a represiunii ceaușiste nu mai e decit un pas — un pas pe care! împricinatul îl va i făcut de mult în sinea sa, dar pe: cate noi am intiziat, pină la această revelație de, ultimă oră, să-l facem, În sinea sa, tov, Drăghici de mult se va fi declarat disident; deși consoarta dumisale părea la curent cu aceasta, totuși, în linii geneale, dinsula avut disoreția ȘI delicatețea de a nu se. fi manifestat pe faţă ca alare (precum, să zicem, cei șase șontici reformatori comuniști, autorii unei scri. sori care-l umple. de fericire astăzi pe Ghenadi lanaev, chit că se poate spune că a fost plagiat cu anticipație) —cu atit mai mare trebuie să-i ie astăzi oful bietului om!

Dar să revenim la doamna Martha. Că dumneaei, se poate privi în oglindă nu e beaba noastră = este,

cel mult, un defect de fabricaţie a odlinzitor, ce le interzice să vomeze, orice s-ar întimpla dinaintea. lor; mai interesantă este însă actuala“ orientare politică; astfel, cititoare pasionată a Inutil înghiţitorului-de-devize „Azi", tanti Martha. ne-a. anunțat, tiumfătoare, victoria. în alegeri a F.S.N, Dacă mai aveam vreo îndoială asupra suporterilor. F.SN, iat:o nemilos spulberată; artizanul reconci: ii naționale, cu sau fără vola noastră, a fost, din, primul moment, F.S.N.care a respins Proclamaţia de la Timișoara conținind, între altele, și propune= rea unei temporare puneri pe tuşă a foștilor tovarăși cu munci de răspundere; cum să nu-l iubească deci neepuraţi? Chiar și aceia care nu s-au pripit să intre încă în politică, pot ace oricind (presupunind că nu i-ar (i acaparat defînitiv afacerile); F.S,N, nu le-o interzice, cadrul organizatoric. e deja creat = gruparea Verde) și-a deschis larg braţele-l descărnate, dar vinjoase faţa de constructori),

Nu știu însă ce să cred despre faptul că drăghiceasca făptură nu mai citește „Adevărul" de cînd paginile sale nu se mai bucură de orientarea și semnătura imprimate lor de 4-l Darie Novăceanu: cum oare să-l clsăm pe mare hispanist după această declaraţie? E drept că tiaducerile sale din Borges, din 1972, valorează cam, cit o ceapă sur= prinsă de inundaţii in Moldova (și nu degerată, cum vă veţi fi grăbita crede); probabil că În zilele noastre n-ar fi intrat cu așa ceva nici la vreo universitate liberă, dar, totuși. să se fi orientat „Adevărul! atit de radical după plecarea sa încit să fi devenit, cum se cuvine, total lizibil analtabeţilor?

În fine, aflind că tanti Martha e de meserie croltoreasă (și anume una cu meseria deprinsă acasă, adică, am zice noi azi, în limbaj postdecembrist, mult mai fiabil), mi-am pus problema dacă i-aș da ori nu ceva la cusut; circotași cum vă știu, iubiţi cititori, veţi striga pe dată că nu, fiindcă aș risca să iasă ceva prea vărgat și cu multe lanțuri și că ce ost ar avea să mă complic cu această otreapă, aspidă, acritură ete. Vă voi răspunde insă că nu: nu, din acest motiv aș renunța să-i dau ceva la cusut to'arşei Martha, ci fiindcă dinsa a avut, după prac= ticarea croitoriei (bănuim că totin familie) munci de răspundere; or, ar insemna; de-aș soliita-o în calitatea-! indeniabilă de croitoreasă, s-o readuc la munca dinainte, la meseria-i de bază, lucru care, în virtutea reconcilierii naţionale, nu s-a mal intimplat la noi.

ȘI nu s-a Întimplat nici În pofida unor cereri exprese și justiticate în acest.sens; de pildă: prin februarie 1990, D-na Şișmanian, mama lui Ara= Alexandru Șișmanian, care făcuse greva foamei la Paris odată cu subsemnatul la lași, Îi adresa în „22* o scrisoare D-lui Andrei Pleșu, în care-i cerea să, intervină pentu ca D-l Constantin Busuioceariu, director al Editurii Academiei, să-și poată. relua vechea sa meserie, estimată de D-na Șișmanian a fi fost aceea de frizer. C. Busuioceanu era acuzat că, în calitatea-i suplimentară de securist (sau, oricum, fervent simpatizant), l-a supus pe Ara-Alexan= dru Șișmanian. unor repetate. persecuții, determinindu-i chiar exilul.

Ignor ce'a intreprins adresantul scrisorii pe care an) rezumat:o aici; eu, însă, m-am încumetat să-| sun pe tristul savant neopozitiv din fruntea Academiei, D-l Drăgănescu, La vremea aceea, dinsul era. preocupat ca, în loc să evacueze din adunătura imortalilor români citeva nume, de teapa lui Eugen Barbu, să primeacă mai curind, post motem ciliva. noi membri. Un adevărat constructiv, D-l Drăgănescu, și cu mult spirit de iniţiativă - înainte doar. de a apărea soldaţi de pază la sediul „Dimineţii”, * D-Sa umbla deja insoțit de un soldat înarmat: la fel, de pernicios atunci, ca „Dimineaja” ulteriori

După mai multe telefoane, în cursul cărora, mestecindu-și vist prunele congenitale din gură, savantul a apărat autonomia instituției în fruntea. căreia s-a pomenit printr-un afront clar adus vene= rabilului Birlădeanu, D-Sa a admis că D-na Șisma= pian avea dreptate și că, în. consecință, C Busuioceanu va ieși la pensie (subințelegindu-se/ că astiel va fi liber să-și profeseze și meseria de bază. în line, una din ele); or, ce văd? Săptămina aceasta, O Busuioceanu participă la o dezbatere televizată ca director al Editurii Acaderniei renovate și, orice veți crede, iubiţi dar circotași cititori, nu e vorba de o dezbatere pe teme de frizerie, coalură. ŞI alte frecţi, deși e interpelată Editura Academiei.

După aceste mici efecte ale reconcilierii naționale, îmi închipui că orice marțian care ne-ar. vizila țara pentru eventuale înfieri ar. privi cu înțel prezența la cima, ei a, vechilor. şi

incei și, a demoerațior nomenclaturii, a elicienjlor securiști — i-ar lertat pe toți doar şi ne-am at cu toții în ancestala Piaţă a Independenței

Nota redacți Ințial am tefOzat pubicarea acestui ar

suioru! jage în prea multe gitecţi și ne as Just ar fi pulut să-i aducă neplăceri

3, ne-am dat seama că n climatul de, nală, nimic de acesl fel nui se mai poale căci nimeni nu mai are nimic Su nimeni

NR Intormăm, pe cititorii noştii că și nota, 1ed, de ma sus țace parte din textul lui D,

Bogdan Ghiu

Stînga-mprejur!

atita

Într-o carte a sa din 1983 (De la nature de TU.RS,S.), Edgar Morin definea comunismul astfel: „Un sistem a cărul forţă infinită provine din infinita sa fragilitate”. Sprijinindu-se pe călciul lu Ahile ȘI reușind asttel nu numai să-l ascundă, ci să-l transforme în punct-cheie, comuniștii români declaraţi fac stinga-mprejur, Dau iluzia. mişcării pentru a ajunge de unde au fost dislocați, Recentul „congres” al P.S.M, reinfințarea P.0 A, „polemii ca: dintre ele și „critcile" formulate în principal la adresa puterii executive constituie un spectacol al autodevorării în care foști actori ar vrea să ne atragă pe toți. Marginalizaţi încă de pe cind se atlau 1a putere tocmai din cauza felului în care iși mani testau și administrau puterea, comuniștii romă; vechi și nol = pun, pentru prezentul şi viitorul societății noastre, problema tecutului ce se cere restaurat, fără de care înaintarea nu e cu putință. Pe ce prag anume din trecut ne vom sprijni pasul? La nol, comunismul a ținut loc de istorie, De fapt, comuniştii introduc în sistemul de referință general, comunitar, public, un sistem de referință secund, nici măcar deriva, dar închis, pe care vor să-l im. pună. Și în istoria țării noastre, ei vor să-și insinueza istoria lor internă, de partid, de parte care a luat locul întregului. Pars pro toto. Istorie internă care ne poate interesa cel mult în sine, ca o curiozitate, dar care nu poate lua locul şi nu poate i confundată cu Istoria României, care pur și Simplu a incetat odată cu impunerea comunismului la putere. Trecuțul P.C.R, ar vrea să facă uitat trecutul Rom: Între cele două .trecuturi nu poate exista nici o legătură firească. Cel mult aceea — eminamente organică — dintre gazdă și parazit, dintre boală și bolnav, P.C.R, nu există nici măcar în trecut, Nu numal că nu are viitor, dar nu are nici măcar trecut. E nu a știut să facă, ci doar să destacă istorie, tată, În continuare, citeva ginduri fragmentare, ș despre încercările de „prezență” ale comunismului manifest, ginduri pe care am renunțat să le mai supraordonez, Excesul de ordine (în lume, în text) poale împiata asupra adevărului și libertăți (a oamenilor, a cuvintelor lor). | Polemică P.C.R.-P.S.M. Culme a .rafinamentuMul“ politic autohton. Totul e posibil pe fondul hecunoaștării istoriei P.C.R, și a. structurii sale. P.C.R a fost un partd-stat Într-un stat-naţiune. „P.C.R nu-și poate cere înapoi partea, căci nu a fost partid. P.C.R. se reînființează tocmai a timp pentru a putea fi tras la răspundere. Pină acum fusese

ascuns, volatilizat. Așa.cum Securitatea condamna

pentru „omisiune de denunț, membrii P.C.R. pot fi acuzați de OMISIUNE DE DELIMITARE. Abia acum devin curajoși? Cit au contribuit măcar pentru limitarea Jui Ceauşescu?

Este o situație de fapt, nu şi de drept Problema la noi o constituie tocmai definirea și structurarea stingii. Extremele sint date, se obțin spontan, în stare naturală, nu trebuie construite căci există oricind, măcar ca tendință. Construcția o implică centrul, nuanțele. Culorile complementare — roșu verde — sint date, se găsesc în natură, nu trebuie „preparate', Nu presupun un laborator, studiu, experiment, risc, creativitate. Nu presupun inteligență ea a posibilităţii de a eșua, Extremele sint

cute să reușească indubitabil. Extremele nu necesită efort. Sint simplu recurs la natură (umană?). La noi nu există extremă dreaptă și extremă stingă, nu există două axtreme, ci o singură extremă. Paradox numai aparent,

% La noi, nu dreapta pune probleme, ci stinga. Se poate obține o stingă utilă, veritabilă din actualele controverse ale vechilor comuniști? Au fost aceștia de stinga sau de dreapta? Sau pur și simplu auieșit în afara spectrului politic? Nu cred că din cei vechi se poate obține ceva nou, ceva de care în mod sigur este nevoie, În afară de iluzii nu cred că se mai poate salva ceva. Totul e de creat. Mai ales stinga, Există totuși o deosebire între cele două, extreme. Extrema dreaptă poate ajunge la putere exclusiv. din interior. Extrema stingă, însă, nu: numai ajutată din atară. Extrema dreaptă nu poate -

duce deci! la'terorisra; e aparlamentară, antidemo- +

cratică, Nu se poate concepe extremă dreaptă decit Ja putere și încă de una singură. Extrema dreaptă nu știe să con-lucreze, să fie în opoziție. Extrema stingă, cind'nu ajunge la terorism de stat, ca și. extrema dreaptă, se poate, cred, integra, parla- „mentar, poate fi utilă democrate, fie și ca oma- "ment, ca prezență a pericolului de care să se țină cana. Poate unejona în ojozije. Model: putere |

de diverse nuanțe și combinaţii de centru-dreapta, opoziție puternică de stinga. Dreapta se atrofiază în opoziție, nu ştie să facă opoziție. Extremele, în genere, nu sint în stare decit să fie la putere. De aceea nici nu se pricep să exercite puterea. Ela terorizează, Sa

Mie = şi nu numai mie — mi s-a părut un truc impardonabil dispariția” P.C.R. înainte de a da socoteală, de a fi judecat. Recentele apariții la rampă nu dovedesc decit lichidarea treptată a F.S.N. caro nu ațăcut decit să țină locul ocupat trcind drept ceea ce n-a putut nici o clipă fi. O unitate neviabilă, o țintă unică incepind astăzi să se destacă în părți componente,

Ca și P:S.M, PIGIR. vorbește de patrimoniu. Înainte de a cere, P.C.R. trebuie să dea. Cum și-a constituit acel patrimoniu? De la cine I-a moştenit? Cu ce acte? Etc. Oare acest „patrimoniu nu este mai degrabă o sumă Încalculabilă de datorii? P.C.R. nua fost un panid, așa că nu are patrimoniu. Cum şi-a inmulit P.C.R, rindurile? P.C.R. a fost altceva decit un partid: a fost un fel de țară ca oferea cetățenia și din care nu se putea evada. O insulă în/ mijlocul continentului, O închisoare. Existența zidurilor conta, Erai invitat să treci dintro parte în alta, Ajungeai să-ţi doreșt. Dinăuntru, zidurile păreau riuri și munți. Din afară rămineau ziduri,

Da, ar trebui, poate, să primească, exclusiv formal, totul inapoi. Ca să poată da, ca să aibă de unde.si plăti datoriile,

Probleme pe car incepusem să le discutăm în anuarie 1990, F.S.N, ne-a ținut pe loc. Ne intoarcem de unde am plecat. Sintem întorși din drum.

Post scriptum. Rindurile de mai sus sînt scrise înaintea evenimentelor de la Moscova. Prin contextul fat intr-o schimbare cu adevărat revoluționară; problema extremelor dreaptă și stingă — reductibile la o singură extremă, imaginabilă ca un fel de centru dilatat, explodat, ca o circumterință asediind centrul — devine nu actuală, ci de-a dreptul urgentă. Nu cred că este necesar să trecem printr-o experiență similară celei de acum o săptămină de la Moscova pentru a vedea care ne sint dușmanii adevărați. Nu a fi decit pierdere: de timp, de singe, adică de viață, Pe scurt, „istorie" parazitară,

" Dușmanii din interior există, sint Singurii autentici, s-au manifestat și nu trebuie decit dezarmaţi. Nu ne mai amenință tancurile din exterior, ci cele dinăuntru. Oamenii și gindurile-tanc. Momentul este acum mai mult decit prielnic. Valul pomit cu doi ani în urmă de la Moscova s-a reintors de unde a plecat, întărit de aluviunile experiențelor din capitalele Răsăritului, În mod normal, S-ar cuveni ca el să revină, Specialiști în fluide” ar trebui să știe măi bine citii trebuie unei astfel de unde de șoc pină să dispară. ă

Cit privește striot cele ce continuă să se petreacă la Moscova, săptămina care urmează pare să arunce în uitare pe cea care a trecut Lovitura de stat e urmată de revoluție, încercarea de testauraţie, de teroare. Noi nu am cunoscut o astfel de perioadă de teroare revoluționară, ci exclusiv teroarea restauratorie. Februarie, şi octombrie 1917, 1789 și 1799, Abia acum pare cu adevărat Gorbaciov prizonier, Lista celor 12 ce ar fi urma! să fie lichidaţi s-ar putea foarte bine să nu cuprindă și numele secretarului general demisionar. Vinovat, probabil, de laisser faire, el este acum constrins să continuie a juca rolul pe care a avut în timpul încercări de puci, dar sub ordine de sens contrar, Ritmul evenimentelor moscovite depășește orice capacitate, de adaptare și previziune, Nu numai mie, acest ritm, această grabă mi se par oarecum excesive, artificiale; s-ar putea ca ele să denote o oarecare Iragiitate a momentului, a ocaziei. Toţi încearcă să profite, Moldova pare cumpănită. OriCum, Spre deosebire de ceea ce s-a întimplat la noi, unde revoluția ne-a surprins aproape pe toţ, în Ru ia şi în multe din capitalele unionale, ea pare a fi

- avut deja loc în suflete și minți, iar acum nu iese decit Ia iveală, Adevăralele revoluţii sint urmarea unor evoluții în profunzime, care la noi sint abia în curs, pe cind în Rusia par a fi mult mai mature, cu

„Şanse de viitor mai mart Despre toate acestea voi avea ocazia să mai vorbesc, Deocamdată mă abţin

» de la un comeniariu mai pe larg. Dar întoarcerea.

valului de Ja Moscova trebuie încurajată, anticipată.

Ne-am maturizat îndeajuns spre a profita de ocazie

așa cum, iată, profită sub ochii noști vecini de la

Răsărit? P.C.R. trebuie reînființat, trebuie să venim,

în ntimpinărea celor ce, o doresc cu oricg, preț.

P.C.R, trebuie reînființat ca să poată fi judecat

legal, la lumină. Istoria internă, de partid, trebuie

: adusă pe scena marii istorii a tuturor, comune, Încolo, între români și marele vecin s-a interpus - prin proclamarea independenței — Ucraina. Incet-

"încet, ne. trezim pe cu totul altă lume, Se poate, întimpla că foarte curind U.R.S,S. să arate ca un arhipelag: insule într-o mare de independenţă recucerită, + ă v

ie) “ba aaj

Vacanţă mare cu lovitură de stat

“aaa

Ca și președintele Gorbaciov, ca. și președintele Bush, ca și primul-ministru, Petre Roman, ca și președintele Mircea Snegur și spre deosebire de Boris Elțin, personajul cel mai prezent al acestor zile, autoarea acestor rinduri se

afla în vacanță la debutul loviturii de stat trans--

tormată pe nesimite în debut al unei revoluții anticomuniste. La citeva minute după primul comunicat radio, recepționăm deja transmisia clară și foate curată a Televiziunii Naţionale Moldovenești, care transmitea însă un flm- fără

noimă, urmat de o emisiune „Baștina”, la fel de”

lipsită de sens, Între timp, radioul se dădea de ceasul morți, primul telefon din Statele Unite, de la Centrul de Informaţii cu privire la Moldova la a cărui creere participasem prin primăvară, sunase inutil, n-aveam absolut nici o știre, dictaseri o

lungă listă cu numere de telefon din Chișinău.

operatoarei de la 091 dar toate sunau ocupat; ca român mă simt intotdeauna pradă unui îngrozitor sentiment de neputinţă cind încerc să folosesc telefonul, în alte țări acesta economisește timp, nouă însă ne scurtează Viața, și după o săptămină de păstrat contactul. telefonic Chișinău-lași-Washington am decis 5ă votez partidul care va face telefoanele să funcționeze; pe la ora 11,30 genericul emisiunii Mesager, nu mai aveam timp să conectăm un videorecorder, filmărm direct cu camera video ecranul televizoTului, crainicul are vocea gituită, este incoerent, „este ultima noastră emisiune, în Țările Baltice Televiziunile locale sint deja sub contrort; nu ne îndoim că așa este, curajul crainicului este neverosimii, condamnă violent lovitura de stat, nu aro nici text scris, nici nimic, mi-l imaginez pe Paul Şoloc făcînd același lucru, ce va fila noi, nimic, Sint convinsă, economicul primează, e greșeala vieţi lor, își precipită sfrșitul. Cunoscutul anunț. „Nu uitaţi să deconectați televizorul". - „După amiază însă Mesagerul reîncepe în! forță, număr pe degete care din prietenii mei va fi arestat mai întii, probabil colonelul Nicolae Chirtoacă, nu-i vor ierta că a încercat să organlzeze o armată și un serviciu de informaţii republican, îmi reamintesc că doi membri ai familiei mele au fost'uciși îndoiesc de rezultatul final, dar alţi morți mi se par un sacrificiu în plus, fimărn și această emisiune Mesager, președintele Snegur e în vacanță dar revine, în realitate comunicatul lui Hadârcă e singurul pină seara, Moldova pare părăsită de stăpini, aflu că Druc e în drum spre București Sau deja acolo, este convocat un, miting pentru

acea seară, apare în sfirșit Snegur, prima dată”

cind mă bucur că-l văd, nu are nici o îndoială, în noaptea aceasta puciștii vor încerca să devină stăpini pe situație, impontant este acum ciţi oameni se vor stinge, Nicolae Chirtoacă îmi spusese că își poate aduna voluntarii în jumătate de zi, Seara la miting sint mai mulți chişinăoani, mi se par puțini, se întunecă repede, nici un reflector, vorbitorii citesc luminaţi de o lanternă pe care, însuși președintele o ţine la un moment dat... viceprim-ministrul guvernului îşi organl: zează oamenii pe grupe; președintele de stat are aerul unui agitator sindical, se rostesc vorbe de solidaritate cu Elțin, nu înțeleg de ce Elin nu e arestat pină la ora aceasta, dacă trece noaptea. asta S-a terminat cu puciul, seamănă cu momentul 21-22 de la noi, doar rolul K.G.B.-ului este altul. De Ia tribună se citesc numerele de telefon ale comandamentului din această noapte, pe citeva le recunosc, totul e neverosimil, un roman de Malraux al zice cititorul lui Malraux se trezește în mine și mă întreb cum de mai merge telefonul lui Elţin, cum de chemarea lui la. grevă este dată pe postul central între comunicalele puciștilor și Lacul lebedelor. La lumina lanterne! vorbitorii sint de un curaj nebun, Valeriu Matei, cel mal tînăr deputat din. Parlamentul din Chișinău ride crincen de miinile tremurinde ale lui lanaev la conferința de presă, tremuriclul ăsta. s-a găsit să dea lovitură de stat, risul acestei pulimi tensionate explodează ca o ploai

ruși în 1940, nu mă.

e de Visul reunificării e la doi pași,

vară, e atit de întuneric, lanterna nu se mai lumi-- nează decit pe sine, oamenii se impart îmi amintesc cu neliniște că televiziunea e situată departe, de celelalte obiective, departe de centru, tancurile, se spune, bat la porțile Chișinăului, și pe Ia. ora 4 dimineața citeva vehicule blindate își găsesc momentul să se mute dintr-o cazarmă. într-alta provocind o panică îngrozitoare, Ziua vine, a doua zi a celei de a doua revolui televizate în mai, puțin de 2 ani, crainicii de la Mesager se dezlănțuie, lanaev este un Ivan cel Groaznic al secolului XX, legătura telefonică s-a reluat, Boris Vieru e calm, dar obosit, nu se semnalează mișcări de trupe pe teritoriul republicii, trupele permanente din. Chișinău nu se mișcă, + mitingul de la 9 dimineața are deja peste o sută de mii de participanți, dintre care vreo jumătate » veniţi din provincie, se organizează o aproviziopare rapidă; Vă ajung, oamenii? — întreb — ști, împotriva. tancurilor... răspunde. Boris. Îl asigur. prin telefon că puciştii n-au nici o șansă, pe urmă mi se face rușine de calmul meu de spectator, începe mitingul, aceleași personaje neobosite, vocea Leonidei Lari umple piața, vorbește un ucrainean, nu înțeleg ce spune dar mi-e simpatic, - lumea e pe stradă în toate capitalele de republici, > spune Boris, problema este că Rusia este izolată,” ucrainienii mai au radioul și televiziunea, la fel în vreme ce la periferia Moscovei nu se știe ce se petrece la Casa Albă; Boris e mereu calm, cuni îi şade bine unui însărcinat cu presa al unui guvern, da, s-a vorbit“ atit eu Ein cit şi cu cei din anturajul li, sintîn + contact, armata e împărțită. Vorbe magice! Ziua creşte greu, întrerupe mitingul prin buletinele de; Şir ale radioului, tancurile nu mai vin ca altă dată. teroriștii n studioul patru, de două ori am alergat anul ăsta la Chişinău cind am crezut c-or să intre, tancurile, nu-mi vor face figura chiar acum! Re-! zum pentru Centrul de informații. declarațiile Iul Snegur de la miting, Tighina e de partea puriștior, era de așteptat. A doua noapte eroică. = nu se întimplă nimic, Elţn dă conferințe de | presă, la fel Șevardnagze, reuniune parlamentară | la Chișinău, moldovenii își amintesc că sînt | români și se cufundă în trâncăneala fără fronţiete, “Țările Baltice își proclamă pe rind| independența, rezum hotărirea Parlamentul în | citeva fraze, ce puțin rămine din ea, lovitura da | stat pare a fi un blut, se vede din America, nu, contează, doar ce va ieși de aici are importanţă, . cele două rapoarte ale noastre sint transmise de O.NN. care n-are nici un om măcar la Kiev, mica. hartă a Moldovei pe care se citește traducerea rezumatelor, mele grăbite, iarăși Washingtonul, consilierul lui Landsbergis spune că acesta e momentul potrivit peritru independență. Ge fac al. voştri? Crainicii Mesager-ului vorbesc mereu de, sprijinul Bucureștiului dar n-au ce alege din co-! municatele prudente ale puterii de la București, complotul se, destramă. Elin e omul zilei,- apărătorii Chişinăului refuză să se întoarcă la. casele lor, se strigă „Independență! Snegur și. Muravschi îşi &xpun teoria pașilor mici, istoria nu mai are răbdare, Gorbaciov reintors pare demo-? alizat, vorbește numai de ce-a fost, a pierdut”. partida de-abia acum, mi-e rușine să le spun celor din America - viitoarea ședință a Parlamentu-' lui din Chişinău e convocată de abia pa 10 sep. tembrie, cind momentul la Washington pare bun, primesc mesaje peste mesaje de încurajare pentiu basarabeni, demnitari americani și patrioți tomâni din America transmit același mesaj Daţi: drumul! | le transmit lui Iurie Roșca cum pot, din fericire-s-a deschis granița, faxurile din America nu reușesc să ajungă direct la Chișinău, nu știm de ce, daf nu mai contează! În Tiraspol o mină de musofoni s-au strins în faţa primăriei, așteaptă să vină moldovenii să le bea sîngele, pină la urmă. se lămuresc și pleacă acasă, în sfirșit este con-! vocată adunarea exiraordinară pentru proclama=

„rea independenței! Va fi în majoritate? Cum vor

vota agrarienii? Șoterița taxiului care mă poartă între casă și fax se bucură de deschiderea granițelor, să plece basarabenii ăștia acasă, că din cauza lor nu se găsește nimic În magazine, nu m-am urcat în axul în care trebuia, mă gonsolez, la televiziune Grigore. Eremei, prim-secre» tar al P.C. din Moldova, rămas fără partid, spune că n-a fost de partea loviturii de stat, a dat comu-! nicalul rziu pentru că a vrut să aibă mal mulia informaţi: „Ca să iei cu o declarație cind nu ja! clar ce se petrece este tot o dezamăgeală. pentru” popor. Desfigurai, în fața clădiri pustite din cara! vorbeşte Ereinei, Marx și Engels privesc în dolj

DUPĂ O

TELEREVOLUȚIE, IATĂ. Riu PRIMA LOVITURĂ DE STAT _ TELEVIZATĂ

5 întrebări adresate lui Vladimir Tismăneanu

Mitul popularității lui Gorbaciov era real doar în Occident

„22: Era previzibtă lovitura de stat din U.R.S.S. petrecută în noaptea de 19 august?

V.T.: În revista Meridian a lui Dorin Tudoran la care colaborez și n foarte mult, în cadrul rubricii denumită „Cogito“ în care mă refer cu precădere la probleme sovietice, am scris un articol al cănui titlu Iniţial era „Cum se nasc sau cum renasc dictaturile". Ulterior am imbat titlul în „Fundamentalismul sovietic", Cei care se uită în primul număr din Meridian pot vedea că, din nefericire, a existat o parecare doză, destul de dezagreabilă, de anticipare. „În atare condiții, rolul lui Gorbaciov și al fracțiunii care I-a susţinut în primii Cinci ani mi se pare în vizibil declin. Dacă Uniunea Sovietică a intrat Într-adevăr într-o fază de restauraţie sau de contra-reformă, atunci "vom asista la mobilizarea și activizarea unor forțe care au stat mult imp în umbră și care vor încerca să-și ia revanșa pentru umilințele suferite în perioada de «anarhie democratică». (...) Mișcare născută din nostalgia uniformități, ca și din teama de modernitate, fundamentalismul sovietic nu poate decit să întirzie inevitabila democratizare. Pentru că societatea civilă s-a dezvoltat de acum suficient în Uniunea Sovietică pentru a face imposibilă restaurația integrală a stalinismului sau a brejnevismului.“ Înainte de toate, unul din miturile care funcționau în Occident și nu erau deloc reale în Uniunea Sovietică era mitul ii lui Mihail Gorbaciov. Mihail Gorbaciov. afost un om care, prin ezi le sale şi prin anumite acţiuni de natură să debusoleze și pe partizanii săi, își pierduse practic baza de po-

. Lovitura de stat care a avut loc în urmă cu două zile a creat în mod absoiut fascinant o nouă bază de popularitate pentru "Gorbaciov. Într-un articol pe care l-am scris chiar pentru „22, după atacul asupra televiziunii lituaniene și apariţia „beretelor negre” la. Vinius, spuneam că țarul reformator de Ia Kremlin și-a pierdut orice credibilitate. lată că există Ia ora actuală o anumită credibilitate pe care i-au asigurat-o adversarii lui cei mai feroci, De ce spun că această lovitură de stat era anticipabilă? În primul rînd datorită degradării galopante a popularității lui Gorbaciov în Uniunea Sovietică. Practic, nu mai avea o reală bază de putere. Aparaul de partid îl detesta, ultimele plenare ale Comitetului Central nu erau altceva decit coruri de denigrări ale lui Gorbaciov.

Adevăraţii săi sprijinitori, oameni foarte apropiaţi de cercul reformatorca , akoviev, îl abandonaseră. Cei care-l înconjurau se dovedesc astăzi a fi exact felonii care au pus Ia cale lovitura. de stat militară. În plus, apariția diverselor fundamentalisme naţionale, ca şi a unor mișcări autonomiste perfect îndreptățit duceau și duc În continuare la ceea ce cred că este iminenta dezagregare a imperiului sovietic.

„Doar printr-o distorsionara a conceptelor putem numi „de dreapta“ forţele conservatoare sovietice

Deci se putea anticipa că anumite cercuri, extrem de conservatoare (pe care numai printr-o distorsionare a conceptelor „dreapta Şi „stinga” ajungem să le numim de „dreapta”) din spectrul poiiic sovietic, vor căuta să își ia revanşa în raport cu umilrle şi riscurile pe care Gorbaciov le crease.

„22%: Care este situaţia armate! sovietice?

V.T.: Să nu uităm că armata a suferit sub Gorbaciov 0 schimbare de statut: de la poziţia ofensivă pe care o avea la începutul domniei tul Gorbaciov (era implicată în războiul din Afganistan), ea-a fost adusă la o poziţie defensivă cu grave efecte asupra stării economice, sociale Și mai les a moralului. Apoi, alt element care-a jucat un Tel în viața anumitor cadre militare este pierderea a ceea ce s-a numit „Imperiul exterior“. Retragerile din Germania, Ceho-Slovacia, Ungaria, pe de o parte, răspund unor imperative economice și de relaţii Intemaţionale, însă pe de antă parte cred că au fost primite de toarie mulți din radicalii neobolșevici ca pierderi ale poziţiei strategiCe dobindite de U.R.S.S. în ultimele decenii,

Caracterul teatral 3 i, al loviturii de stat 922 Ciao ul iCG 8 oa cum pute Ajuta ooeaă

V.T.: În legătură cu K.G.B-ul, lucrurile sînt mal complicate. Cel mal simplu ar i să spunemcă este o organizație monollică, care a

fost motorul acestei lovituri de stat. A se vedea faptul că Vladimir Kriucikov, este unul din membrii activi ai așa-numitului Comitet pentru Starea Excepțională. Numai în urmă cu doi ani, K.G.B.-ul era descris de unul dintre principalii analiști ai postului de radio „Libertatea" drept „scut și sabie” ale perestroikăi. Eu cred că în K.G.B, există mai multe grupări și cred că există și rolul K.G.B.-urilor republicane, De pildă, a apărut la ora actuală tentaţia de a-l idealiza pe fostul ministru de exteme, Eduard Șevardnadze, uitindu-se multă vreme că acesta a fost comandantul K.G.B.-ului din Gruzia. Eu nu pot să cred că Șevardnavze nu are propriile sale legături în K.G.B. şi de asemenea nu pot să cred că în șase ani acest excelent manipulator

de cadre care este Mihail Gorbaciov nu și-a stabili niște contacte în

K.G.B, — dovadă fraternizarea uneia dintre diviziile de acţiuni speciale cu oamenii lui Elțin. Apoi există ceva spectaculos în vizibiitatea loviturii de stat, în amatorismul el, caracterul aproape improvizat. Primul lucnu care se petrece într:o lovitură de stat este anularea oricărei surse posibile de rezistență. Or, aici nu a avut loc decit dispariția lui Mihail Gorbaciov, Boris Elțîn este prezent sigur, baricadat în sediul parlamentului Rusiei, dar în egală măsură nimeni nu I-a deraniat în noaptea cînd s-a destășural acţiunea. Normal ar fi fost ca el să fie prima persoană imobilizată după Gorbaciov. Apoi corespondenții de presă circulă relativ liberi prin Moscova, ceea ce nu se întimplă de obicei în situaţii excepționale.

Deci există un dram de eatralitate sau artiicialtate în toată această acţiune, Multe din elementele pe câre le vedem au un fel de prestabilire, de parcă fiecare personaj joacă un anumit rol. Elţin apare pe post de tribun, Șevardnadze apare ca orator naţional, Gorbaciov dispare din scenă, înlocuitorii lui arată absolut sclerozaţi, după două zile unul are atac de cord, altul atac de parkinson. Deci chiar în aceste zile, cînd te-ai fi așteptat să-i vezi prezenţi să dea explicaţii, ei practic au capotat — iardoi dintre ei vizibil. Acest Comitet pentru Stare Excepţională pînă în prezent nu a reușit decit să mobllizeze niște divizii, să-l imobilizeze pe Gorbaciov şi să creeze o stare de solidaritate cu el pe care nici una dintre acţiunile acestuia din ultimii ani nu a fost in stare s-o creeze,

Al doilea lucru care se observă este că Partidul Comunist al Uniunii Sovietice este absent din toată această acțiune, exceptind tentativa de convocare a Plenarei Comitetului Central de ieri în care majoritatea membrilor C.C. au refuzat să-l debarce pe Gorbaciov. Practic, P.C.U.S. este inexistent. O singură dată s-a mal intimplat așa ceva în istoria sistemului din Est: în momentul loviturii de stat din Polonia, cînd practic partidul nu a mai fost consultat. Puciul generalului Jaruzelski din decembrie 1981 era dat chiar de pre; în funcţie al Poloniei împotriva unei mișcări independente de faţă, puciul a avut loc împotriva președintelui în funcţie și împotriva liderului Partidului Comunist. Deci sint elemente ale jocului politic: care îşi schimbă datele.

Îi cai Mana (1990, legale de epoca)

neobolșevici, cred că Gorbaciov era pierdut. Pentru că nu mai promitea nimic. (sau foarte puțin), direcţiei democratie-liberale și era privit ca un pericol de moarte pentru direcţia ultrareacționară. Maximul ce mai putea să reprezinte pentru direcția liberală era de a fi un garant al posibilității unei schimbări procedurale care să ducă în fond la venirea la putere a lui Elţin. „22*: Ce concluzii pentru viitor promite istoria” loviturii de stat pină la această oră (9,30), 20 august 19947 V.T.: Nu ne-am așteptat ca, anumite instituţii create sub Gorbaciov (cum sint aceste noi Soviete) să funcţioneze, să fie atit de rezistente şi viabile cît au fost lată deci că ceea ce s-a petrecut în cadrul renașterii societăţii civile îa Uniunea Sovietică sub Gorbaciov nu a fost doar prat în ochi. Rezistenţa la lovitura de stat reacționară îmi pare o sursă de optimism. Trebuie să evidențiez şi caracterul mediatic al celor petrecute: dacă revoluția din România s-a numit prima telerevoluție este clar că avem de-a face cu prima lovitură de stat televizată. Dar o lovitură de stat extrem de stingace și improvizată: o caricatură de lovitură de stat, ce nu dovedește nici pe departe gradul de tehnicitate pe care l-am fi putut aștepta din partea unor instituţii precum acelea direct implicate. Ceea ce probabil nu vine din lipsa lor de tehnicitate, ci din lipsa lor de unitate. Cit priveşte Europa de Est, fără riscul efectiv al unei catastrofe internaţionale pe care nici nu vreau să mi-o imaginez, cred că Uniunea Sovietică a pierdut orice șansă, pentru viitorul previzibil, de a mai juca rolul pe care I-a jucat din 1945. 20 august 1991, ora 8.30

Mihail Gorbaciov revenit va fi un element de tranziţie

»22*: Cum vezi posibila evoluție a ovenimentelor?.

V.T.: Dacă Gorbaciov revine, îl văd ca pe un personaj de tranziţie. Cred că rezultatul loviturii de stat va fi o extraordinară creştere a popularității lui Boris Elțin (adevăratul ciștigător) și o radicalizare a reformei. Ar îi în același timp un semnal extraordinar pentru toată Europa de Răsărit.

Singurul lucru Ia care Elțin ar putea Subscrie din comunicatul acestui macabru Comitet pentru Stare Excepţională este că formula de reforme propusă de Mihail Gorbaciov a ejuns într-un punct mort şi s-a încheiat catastroțic. Eu cred că Mihail GorbaCiov a pierdut trenul istoric în momentul în care nu a acceptat planul de 500 de zile de reformă economică radicală propus de economistul Șatalin. Din momentul în care a propus un fel de. compromis istoric fundamentaliștilor

PUCIUL DE LA MOSCOVA ERA PREGĂTIT DIN MARTIE

Informaţiile următoare au apărut în Intelligence Newsletter la 27 martie 1991. La data aceea, foarte puţină lume era dispusă să le dea crezare. Confirmate de dezvoltarea ulterioară a evenimentelor, aceste ştiri sint de natură să explice şi uimitoarea moderație de care au dat dovadă Aliaţii in războiul Golfului.

„Președintele George Bush, în ultimul moment, a consimţit să limiteze înaintarea trupelor aliate în sudul Irakului pentru a evita riscul unui puci militar împotriva preşedintelui Mihail Gorbaciov. Lovitura de stat ar fi urmat să aibă loc dacă liderul sovietic nu reacţiona faţă de umilința la care erau supuse trupele irakiene prin totala lor înfrîngere militară. După informaţiile noastre (precizează Intelligence Newsletter), în cele 24 de ore care au precedat încetarea focului, președintele american a aflat despre acest risc printr-un raport C.L.A. bazat în cea mai mare parte pe informaţii de la unul dintre consilierii apropiaţi ai conducătorului sovietic şi pe care agenţia americană n-a fost în stare să le verifice. Domnul Bush a ordonat imediat generalului Norman Schwarzkopf să nu treacă „linia roşie“ în ofensiva sa menită a încercui trupele irakiene din Ruweit ca să le împiedice retragerea.

Dună informaţii provenind de la C..A., în fruntea puciştilor s-ar fi găsit probabil Mihail Moiseiev, şeful Statului Major al Armatei Roşii — membru al acelei fracțiuni „Extremul Orient/Afghanistan“ din înaltul comandament sovietic care era foarte îngrijorată de perspectiva încercuirii Bagdadului. situaţie în care un aliat major ar fi fost total discreditat. Totodată ar fi fost compromise strategia sovietică și materialul militar defensiv pus la dispoziția lui Saddam Hussein.

Din aceleași indicaţii rezultă că principalul negociator între Kremlin şi Statul Major era însuși ministrul Apărării, Dimitri lazov, care n-a șovăit să-i transmită preşedintelui Gorbaciov declaratia generalilor că orice amenintare directă asupra Bagdadului ar îndreptăti o interventie sovietică. fie şi simbolică, în acest conflict. În același context, se cuvine amintit faptul că, în februarie. comandantii militari sovietici i-au permis lui Saddam Hussein să folosească rachete SS-12 împotriva Israelului, informatie al cărei secret a fost păstrat pi în prezent de către Israel și S.U,A.“.

Chişinău 27 august 1991

„TINERII

NU VOR MAI CEDA NICIODATĂ:

MIHAI CARP este diplomat în științe bl

politice masters (Oxford)

mentul declarării

(„) Am avut şansa de a fi martor la două evenimente istorice. Primul — revoluţia din decembrie '89 şi, acum, declararea Independenţei Republicii Moldova. Din decembrie '89 și pînă în aceste ultime zile petrecute în Moldova de dincolo de Prut n-am mai văzut atita unitate, atita euforie” şi atita oplimism general,.< Am asistat la Marea Adunare Na-

țională din 27 august care, convocată doar cu 24 de ore mai devreme, în

da ştirilor îngrijorătoare, care veneau în valuri de la Centru, a atras în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău aproape 100000 de persoane. Au fost foarte mulţi tineri acolo, care au ajutat şi cu gindul şi cu fapta, ei dind o emoţionantă mină de ajutor la organizarea atit de dificilă a manifestații. Tineri care deşi au trăit atiţia ani sub cizma imperialismului sovietic și-au păstrat nealterate rădăcinile românești şi un naţionalism pur şi tolerant şi în care n-am simţit nici o. clipă tendințele extremiste întilnite în anumite cercuri româneşti. De altfel. pot spune că acestor tineri li se datorează

“în cea mai mare măsură naşterea mişcării de elibe țională. Într-adevăr, î

ponența Frontului

prima şi cea mai impor: tantă organizaţie de stimulare a mişcării democratiee. din republică. s-au [ de la început foarte

mulţi _ tineri, O soartă ușoară par a avea cei de naționalitate română care cunose limba română şi care se vor adapta mai uşor Ia schimbările ce.vor surveni după adeclarațe. Ei nu vor mai fi obligaţi să studieze în

mai

din SUA a făcut o călătorie de studiu între 24—28 august 1991 la Chişinău ; a participat la modependenţei Repu-

limba rusă, ca pînă nu demult,

Cei mai dezavantajaţi de acum încolo vor fi tinerii care nu sint de naţionalitate _română, asta neinsemnind, bineînțeles, că se va crea un regim de adversitate între tineii din republică, indiferent de naționalitatea lor. Toţi tinerii au drepturi depline şi abia acum, în cadrul unui tem mult mai democratic, vor avea prilejul să contribuie umăr la umăr la dezvoltarea sub toate aspectele a democraţiei. La fel ca în intreaga Uniune Sovietică tineretul este acela care a prins definitiv gustul libertăţii, care este sătul de comunism, şi care ne dă siguranța că nu ne vom mai reintoarce niciodată la coşmarul totalitarismului. Tinerii care au murit pe străzile Moscovei şi voluntarii ti-

neri din Basarabia sînt din aceeaşi familie şi înseamnă cea mai frumoasă şi sigură speranță pentru viitor. O îngrijorare a lor vine dinspre satisfacerea serviciului militar în cadrul armatei sovie-

tice. E o situaţie care există şi în alte republici. tinerii

moldoveni nedorind să mai servească o armată condusă tot de la centru, = Îndeosebi în ultimul an un mare număr de tineri moldo-

veni nu s-a prezentat a centrele de recrutare. tinerii pă-

răsindu-şi domiciliile și ascunzîndu-se prin diferite Jocuri, mai ales la țară. Există

însă mari şanse ca acum. s tuaţia să se schimbe în bine. Să nu uităm că una din cele mai importante prevederi ale Declaraţiei de independență

cere armatei sovietice să se retragă de pe teritoriul repui și deci, şi din punct de vedere juridic, centrul va a-

zi, şi revistei citeva fragmente.

Moldova. La intoarcerea la Bucu- (Georgetown University) și 'reşti a dat un interviu postului de radio Europa Liberă, interviu pe care a avut bunăvoință să-l ofere, în aceeași 22“, și din care preluăm

vea dificultăţi în controlul său militar asupra republicii. Ca Şi tinerii „din România, aspiraţia lor se îndreaptă nai ales spre un model occidental, Asta nu înseamnă, că nu sint bucuroși că graniţele cu Ro= mânia s-au deschis, că schimburile culturale sint mult mai uşor de realizat, că pot studia în liceele şi universităţile româneșşti. Pot să vă dau chiar un exemplu ; am stat de vorbă cu una din. fetele fostului prim-ministru Mircea Druc, care mi-a mărturisiţ că este foarte încîntată că îşi poate termina ultimul an de medicină la Universitatea din Cluj unde învaţă, desigur, în limba sa maternă, limba română.

în ciuda marilor lipsuri materiale, i. t cu un su-

flet nealterat şi cu credinţă foarte frumoasă şi : emoţionantă în idealurile libertăţii,

Tinerii aceştia înseamnă un pămiînt foarte bun, foarte roditor, din care sînt sigur că vor creşte lucruri extraordinare. Tocmai de asta nu mă ferese să spun că, în anumite privinţe, şi tinerii occidentali au destule de învățat de la curăţenia sufletească a tinerilor din Republica Moldova. Aici n-am întiinit blazarea prematură şi nici superficialitatea unora din tinerii care trăiesc în Occident

Ceva trebuie reţinut. Că în zilele puciului, tinerii _moldoveni au venit fără să fie chemaţi şi au apărat punctele stratezice ale Chişinăului, televiziunea, clădirea Parlamentului, sediul Guvernului şi toate celelalte instituţii a căror eventuală cucerire ar fi fost foarte periculoasă, pentru democraţie, Asta ne dă cea mai mare speranță, faptul că tinerii nu vor mai ceda niciodată ceea ce s-a ciştigat atit de greu şi cu atita chin.