Moartea lui Ioan Petru Culianu

(urmare din pagina 9)

şi noi, în lumile noastre, sintem în fond în computerul nostru. Conştiinţa noastră e de fapt un ecran tridimensionel. Alţii spun că ar avea mai mult de trei dimensiuni. Imaginaţia moastră, chiar conştiinţa noastră este similară cu ecranul unui computer, Cred că sint exact operaţiile computerului care creează imagini. Analogia cu computerul funcţionează în măsura în care avem şi um ecran, dar pe de altă parte noi înşine sintem acel computer.

DR iii i Ei

9 Fiecare dintre noi este un computer foarte puţin stăpinit

G.A.: Un computer nu îndeajuns de bine stăpinit, nu? Pentru că, de fapt, s-ar părea că nu ne folosim deloc toate disponibilitățile.

I.P.C.: Sigur, un computer foarte puțin stăpinit. Dar în istoria lumii, foarte multe religii, tehnici, folclorul aa căutat programele de acces la computer : adevărul, secretele minţii.

G.A. : Ajungem în spaţiul doctrinelor orientale.

I.P.C.: Da, poţi să spui că și ele sint moduri de a acţiona în nişte programe speciale ale minţii umane. Btiinţifie încă nu sînt cunoscute. Sint cunoscute anumite stări speciale ale biocurenţilor care circulă, numite unde alfa, unde eta şi care au proprietăți foarte curioase asupra corpuVi. În undele teta de exemplu, corpul nu -mai reacţionează la durere. Însă mu aş vrea să dau mare importanță

LUMEA EST-EUROPEANĂ — 0 TRAGIGA PIERDERE DE TIMP, DE OAMENI, DE ENERGII

lucrurilor acestora pentru că nu se ştiu chiar precis. Sint fizicieni care au făcut cercetări. În California e o mişcare foarte vastă, foarte interesantă, New Age, care pretinde că ar putea

+ manipula mintea în asa fel încit să

producem rezultatele dorite. Ca un fel de magie, dacă vrei, dar folosesc tehnici de bombardament subliminal. Cum e muzica dulce; moale din magazinele mari. Ea are afirmaţii subliminale care te fac să cumperi, să te simţi foante bine, fericit, să intri într-o lume artificială, într-um fel de paradis. Dar conţine şi afirmaţii subliminale ca să te facă să nu luri. Şi sint legi care reglementează, pentru că evident au fost obiecţii. Unii spun că esta e manipulare a conștiinței. Dar aceasta este doar virful de iceberg de la o grămadă de tehnici. Unele tehnici — de modificare a conştiinţei, a subconştientului sint complet trăsnite, altele foarte interesante; dacă în anumite situaţii ştii formula corectă, conştiinţa poate da rezultate curprinzătoare, care depășesc natura. Nişte lizicieni au făcut cercetări asupra unuia dintre cei mai interesanţi ginditori aşa-ziși pozitivi — un 0arecare Napoleon Heal — care își constituie cite un grup şi pe urmă umblă cu ei prin foc. Umblă pe cărbuni aprinşi. Stinniţi de afirmaţiile lui, fizicienii eu făcut cercetări ca să demonstreze că nu avem de-a face cu un fenomen supranatural. Și electroencefalogramele au arătat că dacă intri în stadiul alfa sau teta ai o anumită protecţie împotriva durerii.

G.A. : Şi acest New Age este în Califomia ?

L.P.C.: Nu, e peste tot. Dar, „centralele“, să spunem, sînt în Calitor=

nia. E foarte comercializat. Dar anu-

mite lucruri sânt interesante, Altele sint ridicole, Putem să facem totul, i-a spus

securistul, numai că eu i-am râspuns : nu

G.A.: Să ne întoarcem puţin la momentul plecării ţale.

1P.C.: Am plecat în '72, Aveam volumul la Cartea Românească, fusese anunţat în programul din 1970 la editura i u, pe urmă Mircea Ciabanu a luat manuscrisul cu el, dar fără speranţe. Erau nişte povestiri suprarealiste.

G.A. : Onirice ? 1.P.C.: De. Aşa le-ar fi definit probabil. A

G.A.: Pe urmă, după Tezele dia 1971, termenul de omirism a dispărut şi a dispărut şi literatura onirică.

1.P.C.: Nu pot să-mi explic de ce povestirile mele nu puteau fi publicate. Am impresia că atunci cînd redagtorul şef m-a chemat ca să-mi comunice dezolat că nu putea să mă publice a fost rostit cuvintul mistic. Dar din '10 nici măcar revistele nu mă mai publicau pentru că eu spusesem foarte hotărit „nu“ securistului care îmi ceruse servirii. Și cind îmi ceruse servicii, securistul mă întrebase : „Ce vrei să faci ?%. „Aş vrea să scriu, să fac studii“ i-am răspuns. Eram student la italiană. „Şi ca protesie, ce-ai vrea 2“, „M-ar interesa să lucrez la o revistă !“. Mi-a spus: „putem face totul !“. Numai că eu mu am fost băiat bun. Și cum n-am fost băiat bun, am avut semnele imediat. Şi din '72 eu n-am mai reușit să-mi public prozele. Atunci a fost un semnal foarte clar, că nu prea mai am ce căuta în

România. Din fericire, t-am înțeles şi am reuşit să plec în 772. La două săptămini după terminarea facultăţii.

9 Corespondam cu Mircea Eliade din 71, dinainte de Teze

I.P.C.: Am stat în Italia aproape 5 ani, m-am mutat în Olanda, unde am stat 12 ani, cu intermitențe. Am fost student aici în Chicago, în "79 şi am studiat cu Mircea Eliade. -

G.A.: cunoşteaji pe Eliade dinainte ?

I.P.C.: L-am cunosouț în 174, dar cu el corespondam din "71, încă din țară. Înainte de Teze. Și pe urmă am corespondat constant cum am ieşit din România. L-am cunoscut, în septembrie 114, la Paris şi pe urmă, în '75 am reuşit să vin ca să luarez cu el. Pe urmă îl vedeam pe Eliade vara, cite o lună la Paris şi practic ne petreceam fiecare seară împreună, Cind eram în Olanda a venit şi el să mă viziteze, cu doamna. Din 1986 am fost invitat aici ca să ţin cunsuri şi aveam mai multe proiecte la care lucram împreună, dar, din păcate, după trei săptămini a fost secerat. A stat 8 zile în spital. Eliade era un om foarte gemeros, foarte fermecător, inocent. Avea un şarm cu totul particular. Și avea o mare inteligentă şi prevedene — chiar practice, înt--un anume sens. înţelegea foarte bine rapo: ile sociale, mecaniemele unei anumite, ştiu eu, societăţi intelecuale din care făcea parte : nu era un străin acolo, nici nu se simțea un străin. Mar avea marile lui candori care fEregm parte din garmul lui. De asta, 'a un moment dat poți să-ţi explicţ cum Pliade a putut vedea părțile gene'o2se ale unei mişcări, să spunem, fără a-i înțelege umbrele.

G.A, : Cite cărți al în total?

I.P.C. : 15. Am mai milte cărți care aproape nu există (nublicate cu editori minori, tiraj foa-+e mic) şi altele foarte bine primite. în Italia mi-au apărut cele mai mrilte, în Franța am numai vreo cimei. La: în Statele Unita una apărută și petru sub tipar, În plus, am publicat recent mat' multe povestiri, scrise cu n colaboratoare. Scriem la patru miini. Îmi scriu bine în engleză opera mea ştiinţifică, dar pentru literatură e nevoie de altceva.

G.A. : Dar asta nu înseamnă raducere ?

I.P.C.:; Nu, nu. Absolut deloc. E scris totul împreună. E mul mai amuzant, de fapt.

Chicago, 2 decembrie 1990

LUMEA EST-EUROPEAI 0 TRAGICĂ PIERDERE DE

Un interviu cu IOAN PETRU CULIANU, realzat : de GABRIELA ADAMESTEANU - Ă EEE EEE EET ae RER EEE E ae ar

1 9 Cind scri o limbă

Gabriela Adameşteanu : Ciţi ani aveai cind ai plecat din România ?

Ioan Petru Culianu : 22, Ca revista voastră.

G-A.: Esti probabil singurul care ni plecat la virsta aceasta, care îţi permite să aparţii mai profund lumii noi în care ai intrat...

I.P.C. : Unii eu plecat și mai devreme. De exemplu, Andrei Codrescu. EI este şi un mare seriitor, dar este și extraordinar de apreciat ca reporter in Statele Unite. Şi ca poet este foarte bun, dar succesul nu vine de Ja poezie, ci de la fapiul că are foarte des emisiuni pentru National Public Radio. post foarte ascultat de înteMectuali. Radioul de stat din. Statele „Unite nu prea are bani „(doar radiou-

„rile private au fonduri serioase),

insă «1 face programe de foarte bună Șalitate. ȘI Andrei "Codrescu e. unul intre

garanţii acestei calități. Cu va. Eu scriu în șase

Cind scrii în şase limbi, nu

ca ai o limbă-a ta!

G.A.: Ai continuat să serii litera-

i aceștia 7

Am scris, am întrerupt.

vut, de fapt, o limbă în care

să seriu.

G.A.: Cind începi să serii limbă o pierzi pe cealaltă ?

I.C. : Cred că da. Trebuie să hotărâşti bine în ce fimbă serii. Eu am plecat. din Italia, deci limba italiană o. stăpinesc foarie bine, dar doar în ultima vreme am socis în italiană: pentru că e ou totul altfel cînd serii în pierdere și alitel cind ți se cere să morii ceva. Mi-am făcut două doctorate în Franta, imi scriu cărțile ştiințifice în franceză, dar cu literatura am. şovăit foarte mult. Pină la urmă am început să scriu în franceză, dar am publicat în Italia. Lucrurile nu merg întotdeauna așa cum le plânuiesti. De fapt, nu merg niciodată cum le plănuieşti.

într-o

sz, aleri

G-A.: AL incetat să secii în limba |

română imediat după ce ai plecat? Lp.C. diverse romane pe care le-am aruncat. Sint fericit că am făcut așa: mi-am dat seama ă nară ai cind nu există o supapă imediată unde să-ţi arunci ce. serii, G.A. : Este o şansă ? Da. Mă gindesc că uneori tori foarte prolifici au avut nesansa de a putea publica totul, „.

(Ș Povestirile cresc în noi, puţin cite puţin, ca nişte plente

Nu, nu. Ari seris În română ” rfu fusese studiat,

sansă exieaordi-a sati E CEI Ndugăi Ss 52 retragerea armatelor din Afganistan. |

Da. Numai, că era cu totul ie. Erau multe cereri din partea editorilor.

G-A.: Dar nu toți scriitorii epocii veriau la fel de repede o carte. Chiaz el a mărturisit că o regretă, în LES PROMESSES DE L'EQUINOXE.

I.P.C. : Partea fantastică din proza 1vi Eliade rămine, în orice caz, foarte interesantă. Or, în jurnale, el afirmă că cel mai rapid a seris anumite prore fantastice. Deci, nu cred că de vină e neapărat viteza.

G-A. : Tu serii repede ?

IP.C.: Nu. Intr-o vreme scriam foarte repede. Dar povestirile totdeauna mi-au cerut timp, Ele cresc aşa, puțin cite puţin, ca nişte plante, Probabil că ştii. Într-un anume fel, cind mă apuc să scriu, planta e acolo. Cam ştiu ce este, adică, şi nu mă apuc de soris pină nu ştiu. Dar asta inscamnă că nu poţi scrie prea multe,

E Am fost, cu toții, foorie bine duși

G.A. : Ai urmărit ce s-a petrecut în acest timp în România ?

LP.C. : Am urmărit cu tot mai mare durere, încă din primăvară. Sau din iarnă. La început n-am avut nici 0 suspiciune, Am fost cu toţii duşi foarte bine de nas de către cine a organizat marele scenariu penizu Televiziune,

GA. : În primele luni ale anului bedut am îrăit (ca atita aată lume) cu impresia că Televiziunea noastră

„vea bună“ s-a stricat după două văptămini. Mai tirziu m-am gîndit că we poate ca totul să fi început chiar cu prima imagine. € iniaunirul Uniunii Sovietice, K.G.B.-

ul pierde teren sou studioză scend-

ii foarte neliniştitoare

Da. Numai că acest scenafoarte bine, S-a spus că a fost cea mai reuşită și spectaculoasă operație F,G:B, după,

Evident, K.G:B-ul are o tradiție destul de serioasă de succese, mai ales în străinătate. Inlăuntrul Uniunii Sovietice se pare că sau cam pierde teren sau studiază . scenarii foarte,.. neliniştitoare.

GA. ; Totuşi, lumea a ieşit spontan

pe care le trage România Mare, Eu trag concluzia că România Mare există tocmai pentru că nu a fost 0 revoluţie, Dacă ar fi fost o revoluție, România Mare n-ar fi existat. Sigur că himea a ieşiţ în stradă, numai că i așta era prevăzut în scenariu. Cred in punctul de vedere al desfăşurăzii scenariului a fost o mare reuşită. Dar, cum pe urmă corespondenţi oecidentali au incepuț să sesizeze imconeruenţele, începind de la victimele care nu erau victime, ci erau morga G.A.: Dar au murit peste o mie de vam L.P.C. : Da, dar cum au murit unii este foarte curios. Deşi Securitatea se dăduse de partea Guvernului proyizoriu, autobuze de securiști erau tri-

mise în spijinul armatei, azmata

deschidea focul şi tot autobuzul. cădea. Din cite am înţeles, foarte multe dinire victime erau sau inutile sau gindite diabolic, ca să creeze — singe, Este planul cel mai, teribil care se putea studia și duce la indeplinire.

G.A.: Dar de ce trebuia făcut cu atita singe ?

LP.C.: Nu ştiu, O fi specificul naţional. Dacă dictatura lui Ceauşescu formează. specificul românesc, atunci ceva singe sigur că era necesar. Dar acestea sint doar ipoteze.

GA. : Sint puţin jienită cind pui “totul pe seama K-G.Bului. Cum, Securitatea română nu putea organiza și singură totul ?

P.C. : Prostia Securităţii române este epocală, de o profunzime nemaivăzul

G-A. : De ce trebuia o tranziţie atit de spectaculoasă, cind . în toate celelalte țări din Est nu a existat nici un mort ?

IP.C.: Eu nu ştiu acum cite vietime au fost prevăzute, dar cred că o anume vărsare de singe era prevăzută. Dacă nu aveai singe, trebuia să-l faci pă curgă. Doar țăzile din Est n-au avut nici un Ceauşescu. „Luxul“ acesta numai românii şi l-au” permis,

GA. : Cit a putut fi de mare puterea reală a lui Ceauşescu, dacă intr-o singură zi dintr-un dictator atotputernic a ajuns un autostopist ?

LP.C. : Asta arată că intreaga Securitate 1-a lăsat baltă. EI se ducea în redutele lui, la Tirgovişte, și acolo găsea armata instalată, dar nimeni

mu-l primea. Dorin Tudoran tocmai a seris un articol foarte Irumos, în care spune .că de fapt tot ce se intimplă i (nu e ipoteza lui) în Uniunea Sovietică şi în țările satelite, este pur şi simplu un plan al KGB-ului. Pro-

lioane. de dolari şi pot să-ți facă un model al lumii pentru citeva Zeci de ani sau chiar mai mult) — in timpul lui Andropov — a văzut că modelul mu. ducea nicăieri. ŞI atunci şi-au dat geama că fără a trece la o economie de piaţă, pierderile vor fi mai mari decit ciștigul. Ei au dărimat zidul, ei au inceput, evident, toate mişcările în țările satelite.

G.A.: Dar nu ți se pare că acum țările satelite scapă ?

LP.C.: ți spun drept, nu mi s€ pare deloc. Germania. este „cea mai spectaculoasă dată de sovi

Germania întreagă iese acum din

„consorțiul vest-european : acesta va fi prețul plătit pentcu anexarea Germaniei de Est. Preţul politic, nu cele 6 miliarde de dolari, cadou făcut Uniunii Sovietice ș.am.d, Dar politic, chiar dacă va rămine în N.A.T.0,, iese complet din umbrela occidentală, iar N.A.T.0. se va schimba complet. Deci e o foarte mare victorie sovietică, cu Germania de Vest ieșită din programul politie comun al ţărilor din Europa de Vest din cauza Geimaniei de Est, din cauza partidului socialist. Se pare. acum, în momentul de față, că KGB. ul nu domină situaţia în Uniunea S0vielică. O fi asa, n-o fi așa, nu ştiu. 7 Poate există din nou un plan diabolie, = & 3 2 ș, G.A. : Doar n-o să-mi spui că R.G-B. „E este și la Vatra Românească ? / E Un șef de stat ca Gorbaciov este | o marionetă >

LP.C.: Peniru Valta Românească -

„An mimadă, Şi aceasta este şi teza. — GA. Te gindești și la Miroea E. ROMANIEI MA: „că pu a exilat 9 ajunge Securitatea. K.G.B.-ul ere a- . Made, la o parte din roza pe care a revoluție. „Cum alte luoruri de făcut, pentru că

seris-o în țară ?

pe er PP APO.

Nu ştiu Care e

tul menge ca pe roate în România,

Afară” de economie, Dar ea nu merge! bine nici în Uniunea Sovietică. Un: ria a fost deja olosită de Andropoy

ca Să studieze recorea la ec

de piață. Asta J-a determinat

cu limbă de moarte EGB.-ului să continue

pe acest drum. Crezi că

Gorbaciov are. atita greutate pei nală ? Nici gind, Ştim ou toții e set de stat eo marione

Ceauşescu a fost o mario-

netă ?

I.P.C.: Ceaușescu a convenit tuturor la un momen dat. Și probabil de aceea a şi! fost răbdat atita vreme, Şi de unii şi de alţi.

P Pentru ce se intimplă in Româniu

nu trebuie să ocuzăm K.G.B.-ul, ci Securitatea

G.A. : De ce leeonvenea Ceaușescu occidentalilor ?

I.P.C.: Sint sublilităţi pe care, neavind nimic dea face cu poli

nu le şiiu. Dar potisă-mi dau cu presupusul. Pentru 0 vreme era intermediat in problema Orientului Mij-

lociu. România a fost Josul unde emisari sccreți ai Organizaţiei — Palesi niene puteau 'indilăi emisari scorăţi ai Israelului, samătUn loc unde s-au esfășurat. probabil operaţii pe care noi nici nu le bănuim, În privinţa lui Iliescu, nu mi Sipare că el ar avea acea, poziție, cheleipe care primul |iberalism al lui Ceaușescu i-a asigurat-o la începutiibanilor "70, Liiesc un nou venit.

G.A. : Dar, de exemplu ce se timplă. la bulgariinu-ți încurcă puţin scenariul 2 Ei auidepășit. handicapul alegerilor. Şi/ Parlamentul lor și președintele, Jclio Jelev, ales din opoziţie, oteră mult mai multă credibilitate.

RI PRI e iei) B.Deci, acum fineva irebuie să vă scope de Secuţitate

„C.: Deci Stei să spui că a timplă în România nu 4 să acuzăm E/GBăul, ci Securilatea Da, asta. așa este Numai că Securită. tea e atit de Mate şi atit ae proastă incit cu nu Văd 603.

G.A. : Matei Călinescu spunea că Securitatea €onitolează acum doar ărți. Du mai/conttolează intregul ca

Are Gtepiate. N,

politica naţional domină Vatra Românească, d0hină mijloacele de

“ comunicare, IȘi ate o. putere de inMuenţă extiaotdinază, Ei pot mereu spune : min 108 20) am făcut-o și de aceea nu puteti îdica nici o pretenție. Acum Îl dau seama de ce România Mare Poate să sprijine aceeaşi teză ca Mine, dar cu concluzii

total opuse.

G.A. : De a€e€ă se incearcă reabililarea „bunei N0âsire Securităţi“, care ne-a scăpat de Cezușescu.

1.p.C, : Deci “Cum cineva trebuie să vă scape de Securitate, B

GA. : Ai un/Scenariu RI: Wee,

1p.6. : Vom lăişi vom vedea. S-ar

putea ca 10404 PIN la urmă raţiunile ae ordin econoilă să primeze..

i europeană mea esteu'OBtană : un provi4 Lose întinsiPe'58 de ani Ai WRătit și literatura din

+ Am WTMătit-o pină la un SPUS că am citit roma-

pimicaţă pierdută, in '8a,

cite romanele” lui Auzastin BuPe 3 7

zura pe care-l admini luţie. După care, nu-l

m pînă la revo=

mai, admir. Din fericire, cu am cunoscut mai mult lucrurile care rămin, decit cele cane nu rămin.

Exista, o formulă de

L roâne. din care scăpau puţini, formulă ui. Constantin TŢoiu : că poli să eri tiei orice, dacă la un moment dat spui că a venit lumina...

re este în Statele situaţia literat tica literară ? IP.C. : Toată opinia asupra a orice, în viata intelcetuală americană c€ făe c, de un singur ziar — New ww ot Books. EI face timpul au timpul urit. Nu e chiar singura publicaţie, dar € cea maj im. portantă.. Lucrurile. care, se. întimplă aici, în America — justificat sau he= justificat nt cele mai importante datorită lărgimii pieței, ecourilor,. aCici pe care o au iat în medin Europa Occidentală. Eu nu cusistematic literatura! americai de acum, său, mă rog, cunosc numai ecea ce mă, interesează la un anumit moment. Statele Unite sint de d

Unite eri-

vii raportată Ia

nos

parte locul cel mai interesant din iume. Singurul comparabil oarecum prin creativitate fiind Parisul: mu si prin întindere. Parisul e un loc interesant, d ropa nu mai are prea m

G.A. : Lumea est-europeamă se constituie într: de cultură aparte ?

cred că da. Bo re” de timp, di

pie ns pe 50 de ul unei intregi

zone geografice,

E O crimă impotriva inteligenței ince pulă inainte de anii interbelici

G-A. : Există

acest momeni în publicajiile americane de specialitate o discuție despre Mircea Eliade: 1 se reproșează cu severitate anumite ar-

serise în perioada '36—137 în ziarele din România, i se reproşează anumite tăceri în memorialistica sa,

referitoare la.acel timp. IPC,

Astăzi totul apare absurd : împotriva. inteligenței. Dacă

nu mai mult. Dar poţi să-ți da! sea= ma cum pe atunci cineva, Chiar ca Miscta Eliade, putea să cadă în cap cană, Totul părea că ar avea un ai mit Sens, îşi crease un limbaj care dădea impresia că ar. comunica, ştiu

eu, resorturile realității într-un. mod plăuzibil, Cu atit mai mult cu cit atunei toață lumea repeta aceleași. lo cruzi: “nu esa, inovaţia - românilor, „deea cu evzeii, care e fără îndoială resortul - motivaliilor economice _ le= 'gionare, fusese pregătită de la sfirşitul secolului XIX vin Germania, în Franţa, în Anglia mat ales. Daz citit 1a distanță de 50 de ani, chiar făcind

aboteacție de război și de holocaust (deși nu se poate face abstracţie), totul apate astăzi ca o crimă impo

inteligenței, Și te miri mai- departe cun cineva ca Eliade putea să cadă în capcană. Mai ali Eliade are, să spunem, 100 de articole politice, dintre card nici măcar 10% nu sint din perioada "37, Restul sint: uluitor de intenţionate și de actual

pentru noi. Mircea Eliade a încei un democrat, a scris impotriva lui Mussolini, a scris impotriva venirii

jui Hitler Ja putei cca ce alţii hu

au făcut. Dintre iluștrii colegi în viaţă ai lui Eliade, cel puţin unul a salutat cu entuziasm venirea lui Hitler

Ja putere. Deci, în '33 Eliade era evideni un democrat. El spune că pină în '34 şi-a menţinut poziţia, după care a inceput o nită sovăire, iar în '97

, alunecarea.

GA. : Deci a fost o alunecare doar la un moment dat? Nu a fost o poziţie consecventă de la inceput ?

I.P.C. : Nu pare. În cazul lui Eliade

pare o alunecare. E practic vorba de trei articole în care există nuanțe rioa iofobie şi şovi Des

iade a ali

pre unul, nau îi

nat în scris că Toţi cei care cunoaş-

ca ne dăm s viul era bazat pe e

a că singur. interspunea Eliade în

suşi ; dar frazeologia nu-i a lui. ȘI acolo, ește singurul loc unde există o referință directă la evrei. Dar sint

trei articole de un șovinism foarte neplăcut. Iar în rest. sint nişte articole în favoarea Gărzii de Fier, a lui Moţa Matin și așa mai departe, care însă, mă rog, se pot a cu toată alunecarea din '37, Eliade mu pare ca un antisemit. fe G-A. : Prin restul vieţi LP.0.: Prin restul vieţi doială că nu. Dar nici prin publicistică, Deşi două articole sint ambarasant de șoviniste, repet: cit despre!

interviul care ridică problema evre-

iască — putem să-l credem: că nu l-a scis el. Dar nu putem să-l credem că nu l-ar fi dat niciodată. Sigur, in tezviul l-a dat. Probabil nu l-a editat

9 ia distonță de 60 de ani, opera lui Nae lonescu apare dezolantă

G.A. : În anii aceştia Mircea Eliade a fost mai aproape de Nae Ionescu ? IP.C.: Nu i se poate lua în nume do rău lui Eliade apropierea de Nae Ionescu. Nae Ionescu l-a. descoperit, cum i-a descoperit şi pe alţii: pe Mihail Sebastian, pe Bugen Schileru. Nac Ionescu era un om. foarte deschis, În timpul războiului, viilorul deputat comunist sau ce-o fi fost, George Căiescu l-a acuzat de. filosemitism. Pe Nae Ionescu ? Da. Nae Ionescu cra w te versatil. Şi Lără indoi eta un antisemit” Dar opera lui, distanţă de 50-60 de ani imi ab, diezolantă. De o sărăcie fantastică. G.A. : Cind, în ultimul an, s-a putul pomeni numele lui Nae' Ionescu, nu s-a--părul că. s-a incercat într-un fel asezarea li pe un soclu, Am fost mirată, peniru că cilisem fără entuziasm cartea lui de publicistică Roza vinturilor, Dar fascinația asupra oamenilor mi-o imaginez ; am văzut-o de pildă Ja Octav Onicescu. I se lumina faţa cind după 50 de ani poHenea numele lui Nae Ionescu.

splnu

poa i da A E eee

€ Eliade nu ințelegea ce spuneau. ortodoriştii .: Da, era scăpărător, - inteli-

rapid. Dar poţi să te miri de diferența enormă dintre el şi Eliade. “Toată publicistica lui Euade, tot ce a ueris Eliade în perioada aceea este încă interesant. Chiar cind spune lucruri care îl repetă sută la sută pe îNae Ionescu. Sau pe Nichifor CraiMie mi se pare că Eliade nu înțelegeă sau înțelegea cu totul altfel ce spuneau ortodoxiștii, De fapt, nici să nu ne mirăm, pentru că Eliade avea rădăcinile lui indiene, treburile Mui erotice, importanța sexului şi aşa mai departe, care nu se conjugă bine "cu ertodoxia, Nici chiar a unor libe-

„sali, Mulatis mutandis, Eliade era ca _., un fel de reformator. Eliade trăia fra-

zeologia lui Nae Ionescu care sub condejul,Jui apare, scăpărătoare, plină, de viialisme, de ambiguităţi, de lucruri

2 ă IE

fără temelie ; foarte personal,

el îi dădea un sens

E După citeva zeci de ani, şi existea: ţialismul apare deplorabil -

GA. : Şi cum apare trăirismul la o distanță de 50—60 de ani? Era o variaată de existenţialism, nu ?

I.P.C. : Cred că da. însă chiar existenţialismul acum, la distanță de citeva.zeci de ani, apare deplorabil, Ii cepind nu de la numele cele mai mici ca Sanie, dar chiar de la cele mai îmari ca Heidegger : sărăcia conceptuală, clișeele, tradiţia dubioasă, acum apar intristătoare. Știu că esta o să-i jeneze pe cițiva dintre prieteni. (kide.) În Germania există un curent anţi-Heidegger foarte puternic. A durat un timp pină am fost convins,

G.A.: Acest curent anti-Heidegger este lezat de evenimentele biografiei 1ui Heidegger ?

IP.C. : N-are nici o legătură cu biografia. Dar Heidegger teologizează primat, oarecum primitiv şi este un mare manipulator al limbajului. În gernană sună extraordinar de simplu — chiar simplist. Complicaţiile lui

vin dintr-o grămadă de giumbușlucuri stilistice, asonane, aliteraţii, etimologii adevărate sau false, un întreg

bagaj de tropi, un joc de literat, Indărăiul lui se ascunde o sărăcie conceptuală inspăimintătoare, Niste afiemaţii apodictice privind originea, destinul Occidentului, al umanităţii în E cu atăt mai inutil să le cu cit, din fericire, se dovedese mereu false.

Mi se pare e greșeală să crexi că ești umanist doar pentru că te fră= minţi osupra morții unui om...

LP.C. : Sigur, Heidegger. unei Wadiţii care dorea să înțeleagă percepțiile jlizaţici . oscidentale. Deja insă civilizația occidentală. este cu totul altfel decit o vedea Heidegger în 198139, ȘI ceea ce € acum interesară în ca. lui îi scăpa cu totul ar fi fost pentru el o radicală inautenticitate.

GIA. : Ce esie foarte interesant în civilizația oceidentală de azi ?

IP.0,: Foarte interesante sint problemele cognitive dezbătute a Moate cosmologiile. Heidegger punea „radicala autenticitate în afara dezbaferilor cosmologice, nu? Or, tocmai asta a devenit azi mai interesant, datorită ipotezelor. științifice, multiplicărilor, Heidegger aparține unei. tra-

apartine

Bisii filozofice cane barte a feologiei aieşi atea cea mai proastă).

Memento ori, meditaţia asupra morţii nu ține de partea fascinantă a teologiei creș-

tine, care e multiplicarea lumilor, explorarea posibilităţilor necunoscute ale lui Dumnezeu, în care omul n-are mici un rol interesant. A crede că eşti umanist numai pentru că te frăminţi asupra morții unui cm mi se pare o greșeală capitală. Dar. fără. îndoială, Heidegger tămine unui dintre cei mai mari scriitori ai secolului,

G.A..: Era mai degrabă un seriitor? Da o iti AR DB Toţi sintem seriitori; lor teoriile ştiin-

fiice sint acceptate pentru elegonțe hoc estetică „a o cae Sa ap

LP.C. : Toţi sintem seriitori, încluzinău-l și pe Einstein printre noi, Nu există nici o altă disciplină, i în şliință se spune că teoriile mu sînt acceptate pentru adevărul lor, ci pentru strategiile de a le face acceptate, pentru eleganța lor estetică. — Dacă demonstrațiile 1ui Finstein n-ar fi fost elegante estetic, colegii lui matematicieni n-ar. fA fost convingi. de ele.

GA. : Aici în Satele Unite se vorbește destul de mult despre moartea hiteraturii.

IP.C. : Cibernelicienii spun că. la un moment dat s-ar putea ca limbajul articulat să dispară de pe gloi înlocuit de un alt sistem de comuni care. Nu ştiu insă la cite sute de mii de, ani gindim aici. Depinde - foarte mult de dezvoltarea computerelor, care e extraordinară. Chiar și acum, unul dintre lucrurile cele maj interesante pe care le fac sint așa-numitele lumi alternative. Deocamdată sint cam primitive, dar cind se vor dez ici o. mască, jutorul măși într-o eu totul altă Evident, programul îţi dă lumea în care eşti. Dar poţi să fii .oriunde vrei. Şi funaţionezi realmente în acea lume ; adică miinile tale, prin mănuși, iau în mină obiectele acelei tumni, simt obiectele, intelegi 7

volta, iată cum va fi:

Datorită computerelor, vom trăi în. _dumi dHerite j G.A.: Unde e lumea aceea ? „UP.C.: Este în computer. Asta pune, evident, şi probleme filozotice foarte interesente pentnu că în fond

(Continuare în pag. 15)

Publicăm relatarea unel discuţii refert. toare la recenta vizită a M.S. Regele Mihai în Statele Unite, avută cu un parti cipant. Ne asumăm integral responsabllitatea afirmațiilor cuprinse în text.

e Care au fost momentele principala ale vizitei M.S. Regele în Statele Unite?

e e Vizita a cuprins patru episoade: între 10 și 14 aprilie, la Chicago, între 15 și 22 aprilie, la Washington; între 23 și 28 aprilie, la New York; apol, o vizită de familie, la miînăstirea în care se retrăsese principesa Ileana - şi la mormintul principesei.

Chicago, 10-14 aprilie e De ce a vizitat M.S. Regele oraşul ce Data ogele orași

e e La Chicago este o comunitate românească formată din vreo 45.000 da persoane. Caunsemn de preţuire fațăde ideea de monarhie constituţională, reprezentanţii comunităţii au.invitat pa M.S. să-i viziteze.

e Ce ne puteți Site despre structura aceste! comuniti

e e Comunitatea este grupată în [urul a 18 biserici — dintre care două ortodoxe, dependente de Biserica Ortodoxă Română din America (separată de Patriarhia din București) și 16 neoprotestante, în special baptista,

Comunitatea este formată dintr-un cere de intelectuali care gravitează în „urul Universităţii din Chicago, dintr-o clas ide mijloc — oameni de afaceri, medici, ai treprenori — şi, desigur, din foarte 1 1ulţi muncitori.

În general, oamenii resirat o puter ilcă apartenenţă Ia biserica neoproteste ntă, formînd o lume mai pragmatică și mai puţin sofisticată. E vorba, în genera de oameni care au atins bunăstarea înt -un timp scurt.

'otodată, sunt oamenifoarte atașa ide România: mulțiauspuscă dacă sent 2arce Regele în țară, se întorc și el.

e Care a fost atmosfera generaă a vizitei? li

e » A tost o manifestare de afecț ine greu de imaginat și greu de povestit, Îmediat cum apărea Fegeie, lume:. izbucnea în ovaţii spontane, Fiecare în serca să-l atingă — dacă nu pe el, măcer pe un alt membru al familiei regale. ! lulţi

Juneau căn-auvisat niciodatăsă-lv.xdă,

-l audă, cu alit mai puțin să-l atingă, Intilnirea cu Regele era un eveniment nesperat, o experiență exemplară, ceva ce trebuia povestit urmașilor. Unele fe+ mei au îngenuncheat și au încercat să-i sărute miinile — ceea ce Regele ru a încurajat. Dar acest spe era !:psit de at ora, era o jubilaţie adâncă şi cu ral

ve? Vzha a anu și un aspect peltic exer-.

e e Da, românii au at o înti nlra a i iri statului ne, Guve:natorii le! persoane . tante în America, certe mar

tul Cullanut

9 În ce moment al vizitel a fost a sot: tantă pe szarta lui loan Petru Cullani:?

9 e Atunci cind s-a vizitat Universit. tea — în special Divinity House, adică = în traducere aproximativă — Facultate:. de Teologie. Aici a predal şi a lucrat Eli ide,

Oaspeţii au SA Primii de dec-inul facultăţii şi de către Culianu, continuator al cercetărilor lui Eliade, autor al mal multor cărți de referință. Pe toți i-a mi :cat caracterul prietenos, deschis, blind, al lul Culianu, «

Ne-am dus apol la locuința lui Eli::de,

iul

unde ne aștepta Cristinel. Casa lui, fc arte modestă, încărcată de s-a pă trat ca în momentul morii hi, Princir ssa

Margareta I-a rugat pe Culianu să fi procure „Istoria religiilor“, care se epuizase în Europa. Culianu i-a trimis apoi un pachet, însoţit de o scrisoare, care au ajuns în Elveţia o zi după moartea lui, A fost, (prababăi ultima sa scrisoare, llanu era implicat în politică?

Deloc. Nu participase niciodată (a Vreo acțiune de grup. Era un om retras, dedicat muncii sale.

e Era un om care putea trezi resenilmente, reacţii pasionale?

e Nicidecum. Era un om liniștit și senin. Peste citeva luni urma să se căsătorească,

. Flelaile sale cu famila regală erau malvechi? -

e e Nu, se vedeau pentru prima dată, Se stabițise însă, imediat, un raport cald şi afectuos între ei, Culianu resimjise ca o a implicarea sa în organizarea, vizitei

Semne de râu augur e Ați observat ceva special în acele ziar tai

9 e S-au primit cîteva scrisori anonime, prin care se încerca descurajarea și inti= midarea organizatorilor, pe tonul „Terminaţi cu prostiile“. Anonimele conţineau totodată calomnii la adresa Regelui, de genul celor care apar frecvent în presa din România.

e Cine erau, mal precis, organizatorii? Cine erau expeditoril anonimelor?

9 e Vizita Regelui a polarizat comunita. tea românească, făcindu-i pe partizanii monarhiei să se grupeze într-o-asociaţie, „Românii pentru monarhie", și pe adversarii e| — foarte puţin numeroși, dar agresivi —într-o altă formaţie, despre care nu

ie nimic precis,

in afara anonimelor a mai fost ceva? Da, Poliţia americană a identificat un persenal dubios, cu dosar penal, un bărbat de naţionalitate incertă — ceva Între iugoslav și arab — care s-a aflat, mal întii, în incinta aeroportului, la sosirea Regelui. Polliaadat imediat fotografia sa organizatorilor, pentru a fi proveniţi. Același personaj a fost găsit în hotelul În care a stat Regele. Apoi, a fost găsit a cu o stewardesă TAROM, în sala în care urmasăaibă loc un spectacol în onoarea Regelui. De aici, a fost reținut şi dus la poliţie pentru o investigaţie,

O crimă atipică x e Orașul Chicago este recurttscut drept

Un oraș, al Ă

e e Da, dar crima tipică se desfășoară cu totul altfel. E o crimă motivată de jaf, care are loc de obicei pe stradă. Victima este jefuită, lovită și adesea ucisă,

Culianu a fost ucis într-un mod cu totul atipic, într-o cabină a unei toalete a Universităţii, de cineva care atras de sus un singur glonte, și a dispărut imediat, fără urmă. E o crimă care sugerează mal curînd un făptaș profesionist, angrenat Într-o ri oa eajpesă n ca de

m atost o job ca fost ales tocmai Culianu:

e Probabil pentru că era un personaj

exemplar, neînlocuibii. Oricare altul dine tre organizatorii vizitei arfi putut fiînlocuit, “Totodată, o victimă exemplară produce 9 spaimă exemplară.

Washington, 15-22 aprilia

e e ne pula atita, despre vizita M.S, Regele la Washington?

e e A fost o vizită cu caracter politlo, conținînd luări de contact, explicărl, clarificări. privind situaţia din România, Discuţiile au fost deschise, iar Regelz a fost înconjurat cu simpatie, deși ideea monarhică este complet străină politiclae nului american, înclinat a priori să o con= sidere drept anacronică.

Faţă de vizita din februarie, a fost evidentă o schimbare de atitudine, în sens favorabil. Americanii păreau convinși că monarhia reprezintă o posibilitate reală de a scoate România din impas,

e În aceeași perioadă a avut loc și vizita, d-lul Petre Roman.

e e Farmecul lui personal i-a impresio= nat pe americani, dar pentru a cita formure la lor — „a fost total neconvingător în privinţa unor probleme de mare interes politic — respectarea drepturilor omului şi acordarea de garanţii serioase privind democratizarea societăţii”,

Cei care au arătat înțelegere pentru

rimul-ministru au fost partizanii punctu= lui de vedere conform căruiatrebuie găsite elementele pozitive, reformiste dintr-un guvern, pentru ca, în colaborare cu ele, Stimulindu-le, să ajuţi poporul respectiv,

Nu există însă nic! o iluzie printre politicienii americani asupra bunelor intenţii ale guvernatorilor, președintelui şi Parlamentului,

Now York, 29-28 aprilie

e Ce ne păcii spune despre etapa new-yorkeză? S

e Vizita la New York a avut loc în urma învitaţiei comunităţii românilor din oraș, și totodată în urma invitaţiei formulate de două instituții americane presitigioase,

e Care anume?

e e Council on Forelgn Relations și National Comnmittee for Foreign Relations.

e Ce este prima dintre ele?

e e O asociaţie restrinsă, dar foarte prestigioasă, formată din savanţi, acadgmicieni, oameni de afaceri, politicieni. Ea are un fenume liberal — în sensul larg al termenului — întrucit reunește persoane” foarte diverse, între care au loc schimburi de păreri absolut libere, dar în cere rigurosinchis. Fiecarespuneceare pe suflet, cu siguranța că nu va fi citat.

Asociaţia invită uneori personalităţi din exterior — de exemplu Havel și Walesa.

e Cum au fost primite conferințele Regelui?

e e Cu maxim interes.

Ciţi români trăiesc la New York?,

+ e Cam 50.000. S-a constituit și aici un Comitet de coordonare a vizitei regale.

Duminică, Regele a asistat la o slujbă labiserica ortodoxă din centrul New Yorkului, unde a oficiat Nataniel, arhiepisco+ pul B.0.R. din America, împreună cu un 'sobor de preoți. A urmat un Te Deum la Biserica Trei lerarhi din Queense, un cartierîn care locuiesc foarte mulți români. A fost un entuziasm de nedescris, lumea așteplaînstradă dela 9 dimineaţa, Regele a sosit pe la 12, mașina a fost pur și simplu blocată, a fost aproape imposibil de deschis portierele. Scurta distanță pînă la biserică a fost parcursă într-o oră,

e S-atupiat cota rela în tăneuă

* e A fost distribuit printre organizatori Un text defăimător la adresa Regelui,

anonim, e Organizațiile românești din Chicago Şi Now. rr corelate?,

e e Nu, De fapt numai în New York există mai multe organizaţii independen. Ah pasarele între ele şi necorelate cu

eva ră

voroA ERROR

Precizare la precizare...

În nr. 19 din 47 mal al revistei „22“ a apărui, în absența mea, „O precizare” a domnului Bogdan Murgescu îi articolul „Despre «intelectualii serviciu, Scrisoare deschisă a cu "A pri e

domnului profesor licată în „22“, nr. 16 din 26 aprilie. nului B.M. nu aduce în discuţie fondul articolulul incriminat, cl sa reduce în principal la un atac la persoană, stinjenitor, cred, atit pentru cel care fa produs, cit și pentru revista noastră care l-a publicat. Îi rog pe domnul Crin Antonescu să binevolască a primi scuzele mele, În urma

acestui incident regr

Dar Marar. de domnul Crin

Stau în faţa acestui ecran de com-

" puter şi încerc să-mi amintesc. Cînd am vorbit ultima dată cu el? Poate că în gînd, acum nu mai mult de două săptămîni, după ce i-am citit extraordinarul interviu cu Gabriela Adameșteanu, publicat într-un recent număr din „22% adus de Mircea Mihăieș sau de Cristian Moraru. Mi-am propus să-l sun, să-i spun că mă identific total cu vederile lui, că nu cunosc mai limpezi formulări a ceea ce înseamnă ieșirea din stupidul proYincialism pe care încearcă să-l perpetueze: panglicarii acefali și național isterici. li detesta visceral, şi nutără motiv. În seria de eseuri [= care le-a publicat în Lumea liberă, la New York, loan Petru Culianu a Sus mai tăios posio decît oricine altcineva ce-i trebuie culturii politice

româneşti spre a se debarasa de .

acele racile care-l făcuseră să dispere pe Eminescu și să se exileze

Caragiale. A numit bolile civilizaţiei românești moderne fără să se jeneze dereacţiile ultragiate ale moftangiilor xenofobi și a făcut-o direct, fără echivocuri. Ştia să joace fair și proba-. bil că se amăgea cu gindul ca și alţi Vor respecta regulile jocului. Îi repugna orice manifestare a subteranei morale şi poate că tocmai asta l-a pierdut. loan Petru Culianu a întruchipat ceea ce putea exista mai frumos în intelectualul est-european: dragostea de universal, devotamentul pentru moralitate, oroarea de minciună. A urit totalitarismul în oricare din variantele sale și ar fi bine ca țextele sale deopotrivă anticomunis-

a antifasciste să fie cît mai repede:

inse într-un volum în Vestea asasinării lui loan Petru „Culianu am aflat-o de la Cora Tudo-

| IOAN PETRU CULIAN In: Memoriam

ran chiar în după-amiaza zilei cîhd

s-a întîmplat nenorocirea. Eram cu Mircea Mihăieș și: am rămas amîndoi, muţi, refuzînd'să credem ceeace auzisem. Ce puteam spune? Ne-am gindit, fireşte, că ar putea

:exista o dimensiune politică, mai cu

'seamă că știam de deschiderea să. tot mai clară spre ideea monarhică,

atit de displăcută de guvernanţii de la .

București. Pe de altă parte, mă întreb, de ce tocmai el? Şi apoi, dacă este

„Vorba de o crimă politică, cine vor fi

următorii? Am rugat niște prieteni din Chicago'să ne trimită de îndată extrasele din presa locală privitoare la ancheta judiciară. Am afiat asttel că asasinatul s-a produs marţi, 21 mai, în toaleta Facultăţii de teologie unde

loan Petru Culianu preda la Universi-

| tateadin Chicago. S-aconstatatcăa . fost ucis în chip laș, glontele venind ”* “ de sus în cabina în care se afia pro-

” «rului”că ar

fesorul, iar arma crimei dispărînd fără urmă. Nu încape nici o îndoială că a

” fostomorcu premeditare, iar studenţii : lui Culianu sînt citați în Chicago Tri-

bune în legătură cu temerile profeso-

tursă facem mai mult decît speculaţii,

„Dar nu mă pot abţine să văd în ceea

ce s-a petrecut un fapt de un zgudui-

tor simbolism, în care substanța ,

metafizică a politicului se întilnește

cu aceea a unui itinerar spiritual de.

excepție. - Cum spunea: Malraux: „Moartea transformă viaţa în destin“ Ţin astfel minte acele clipe cînd umblam după semnături în apărarea

lui Marian Munteanu, victimă a sa-”

mavolniciilor unei puteri deopotrivă uzurpatoare și parazitară. L-am sunat pe loan Petru care mi-a răspuns -cu a sa de neuitat vorbire molcomă, aproâpe mîngiietoare în căldura umană ce o degaja, că în orice

situație, ori de cite ori. eu sau Dorin »

utea fi victima unei : răzbunări politice. Este încă prema- -

vom semna ceva, să-l considerăm: aprioric gata să fie alături de noi, (Să nu uit: a fost membru de la început, deci încă din cei mai negri ani ai dictaturii, al colegiului de redacţie al Agorei, unde a publicat superbe parabole politice.) Citeva luni mai tirziu, într-o peri ce sopternp ri cred, eram cu Mircea Cărtărescu și l-am sunat spunîndu-i cît de admirat și iubit este de către intelectualii din

ră, Din nou, puţin stingherit, ne-a întrebat (băriuiesccăsetemea cumva de povara unei asemenea faime) dacă nu cumva exageram și-l vedeam prea important.

Nu ne-am întilnit niciodată, dar telefonul și o cauză comună ne-au permis să devenim prieteni. promis că va veni curînd la Washi ton și va sta cît mai mult ca să reușim în fine să vorbim despre atitea lucruri ce ne legau: interesul pentru mitul politic, pentru zonele obscure. ale socialului, apoi relaţiile dintre mase și putere, istoria ca farsă și ca delir, disprețul pentru ideologiile utopice. Dupărevenirea din țară în iunie 1990, am vorbit mult desvre mineri șiteroare, despre discuţiile cu dragul lui, Dan Petrescu, despre viitorul acelei năpăstuite societăţi civile românești. l-am citit cu nesaţ proza politică și nu i-am ascuns prețuirea pe care i-o purtam. A fost un spirit eminamente democratic, un erudit de geniu, urmaș aluneia din marile familii intelectuale ale românilor, cosmopolit în-sensul cel mainobilal acestui cuvînt, înrudit, misespune, cuAiexandru loan Guză și sprijinitor al continuității constituționale monarhice atacate de executorii testamentului lui Ceaușescu, Dej și Ana Pauker. A fostun cărturar dinstirpealui Hașdeu,

- Pârvan, lorga și Mircea Eliade. Nu

vreau să anticipez concluziile investigaţiei în curs, dar știu un lucru, călaîntrebarea cui prodestrăspunsul nu poate fi decit unul; celor care urăsc toleranja şi umanitatea, Washington, 24 mai 1991

VLADIMIR TISMĂNEANU

[0 m a m m m a m m a SR SS MA CR MR SA A A CD a PE A a a

Laudatu si, o, mi Signor, per sora nostra morte corporale

A murit a doua oară Mircea Eliade, mi-a spus o prietenă aflind despre moartea lui loan Petru Culianu. A fost împușcat în cap, tilhărește, de o vieţuitoare oarecare, plătită, care nu

Sujeledea nimic din minunea pe care a ,

istrus-o, 9 i „Eu trăiesc printre minuni de foci, scria la 19 ani NEn6, fratele Elis, loan Petru, și număra „descusut“ figurile care-l bîntuiau: Auroboros și gyl-ul, marea floare persană, mandragore și

centauri, lahveh și Pantocratorul, ana: . morfozele și metamortozele. lar mai , departe: „Mi-e profund (dor absolut). logos, ale- -

dor de dor. Și dor de logic: theia, neașteptata aletheia de dede-

'subtul formelor“. Trăia în joc, în rigoare”

și taină. Știa. Era între noi o pasăre

măiastră, asemeni lui Giovanni Pico,

învăța hindișisanscrită, latinășigreacă. Ma) rome acum să numărăm miile de

cărţi pe care le-a cunoscut, mai ales că --

tot el spunea deseori citîndu-i pe Senin „Ardete tutti i libri. Experienţă trăită, secretă, necomunicabilă.

'Scriaunvolum numit Artafugli: „Cred că ţi-am vorbit de el în mare, non în acqua maris!!! Se cheamă Arta fugii... e o fugă de contingent în Real, în anagogie, în ceea ce se cheamă (în termeni contingenţi) «fantastic»”. Era, în vremea scurtei noastre libertă, Venice Sonăuiie Delogrance, su iroi ia pus aa lungi melancolii şi căderi în adînc, peripatetic sub arbori: „Cine va

fagiza, cireşiza, stejariza...“. Un poet miste savant, cum a rămas pină la ieșit. £ Apropierea de Mlicea Eliade e binecunoscută. loan Petru l-a fost elev, prieten și succesor, În umbră stă însă un maestru mal înalt; Eminescu, și va veni timpul să-l înțelegem pe Culianu Prin Eminescu, “ În anii de şcoală, loan Petru era subțire, uscat, strălucind ca o sable. În

veghea lui de zi şi noapte, ne păzea pe :

noi toți, colegi și.profesori, ne cuprindea într-un'cerc al lubirii. Căuta Eliberarea nevăzută. Lumina. loan Petru Culianu a plecat din țară acum nouăsprezece ani, sărac, cu “îmbrăcăminte cumpărată în preziua

plecării, a plecat și a cucerit lumea, :

ştiind prea bine că „nu există victorie decit în afara istoriei, a iluziei și a timpului“. După un an de exil scria din Roma: „Scriu din perspectiva foarte literaturizantă a unui viitor în care eu, cu preţul sîngelui, voi fi «izbîndit» în lume, acceptind ispita demiurgului de a-mi da puteri asupra unui domeniu al existenţei. Dragul meu, pe de o parte

măvădun om'catoți ceilalți, timid, firav, . sensibil, suspicios, plin de meschinării, .

Pe de alta, toate aceste disperări sunt chinul a «ceva» ce zace încă ne-expll-

“cat, nedestășurat în mine:o cunoaștere uriașă și o putere:asemenea, care nu. * sunt ale mele“,

Nu vreau deloc să făc o listă oricum:

incompletă de articole şi cărți ale profe-

Sorului de Istoria religiilor, ale doctoruIul loan Petru Culianu: Vreau, întii, să reapară.un om viu și -tînăr, vorbind despre sine, descoperindu-se pe sine. Nuun dosar copleșitor. Cum sună astăzi vorbele de-atunci? — „Te comănduiese, să faceţi un Symposion postum, în cinstea mea postumă și să citiți din adincile și înțeleptele pagini pe care te-am lăsat lui Brasil, vreuna de nu multe minute. Voi fi f.f. bucuros să știu că mal exist undeva și să aflu de latine dacă absenţa nu creează monumente și restituie statul acolo unde prezența

" este văzută ca istorie și temporalitate,

Sau, cumva, absența distruge memoria?* (Roima, 30-31 mai 1973), .!

. lartă-mă, a trebuit să mori, că să învie scrisorile, de care uitasem. Să

“ învii tu, cel tînăr. Dragul meu, fratele

meu de nu știu unde, acum nu te pot atinge. Lasă-mă să-ţi spun „ale drumului“ de-acasă: :

Scoală, Ioane, scoală, Cu ochii privește, Cu mîna primește, Că noi am venit, "Că am auzit Că eșii călător, Cu.roua-n piciodre, Cu.ceaja.n spinare, Pe cea cale lungă,

Lungă, fără umbră. Și noi ne rugăm Cu rugare mare, Cu strigare tare, . Seama tu să-ți iei, Seama drumului, (..) : 'Nainte să mergi, Să nute sfiești, Dacă mi-ei vedea. Răchită-mpupită, Nu este răchită Ci e Maica Sfintă; "Nainte să mergi, Să nu te sfiești, Dacă mi:ei'vedea Un pom înflorit, Nu-i pom înflorit Ci e e Domnul sfînt; * 'Nainte să mergi, Să nu te sfiești, Dacăiauzi + Cocoşii cîntînd, Nu-s cocoși cîntînd Ci-s îngeri strigînd.:

ȘERBAN ANGHELESCU |

ceastă crimă,

Cine este profesorul Ioan Petru Culianu ?

Născut la lasi. absolvent al Facultăţii de Filologie din Universitatea Bucureşti în 1972. a plecat cu o bursă la cursuri de vară în Italia de unde mu s-a mai întors. La 21 de ani. înainte de a părăsi România avea pregătit. volumul de muvele Arta fugii. Participase la demonstratia studentilor din 1968 si se stia urmărit de securitate. A obtinut doctoratul la Universitatea din Milano si, mat avoi un al doilea doctorat la Paris. Din 1975 a devenit profesor la Univers; tatea Gronizen (Olanda). A obtinut cetătenie olandeză si a fost căsătorit în aexastă tară. Este si redactor sef al revitei Incosnita din Olanda. Din 1986, Joan Petru Culianu picacă în Statele Umite si devine „auest lecturer“ la University of Chicago. Din 1988. Culianu devine visitina profesor la această universitatea. iar din luna iulie 1991 urma să devină ansaiațul definitiv al Universită4, fiind socotit una din marile speranţe în domeniul istoriei relisiilor. În Italia. Panta. Olanda. S.U.A.. Culianu a publi cat 17 de istoria religiilor și două d lorbea în mod curent 6 limbi 4me în University ot Chicago era considerat ca amartinind celebrei scoli de is-

„ga îdliziilor. începută de Mircea

Locul crimei

"Universitatea Chicago se află pe Ellis Avenbe, în sudul orasului Chicago, miilocul unuia din cele mai proaste carfiere ale orasului de 3 milioane de locui-

aiil. Chicago. este cel mai apropiat oras Mew York. în zona centrală. pe MiAvenue, se află cel mai” înalt

din lume cu 110 ețaie! (Sears) si mute de zsiriie nori care te ametesc în momentul în care le privesti chiar aș, la „bază.. Orasul este destul de mur-

Industria otelului. a automobilelor. a cărnii domină încă în Chicago. Aici își află eediul una din cele 5 mari băneidenozit ale S.U.A. University ot Chicaso. fondată în 1890 este mîndria orasului. O treime din ponulatie este alcătuită din negri.

În campusul Universității. undeva în interior se află Divinity School. Cladizea are 3 elaie. este veche. are o: parte din ziduri acoperită cu iederă. Ambele imtrări dam în parcul campusului. De la iesirea din clădire. cea mai apropiată stradă se află ia minimum 250 de me-

ZVONURI SUB LUPĂ

Falimente profitabile

Chiar şi în absenţa legii falimentului dispariţia unor firme pare a fi un lucru firesc, Dacă tot ne-am obișnuit moi, bucureştenii, cu înduioșătoarele gratii de pe la tot felul de dughene, păzindu-și cu strășnicie sucuri berea fără termen de garanțio și certificate de calitate, de ce mu ne-am zice în barbă, cînd trecem pe lingă fostul „aprozar! devenit boutiaue și transformat mai apoi într-o misterioasă cameră goală, că e firesc să se întimple şi așa. Lipsa de experiență, nepriceperea sau ghinionul i-au obilgat pe întreprinzători să tragă obloa_ nele. Pare simplu, nu-i așa?! Ei bine, gurile rele spun că nu-i tocmai așa, Că tocmai absenţa legislaţiei, că. tocmai coma din care nu-și revine încă de la naștere garda financiară au favorizat — şi favorizează — niște false falimente, soldate, paradoxal sau nu, cu îmbogățirea unora. Ei și-au pus banul de o parte și ştiindu-se nu chiar așa de. siguri (şi nici chiar așa de curaţi) au zis meri, bonjour, good bye. Şi-au tras partea lăsîndu-i pe fraieri să capete experiența muncii la

„În data de 21 mai ora 13.05, la etajul III al clădirii Divinity School din cadrul Universităţii Chicago a fost împuşcat mortal profesorul român Ioan Petru Culianu. Autorul crimei nu a fost prins pînă astăzi. Deoarece pe seama morţii profesorului Culianu s-au făcut mai multe speculaţii, într-o documentare de 4 zile în Chicago, am încercat o descriere şi sintetizare „a celor mai importante fapte legate de a-

Pama ecei

tri si accesul sore ea se face prin altă clădire a universității, Se poate ajunge cu masina vină Ja intrarea în clădire.

nu „are portar în timpul zilei. La subsol se află un club al studentilor si un bufet, deschise de dimineață pînă în ora 16. La parter. o sală de curs, o sală de festivități. citeva birouri si

două camere cu materiale. La etaiul d se află săli de cununi şi ceniiul

şi cabinete ale profesorilor. La etajul II s-a petrecut crima. La etajul III se află birouri ale profesorilor si săli de semi-

Dazii. Etajul II

La etaiul doi al clădirii în care se află Divinity School sint citeva birouri, săli de seminarii și secretariatul. Pe hol. în fata scării principale. se află săli de seminar, Biroul profesorului Culianu se află în partea opusă a coridorului. Biroul său de lucru are numărul 304. Camera vecină este veceul în care s-a produs

crima. Între usa biroului si usa veceului doar o distantă de 2 metri. Pe latura care închide coridorul se află intrarea în

secetariat. Fată în fată cu intiărea în veceu se află usa care dă pe scara de serviciu. În fata usii de la biroul profesorului. pe partea opusă a coridorului. se află o cameră oarbă. destinată uneltelor de pomnieri. Distanta maximă între toate cele cinci usi este de maximum 2.5 metri. Pe usa profesorului Petru Culianu. serie în engleză „Dumnezeu este pastorul meu“. Pe un panou de hirtie este anuntat seminarul . Noul „Testament si literatura creștină timpurie“, În faţa ușii se afla wm cos cu fiori din partea studentilor. Biroul era închis pentru cercetări. Veceul în care s-a produs crima este alcătuit din cinci boxe separate între ele de vereti de lemn înalti doar de 1.8 metri. Crima s-a petrecut în cea de-a doua cabină dinspre geam. Geamul veceului dă spre parcul principal din interiorul universităţii şi se află la 15 metri înăltime. Criminalul n-ar fi putut pleca de aici nici dacă ar fi fost zburător. Urcîndu-se pe una din scoicile din cabina 1 sau 3. autorul crimei a putut să se anlece este pereiele despărtitor. să întindă bratul si să anese me ti gaciul pistolului de la o distantă de 20 de centimetri. sau chiar mai mică. După ce a vă cabina si mai apoi veceul. autorul crimei a traversat culoarul de 2—25 metri şi a intrat pe uşa care dă pe scara de serviciu. pe care a coborit si a iesit fie în holul principal si mai avoi pe alee, fie în spatele clădirii si de acolo tot pe alee. De la celebrul incendiu din America. toate clădirile. din S.U.A. au obligatoriu două. îesiri. Ce s-a petrecut în 21 mai?

în ziua de 10 aprilie soseste în S.U.A. resele Mihai I. Ioan Petru Culianu a

patron şi a economici de piaţă. Presat de multe munci, guvernul a ales un principiu pedagogie dur, neavind timp de subtilităţi: a aruncat copilul în apă pentru a-l învăța să înoate, O astfel de pedagogie e profitabilă: fript eu ciorba privatizării, românul va visa iaurtul (sau numai borcanul gol de iaurt) al protecţiei sugerate de vremurile cînd averea era a întregului popor. Pentru că, dacă, pină la urmă, statul va avea grijă să mai reeupereze ceva din posibila fraudă. fiscală, individul va rămîne doar cu gustul amar al încercării de a vedea cum se muncește şi se trăieşte și în alte legi economice, în haosul bine organizat posi tăţile fructuoase pentru un faliment programat par a fi un lucru logic, dar, același haos, posibilitatea menținerii unor societăți care produc doar pagubă este un lucru mai puţin logic. În acest caz nu mai primează un prin- «piu pedagogic ci unul politic. Guvernanţii noştri au nevoie de a menţine în viaţă, punînd la punct, într-o organizare pe care o admiri fluierînd a pagubă, formele fără fond. Impozante spaţii comerciale de o indecentă goliciune, legi care funcţionează în virtutea fostelor (7) structuri socialiste, un

mai amintesc nici

membrii lor fondatoi

tere — cu

tot aparatul funcţi au obiectul muncii re cu nu-și regi

acceptat „să se revizuiască totul, dar

fost între, cei care. Chicago. Era un antimonarhist, dar după ce îl cunoaste pe rege devine un moDarhist convins, În ziua de 13 aprilie îi organizează reselui o pri Vinity School, la care - parti nul. sefa catedrei Mircea Eliade si alte perșoane. Seara. Ja Drake Hotel din Chicazo are loc un banchet. Regele se întilnește cu guvernatorul statului Illinois si o vizitează pe doamna Eliade. sotia lui Mircea Eliade. În 17—18 mai. la Divinity School a avut loc un seminar de istoria religiilor cu participare internatională. organizat si condus de Petru Culianu. considerat mai apoi de Chronicle. pub catia Universităţii Chicago. drept

mare succes, În 21 maiera

i, un Constantin si Elena. ziua mamei sale. Era o zi mai

putin aglomerată. La ora 13. etaiele facultătilor erau aproape goale, La acea oră se aflau mai multe persoane în secretariatul. siluat la 2 metri de veceul în, care s-a produs crima. Studentii. se aflau la parter, în sala de festivități şi Ja demisol. în bar si în club. Femeile din secretariatul facultății au auzit 0 împuscățură. dar. dună cum au declarat

mai tirziu politiei. au crezut că s-a Spart sau a. fost trintit un obiect. Pret de 2 minute nimeni nu a ieşit din

mărese — care nu prăpădenii de ziatiraje contidenţiale. care

pan problema zilei de miine, autonome și holding-uri care au

să nu se schimbe nimic“. Toate acestea produc pagube, Ele sînt suportate de la buget. Dar bugetul e alcătui pe baza taxelor contribuabililor. Din punga cetățeanului, cum s-ar zice, Are cetățeanul vreun interes să pună umărul în sprijinul unor coșmelii gata-gata să cadă? Nu. Ştie cetăţeanul că, totuşi, susține așa ceva? Nu; EI mai prinde cite un zvon din zbor, dar pe care nu are cum să-l verifice. Noi mui ştim de ce plătim taxe, nu ştie ce se face cu acești bani. Așa am fost obişnuiţi. Însă dăm semne că nici nu vrem să ne dezobișnuim.

Pe vremea aceea, cînd erai amendat că ţi-ai închis balconul atentind la superba estetică a dormitoarelor noastre comune, am văzut mulți oameni pe la tribunale care întrebau: „nu

iți unde trebuie să plătese amenda aia de 3000 lei ca să-mi închid balconul ?“ Vom întreba în curind: nu ştiţi la ce partid trebuie să ptătese cotizaţia şi la care ziare trebuie să mă abonez pentru că vreau şi eu un bilet Ja mare?!

CONSTANTIN STAN

l-au întîmpinat la ,

secretariat spre a vedea ce s-a mtîmplat. Un studeni a iittat în toale ă a văzut sinsele scurs din cabina număs, rul 2 si a anuntat secretariatul. Secreta= rele au venit si au văzut cadavrul. au! plecat sneniate și au anuntat poli S-au adunat studenţii şi cadrele dida: tice. inclusiv nombierul. În primul mo= ment toată lumea a crezut că este vorba: de o sinucidere, Era prima crimă din istoria Universității Chicago si din Diviz nity School. Cînd a sosit poliția, studenţii curiosi si vompierul au sters posibilele urme ale autorului crimei. Nimeni nu'a încercat să priveasză pe fereastră. în fi facultății spre a vedea cine iese din clă: dire. Cu atit mai mult, nimeni nu a

rivit pe scara de serviciu sau la iesirea din spatele clădirii spre a vedea cine iese, Criminalului i-au fost necesare doar 20 de secunde pentru a ajunge pe alee, printre alti trecători si numai 10 secunde ventru a aiunse printre. simdentii de Ja parter. În prima fază, chiar şi poliția a crezut că este vorba de o sinucidere, Ceva mai tirziu. cînd au observat că nu not descoveri arma crimei. au abandonat versiunea sinuciderii. Ulterior. politia a solicitat spriiinul unui adent FBI. cu noscător al limbii române.

Casa omului de ştiinţă

Ioan Petru Culianu locuia într-o gatsonieră confortabilă într-un bloc modern. aflat într-un mic pare pe strada 46, vis-ă-vis de Muzeul de Ştiinţă si Tehnologie. Nu avea mașină de citeva luni. 306 Vânduse:“V68cantdină, de „citeva Iun versitate pe ios. Traversa parcul. trecea! ne sub linia de metrou si mergea pe strada 47 prin cartierul de negri pînă, intra în campusul universitar. De ce nu a, fost nusă la cale crima ve aceșt traseu ? În cartierul de negri, de la 1 ianuarie pînă în 10 iunie. ziua, cînd am aiuns la volitie. au fost omorite 66 de persoane. Multe crime aveau autori neidentiticai Dină în acel moment. De ee nu a fost, împușcat profesorul Culianu pe drumuli său de acasă, prin părculeţ, prin cartie-, rul de nezri si mai apoi în campusul universitar unde răminea pină tirziu ? + n locuinta sa. Petru Culianu av citeva lucruri de valoare. Tablouri evalte ate la sume frumoăse, o cruce pictată pe lemn adusă de la Ierusalim. un compu-. ter pe care îsi scria si îsi depozita textele. o bibliotecă, un fax cu answering | machine si o pănusă românească îmbrăcată în stil tărănese. La intrarea în a-. marii ont E două sisteme de alăugi iar în hol păzea un. portar negru de 19 metri. Cele, două sisteme de alarmă au anărut în ultima vreme. după ce cu un an înainte îi fusese snart apartamentul din Woodlaun Avenue si îi fuseseră fu rate o multime de dischet, se aflau studiile Sale. De” 'aittel e” puţin timo înaintea crimei. 1 Culianu schimbase ȘI siculstoarcă ulei CU aa

„304. Din cînd în cind. Ioan Petru Culianu locuia această garsonieră cu lozodnica şa de 24 de ani. Hillary Wiesmer. fostă studentă a lui Ioan Culianu, plecată la Boston pentru continuarea studiilor. În cursul acestei veri. profesorul de 4i de ami urma să se căsătorească lesal cu fosta sa studentă de 24 de ani. Dună unul din părinți. Hillary Wiesner era evreică. În diverse cercuri s-a discutat desnre trecerea profesorului de la. ortodoxie la iudăism. În ziua crimei. l0sodnica sa se afla la Boston. Contul în bancă si asigurarea e viată a profesorului Ioan Petru Culianu erau si pe numele logodnicei sale. fapt neobisnuit la americani înainte de căsătoria legală,

Ce spun profesorii ? „Am stat de vorbă cu Frank Reynolds, profesor la Divinily School. un om în Virstă. mare admirator al operei lui Mircea Eliade si un apropiat al profesotului Culianu. Profesorul. Reynolds a fost cel care ne-a spus că Petru Culianu era socotit deia o autoritate în materie si era o mare sperantă a universității în domeniul religiilor. „Era un gentleman. pedant. politicos. amabil, plin de cordiaJitale. N-ar fi supărat pe nimeni. Cînd cineva afirma lucruri stupide îl punea Ja punct cu sarcasm. La capitolul ironie era necruţător. Ca om de ştiinţă era o adevărată encliclopedie. Făcea parte din echipa de bază a facultăţii. Toţi ne așteptam la lucruri spectaculoase în următorii ani.

I-am întrebat pe profesorul Reynolds dacă ştie de un conflict al lui Ioan Petru Calianu cu studenţii. Mi-a răspuns „în

afara unor conflicte obișnuite, nu am âu- „zit de o întruntare sau de o dispută mai

tensionată“. Profesorul Reynolds mi-a arătat corectura ultimei din cele 4 cărţi "a lui Culianu atlată sub tipar. Cartea 'se “numeşte Out ot this World (în afara acestei lumi), cu o prefață de Lawrence E. Sullivan, directorul centrului de stu_dii religioase a Universităţii Harvard, „Am „stat de vorbă şi cu Awendolyn Barnes, secretara lui Culianu, o negresă între două virste, extrem de' îndurerată de dispariţia profesorului. „Nu aveau de ce să-l omoare. Era cel mai mare gentleman. dintre umaniști Universităţii Chicago“. Am încercat săaflu dacă profesorul dădea semne de nervozitate în perioada premergătoare crimei. Nici unul. Le-am întrebat pe celelalte secretare dacă au observat un suspect, o prezență mai insistentă din afară în acea perioadă. Mi s-a spus un nu câtegorie. Am încercat să obțin o întilnire cu şefa catedrei Mircea Eliade, doamna Wendy Doniger, cea care a vorbit şi la serviciul divin prilejuit de sfirşitul profesorului Culianu.

Nu am reuşit în ziua respectivă şi în ziua următoare pleca din oraş. Studenţii au fost. extrem de

amabili, afectaţi. de pierderea profesorului şi nu au adăugat nimic celor spuse de profesorul Reynolds. Mi s-a ascuns un îueru. Că a existat un eonflict între Petru Culianu și un student grec. Existase o presiune a studenților pentru ex= cluderea acestui student grec de la cursuri, pornind de la comportamentul său bizar şi deranjant. EI a fost primit doar la insisterițele profesorului. Grecul continuind să deranjeze a fost în cele din urmă exclus de profesorul Culianu de la cursuri. Trebuie spus că University ot Chicago aniversează o sută de ani și această crimă. în perimetrul ei a deranjat multă lume. Poliţia a verificat şi această pistă şi studentul grec a fost scos din cauză.

Ce spune. poi

La 4-5 kilometri de universitate, pe Wentworth Street se află sediul departamentului 1 poliţie din Chicago. Am spus la intrare că trebuie să ajung la șeful poliţiei. Mi s-a spus etajul şi camera. Fără nici o legitimare am ajuns la etajul doi al clădirii, pînă în dreptul unei tejghele dincolo de care nu se putea trece. Dincolo de ea foșgăiau polițiști cu pistoale şi cătușe pe un şold şi cu aparate de emisie recepţie pe celălalt. Comandantul lipsea. În locul lui am stat de vorbă cu echipa de detectivi care investighează moartea profesorului Culianu, echipă formată din Ellyn B. Weiss și Robert A. MeGuire de la sectorul 1, crime prin violenţă. Cei doi poliţişti au susținut că- urmele crimei au fost şterse de martorii precipitaţi. Nu au putut fi identificate amprente, Nu au fost văzuţi suspecți prin preajmă. Nu a fost găsită arma. Toate dăâtele indică ori un mare profesionist, ori un naiv, Au cercetat toate pistele dar nu au nici un. indiciu. S-au interesat de legăturile, sale cu comunitatea românească din “Chicago. Nici un indiciu de conflict. I-ara întrebat dacă ştiu că printre emigranții români s-au Strecurat şi oameni ai securității, Au spus că știu asta dar nu au reușit să identifice nici un colaborator. Pentru a investiga mai complex comunitatea românească şi pentru alte motive, a fost chemat la Chicago şi un detectiv al FBI vorbitor de limba română, Cei doi ofiţeri nu au vrut să-mi comunice numele detectivului FBI şi nici un detali despre investigaţiile acestuia. La fel. cei doi poliţişti mi-au spus că nn au găsit nici un indiciu că în această crimă ar fi implicați membri ai gărzii de fier. Pe hol, la plecare, am întrebat-o pe Ellyn Weiss care este părerea ei despre posi. bilul autor al crimei. Numai şi numai cu caracter de părere care nu are absolut nici o importanță a precizat ea, autorul, crimei ar putea fi cineva din interiorul Universității.

Ce spun prietenii ?

Mircea Sabău, radiolog la University of Chicago a spus. „L-am cunoscut pe Culianu încă de cînd a venit în Chicago. Scrisese şi o carte în italiană despre Mircea Eliade. Era un mare admirator al profesorului și după moartea lui ELiade a devenit un apropiat al doamnei Eliade. Este stupid să se spună că români din Chicago ar avea vreo legătură cu moartea lui Culianu. S-a vorbit şi despre implicarea legionarilor. Este altă gogoriță. Legionarii sint oameni trecuţi de 70 de ani. Ei nu mai au o ideologie proprie mișcării de altădată, sînt doar anticomunişti şi naționaliști. Și nu mai au nici forţă, Eu cred că povestea cu legionarii e doar o falsă pistă bună de exploatat. doar. de securitate. Cit priveşte convertirea lui Culianu la iudaism nu ştiu de unde s-a născut şi asta. Eu cred că Petru Culianu nu era un credincios în adevăratul sens al cuvîntului. Toate religiile erau pentru el un subiect de gîndire, de cercetare, dar în esenţă era un sceptic şi le privea pe toate cu detaşare.

Ce spun legionarii ?

Am 'stat de vorbă cu mai mulți legionari bătrâni din Chicago. Prefer să nu le dau numele. Unul dintre ei, Eugen Vâlsan mi-a permis să-i dau numele şi mhi-a spus: „Culianu a ajuns la Chicago, graţie lui Mircea Eliade iar Mircea Eliade a fost legionar, deşi nu a făcut politică legionară. Eu am fost cu Eliade în același lagăr. După aceea, el n-a mai făcut politică legionară, dar în esenţa lui a rămas ce a fost. Luat de aici, groso-modo, CuJianu, fiind aproape de lumiea lui Eliade, aparținea şi- el familiei noastre, Faptul că voia să se căsătorească în curînd cu o evreică era treaba lui. Nu eram fericiți de asta dar nici nu ne preocupa. Este o altă supoziţie absurdă. De fapt, nu se caută decit un motiv ca să fim implicaţi. Ultima dată za-am întilnit cu Culianu la biserică, de Paşti. Eram în raporturi mai mult decit cordiale. Toţi legionarii, aliţia ciţi mai sînt m-au sunat să afle veşti şi erau îndureraţi. Noi respingem în mod categorio orice acuzaţie legată de implicarea noastră în moartea acestui savant român”.

Ce spun rudele ?

Doamna MMereza Petrescu, soţia disidentului Dan Petrescu, fost ministru secretar de stat la Ministerul Culturii pentru o scurtă perioadă după căderea lui Ceauşescu, este și sora profesorului Ioan Petru Culianu. Am fixat o întîlnire la domiciliul lui Ioan Petra Culianu. Nu ajunsese la ora fixată, Am stat pe bancă în faţa blocului. Am observat că sînt supravegheat de două persoane. Am pleeat să dau un telefon pentru a afla ce s-a întîmplat cu întirzierea doamnei 'Tereza Petrescu, Am mers pe jos pînă la Muzeul de Ştiinţă şi Tehnologie. Am fost urmărit pînă acolo şi înapoi. Am aşteptat sub privirile celor doi. Am plecat să dau încă un telefon. Am fost urmăzit pînă la jumătatea drumului spre muzeu. Apoi mașina a dispărut. La muzeu, am întilnit-o pe doamna Petrescu, cu care am revenit la blocul din strada 47 şi am urcat în garsoniera profesoruli Lucrurile cele mai importante, inclusiv unele tablouri erau: împachetate şi aveau pe ele eticheta logodnicei, grăbită să-și însușească luerurile mai valoroase din apropierea fostului ei profesor şi logodnic, Doamna Tereza Petrescu venise din Franţa pentro formalitățile legate de înmormintarea fratelui ei. Din Franţa a avut mai multe convorbiri telefonice cu fratele ei în perioada premergătoare crimel. „încă de la sfirşitul studiilor, spunea Teresa Petrescu, Ioan Petru €ulianu se ştia urmărit. Iar în ultima vreme fusese ameninţat de mai multe ori. Telefonia, prin scrisori, prin mesaje“. Din februarie 1990, Petru Culianu a început să scrie articole critice la adresa noii puteri din România. Cele mai multe au apărut în săptăminalul american de limbă română Lumea liberă de la New York, Dar toate amenințările nu reușeau să-l înfricoșeze, Le trata cu dispreț şi ironie. „Eu cred că extrem de implicată în această crimă este o aripă de dreapta a securității care a imprumutat o serie de simboluri legionare. Precizez că nu cred că legionarii au vreun amestec, ei fiind oameni de 80 de ani, gata să mediteze asupra destinului românesc, plini de nostalgie dar incapabili de violenţă“. De remarcat că asasinarea profesorului Culianu are loe la exact 50 de ani de la uciderea lui Nicolae Iorga. în plus, profesorul Culianu a fost omorit, ca şi Corneliu Dima Drăgân, împușcat cu ani în urmă în Canada tot cu un glonte tras în cap. Am mai

aflat..că în timpul vizitei regelui au fost reţinuţi doi americani de origine română, Doamna Tereza Petrescu este convinsă că această crimă este opera securităţii. „Eu fi acuz direct de această crimă în care presupun că au făcut chiar o alianţă. Toate firele şi -maâi ales ameninţă zile conduc la o facțiune de dreapta a securită

Ce spune securitatea ?

I-am contactat pe fostul important ofițer de securitate Liviu 'Purcu, fugit în prima parte a anului 1989 în SUA. Iată punctul său de vedere. „După cunoștințele mele, în istoria acestui serviciu nu s-a practicat lichidarea unui om de talia lui Culianu. EI nu îndeplinea criteriile pentru a fi o ţintă. Nu poate fi vorba nici de un om din comunitatea românească, să-i zicem colaborator al securităţii. În primul rând că şi serviciile străine și alţii folosesc pentru 0 asemenea operațiune un om din afară şi pun la cale părăsirea locului și a ţării în cea mai mare viteză. Dar pentru securitate, deși au existat colaboratori şi în Chicago, românii nu erau o problemă. La New York și în Canada, da. Acolo îl iritau teribil pe Ceauşescu, Mai mult, nu cred că este opera securităţii pentru că puţine servicii secrete au îndrăznit să pună la cale asemenea operaţiuni pe teritoriul SUA. Cine avea. interesul să o facă ? Ar fi fost o enormă gafă politică. Nu uitaţi că la Bucureşti conducerea aparatului, specialiştii au rămas, aceeași, Securitatea este intactă şi eei de la virf sînt oameni bine pregătiți şi nu-i cred în stare de o asemenea prostie. După părerea mea nu există nici 25% posibilitatea ca prin logica sa sistemul securităţii să pună la cale această crimă. Ar trebui căutat în relațiile cu studenţii, în grupul celor care ar fi avut interesul ca profesorul să nu se căsătorească niciodată cu o evreică”,

Ce au scris ziarele?

Teresa Wiltz, ziaristă la Chicago Tribune a scris mai multe articole despre această crimă. Unul dintre ele sondează opinia unor disidenţi “români aflaţi în SUA. Dorin Tudoran şi Liviu Cangeopol susțin ideea că o implicare a securității în această crimă este mai mult decit posibilă. Chicago Sun Times publică sub semnătura lui Jim Casey: (reporterul ziaului acreditat pe lingă cartierul general a poliţiei) şi Phillip O* Connor un articol detaliat legat de împrejurarea morţii lui Culianu. Acelaşi Jim Casey revine cu un alt articol şi menţionează amenințările primite de Culianu în perioada pre! şi post Ceauşescu. La fel, Chicago SunTimes publică în articolele sale cîteva: opinii extrem de elogioase ale profesorilor şi studenţilor lui Culianu despre personalitatea savantului dispărut. Într-un articol nepublicat încă, radiologul Mircea Sabău, pe lingă faptul eă subliniază dimensiunile personalităţii lui Culianu și ale operei sale, precizează amănuntul că înainte cu 4 zile de a fi ucis, Ioan Petru Culianu își anulase prima sa vizită în România după 20 de ani.

Ipoteze

1. — Un conflict cu un student sau altcineva din interiorul universităţii.

2. — Un conflict cu o grupare naţionalistă care vedea în viitoarea căsătorie cu o evreică un fapt reprobabil.

3. — Alte persoane interesate să împiedice această eăsătorie şi eventual să încaseze polița de asigurare. E

4. — Serviciile secrete române irila:e de criticile violente la adresa securității a preşedintelui fon Iliescu, a Fronibi Salvării Naţionale.

Observaţie

Indiferent cine a eomis această crimă abominabilă, păgubitoare pentra cultura română şi universală, nu putea să riște executarea operâţiunii într-un loo atit de îngust, necireulat de publicul din afară (devenit imediat bătător la ochi). Cu infinit de mici procente de rise, erima ar fi putut fi comisă în jurul blocului. la întoarcerea de la facultate, sau în timp ce Ioan Petru Eulianu traversa cartierul de negri spre casă sau spre Universitatea Chicago. Crima a fost eomisă de un adevărat profesionist sau de un mare naiv. Dar orice profesionist ar fi ales varianta execuţiei pe traseu şi ar fi respins-o pe eea din clădirea universității unde, în 999 de eazuri din 1000, la auzul împușcăturii, una din secretare ar fi teşit pe hol şi l-ar fi surprins pe criminal ieşind din toaletă. Pînă la descoperirea. criminalului, amenințările şi condiţiile speciale ale locului crimei rămîn chasti:mnila cele mai elare.

CORNEL NISTORESCUI